Ilovepdf Merged

Grile Biofizica
1.Sindormul Meniere poate fi diagnosticat prin :
a) Imagistica RMN ;
b) Spectroscopie RMN ;
c) Spectofotometrie ;
d) Audiometrie .
2.Pompele ionice intervin în :
a) Transportul activ prin ATP-aza ;

b) Fenomenul de transcitoza ;
c) ???Transportul moleculelor de HCl prin mucoasa gastrică ;
3.Osmoza este implicată în :
a) Difuzia moleculelor de solvent prin membrane semipermeabile ;

b) Transportul ionilor de H+ în celulele mucoasei gastrice ;
c) Schimburile O2 și CO2 la nivel capilar ;
4.Fenomenul de cavitație poate apărea :
a) La interacția laserilor cu materia vie ;

b) La injectarea de radioizotopi ;
c) La interacția ultrasunetelor cu materia vie ;
d) Sub acțiunea radiației X .
5.Contrastul imaginii RMN depinde de :
a) Metabolismul țesuturilor ;
b) Timpul de relaxare spin-spin ;
c) Densitatea protonilor ;
6.Edemele se formează :
a) La trecerea proteinelor plasmatice în capilare ;

b) La trecerea microionilor în plasmă ;
c) La trecerea proteinelor plasmatice în interstițiu ;
7.Tomografia computerizată implică :
a) Producerea de perechi electron-pozitron ;

b) Absorbție de radiație X ;
c) Utilizarea de radioizotopi ;
1
8.Efectivitatea biologică se referă la :
a) Doza de ioni
b) Doza de energie absorbită ;
c) Intensitatea efectelor radiațiilor asupra materiei vii .
9.Conducerea saltatorie a impulsurilor are loc :
a) În fibre nervoase nemielinizate ;

b) În fibre musculare ;
c) În fibre mielinizate ;
d) În dendrite .
10.Ultrafiltrarea la nivel capilar :
a) Se face dinspre interstiții spre lumen ;

b) Are loc la capătul arterial ;
c) Implică forțe de tensiune superficială ;
d) Este descrisă de ecuația lui Nernst .
11. Miopia se poate corecta prin :
a) Lentile convergente ;
b) Chirurgie LASIK ;
c) Lentile divergente .
12. Radiația X dură este utilizată :
a) În investigarea creierului ;
b) În investigarea patologiei pulmonare ;
c) În investigarea sistemului osos .
13.Vâscozitatea :
a) Este determinată de forțele de atracție moleculară ;

b) Este definită de legile lui Fick ;
c) Influențează propagarea luminii prin soluții ;
d) Determină viteza de curgere a sângelui ;
14. Radiația laser :
a) Are grad de coerență ridicat ;

b) Are un spectru de frecvență larg ;
c) Se utilizează în remodelarea corneei ;
15.Ultrasonografia Doppler se bazează pe :
2
a) Rata metabolică a țesuturilor ;
b) Absorbția de radiație laser ;
c) Emisia de fotoni ;
16.Curgerea turbulentă are loc :
a) La nivelul capilarelor arteriale ;

b) În arteriole ;
c) În aortă deasupra valvulei sigmoide ;
17.Ultrasonografia este utilizată în :
a) Investigarea patologiei osoase ;

b) Investigarea patologiei creierului ;
c) Investigarea dezvoltării fetale ;
18.Complexul QRS se referă la :
a) Fotoradioterapie ;
b) Mecanismul percepției auditive ;
c) Mecanismul vederii scotopice ;
d) Contracția miocardului ;
19.Radiața LASER :
a) Are grad de coerență redus ;

b) Constă din lumina naturală ;
c) Se utilizează în înlăturarea tatuajelor ;
20.Pigmenții vizuali :
a) Au maxim de absorbție în ultraviolet ;

b) Se găsesc doar în celule cu bastonașe ;
c) Pot fi identificați din spectre de absorbție ;
d) Au rol în dezvoltarea cataractei ;
21.Ritmul beta se întâlnește în :
a) Electrocardiograma ;
b) Electromiograma ;
c) Electroencefalograma ;
d) Electrooculograma ;
22.Ecografia Doppler este utilizată pentru :
a) Investigarea patologiei osoase ;
3
b) Investigarea patologiei creierului ;
c) Investigarea dezvoltării fetale ;
d) Diagnosticul patologiei cardiovasculare ;
23. Audiograma măsoară :
a) Reflexia undelor sonore cu frecvența de peste 30 kHZ la nivelul timpanului ;

b) Pragul de audibilitate la frecvențe între 20 Hz și 20 kHz ;
c) Frecvența potențialelor de acțiune la nivelul nervului auditiv ;
24.Deuteranopia :
a) Reprezintă deficitul de percepție albastru-galben ;

b) Reprezintă deficitul de percepție verde-roșu ;
c) Afectează în special femeile ;
25.Legea osmozei π=v•R•T , este valabilă :
a) În soluții de electroliți disociați ;

b) La temperaturi peste 50oC ;
c) Sub 40oC , în soluții micromoleculare , nonelectrolitice , diluate ;
26.Electroforeza se utilizează la determinarea :
a) Potențialului de acțiune ;
b) Spectrului de absorbție a pigmenților vizuali ;
c) Fracției albuminice în sânge ;
d) Tratamentul patologiei musculo-scheletale ;
27.În microscopul electronic imaginea obiectului se formează :
a) Prin lentile de sticlă specială ;

b) Datorită fenomenului de difracție electronică prin cristale ;
c) Prin interferența fasciculelor de ultrasunete ;
28.În celulele aflate într-o soluție hipotonă :
a) Apa iese din celule ;

b) Apa intră în celule ;
c) Nu există schimb de apă net între celule și soluție ;
29.Perioada refractară se referă la :
a) Relaxarea spin-spin ;
b) Excitabilitatea fibrei nervoase ;
c) Transmiterea sinaptică ;
4
d) Relaxarea spin-rețea ;
30.Spectrofotometria este utilizată în :
a) Identificarea bazelor azotate ale ADN ;

b) Determinarea vitezei de curgere a sângelui ;
c) În ultracentrifugare ;
d) Obținerea de imagini secționale ale organelor ;
31.Fenomenul de cavitație are loc la interacția materiei vii cu :
a) Laserii ;
b) Ultrasunetele ;
c) Radiației alfa ;
d) Radiației gama ;
32.Transportul activ prin membrane celulare are loc :
a) Împotriva gradienților chimici de concentrație ;

b) Împotriva gradienților electrici ;
c) Fără consum energetic ;
d) Prin pompe ionice ;
33.Osmoza este implicată în :
a) Difuzia moleculelor de solvent prin membrane semipermeabile ;

b) Transportul ionilor de H+ în celulele mucoasei gastrice ;
c) Schimburile O2 și CO2 la nivel capilar ;
34.PET (TEP) implică :
a) Unde de radiofrecvență ;
b) Injectarea de radioizotopi ;
c) Detectare de radiație gama ;
d) Măsurarea activității metabolice a țesuturilor ;
35.Imagistica prin rezonanța magnetică nucleară :
a) Generează imagini secționale ale organelor ;

b) Măsoară activitatea electrică a țesuturilor ;
c) Se bazează pe absorbția ultrasunetelor în țesuturi ;
36.Canalele ionice intervin în :
a) Transportul activ prin ATP-aza ;

b) Fenomenul de transcitoza ;
5
c) Transportul moleculelor de HCl prin mucoasa gastrică ;
37.Tomografia computerizată implică :
a) Producerea de perechi electron-pozitron ;

b) Efect Doppler ;
c) Utilizarea de radioizotopi ;
38.EEG :
a) Măsoară activitatea electrică a creierului ;

b) Este utilă în investigarea tulburărilor de somn ;
c) Are o rezoluție spațială ridicată ;
39.Potențialele de acțiune :
a) Satisfac legea ”tot sau nimic” ;

b) Se propagă decremental de-a lungul dendritelor ;
c) Sunt înregistrate la nivelul axonilor
40.Pinocitoza intervine în :
a) Transportul ionilor de Na+ ;

b) Eliberarea neurotransmițătorilor în fanta sinaptică ;
c) Transportul proteinelor din sânge în mediu extravascular ;
41.Membranele celulare sunt :
a) Încărcate pozitiv pe fața internă , în repaus ;

b) Bi-straturi proteice ;
c) Bi-straturi lipidice conținând formațiuni proteice ;
d) Încărcate negativ pe fața internă în repaus .
42.Celulele plasate în soluție hipertonă :
a) Se umflă ;
b) Se zbârcesc ;
c) Rămân nealterate ;
43.Conducerea saltatorie a impulsurilor are loc :
a) În fibre nervoase nemielinizate ;

b) În fibre musculare ;
c) În fibre mielinizate ;
d) La nivelul dendritelor ;
44.Miopia este corectată prin :

6
a) Lentile convergente ;
b) Chirurgie LASIK ;
c) Lentile divergente ;
d) Lentile cilindrice ;
45.Curgerea sanguină turbulentă are loc în :
a) Arteriole ;
b) Vene ;
c) Capilare ;
d) Aorta deasupra valvulelor sigmoide ;
46.Radiația X este utilizată :
a) În investigarea plămânilor ;
b) În investigarea patologiei dentare ;
c) În investigarea creierului ;
47.Vâscozitatea :
a) Este determinată de forțele de atracție moleculară ;

b) Apare la trecerea luminii dintr-un mediu optic mai dens într-unul mai puțin
dens ;
c) Influențează propagarea luminii polarizate ;
d) Determină viteza de curgere a sângelui ;
48.Radiația LASER :
a) Are grad de coerență scăzut ;

b) Se utilizează în remodelarea corneei ;
c) Se utilizează în dermatologie ;
Biofizica- grile
1. Sindromul Meniere poate fi diagnosticat prin:

-audiometrie
2. Pompele ionice intervin in:

-transport activ prin ATP-aza
3. Osmoza este implicata in:
7
-difuzia moleculelor de solvent prin membrana semipermeabila
4. Fenomenul de cavitatie poate aparea:

-la interactia ultrasunetelor cu materia vie
5. Contrastul imaginii RMN depinde de:

-timpul de relaxare spin-spin
-densitatea protonilor
6. Edemele se formeaza:
-la trecerea proteinelor plasmatice in interstitii
7. Tomografia computerizata implica:

-absorbtia de radiatie X
8. EEG:
-are o rezolutie spatiala redusa
-este utila in investigarea tulburentelor de somn
-masoara activitatea creierului
9. Potentialele locale:
-se propaga decremental de-a lungul dendritelor
10. Pinocitoza intervine in:

-eliberarea neurotransmitatorilor in fanta sinaptica
-transportul proteinelor din sange in mediul extravascular
11. Membranele celulare sunt:

-incarcate negativ pe fata interna in repaus
-bistraturi lipidice continand formatiuni proteice
12. Efectivitatea biologica se refera la:

-intensificarea efectelor radiatiilor asupra materiei vii
-doza de energie absorbita
13. Conducerea saltatorie a impulsurilor are loc:

-in fibrele mielinizate
14. Ultrafiltrarea la nivel capilar:
8
-are loc la capatul arterial
15. Miopia se poate corecta prin:

-lentile divergente
-chirurgia Lasik
16. Radiatia X dura este utilizata in:

-in investigarea sistemului osos
17. Vascozitatea:
-este determinata de fortele de atractie moleculara
-determina viteza de curgere a sangelui
18. Radiatia laser:

-are grad de coerenta ridicat
-se utilizeaza in remodelarea corneei
19. Razele X sunt:

-radiatii electromagnetice
-produse prin efect fotoelectric
-produse prin efect Compton
20. Spectroscopia RMN se utilizeaza in:

-investigarea unor metaboliti
-investigarea constituentiilor membranelor
21. Mobilitatea electroforetica:

-depinde de potentialul electrocinetic
-depinde invers proportional de vascozitatea mediului
22. Pigmentii vizuali:

-se gasesc in celulele cu bastonas
-Pot fi indentificati din spectrie de absorbtie
23. Unitatea motorie:

-include jonctiuni neuromusculare
-care contine mai multe fibre musculare intervine in miscari grosiere
24. Deuteranopia:
9
-este legata de procesarea la nivelul celulelor cu bastonas
25. Audiograma:
-masoara pragul de audibilitate de frecventa standard
-este utilizata in diagnosticarea deficientelor de auz
26. Benzile Z:
-sunt legate de filamente de actina
27. Radiatia X moale este utilizata in:

-investigarea plamanilor
28. Vascozitatea:
-este determinata de fortele de atractie moleculare
-este descrisa de legea lui Netwon
29. Spectrofotometria este utilizata in:

-obtinerea de imagini sectionale ale organelor
-identificarea bazelor azotate ale ADN-ului
-detectarea cromoforilor din bazele azotate ale ADN-ului
30. Radiatia Laser:

-are un grad de coerenta ridicata
-se utilizeaza la ameliorarea durerilor
-se utilizeaza la inlaturarea tatuajelor
-este utila in remodelarea corneei
31. Membrana neuronala este:

-incarcata negativ pe fata interna la excitarea celulelor nervoase
32. Potentialul electrocinetic ,,zeta” reprezinta potentialul electric la nivelul:

-stratului de sarcini legate
33. Fenomenul Fahreus-Lindgvist descrie:

-regimul de curgere turbulent al lichidelor
34. In microscopul electronic, imaginea obiectivului se formeaza:

-prin difractia electronilor in cristale
10
35. Sunetele aflate la pragul inferior al frecventei audibile sunt percepute
-la varful melcului
36. Legile lui Fick se refera la:

-difuzie
37. Tensiunea superficiala intervine in:

-digestia lipidelor
38. Pinocitoza intervine in:

-eliberarea mediatorilor in fanta sinaptica
39. Radiatia X dura este utilizata in:

-in investigarea patologiei dentare
40. Osmoza intervine in:

-in procesul de elaborare al urnei
41. Transportul pasiv prin membrana celulara are loc:

-in sensul gradientilor de concentratie
42. Transportul activ prin membrana celulara are loc:

-impotriva gradientilor electrici
• Precizati varianta de raspuns care contine definitia corecta a unui system.

Ansamblu de componente (anorganice sau structuri vii) care se afla
interconectate. Un sistem prezinta proprietati noi care sunt caracteristice
componentelor izolate.
Ansamblu de componente (anorganice sau structuri vii) care se afla interconectate.
Un sistem nu prezinta proprietati noi care sunt caracteristice componentelor
izolate.
11
Ansamblu de componente (anorganice sau structuri vii) care nu se afla
interconectate. Un sistem prezinta proprietati noi care sunt caracteristice
componentelor izolate.
Ansamblu de componente (anorganice sau structuri vii) care se afla izolate. Un
sistem prezinta proprietati noi care sunt caracteristice componentelor izolate.
Ansamblu de componente (anorganice sau structuri vii) care se afla separate. Un
system nu prezinta proprietati noi care nu sunt caracteristice componentelor
izolate.
• Entropia masoara intr un system termodinamic.

Dimensiunile sistemului
Variatia entalpiei
Variatia energiei interne
Gradul de dezordine
Gradul de autoreglare
• In functie de expresia in timp se disting doua tipuri de semnale

Continue si discrete
Continue si analogice
Discrete si digitale
Discrete si certe
Nici un rasp nu este correct
• Aperture numerica este o marime care caracterizeaza la microscopul optic

Condensorul
Ocularul
Obiectivul
Puterea maritoare
Sistemul de iluminare
• Evaluarea eficientei dializei se face prin

Masurarea conc proteice
Masurarea temperaturii
Masurarea presiunii osmotic
Masurarea conc molare
Masurarea conductibilitatii solutiei
• La baza refractometrului pulfrich sta

Legea lui biot
12
Legea lui arhimede
Legea lui newton
Legea lui ohm
Legea a 2a a refractiei
• Spectroscopia prin rezonanta magnetica permite obtinerea de info despre

prezenta
Nucleelor stabile cu nr impar de protoni
Nucleelor instabile cu nr impar de protoni
Nucleelor stabile cun nr par de protoni
Nucl instabile cu nr par de protoni
Nr de protoni nu este important in acest caz
• Care dintre urmatorii factori nu influenteaza fluiditatea membrane celulare

Temperature
Ph ul
Potentialul de membrana
Presiunea hidrostatica
raportul cholesterol/fosfolipide
• Urmatoarele afirmatii cu privire la poteinele membranare sunt adevarte CU

EXCEPTIA UNEIA
Pot fi proteine integrale si prot periferice
Sunt aranjate intr un strat situat intre cele doua straturi lipidice
Sunt proteine globulare
Segmentul care traverseaza membrana are o structura secundara de tip alfa helix
Pot avea deplasari laterale si de rotatie in jurul axului
• Complexul molecular denumit suprafata celulara cuprinde urmatoarele elemente

cu exceptia unuia
Matricea extracel
Citocalixul
Membrane celulara
Glicocalixul
Citoscheletul
• Adenilat ciclaza este o enzima care face parte din lantulde traducere al
semnalelor in cazul
Unui receptor de aprovizionare
13
Unui receptor citosolic
Unui receptor asociat cu un mesager secund, IP 3
Unui receptor asociat cu un mesager secund, cAMP
Unui receptor cu activitate tirozinkinazica
• Unitatea de masura pt cantitatea de substanta in sistemul international(unitate

fundamentala) este
Mol
Mol/l
U.I.
g
mg/dl
• Presiunea osmotica depinde de

Nr de molec din solutie
Nr de particule din solutie
Nr de molecule de solvent
Natura solvitului
Masa moleculara a amestecului
• Prin metoda patch clamp se masoara

Rezistivitatea canalelor ionice
Permeabilitatea pompelor ionice
Pot membranar de repaus
Greutatea moleculara a canalelor ionice
Conductanta canalelor ionice
• In cazul u e conductante de un picoSiemens a unui canal ionic prin canalul

respective trec
106 ioni/secunda
3x105 ioni/secunda
96400 ioni
6,2x105 ioni/secunda
Nici un raspuns nu este correct
• Fluiditatea membrane celulare creste daca

Scade gradul de nesaturatie al lanturilor de aczizi grasi
Creste raportul proteine/ lipide
Scade temp
14
Scade raportul cholesterol/fosfolipide
Creste cant de cholesterol intramembranar
• Degetul de zinc reprezinta

Un traductor
O parte a unei proteze
O parte a unui receptor nuclear
O parte a unui canal ionic
Un biosensor
• Rolurile fundamentale ale membranelor sunt urmatoarele CU EXCEPTIA UNUIA

Reprezinta bariere antientropice
Permit trecerea libera prin difuziune prin bistrat a moleculelor hidrofile
Reprez structure cu permeabilitate selective
Asigra comunicarea intercelulara
Asigura mediul optim pt functionarea pompelor ionice si receptorilor
• Mecanismele de cuplare ligand receptor include urmatoarele forte

Ionice, covalente, van der waals
Ionice, coordinative, van der waals
Ionice, hidrofobe, van der waals
Ionice si covalente
Legaturi de hydrogen, covalente, van der waals
• Domeniul transmembranar al unui receptor membranar are urmatoarele

caracteristici CU EXCEPTIA UNEIA
Este reprez de un lant scurt de AA circa 20
Traverseaza membrana o data sau de mai multe ori
Este format din resturi de acizi grasi nepolari
Are structura secundara alfa helix
De obicei este foarte stabil
• Grosimea de injumatatire este grosimea materialului pt care

Sursa radioactiva se inactiveaza
Radiatiile beta se reduc la jumatate iar cele gama trec neatenuate
Intensitatea initiala a unui fascicul cu radiatii gama se reduce la jumatate
Intensitatea radiatiilor corpuscular este total atenuata
Intensitatea radiatiilor este redusa liniar in raport cu distanta
15
• Cresterea temperaturii determina
Crest coef de vascozitate
Crest densitatii
Crest coef de tensiune superficial
Scaderea coeficientului de vascozitate
Crestere timpului de curgere al unui lichid printr un capilar
• Urmatoarele aplicatii despre polarimaterie sunt adevarate CU EXCEPTIA

Utilizeaza lumina polarizata
Permite analiza de tip cantitativ pt substantele optic active
Utilizeaza legea lui Biot
Utilizeaza o prisma optica simpla
Este o metoda relative
• In cazul ochiului hipermetrop imaginea se formeaza

In spatele retinei
In fata retinei
Pe retina
La 25 cm in fata retinei
La infinit
• In cazul electroforezei, viteza de deplasare in camp electric a unei particule cu

sarcina electrica este rezultatul actiunii urmatoarelor doua forte
Forta electrica si forta poiseulle
Forta de frecare si greutatea particulei
Forta electrica si greutatea particulei
Forta electrica si forta de frecare
Forta elastic si forta lui laplace
• Alegeti varianta care contine ecuatia corecta pt calculul factorului de eficienta (I)
al unei centrifuge(simbolurile utilizate sunt v=frecv de rotatie, r=raza,
g=acceleratia gravit, pi=constanta)
I=pi v
I =(4pi2v2r)/g
I = 2pi2v2r
I =(4pi2v2g)/r
I =(4pi2v2r)/g2
16
• Urmatoarele metode sunt metode de separare CU EXCEPTIA UNEIA
Centrifugarea
Electroforeza
Cromatografia
Difractia cu raze x
Imunoelectroforeza
• In microanaliza nucleara se utilizeaza

Rad gama
Rad x
Rad uv
Rad ir
Rad beta
• Etapele principale in separarea componentelor celulare in vederea analizei unor

molecule sunt urmatoarele
Ff =6pirv
Ff =6npirv2
Ff =6pirnv
Ff =6pirn2v
Nici un rasp nu este correct
• Ce este criofactura in vid

o metoda de liofilizare
o metoda de separre
o metoda de separare pt microscopia ionica
o metoda de preparare pt cromatografie
o metoda de preparare in microscopia electronic
• ………………………………………………fluid al membranei obtinut prin

Microscopie cu baleiaj
Criofactura in vid
Microscopie ionica
Microscopie de forta atomic
Microscopie optica
17
Ultrasonografia Doppler este utilizata pentru:
a) Investigarea patologiei osoase

b) Investigarea patologiei creierului
c) Investigarea dezvoltarii fetale
d) Diagnosticul patologiei cardio-vasculare
Ultrasonografia Doppler se bazeaza pe:
a) Rata metabolica a tesuturilor

b) Absorbtia de radiatie laser
c) Emisia de fotoni
Ultrasonografia este utilizata in:

d) Inlaturarea tatuajelor
Ultrafiltrarea la nivel capilar:
a) Se face dinspre interstitii spre lumen

b) Are loc la capatul arterial
c) Implica forte de tensiune superficiala
d) Este descrisa de ecuatia lui Nernst
Unitatea motorie:
a) Include jonctiuni neuromusculare

b) Care contine mai multe fibre musculare intervine in miscarile grosiere
Vascozitatea:
a) Este determinata de fortele de respingere moleculare

b) Este descrisa de legea Lambert-Bar
c) Influenteaza propagarea luminii polarizate
d) Determina viteza de curgere a sangelui
Vascozitatea:
a) Este determinata de fortele de atractie moleculara

b) Apare la trecerea luminii dintr-un mediu optic mai dens in unul putin dens
18
c) Influenteaza propagarea luminii polarizate
d) Determina viteza de curgere a sangelui.
Vascozitatea:
a) Este determinata de fortele de atractie moleculara

b) Este determinate de legile lui Fick
c) Influenteaza propagarea luminii prin solutii
d) Determina viteza de curgere a sangelui
Acomodarea la distanta are loc:
a) La nivelul celulelor cu conuri

b) La nivelul nervului optic
c) La nivelul irisului
Audiograma masoara:
a) Reflexia undelor sonore cu frecventa de peste 30 Khz la nivelul timpanului

b) Pragul de audibilitate la frecventa intre 20 Hz si 20 Khz
c) Frecventa potentialelor de actiune la nivelul nervului auditiv
Audiograma :
a) Implica absorbtia de unde sonore cu frecventa de peste 30 Khz

b) Masoara pragul de audibilitate la frecventele standard
c) Este utilizata in diagnosticul deficientelor de auz
Canalele ionice intervin in:
a) Transportul activ prin ATP-aza

b) Fenomenul de transcitoza
c) Transportul moleculelor de HCL prin mucoasa gastrica
d) Transportul pasiv al ionilor prin membrana celulara
Celulele plasate in solutie hipertona:
a) Se umfla
b) Se zbarcesc
c) Raman nealterate
EEG:
19
a) Masoara activitatea electrica a creierului
b) Este utila in investigarea tulburarilor de somn
c) Are rezolutie spatiala ridicata
EEG:
a) Masoara activitatea magnetica a creierului

b) Este utila in investigarea tulburarilor de somn
c) Are o rezolutie spatiala redusa
Electroforeza se utilizeaza la determinarea:
a) Potentialului de actiune
b) Spectrului de absorbtie a pigmentilor vizuali
c) Fractiei albuminice in sange
d) Tratamentul patologiei musculoscheletice
Electroforeza se utilizeaza in:
a) Separarea proteinelor serice

b) Ultracentrifugarea proteinelor serice
c) Ultrasonografie
d) Masurarea potentialului de actiune
Ecografia Doppler:
a) Masurarea metabolismului tesuturilor

b) Masurarea activitatii electrice a tesuturilor
c) Se bazeaza pe absorbtia ultrasunetelor in tesuturi
d) Depinde de timpul de relaxare Spin-Spin si Spin-Retea
Ecografia Doppler este utilizata in:

d) Diagnosticul patologiei cardiovasculare
Edemele se formeaza:
a) La trecerea proteinelor plasmatice in capilare

b) La trecerea microionilor in plasma
c) La trecerea proteinelor plasmatice in interstitii
Efectivitatea biologica se refera la:

20
a) Doza de ioni absorbita de substanta iradiata
b) Doza de energie absorbita
c) Intensitatea efectelor radiatiilor asupra materiei vii
Fenomenul de cavitate are loc la interactia materiei vii cu:
a) Laserii
b) Ultrasunetele
c) Radiatiei alfa
d) Radiatiei gama
Fenomenul de cavitatie poate aparea:
a) La interactia laserilor cu materia vie

b) La injectarea de radioizotropi
c) La interactia ultrasunetelor cu materia vie
d) Sub actiunea radiatiei X
Imagistica prin rezonanta magnetica nucleara:
a) Genereaza imagini sectionale ale organelor

b) Masoara activitatea electrica a tesuturilor
c) Se bazeaza pe absorbtia ultrasunetelor in tesuturi
In microscopul electronic imaginea obiectului se formeaza
a) Prin lentile de sticla speciala

b) Datorita fenomenului de difractie electronica prin cristale
c) Prin interferenta (undelor) de ultrasunete
Razele X sunt:
a) Radiatii neionizante
b) Radiatii electromagnetice
c) Produse prin efect fotoelectric
Radiatia LASER:
a) Are grad de coerenta scazut

b) Se utilizeaza in remodelarea corneei
c) Se utilizeaza in dermatologie
21
Radiatia Laser:
a) Are grad de coerenta redus

b) Consta din lumina naturala
c) Se utilizeaza in indepartarea tatuajelor
Radiatia Laser:
a) Are grad de coerenta ridicat

b) Are un spectru de frecventa larg
c) Se utilizeaza in remodelarea corneei
Ritmul beta se intalneste in:
a) EKG
b) Electromiograma
c) EEG
d) Electrooculograma
Sindromul Menier poate fi diagnosticat prin:
a) Imagistica RMN
b) Spectroscopie RMN
c) Spectrofotometrie
d) Audiometrie
Transportul activ prin membrane celulara are loc:
a) Impotriva gradientilor chimici de concentratie

b) Impotriva gradientilor electrici
c) Fara consum energetic
d) Prin pompe ionice
Tensiunea superficiala intervine in
a) Digestia lipidelor
b) Curgere turbulenta la nivelul aortei
c) Conducerea saltatorie a impulurilor
d) Echilibrul de membrana Donnan
Tomografia computerizata implica:
a) Producerea de perechi electron-pozitron

22
b) Injectarea de radioliganzi
c) Utilizarea de raze X
a) Producerea de perechi electron-pozitron

b) Efect Doppler
c) Utilizarea de radioizotropi
a) Producerea de perechi electroni-pozitron

b) Absorbtia de radiatii X
c) Utilizarea de radioizotropi
Membranele celulare sunt:
a) Incarcate pozitiv pe fata interna in repaus

b) Bistratul proteic continand formatiuni lipidice
c) Incarcate negative pe fata interna in repaus
a) Incarcate pozitiv pe fata interna, in repaus

b) Bi-straturi proteice
c) Bi-straturi lipidice continand formatiuni specific
d) Incarcate negative pe fata interna, in repaus
Miopia este corectata prin:
a) Lentile convergente
b) Chirurgie LASIK
c) Lentile divergente
d) Lentile cilindrice
Miopia este corectata prin lentile:
a) Lentile convergente
b) Lentile divergente
c) Lentile cilindrice
23
Mobilitatea electroforetica
a) Este descrisa de legea Nernst

b) Depinde de potentialul electrocinetic
c) Depinde invers proportional de vascozitatea mediului
Osmoza intervine:
a) In procese de relaxare
b) In procesul de elaborare a urinei
c) In procesul de acumulare axiala a eritrocitelor
Osmoza intervine:
a) In formarea urinei
b) In ultrafiltrarea plasmei la nivel capilar
c) In reabsorbtia plasmei la nivel capilar
d) In transportul transmembranar al ionilor de Na+
Osmoza este implicata in:
a) Difuzia moleculelor de solvent prin membrane semipermeabile

b) Transportul ionilor de H+ in celulele mucoasei gastrice
c) Schimburile O2 si CO2 la nivel capilar
Perioada refractara se refera la:
a) Relaxarea spin-spin
b) Excitabilitatea fibrei nervoase
c) Transmiterea sinaptica
d) Relaxarea spin-retea
Potentialele electrice locale:
a) Satisfac legea totul sau nimic

b) Se propaga decremental de-a lungul dendritelor
c) Sunt inregistrate la nivelul axonului
Potentialele de actiune:

Potentialele locale:
24
Grile biofiz, prima parte, pag 15->30
1. rolurile functionale ale biomembranelor sunt urmatoarele, CU EXCEPTIA:

a) reprezinta bariere antientropice
b) permit trecerea libera, prin difuziune prin bistrat, a moleculelor hidrofile
c) reprezinta structuri cu permeabilitate selectiva
d) asigura comunicarea intercelulara
e) asigura mediul optim pentru functionarea pompelor ionice si receptorilor
2. Mecanismele de cuplare ligand-receptor includ urmatoarele forte:
a) ionice, covalente, van der Waals
b) ionice, coordinative, van der Waals
c) ionice, hidrofobe, van der Waals
d) ionice si covalente
e) legaturi de hidrogen, covalente, van der Waals
3. Domeniul transmembranar al unui receptor membranar are urmatoarele
caracteristici, CU EXCEPTIA:
a) este reprezentat de un lant scurt de aminoacizi, circa 20.
b) transverseaza membrana odata sau de mai multe ori
c) este format din resturi de acizi grasi nepolari
d) are structura secundara de Alfa helix
e) de obicei este foarte stabil
4. Prin metoda patch-clamp se masoara:
a) rezistivitatea canalelor ionice
b) permeabilitatea pompelor ionice
c) potentialul membranar de repaus
d) greutatea moleculara a canalelor ionice
e) conductanta canalelor ionice
5. Alegeti varianta care contine forma corecta a ecuatiei lui Bragg:
𝑑·𝑠𝑖𝑛Ø
a) =ŋ·À
2
b) 𝑑 · 𝑠𝑖𝑛Ø = ŋ · À
c) 2d·sinØ=Δŋ·À
d) 2d·sinØ=ŋ·À
e) 2d·cosØ=ŋ·À
6. In cazul microscopiei electronice cu baleiaj, imaginea este formata de:
25
a) electronii retrodifuzati la suprafata preparatului
b) electronii transmisi care au suferit la trecerea prin preparat ciocniri
inelastice
c) electronii incidenti care au suferit la suprafata preparatului ciocniri elastice
d) electronii transmisi care au suferit la trecerea prin preparat ciocniri elastici
e) electronii secundari proveniti din atomii de la suprafata preparatului
7. Microanaliza nucleara prin utilizarea unei microsonde electronice se bazeaza pe:
a) ecuatia lui Broglie
b) legea Moseley
c) ecuatia Hodgkin-Huxley
d) ecuatia Bragg
e) legea lui Biot
8. In boala denumita drepanocitoza in structura primara a hemoglobineiexista o
modificare genetica constand din inlocuirea unui amionoacid, si anume:
a) glicocol cu alanina
b) acid glutamic cu cisteina
c) acid glutamic cu valina
d) triptofan cu valina
e) valina cu acid glutamic
9. Printre elementele radioactive care au fost eliberate in cazul accidentului de la
Carnobal se numara si
a) 99m-Tc
b) 131-Cesiu
c) 125-Strontiu
d) 131-Iod
e) 201-Taliu
10. Care agenti fizici mentionati NU este utilizat in imagistica medicala:
a) radiatii X
b) radiatii γ
c) ultrasunete
d) radiatii α
e) camp magnetic
11. Molecula de apa este un dipol:
a) doar la temperatura mare
b) periodic
c) permanent
d) temporar
e) doar la temperatura redusa
12. In functie de scop, modelele se clasifica in:
26
a) demonstrative, didactice, practice
b) demostrative, fizice, chimice, mixte
c) demostrative, de cercetare, practice, mixte
d) demostrative, euristice, de cercetare, de analiza.
e) demostrative, matematice, fizice, chimice.
13. Precizati varianta care reprezinta un exemplu de model cibernetic cu aplicatii in

medicina:
a) stimulator cardiac
b) inima artificiala
c) sistem cord-pulmon artificial
d) rinichi artificial
e) nici una din variantele de mai sus.
14. Grosimea de injumatatire este grosimea materialului pentru care:
a) sursa radioctiva se injecteaza
b) radiatiile β se reduc la jumatate iar cele γ trec neatenuate
c) intensitatea initiala a unui fascicul de radiatii γ se reduce la jumatate
d) intensitatea readiatiilor corpusculare este total atenuata
e) intensitatea radiatiilor este redusa liniar in raport cu distanta
15. Cresterea temperaturii determina:
a) cresterea coeficientului de vascozitate
b) cresterea denistatii
c) cresterea coeficientului de tensiune superficiala
d) scaderea coeficientului de vascozitate
e) cresterea timpului de curgere al unui lichis printr-un capilar
16. Urmatoarele afirmatii despre polarimetrie sunt adevarate, (cu exceptia?)
a) utilizeaza lumina polarizata
b) permite analiza de tip cantitativ pentru substantele optic active
c) utilizeaza legea lui Biot
d) utilizeaza o prisma optica simpla
e) este o metoda relativa
17. In cazul ochilui hipermetrop imaginea se formeaza:
a) in spatele retinei
b) in fata retinei
c) pe retina
d) la 25 de cm in fata retine
e) la infinit
18. In radiografie oasele apar in:
a) nuante de gri
27
b) inchise de culoare
c) translucente
19. Relaxarea spin-spin:
a) determina contrastul in imaginea PET
b) determina contrastul in imaginile RMN conventionale
c) determina predominant contrastul in imagistica de difuzie
20. Imagistica RMN de difuzie:

a) se bazeaza pe absorbtia radiatiei X in tesuturi
b) genereaza imagini metabolice ale tesuturilor
c) se utilizeaza in studiul tracturilor nervoase
21. Fenomenul de cavitatie :
a) apare la trecerea radiatiei X prin tesuturi
b) apare la trecerea ultrasunetelor prin tesuturi
c) determina contrastul imaginilor CT
d) apare la migrarea macroionilor in camp electric
22. Cataracta apare datorita:
a) neuniformitatii curburii cristalinului
b) unui diametru ocular mai mic decat in cazul ochiului normal
c) opacizarii cristalinului si imprastierii luminii pe retina
23. Legea lui Fick se refera la :
a) osmoza
b) potentiale de actiune
c) difuzie
24. Tensiunea superficiala intervine in:
a) procesul de fagocitoza
b) curgerea turbulenta la nivelul aortei
c) conducerea recurenta a impusurilor
d) echilibrul de membrana Donnan.
25. Pinocitoza intevine in:
a) transportul ionilor de Na
b) elibirarea mediatorilor in fanta sinaptica
c) transportul apei prin membrana celulara
26. Osmoza intervine :
a) activarea ATP-azei
b) in procesul de elaborare a urinei
c) in fenomenul de acumulare a eritrocitelor.
27. Transportul pasiv prin membrana celulara are loc:
a) in sensul gradientilor de concentratie
28
b) prin pompe ionice
c) cu consum energetic
28. Transportul activ prin membrane celulare are loc:
a) in sensul gradientilor chimici
b) impotriva gradientilor electrici
c) fara consum enegetic
d) prin canale ionice
29. Osmoza este implicata in:
a) difuzia moleculelor de solvent prin membrane semipermeabile
b) transportul ionilor de H in celulele mucoasei gastrice
c) schimburi de O2 si Co2 la nivel capilar
30. PET(TEP) implica:
a) unde de radiofrecventa
b) utilizare de campuri magnetice statice
c) determinarea vitezei de curgere sanguine
d) masurarea activitatii metabolice a tesuturilor
31. Tehnica SPECT:
a) unde sonore de frecventa mare(peste 30KHZ)
b) radiatii gamma
c) radiatii beta
d) radiatii alfa
32. Ecografia Doppler:
a) masoara metabolismul tesuturilor
b) masoara activitatea electrica a tesuturilor
c) se bazeaza pe reflexia ultrasunetelor pe celulele saguine
d) depinde de timpii de relaxare spin-spin si spin-retea
33. Metoda HIFU implica utilizarea de
a) ultrasunete de frecventa intre 1000-2000 de kHZ
b) ultrasunete de frecventa de 20-100 HZ
c) radiatiile gamma
34. Complexul ORS se intalneste in:
a) inregistrarea potentialelor evocate
b) electrocardiogramei EKG
c) electromiogramei EMG
d) electronevrogramei EEG
35. Canalele ionice intervin in:
a) transport activ prin ATP-aza
b) fenomenul de transcitoza
c) transportul moleculelor de HCl prin mucoasa gastrica
29
d) transport pasiv al ionilor prin membrana celulara.
36. Tomografia computerizata implica:
a) producerea de perechi electron-pozitron
b) injectarea de radioliganzi
c) utilizarea de radiatia X
37. EEG:
a) masoara campul magnetic neuronal
b) este utila in investigarea vitezei de curgere a sangelui in creier
c) are o rezolutie spatiala redusa
38. Potentialele electronice locale:
a) satisfac legea totul sau nimic
b) se propaga decremental de-alungul dendritelor
c) sunt inregistrate la nivelu axonului
39. Membranele celulare sunt:
a) incarcate pozitiv pe fata interna in repaus
b) bi-straturi proteice continand formatiuni lipidice
c) incarcate negativ pe fata interna, in repaus
40. Conductanta saltatorie a impulsurilor are loc in:
a) fibre nervoasa nemielinizate
b) fibre musculare
c) fibre mielinizate
d) dendrite
41. Miopia este corectata prin:
a) lentile convergente
b) lentile divergente
c) lentile cilindrice
42. Vascozitatea:
a) este deteminata de fortele de respingere moleculaa
b) este descrisa de legea lui Lambert-Beer
c) influenteaza propagarea luminii polarizate
d) determina viteza de curgere a sangelui
43. Radiatia LASER:
a) are grad de corenta redus
b) consta din lumina naturala
c) se utilizeaza in inlaturarea tatuajelor
44. Pigmentii vizuali:
a) au maxim de absorbtie in ultraviolet
30
b) se gasesc doar in celule cu bastonas
c) pot fi identificati din spectre de absorbtie
d) au rol in dezvoltarea cataractei.
45. Ritmul beta se intalneste in:

a) EKG
b) EMG
c) EEG
d) EOG(la ochi)
46. Ecografia Doppler este utilizata pentru:
a) investigarea patologiei osoase
b) investigarea patologiei creierului
c) investigarea dezvoltarii fetale
d) diagnosticul patologiei cardiovasculare
47. Jonctiunea gap transmite impulsuri nervoase:
a) cu viteze mai mare decat sinaspsa chimica
b) cu viteze mai mici decat sinapsa chimica
c) pe baza m ediatorilor chimici inhibitori (GABA)
48. Potentarea pe termen lung este implicata in:
a) fenomene de relaxare RMN
b) plasticitate sinaptica
c) Contractilitate musculara
49. Audiograma masoara:
a) reflexia undelir sonore cu frecventa peste30kHz la nivelul timpanului.
b) pragul de audibilitate in domeniul 20Hz-20kHz
c) frecventa potentialelor de actiune in nervul auditiv
50. Deuteranopia:
a) reprezinta deficitul de perceptie albastru-galben
b) reprezinta deficitul de perceptie verde-rosu
c) afecteaza in special femeile
51. Legea osmozei: π=γ·R·T, este valabila
a) in solutii de electroliti disociati
b) la temperaturi peste 50C
c) sub 40C, in solutii micromoleculare nonelectrolitice diluate
52. Electroforeza se utilizeaza la determinarea:
31
a) potential de actiune
b) spectru de absorbtie al pigmentilor vizuali
c) fractiei albuminice in sange
d) tratamentului patologiei musculo-scheletale
53. In miscroscopul electronic imaginea obiectului se formeaza:

a) prin lentile de sticla speciala
b) prin difractie electronica prin cristale
c) rin interferenta fasciculelor de ultrasunete
54. In celulele aflate intr-o solutie hipotona:
a) apa iese din celule
b) apa intra in celule
c) nu exista schimb de apa net intre celule si solutie
55. Perioada refractara se refera la:
a) relaxarea spin spin
b) excitabilitatea fibrei nervoase
c) transmiterea sinaptica
d) relaxarea spin-retea
56. Spectrofotometria este utilizata in:
a) identificarea bazelor azotate ale ADN-ului
b) determinarea vitezei de curgere a sangelui
c) in ultracentrifugare
d) obtinerea de imagini sectionale ale organelor
57. Difuzia este implicata in:
a) transport activ prin membrana
b) schimburi gazoase la nivel alveolar
c) transport pasiv
58. Prezenta hematoamelor subdurale se poate depista prin:
a) EEG
b) ultrasonografie Doppler
c) CT
d) RMN
59. Acomodarea are loc la nivelul:
a) celulelor cu conuri
b) nervului optic
c) iris
32
60. Spectrometria permite:
a) determinare cromoforilor din bazele azotate ale ADN ului
b) izolarea macromoleculelor pe baza vitezei de sedimentare
c) izolarea macromoleculelor prin viteza de migrare in camp electric
61. Potentialele evocate se refera la:

a) excitarea celulelor fotoreceptoare retiniene
b) activitatea electrica a inimii
c) potentialele micorfonice datorita vibratiilor endolimfei
62. Razele X sunt:
a) radiatii neionizante
b) radiatii electromagnetice
c) produse prin efect fotoelectric
63. Deuteranopia:
a) este un tratament pe baza de izotopi radioactivi
b) este legata de procesarea la nivelule celulelor cu bastonase
c) consta in amplificarea sunetelor de frecventa inalta.
64. Audiograma :
a) masoara pragul de audiilitate la frecvente standard
b) se bazeaza pe fenomenul Doppler
c) este utilizata in diagnosticu deficientelorde auz
65. Benzile Z:
a) intra in structura retinei
b) sunt legate de filamente de actina
c) intra in structura sarcomerului
66. Potentialul electrocinetic zeta reprezinta potentialul electric de la nivelul:
a) nucleului insolubil al particulei coloidale
b) stratului de sarcini legate
c) lichidului intermicelular
67. Fenomenul Fahreus-Lindqvist descrie:
a) dependenta potentialului de actiune de timp
b) regimului de curgere turbulenta al lichidelor
c) absorbtia luminii intr-un strat de solutie
68. In microscopul electronic imaginea obiectului se formeaza:
a) prin lentile din sticla cilindrica
b) prin difractia electronilor in cristale
c) pe un ecran fluorescent
33
69. Sunetele aflate la pragul inferior al prefcevntei audibile sunt percepute:
a) la baza melcului
b) la varful melcului
c) la nivelul urechii medii
70. Sindromul Meniere poate fi diagnosticat prin:

a) imagistica RMN
b) specroscopi RMN
c) spectrofotometrie
d) audiometrie
71. Pompe ionice intervin in:
a) transport activ prin ATP-aza
b) fenomen de transcitoza
c) transportul moleculelor de HCl prin mucoasa gastrica
72. Contrastul imaginii RMn depinde dde:
a) metabolismul tesuturilor
b) timpul de relaxare spin spin
c) densitatea protonilor
73. Edemele se formeaza:
a) la trecerea proteinelor plasmatice in capilare
b) la trecerea microionilor in plasma
c) la trecerea proteinelor plasmatice in interstitii
74. Efectivitatea biologica se refera la:
a) doza de ioni absorbiti la substanta ...
b) doza de energie absorbita
c) intensitatea efectelor radiatiilor asupra materiei vie
75. Ultrafiltrarea la nivel capilar:
a) se face dinspre interstitii spre lumen
b) are loc la capatul arterial
c) implica forte de tensiune superficiala
d) este descrisa de ecuatia lui NErst
76. Radiatia X dura este utilizata:
a) investigarea creierului
b) in investigarea patologiei pulmonare
c) in investigarea sistemului osos
77. Vascozitatea:
a) este determinata de fortele de atractie moleculara
34
b) este definita de lectiile lui Fick
c) influenteaza propagarea luminii prin solutii
d) determina viteza de curgere a sangelui
78. Radiatia LASER:

a) are grad de coerenta ridicat
b) are un spectru de frecventa larg
c) se utilizarea in remodelarea corneei
79. Ultrasonografia Doppler se bazeaza pe :
a) rata metabolica a tesuturilor
b) absorbtia de radiatie laser
c) emisia de fotoni
80. Curgerea turbulenta are loc la nivelul:
a) capilarelor arteriale
b) in arteriole
c) in aorta deasupra valvulei sigmoide
81. Ultrasonografia este utilizata in:
a) investigarea patologiei osoase
b) investigarea patologiei creierului
c) investigarea dezvoltarii fetale
d) inlaturarea tatuajelor.
Contrastul imaginii RMN depinde de:
a. metabolismul tesuturilor
b. timpul de relaxare spi-spin
c. densitatea protonilor
Complexul QRS se refera la:
a. fotoradioterapie
b. mecanismul perceptiei auditive
c. mecanismul vederii scatopice
d. contractia miocardului
Difuzia este implicata in:
a. transportul activ prin membrana

b. schimburile gazoase la nivel alveolar
35
c. transport pasiv
Deutoranopia (daltonism):
a. reprezinta deficitul de perceptive albastru galben

b. reprezinta deficitul de perceptive verde rosu
c. afecteaza in special femeile
EEG
a. are rezolutie temporara ridicata

b. este utila in investigarea de curgere asangelui
c. are o rezolutie spatiala ridicata
Legile lui Fick se refera la
a. osmoza
b. potentialele de actiune
c. difuzie
Tensiunea superficiala intervine in:
a. digestia lipidelor
b. curgerea turbulenta la nivelul aortei
c. conducerea saltatorie a impulsurilor
d. echilibrul de membrana Donnan
Pinocitoza intervine in
a. transportul ionilor de Na
b. eliberarea mediatorilor in fanta sinaptica
c. transportul apei prin membrana celulara
Radiatia X dura este utilizata
a. in investigarea plamanilor
b. in investigarea patologiei dentare
c. in investigarea creierului
Osmoza intervine
a. in procesele de relaxare
b. in procesul de elaborare a urinei
c. in fenomenul de acumulare axiala a eritrocitelor
Transportul pasiv prin membrana celulara are loc
a. in sensul gradientilor de concentratie
36
b. prin pompe ionice
c. cu consum energetic
Transportul activ prin membrane celulara are loc
a. in sensul gradientilor chimici de concentratie

b. impotriva gradientilor electrici
c. fara consum energetic
d. prin canale ionice
Osmoza este implicata in:
a. difuzia moleculelor de solvent prin membrane semipermeabile

b. transportul ionilor de H+ in celulele mucoasei gastrice
c. Schimburile O2 and CO2 la nivel capilar
PET (TEP) implica:
a. unde de radiofrecventa
b. utilizare de campuri magnetice statice
c. determinarea vitezei de curgere sanguine
d. masurarea activitatii metabolice a tesuturilor
Canalele ionice intervin in
a. transportul activ prin ATP-aza

b. transportul de transcitoza
c. transportul moleculelor de HCl prin mucoasa gastrica
d. transportul pasiv al ionilor prin membrana celulara
Tomografia computerizata implica
a. producerea de perechi electroni-pozitroni

b. injectarea de radioliganzi
c. utilizeaza radiatie X
EEG
a. are o rezolutie temporara ridicata

b. este utila in in investigarea vitezei de curgere a sangelui in creier
c. are o rezolutie spatiala ridicata
Potentialele electrice locale:
a. satisfac legea “totul sau nimic”

b. se propaga decremental de-a lungul dendritelor
c. sunt inregistrate la nivelul axonului
37
a. incarcate pozitiv pe fata interna, in repaus

b. bi-straturi proteice continand formatiuni lipidice
c. incarcate negativ pe fata interna in repaus
Conducerea saltatorie a impulsurilor are loc in
a. fibre nervoase nemielinizate

b. fibre musculare
c. fibre mielinizate
d. dendrite
Miopia este corectata prin:
a. lentile convergente
b. lentile divergente
c. lentile cilindrice
Vascozitatea
a. este determinata de fortele de respingere moleculara

b. este descrisa de legea lui Lambert-Beer
c. influenteaza propagarea luminii polarizate
d. determina viteza de curgere a sangelui
In radiografie oasele apar in:
a. nuante de gri
b. inchise la culoare
c. translucente
Rotatia spin-spin
a. determina contrastul in imaginile PET

b. determina contrastul in imaginile RMN conventional
c. determina predominant contrastul in imagistica de difuzie
Imagistica RMN de difuzie
a. se bazeaza pe absortia radiatiei X in tesuturi

b. genereaza imagini metabolice ale tesuturilor
c. se utilizeaza in studiul fracturilor nervoase??
Fenomenul de cavitatie
a. apare la trecerea radiatiei x prin tesuturi

b. apare la trecerea ultrasunetelor prin tesuturi
38
c. determina contrastul imaginilor CT
d. apare in migrarea macroionilor in camp electric
Cataracta apare datorita
a. deformitatii curburii cristalinului

b. unui diametru ocular mai mic decat i ncazul ochiului normal
c. opacizarii cristalinului si imprastierii luminii pe retina
Legile lui Fick se refera la
a. osmoza
b. potentiale de actiune
c. difuzie
Tensiunea superficiala intervine in
a. procesul de fagocitoza
b. curgerea turbulenta la nivelul aortei
c. conducerea recurenta a impulsurilor
d. echilibrul de membrana Donnan
Pinocitoza intervine in
a. transportul ionilor de Na
b. elibrarea mediatorilor in fanta sinaptica
c. transportul apei prin membrana celulara
Tehnica SPECT implica
a. unde sonore de frecventa mare (peste 30 kHZ)

b. radiatie gamma
c. radiate beta
d. radiatie alfa
Ecografia Doppler
a. masoara metabolismul tesuturilor

b. masoara activitatea electrica a tesuturilor
c. se bazeaza pe reflexia ultrasunetelor pe celulele sanguine
d. depinde de timpii de relaxare spin-spin si spin-retea
Metoda HIFU implica utilizarea de
a. ultrasunete de frecventa intre 1000-2000 kHz

b. ultrasunete de frecventa intre 20-100Hz
39
c. radietie gamma
Complexul QRS se intalneste in
a. inregistrarea potentialelor evocate

b. electrocardiograma
c. electromiograma
d. electronervograma
Radiatia LASER
a. are grad de ... redus

b. consta in lumina naturala
c. se utilizeaza in inlaturarea tatuajelor
Pigmentii vizuali
a. au maxim de absorbtie in ultraviolet

b. se gasesc doar in celulele cu bastonase
c. pot fi identificati prin spectre de absorptie
d. au rol in dezvoltarea cataractei
Ritmul beta se intalneste in
a. electrocardiograma
b. electromiograma
c. electroencefalograma
d. electrooculograma
Ecografia Doppler este utilizata pentru
a. investigarea patologiei osoase

b. investigarea patologiei creierului
c. investigarea dezvoltarii fetale
d. diagnosticul patologiei cardiovasculare
Audiograma masoara
a. reflexia undelor sonore cu frecventa de peste 30 kHZ la nivelul timpanului

b. pragul de audibilitate la frecvente intre 20 Hz si 20 kHz
c. Frecventa potentialelor de actiune la nivelul nervului auditiv
Deutoranopia
a. reprezinta deficitul de perceptie albastru-galben

b. reprezinta deficitul de perceptie verde-rosu
c. afecteaza in sepcial femeile
40
Legea osmozei n = v * R * T este valabila
a. in solutii de electroliti disociati

b. la temperaturi peste 50 grade c
c. sub 40 grade c, in solutii micromoleculare, nonelectrolitice, diluate??
Electroforeza se utilizeaza la determinarea
a. potentialului de actiune
b. spectrului de absorptie a pigmentilor vizualii
c. fractiei albuminice in sange
d. tratamentul patologiei musculo-scheletale
In microscopul electronic imaginea obiectului se formeaza
a. prin lentile de sticla speciala

b. datorita fenomenului de difractie electronica prin cristale
c. prin interferenta fasciculelor de ultrasunete
In celulele aflate intr-o solutie hipertonica
a. apa iese din celule

b. apa intra in celule
c. nu exista schimb de apa net intre celule si solutie
Perioada de refractare se refera la
a. relaxarea spin-spin
b. excitabilitatea fibrei nervoase
c. transmiterea sinaptica
d. relaxarea spin-retea
Spectrofotometria este utilizata in
a. identificarea bazelor azotate ale ADN

b. determinarea vitezei de curgere a sangelui
c. in ultracentrifugare
d. obtinerea de imagini sectionale ale organelor
Prezenta hematoamelor subdurale se poate depista prin
a. prin EEG
b. prin ultrasonografie Doppler
c. prin CT
d. prin RMN
Acomodarea la distanta are loc
41
a. la nivelul celulelor cu conuri
b. la nivelul nervului potic
c. la nivelul irisului
Spectrofotometria permite
a. determinarea ...... din bazele azotate ale ADN

b. izolarea macromoleculelor pe baza vitezei de sedimentare
c. izolarea macromoleculelor prin viteza de migrare in camp electric
Potentialele evocate se refera la
a. excitarea celulelor fotoreceptoare retiniene

b. activitatea electrica a inimii
c. nu stiu ce datorita vibratiilor nu stiu ce :)
Deutoranopia
a. este un tratament pe baza de izotopi radioactivi

b. este legata de procesarea la nivelul celulelor cu bastonase
c. consta in amplificarea sunetelor de frecventa inalta
Audiograma
a. masoara pragul de audibilitate la frecvente secundare?

b. se bazeaza pe fenomenul Doppler
c. este utilizata in diagnosticul deficientelor de auz
Benzile Z
a. intra in structura retinei

b. sunt legate de filamentele de actina
c. intra in structura sarcomerului
Potentialul electrocinetic zeta reprezinta potentialul electric la nivelul
a. nucleului insolubil ai particulei coloidale

b. stratului de sarcini legate
c. lichidului intercelular
Fenomenul Fahraeus-Lindqvist descrie:
a. dependenta potentialului de actiune de timp

b. regimul de curgere turbulent al lichidelor
c. absorptia luminii intr-un strat de solutie
In microscopul electronic imagine obiectului se formeaza
42
a. prin lentile din sticla cilindrice
b. prin difractia electronilor in cristale
c. pe un ecran fluorescent
Sunetele aflate la pragul inferior si frecvente ... audibile sunt percepute
a. la baza melcului
b. la varful melcului
c. la nivelul urechii medii
Boala Meniere poate fi diagnosticata prin:
a. imagistica RMN
b. spectroscopie RMN
c. spectrofotometrie
d. audiometrie
Pompele ionice intervin in:
a. transportul activ prin ATP-aza

b. fenomenul de transcitoza
c. transportul moleculelor de HCl prin mucoasa gastrica
Fenomenul de cavitatie poate aparea
a. la interactia laserilor cu materia vie

b. la injectarea de radioizotropi
c. la interactia ultrasunetelor cu materia vie
d. sub actiunea radiatiei X
Edemele se formeaza
a. la trecerea proteinelor plasmatice in capilare

b. la trecerea.....
c. la trecerea proteinelor plasmatice in interstitiu
Eficacitatea biologica se refera la
a. doze de ioni ...

b. doza de energie absorbita
c. intensitatea ... radiatiilor asupra materiei vii
Ultrafiltrarea la nivel capilar
a. se face dinspre interstii spre lumen

b. are loc la capatul arterial
c. implica forte de tensiune superficiala
43
d. este descrisa de ecuatia lui Nernst
Miopia se poate corecta prin
a. lentile convergente
b. chirurgie LASIK
c. lentile divergente
Radiatia X dura este utilizata
a. in investigarea creierului
b. in investigarea patologiei pulmonare
c. in investigarea sistemului osos
Vascozitatea
a. este determinata de fortele de atractie moleculara

b. este definita de legile lui Fick
c. influenteaza propagarea luminii prin solutii
d. determina viteza de curgere a sangelui
Radiatia laser
a. are grad de .... ridicat

b. are un spectru de frecventa larg
c. se utilizeaza in remodelarea corneei
Ultrasonografia Doppler se bazeaza pe:
a. rata metabolica a tesuturilor

b. absorptia de radiatie laser
c. .........
Curgerea turbulenta are loc
a. la nivelul capilarelor arteriale

b. in arteriole
c. in aorta deasupra valvelor sigmoide
Ultrasonografia este utilizata in
a. investigarea patologiei osoase

b. investigarea patologiei creierului
c. investigarea dezvoltarii fetale
d. inlaturarea tatuajelor
Jonctiunea gap transmite impulsul nervos
44
a. cu viteza mai mare decat sinapsa chimica
b. cu viteza mai mica decat sinapsa chimica
c. pe baza de mediatori chimici inhibitori (GABA)
Patentarea? pe termen lung este implicata in
a. fenomenul de relaxare RMN

b. plasticitatea sinaptica
c. contractilitatea musculara
GRILE BIOFIZICA
1.Sindromul Meniere poate fi diagnosticat prin – AUDIOMETRIE
2.Pompele ionice intervin in – transportul activ prin ATP-aza
3.Osmoza esti implicata in – difuzia moleculelor de solvent, prin membr semipermeab
4. Fenomentul de cavitatie poate aparea – la interactia ultrasunetelor cu materia vie
5.Contrastul imaginii RMN depinde de: timpul de relaxare spin-spin; densitatatea protonilor
6.Edemele se formeaza- la trecerea proteinelor plasmatice in interstitii
7.Tomografia cumputerizata implica- absorbtia de rad X
8.EEG – este utila in investigarea tulb de somn;are o rezolutie spatiala redusa;mas activ creierului
9.Potentialele locale: se propaga decr. de-a lungul dendritelor
10.Radiatia X moale este utilizata in- in investigatia plamanilor
11.Vascozitatea – este determinata de fortele de atractie moleculare; ?este descrisa de legea lui
Newton
12.Spectofotometria este utilizata in:obtinerea de imagini sectionale ale organelor;identificarea

bazelor azotate; detectarea cr din bazele azotate ale ....??
13.Radiatia Laser: are un grad de coerenta ridicata;se utilizeaza la ameliorarea durerilor;se

utilizeaza la inlaturarea tatuajelor;este util in remodelarea corneei
14.Membrana neuronala este: incarcata negativ pe fata interna la excitarea
15.PET implica- masurarea activitatiimetabolice a tesuturilor
16. Ecofragia Doppler- se bazeaza pe absorbtia ultrasunetelor in tesuturi
45
17. Canalele ionice intervin in: transportul pasi al ionilor prin membrana celulara;fenomenul de
transcitoza
18.Tomografia computerizatta implica: utilizarea de rad X
19 E e G-are rezoluție temporal ridicata
20. Membranele celulare sunt-încărcate negativ pe fața internă în repaus
21. Conducerea saltatorie a impulsurilor are loc- în fibrele mielinizate
22.Radiația laser se utilizează înlăturarea tatuajelor
23. Ritmul beta se întâlnește în Electroencefalogramă
24. Audiograma măsoară frecvența potențialelor de acțiune la nivelul nervului
25. Deuteranopia reprezintă deficitul de percepție verde roșu
26. Pinocitoză intervine în eliberarea neurotransmitatorilor în fanta sinaptică; transportul

proteinelor din sînge în mediul extra vascular
27. Membranele celulare sunt bistraturile lipidice continand formațiuni proteice; încărcate negativ
pe fața internă în repaus
28. Efectivitate biologică se referă la intensificarea efectelor radiațiilor asupra materiei și doza de
energie absorbită
29. Ultrafiltrarea la nivel capilar are loc la capătul arterial
30. miopia se poate corecta prin chirurgie lasik și lentile divergente
31. Radiația X dură este utilizată în investigarea sistemului oso
32. Vâscozitatea este determinată de forțele de atracție moleculară și determină viteza de

curgerea sângelui
33. Radiația laser are grad de coerență ridicat ;se utilizează în remodelarea Corneei
34.Ultrasonografia Doppler se bazeaza pe absorbtia ultrasunetelor in tesuturi
35. Curgerea turbulenta are loc in aorta deasupra valvei sigmoide
36.Ultrasonografia este utilizata in investigarea dezvoltarii fetale
37.Complexul QRS se refera la contractia miocardului
38. Difuzia este implicata schmburile gazoase la nivelul alveolar; transport pasiv
39.legea osmozei II=VRT, NU este valabila in solutie de electroliti disociati; la temperaturi pest 50 gr
46
40.Prezenta gematoamelor subdurale se poate depista: prin CT; prin RMN
41.Acomodarea la distanta are loc la nivelul irisului
42.Potentialele evocate se refera la : excitarea celulelor fotoreceptoare retiniene
291. Edemele se formeaza Cand ultrafiltrarea este mai mare decat absorbtia
292. Variatia concentratiei de oxigen din eritrocite este data de Legea a II-a a lui Fick
293. Pinocitoza Este implicata in absorbtia nutrientilor din celule
294. Undele alfa apar In stare de relaxare Teta: somn Delta: emotii Beta: contractii musculare
295. Pompa Na-K este Introduce 2 ioni de K in celula si scoate 3 ioni de Na Scoate Na si introduce K
296. Transportul activ cuplat Este implicat in trecerea glucozei si aa orin membrane
297. La capatul arterial al capilarelor au loc Procese de ultrafiltrare
298. Ecuatia Nerst descrie Diferenta de potential transmembranar corespunzatoare unui tip de ioni
299. Transcitoza este implicata in Transportul proteinelor din sange in mediul extravascular
300. Proteinele din sange se separa prin Electroforeza
301. Curgerea turbulenta in arborele vascular are loc In aorta imediat deasupra valvulelor
sigmoide in timpul sistolei
302. Faza ascendenta a potentialului de actiune corespunde Patrunderea masine de Na in celule

303. Amplitudinea semnalului EMG Este mai mica in miopatii fata de normal
304. Complexul QRS corespunde Depolarisarii ventriculelor
305. Legea Bouguer-Lambert se refera la Atenuarea unui fascicul luminos la trecerea printr-un
strat de substante
306. Ecuatia Goldman-Hodgkin-Katz se refera la Diferenta de potential transmembranar datorata

distributiei ionilor de Na, K si Cl
307. Legea I a lui Fick descrie Masa de substanta difuzata prin membrana sub un gradient de
concentratie
308. Scaderea vascozitatii sangelui are loc in Anemii
309. Starea de inconstienta se instaleaza la presiunea sangelui capilar cerebral de 17-19 mm Hg

310. Osmoza intervine in Transportul apei in membrane celulare
311. Activitatea pompei mucoasei gastrice este Inhibata in tratamentul ulcerului gastroduodenal
312. Ritmul alfa Se inregistreaza in stare de repaus cu ochii inchisi
47
1 Mecanismul molecular al contractiei musculare are la baza urmatorul eveniment
biochimic:
a) Capetele de miozina leaga ATP-ul celular; Complexul ATP-miozina format are afinitate
pentru moleculele de actina cu care se cupleaza; Complexul actomiozinic bogat in ATP,
catalizeaza hidroliza ATP in ADP si fosfat cu eliberare de energie .
b) Capetele de miozina se ataseaza de moleculele de troponina ; acest complex este
fosforilat prin hidroliza ATP; moleculele de actina, sub influenta calciului, se ataseaza de
miozina si elibereaza energie.
c) modificarea conformationala a moleculelor de actina care se inclina cu 45º. Prin
aceasta filamentul de actina se deplaseaza printre cele de miozina pe o distanta de
aprox. 100 Å.
d) In urma depolarizarii membranei, se descarca vezicule cu calciu care se leaga
de troponina producand modificari conformationale ale acesteia.
2 Inregistrarea unei electromiograme are la baza urmatoarea secventa de evenimente:
a) In timp ce neuronul motor stimuleaza fibrele musculare la nivelul placii motorii,
impulsurile electrice sunt conduse de-a lungul fiecarei fibre pe masura ce aceasta
se depolarizeaza. Acest semnal este detectat de electozi si apmlificat.
b) datorita hiperexcitabilitatii axonilor motori periferici se inregistreaza unde
provocate de descarcari cu frecventa mare. Undele sunt transformate in semnale
electrice si inregistrate cu ajutorul electrozilor.
c) In urma depolarizarii membranei, se descarca vezicule cu calciu care se leaga
de troponina producand modificari conformationale ale acesteia.
3. Proteinele membranare au rolul de a se implica in :
a) structura, cataliza enzimelor, transportulul activ .
b) Transport pasiv si activ
c) receptarea de semnale hormonale sau antigenice .
4. In solutie apoasa, fosfolipidele se pot autoasambla in structuri ordonate,
a) conform principiului energiei minime
b) sub forma de dublu strat lipidic
c) sub forma de liposomi.
d) Sub forma de micele.
5. Asimetria membranelor se datoreaza faptului ca
a. glicolipidele si glicoproteinele sunt orientate la interior.
b. glicolipidele si glicoproteinele sunt orientate la exterior.
c. Glicolipidele sunt orientate la exterior si glicoproteinele la interior.
6. Difuziunea libera reprezinta patrunderea moleculelor unei substante printre moleculele
alteia, datorita
a. Variatiei de presiune si volum.
b. agitatiei termice a fluidelor care tind sa ocupe tot volumul care le sta la dispozitie.
c. datorita fenomenelor de transport pasiv si activ.
7. Legea I a lui Fick afirma ca:
a. Variatia fluxului de substanta printr-o suprafata este proportional cu gradientul
de concentratie pe o directie data.
b. Variatia concentratiei printr-o suprafata S este proportionala cu gradientul de
substanta pe o directie data.
48
c. Variatia in timp a concentratiei , in orice punct al solutiei, este proportionala cu
variatia in spatiu a gradientului de concentratie.
d. Se exprima prin
dm dc
= −DS
dt dt
8. Coeficientul de difuziune prin membrana se exprima prin relatia:
rT
a) D= unde K = constanta lui Boltzman, T = temperatura in grade Kelvin.
6 K de vascozitate, r = raza particulei care difuzeaza .
η = coeficientul
49
b)
D= kT
unde K = constanta lui Boltzman, T = temperatura in grade Kelvin.
6 r
η = coeficientul de vascozitate, r = raza particulei care difuzeaza
c)
D= kT
unde K = temperatura in grade Kelvin,
6 r
9. Ionoforii sunt
a) transportori de ioni, din categoria antibioticelor
b) transportori de potasiu si sodiu dar nu si de hidrogen
c) Ioni cu proprietati antioxidante.
d) De exemplu nigericina si gramicidina
10. Fagocitoza reprezinta
a) Inglobarea unor particule solide de dimensiuni foarte mici , se realizeaza prin
emiterea unor prelungiri protoplasmatice (pseudopode) care inconjoara particula.
b) Este sinonima cu endocitoza.
c) Inglobarea de picaturi microscopice de lichid extracelular continand in
suspensie particule coloidale si macromolecule.
d) Nici un raspuns nu este correct.
11. Fluxul de glucoza in celelele rosii depide de
a) volumul celulelor
b) presiunea arteriala
c) concentratia glucozei in faza externa
d) este influentata de inhibitia
competitiva. 12.Presiunea osmotica reprezinta
a) presiunea care trebuie exercitata asupra solutiei pentru a o mentine in echilibru cu
solventul separat de ea printr-o membrana semipermeabila;
b) presiunea tuturor moleculelor de solvent dintr-o solutie.
c) Presiunea care trebuie exercitata asupra membranei pentru a o mentine in echilibru cu
solventul .
d) Este direct proportionala cu inaltimea coloanei de mercur din tub.
13. Cand o celula este plasata intr-o solutie hipotonica
a. Apa patrunde in celula prin osmoza si celula se zbarceste.
b. Apa iese din celula prin osmoza , iar membrana celulara se sparge (citoliza)
c. presiunea osmotica depinde numai de natura substantei dizolvate si de temperatura
d. nici un raspuns corect.
14. Presiunea osmotica a plasmei sanguine este suma dintre
a) presiunea osmotica a albuminelor (65%) si presiunea osmotica a globulinelor (35%)
b) presiumea osmotica a proteinelor si presiunea osmotica microionilor.
c) presiunea osmotica a albuminelor (35%) , presiunea osmotica a globulinelor (65%)
si presiunea osmotica a microionilor.
d) Presiunea coloidosmotica, presiunea osmotica a microionilor si presiunea osmotica
a moleculelor mici nedisociate.
15. Clearance-ul unei substante pentru un organ
a. Reprezinta presiunea osmotica a urinei prin depurarea completa de aceasta substanta
prin functia organului respectiv, in unitatea de timp.
b. Este invers proportional cu debitul urinar.
c. Este direct proportionala cu debitul urinar
50
d. reprezinta volumul de plasma sanguina depurata complet de aceasta substanta prin
functia organului respectiv, in unitatea de timp.
51
16. Potentialue lui
dmembrana (relatia lui
Nernst) se exprima prin
relatia:
zF Cint
a) E=− ln unde z =valenta, F= nr. Faraday, R=const. universala,
RT Cext
C= concentratiile ionilor in interiorul si exteriorul celulei.
RT Cint
b) E=− ln
unde z =valenta, F= nr. Faraday, R=const. universala,
zF Cext
RT C
c) E=− ln ext unde z =valenta, F= nr. Faraday, R=const. universala,
zF Cint
17 Toate “piesele optice” ale ochiului uman sunt:
a) Cristalinul, irisul, umoarea apoasa, umoarea sticloasa, retina, coroida.
b) Corneea, cristalinul, umoarea apoasa, umoarea sticloasa, irisul, retina.
c) Corneea, umoarea apoasă, cristalinul, irisul, umoarea sticloasă , retina, nervul optic.
18. Vederea tricromata presupune
a) existenta a trei tipuri de conuri cu pigmenti diferiti:rosu, galben, verde.
b) existenta a trei tipuri de conuri cu pigmenti diferiti:rosu, verde, albastru
c) existenta a trei lungimi de unda diferite (720 nm, 580 nm si 300 nm) care pot
stimula conurile.
d) Sensibilitatea maxima a retinei se obtine pentru trei fotoni incidenti.
19 La ochiul normal, imaginea unui obiect situat la infinit se formează
a. pe retină, la 15 cm de cristalin, distanţă egală cu distanţa focală a acestuia.
b. Pe retină, la 15 mm de cristalin, distanţă egală cu distanţa focală a acestuia.
c. in fata retinei, la 15 mm de cristalin.
20. Acomodarea vizuala se face prin urmatoarele mecanisme:
a) modificarea mecanică a razei de curbură a cristalinului;
b) modificarea indicelui de refracţie a cristalinului.
c) este posibilă între punctul remotum şi punctul proximum
21. Convergenta unei lentile cu distanta focala de 30 cm este
a) 33,3 dioptrii.
b) 8,3 dioptrii
c) 3,3 dipotrii.
22 Care din urmatoarele afirmatii referitoare la organul lui Corti este adevarata?
a) este o cavitate umplută cu endolimfă, un lichid fluid care primeşte undele sonore
transmise din aer prin urechea externă şi medie.
b) Este elementul senzitiv al urechii interne si are rolul de microfon; situat pe
membrana basilara in unul dintre cele trei compartimente ale cohleei.
c) detecteaza impulsurile de presiune si raspunde cu impulsuri electrice care sunt
transmise de-a lungul nervului auditiv catre creier.
52
d) detecteaza impulsurile electrice care sunt transmise de-a lungul nervului auditiv catre
creier.
23. Semnalele sonore care pot fi auzite de urechea umana sunt :
a) zgomote, ultrasunete si sunete muzicale.
b) Ultrasunete, sunete muzicale si vorbirea articulata.
c) Zgomote, sunete muzicale si vorbirea articulata.
24Curbele de tarie egala ale urechii ofera informatii despre
a) sensibilitatea urechii la diferitele frecvente particulare continute in sunet .
b) sensibilitatea urechii la intensitatea si taria sunetelor .
c) Amplitudinea si frecventa undei acustice percepute de ureche.
25. Pagul dureros pentru urechea umana o reprezinta
a) intensitatea sonora de 100 decibeli.
b) taria sonora de 120 foni.
c) frecventa de 1000 Hz.
53
26 Radiaţiile electromagnetice sunt emise şi absorbite în natură sub formă de fotoni care transportă
fiecare o cantitate de energie egala cu
a) E = hν , unde h = constanta lui Planck, ν = frecvenţa radiaţiilor.
b) E = mc2, c = viteza luminii în vid, m= masa de repaos.
c) E= 5 eV.
d) nici un raspuns corect
27 Find vorba de radiatii electromagnetice, clasificarea in functie de efectul ionizant se face astfel:
a) se consideră ionizante radiaţiile din domeniile X şi neionizante cele din
domeniul gamma, radio, microunde, IR, VIS şi UV.
b) se consideră ionizante radiaţiile din domeniile Gamma, şi neionizante cele din
domeniile IR, VIS şi UV.
c) se consideră ionizante radiaţiile din domeniile radio, microunde, IR, VIS, UV şi
neionizante cele din domeniile X si gamma.
d) Nici un raspuns corect
28 Radiatiile X se produc astfel :
a) catodul incalzit pana la incandescenta emite radiatie X caracteristica si de franare.
b) electronii cu viteza mare lovesc o tinta metalica ; o parte din energia electronilor se
transforma in caldura, iar restul se transforma in raze X, producand modificari in atomii
tintei.
c) protonii cu viteza mare lovesc o tinta metalica ; o parte din energia lor se transforma
in caldura, iar restul se transforma in raze X, producand modificari in atomii tintei.
29 . Radiatia alfa are urmatoarele proprietati :
a) E formata din nuclee de heliu.
b) Este mai putin penetranta decat radiatia beta.
c) E formata din particule care contin doi neutroni si doi protoni
30 Detectarea radiatiilor ionizante cu ajutorul detectorului Geiger Muller are la baza urmatorul
fenomen:
a) Radiatia ionizanta interactioneaza cu atomii materialului din care este construit
catodul, acesta emite electroni care sunt inregistrati sub forma unui impuls electric
care este apoi amplificat.
b) Intre electrozii detectorului se aplica o tensiune continua, radiatia ionizanta
interactioneaza direct cu materialul din care este construit anodul, iar electronii
emisi sunt inregistrati si amplificati.
c) Între electrozii detectorului Geiger-Müller se aplică tensiune continua; radiaţia
nucleară interacţionează cu atomii gazului din interiorul tubului, pe care îi ionizează
; ionii pozitivi sunt atraşi de catod si rezulta un impuls electric de scurtă durată care
se anulează atunci când toţi electronii ajung la anod.
d) nici un raspuns nu este corect.
31 Efectele deterministe sunt
a) efecte biologice pe termen scurt care apar in urma unui incident specific.
b) efecte biologice intarziate care apar dupa o expunere cumulative.
c) Efecte letale imediate.
32 Timpul de injumatatire al unui nucleu radioactiv reprezinta
a) timpul de viata al nucleului
b) intervalul de timp în care se dezintegrează jumătate din numărul de nuclee iniţiale,
c) jumatate din durata medie de viata a unui nucleu radioactiv.
d) Se utilizeaza pentru a caracteriza stabilitatea unui nucleu radioactiv si este invers
proportional cu constanta de dezintegrare
33. Doza de energie absorbita este
a) raportul dintre energia transferata de catre radiatie si masa substantei iradiate.
b) raportul dintre masa substantei irradiate si energia transferata de ctre radiatie.
c) Reprezinta raportul dintre sarcina electrica totala de un anumit semn produsa direct sau
indirect de radiatia ionizanta in aer uscat, la 0°C presiunea de 1,013 barr, si masa aerului iradiat.
d) Se masoara in Gray sau Rad
34. 1 Sievert este unitatea de masura pentru
54
a) doza de ioni.
55
b) Doza de energie absorbita.
c) Doza biologica.
35. Radiatia neionizanta are o energie
a) E < 5 eV , care nu poate produce excitarea atomilor mediului pe care-l strabate.
b) E<5eV, care nu poate produce ionizarea ci numai excitarea atomilor mediului pe care-l strabate.
c) E > 5 ev, care poate produce ionizarea si exitarea atomilor mediului pe care-l strabate.
36. Potentialul de repaos apare ca urmare a:
a) Actiunii pompei de Na K, care pompeaza doi ioni de K+ si trei de Na+ in interiorul celulei si difuziei
facilitate a ionilor .
b) Difuziunii libere a ionilor de K , Na si Cl.
c) Difuziei facilitate a ionilor de Na, K, Cl si actiunii pompei de Na K, care pompeaza trei ioni de K+ si
doi de Na+ in interiorul celulei.
d) concentratiei de Na de 30 ori mai mare in exteriorul celulei fata de interior.
37. Fazele producerii potentialului de actiune sunt, in ordine:
a)
Starea de repaos, depolarizarea pana la valoarea de prag, faza ascendenta, spike, faza
descendenta, hiperpolarizarea.
b) Hiperpolarizarea, depolarizarea pana la valoarea de prag, faza ascendenta, spike, faza
descendenta.
c) Faza ascendenta, depolarizarea pana la valoarea de prag, spike, faza descendenta,
hiperpolarizarea.
38. Vascozitatea sangelui integral
a)
este mai mare pentru sangele arterial decat pentru cel venos, depinzand de concentratia de
CO2.
b) este mai mica pentru sangele arterial decat pentru cel venos, depinzand de concentratia de
CO2.
c) Nu depinde de volumul si forma hematiilor.
39. Cromoforii sunt
a) grupari chimice care emit radiatii UV-VIS
b) molecule care absorb radiatii UV-VIS purtatoare de culoare.
c) purtatori de culoare, culoarea unei solutii se datoreaza absorbtiei selective a radiatiilor vizibile.
d) grupari chimice ale unor molecule care absorb selectiv radiatiile vizibile.
40.Energia interna a unui sistem termodinamic contine
a) Caldura, entalpia si energia cinetica a moleculelor sistemului termodinamic.
b) Energiile cinetice ( de vibratie, translatie, rotatie) a microparticulelor (molecule,
atomi, particule subatomice) care compun sistemul termodinamic.
c) energiile cinetice(de vibratie, translatie, rotatie) a microparticulelor (molecule, atomi,
particule subatomice) care compun sistemul si energiile potentiale de interactiune
reciproca dintre microparticule.
41 Entalpia este
e) O functie de stare care caracterizeaza fenomenele termice si chimice care se produc
in conditii de temperatura constanta.
f) H = U + pV
g) O functie de stare care caracterizeaza fenomenele termice si chimice care se produc
in conditii de volum constant.
h) O functie de stare care caracterizeaza fenomenele termice si chimice care se produc
in conditii de presiune constanta.
42. Coeficientii izocalorici fizici reprezinta
a) cantitatea de caldura eliberata prin oxidarea unitatii de masa dintr-un principiu alimentar,
pana la produsi finali de metabolism.
b) cantitatea de caldura eliberata prin oxidarea unitatii de masa dintr-un principiu alimentar,
pana la produsi finali de metabolism, tinandu-se cont de gradul de digestibilitate si de
absorbtie al alimentelor.
56
c) cantitatea de caldura pusa in libertate prin combustia unitatii de masa dintr-un
principiu alimentar, in conditii de laborator.
d) pot fi determinati prin metode calorimetrice
43. In cazul proteinelor
d) coeficientul fiziologic este mai mai mic decat cel fizic.
e) coeficientul fiziologic este mai mai mare decat cel fizic.
f) coeficientul fiziologic este egal cu cel fizic.
44. Doza de sterilizare
a) este doza necesara pentru a asigura sterilitatea unui produs la un coeficient de securitate dat.
b) trebuie sa fie de minim 25 kGy
c) este stabilita de normele internationale la 250 kGray
45 . Coeficientul respirator reprezinta :
a) raportul dintre volumul de CO2 consumat si volumul de oxigen expirat, in acelasi interval
de timp.
b) raportul dintre volumul de CO2 expirat si volumul de oxigen consumat, in acelasi
interval de timp.
c) Valoarea maxima a coeficientului respirator corespunde metabolizarii exclusive a
glucidelor
d) Valoarea maxima a coeficientului respirator corespunde metabolizarii exclusive a
lipidelor
57
46. Ciclul bio-geo-chimic reprezinta miscarea (circulatia) materiei intre urmatoarele
componente ale sistemului terestru:
a. biosfera si hidrosfera.
b. Litosfera si atmosfera.
c. Atmosfera, biosfera, litosfera, hidrosfera.
d. Macronutrienti si micronutrienti
V2
1. Cresterea CO2 in atmosfera se datoreaza

a) Respiratiei plantelor si a solului
b) Numai fotosintezei plantelor
c) Efectelor climatice
d) --Diferentei intre fluxul de CO2 inspre atmosfera si fluxul CO2 dinspre
atmosfera spre sol.
2. Fixarea azotului reprezinta

a) --Conversia chimica a N2 in forme mai reactive cum sunt NH 3 sau NO3
b) Conversia chimica a nitratilor prin denitrificare.
c) Poluare cu oxizi de azot.
d) Producerea de ozon in troposfera.

a) cantitatea de caldura eliberata prin oxidarea unitatii de masa dintr-un
principiu alimentar, pana la produsi finali de metabolism.
b) cantitatea de caldura eliberata prin oxidarea unitatii de masa dintr-un
principiu alimentar, pana la produsi finali de metabolism, tinandu-se cont de
gradul de digestibilitate si de absorbtie al alimentelor.
c) --cantitatea de caldura pusa in libertate prin combustia unitatii de masa
dintr- un principiu alimentar, in conditii de laborator.
a. -- coeficientul fiziologic este mai mai mic decat cel fizic.
b. coeficientul fiziologic este mai mai mare decat cel fizic.
c. coeficientul fiziologic este egal cu cel fizic.
5. Repartitia cheltuielilor energetice ale organismului se face astfel:

a) --metabolism bazal 60%, actiune dinamica specifica a alimentelor 5%,
termoreglare 10%, efort muscular 25%
b) metabolism bazal 25%, actiune dinamica specifica a alimentelor 5%,
c) metabolism bazal 60%, actiune dinamica specifica a alimentelor 25%,
1
a) raportul dintre volumul de CO2 consumat si volumul de oxigen expirat, in
acelasi interval de timp.
b) --raportul dintre volumul de CO2 expirat si volumul de oxigen
consumat, in acelasi interval de timp.
c) raportul dintre volumul de oxigen expirat si volumul de CO2 consumat,
in acelasi interval de timp.
7. Suportul energetic al contractiei musculare este

a)-- reactia de hidroliza a ATP : ATP + H2O ADP +PA
b) reactia de hidroliza a ADP : ADP + H2O ATP +PA
c) modificarea conformationala a adeninei si miozinei.
2
8. Efectul Fenn consta in urmatoarele:
a) toata energia produsa de un muschi izolat in timpul unei stimulari
izotone este mai mica atunci cand muschiul se scurteaza, decat atunci cand
muschiul functioneaza izometric.
b)-- toata energia produsa de un muschi izolat in timpul unei stimulari tetanice este mai mare
atunci cand muschiul se scurteaza, decat atunci cand muschiul functioneaza izometric
c) 30% din energia produsa de un muschi izolat in timpul unei stimulari tetanice este mai
mare atunci cand muschiul se scurteaza, decat atunci cand muschiul functioneaza izometric.
9. Raporul actina/miozina difera in functie de tipul de muschi astfel:

a) --4:1 pentru muschiul scheletic tipic; 20:1 pentru muschiul neted tipic;
100:1 pentru celule eucariote cu proprietati de motilitate.
b) 20:1 pentru muschiul scheletic tipic; 4:1 pentru muschiul neted tipic;
100:1 pentru celule eucariote cu proprietati de motilitate.
c) Raportul este 4:1 pentru toate tipurile de muschi.
10.
a) --structura, cataliza enzimelor, transportulul activ.
b) numai in transportul activ si pasiv
c) --receptarea de semnale hormonale sau antigenice pentru a
forma liposomi.
d) Nici un raspuns nu este corect.
12.
13. Lipidele din compozitia membranei biologice sunt
a. fosfolipide si colesterol distribuite in dublu strat asa incat sa asigure
caracterul hidrofil general.
b. --dispuse sub forma de bistrat lipidic pentru a asigura stabilitatea mecanica
a membranei si confera un caracter hidrofobic general .
c. nici un raspuns nu este corect.

b. --glicolipidele si glicoproteinele sunt orientate la exterior.
15. Difuziunea libera reprezinta patrunderea moleculelor unei substante printre

moleculele alteia, datorita
b. --agitatiei termice a fluidelor care tind sa ocupe tot volumul care le sta
la dispozitie.

a. --Variatia fluxului de substanta printr-o suprafata este proportional
cu gradientul de concentratie pe o directie data.
b. Variatia concentratie printr-o suprafata S este proportionala cu gradientul
3
de substanta pe o directie data.
c. Variatia in timp a concentratiei , in orice punct al solutiei, este
proportionala cu variatia in spatiu a gradientului de concentratie.
4
17. Coeficientul de permeabilitate al membranei este
a)-- raportul dintre coeficientul de difuziune si grosimea membranei.
b) Raportul dintre grosimea membranei si coeficientul de permeabilitate.
c) Nici un raspuns nu este corect.
18. Pinocitoza reprezinta

a. Inglobarea unor particule solide de dimensiuni relativ mari , se realizeaza prin
emiterea unor prelungiri protoplasmatice (pseudopode) care inconjoara
particula.
b. --Inglobarea de picaturi microscopice de lichid extracelular continand
in suspensie particule coloidale si macromolecule.
c. Nici un raspuns nu este corect.
19. Selectivitatea in procesul de transport al glucozei inseamna

a. transport selectiv in functie de temperatura.
b. Transport selectiv in functie presiunea arteriala.
c. --Transport selectiv a celor doua grupe de zaharuri si inhibitia
competitiva
20. Fenomenul de osmoza reprezinta

a. Fenomenul de difuzie activa a moleculelor solventului printr-
o membrana permeabila.
b. --Fenomenul de difuzie pasiva a moleculelor solventului printr-
o membrana semipermeabila.
c. Fenomenul de difuzie pasiva si activa a moleculelor solventului
printr-o membrana semipermeabila.
21. Solutie hipotonica este o solutie care prezinta

a. -- presiune osmotica mai mica decat interiorul celulei ; Membrana se
poate rupe- (citoliza )
b. presiune osmotica mai mare decat interiorul celulei ; Celula se ratatineaza
c. presiune osmotica mai mare decat interiorul celulei ; membrana celulara
se rupe.
20 Presiunea osmotica a plasmei sanguine este

a) suma presiunilor osmotice ale tuturor ionilor din plasma sanguina (Na,
Cl, Ca...)
b) --suma dintre presiunea osmotica a moleculelor mici
nedisociate, presiunea osmotica a ionilor si presiunea coloid-
osmotica.
c) suma dintre presiunea coloid-osmotica si presiunea
moleculelor nedisociate (aminoacizi).
5
21. Edemele se produc deoarece
a) creste concentratia proteinelor sanguine si lichidul intravascular trece in
spatiul interstitial sub influenta presiunii coloid-osmotice a proteinelor
din lichidul interstitial.
b) lichidul intravascular isi modifica concentratia de microioni.
c) --Scade concentratia proteinelor sanguine si lichidul intravascular trece
in spatiul interstitial sub influenta presiunii coloid-osmotice a proteinelor
din lichidul interstitial.
6
22. Potentialul chimic se exprima prin relatia:
a) -  = RT ln C int
------
Cext
unde R= constanta universala a gazelor, T= temperatura in grade Kelvin,
C= concentratiile substantei in interiorul respectiv exteriorul celulei.
Cext
b)  = RT ln
Cint
C= concentratiile substantei in interiorul respectiv exteriorul celulei
Cint
c)  = PT ln
Cext
unde P= presiunea osmotica, T= temperatura in grade Kelvin,
23. Spectrul vizibil al luminii este situat in urmatorul interval de lungimi de unda:
a. 500nm -900 nm.
b. 230 nm- 450 nm.
c. --380 nm -760 nm
24. Lumina incidenta pe suprafata ochiului strabate urmatoarele medii transparente

cu indicii de refractie corespunzatori:
a. umoarea apoasa (n= 1,33) si cristalinul (n=1,405).
b. Cristalinul ( n=1,34) si umoarea vitroasa (1,33).
c. --Umoarea apoasa (n=1,33) , cristalinul (n=1,405) si umoarea vitroasa
(n=1,33)
25. Elementul optic care traducce semnalele luminoase într-o multitudine de semnale
bioelectrice (potenţiale de acţiune) care se propagă spre lobii occipitali ai sistemului
nervos central este
a) --retina.
b)cristalinul
b) coroida.
26. Rodopsina este pigmentul continut in

a) conuri
b) iris
c)—bastonase
27. La ochiul normal, imaginea unui obiect situat la infinit se formează

b. --pe retină, la 15 mm de cristalin, distanţă egală cu distanţa focală
7
a acestuia.
8
28. In cazul miopiei, imaginea se formeaza
a) --in spatele retinei si corectia se face cu lentile divergente.
b) In fata retinei si corectia se face cu lentile divergente.
c) In fata retini si corectia se face cu lentile convergente.
29 Convergenta unei lentile cu distanta focala de 25 mm este

a) 4 dioptrii.
b) -- 40 dioptrii
c) 50 dipotrii.
30 Vibraţiile membranei timpanice se transmit in urmatoarea ordine:

a )-- la ciocănaş, apoi la nicovală şi scăriţă, iar de acolo la fereastra ovală, situată la limita dintre urechea
medie şi cea internă.
b) la scarita, apoi la nicovala si ciocanas care transmite mai departe vibratiile
catre fereastra ovala.
c) catre fereastra ovala, apoi la ciocanas si nicovala care transmite vibratiile
spre scarita, la limita dintre urechea medie si cea interna.
31. Intensitatea sonora reprezinta

a) energia transportata de unda sonora pe directia de propagare.
b) --energia transportata de unda sonora printr-o suprafata de 1 m2
situata perpendicular pe directia de propagare.
c) intensitatea unui semnal acustic tolerabil pentru urechea umana (f=1000Hz).
32. Pragul dureros pentru urechea umana o reprezinta

b) --taria sonora de 120 foni.
33 Nivelul sonor se exprima in :

a) Hertz.
b) Watt/ m2
c) --Decibeli.
34. Radiatiile corpusculare incarcate electric sunt urmatoarele:

a) particule alfa, particule β si neutroni.
b) Particule alfa, particule β si β+
c) --Particule α, particule β si β+, protoni.
35.
36. In cazul radiatiei X de franare, spectrul radiatiilor este
a) Discontinuu, iar forma lui depinde de natura elementului din care
este confectionat anticatodul.
b) --Spectrul este continuu si forma lui nu depind de natura
9
elementului anticatodului ci numai de tensiunea de accelerare.
c) spectru de linii, frecventa depinde de elementul emitator (prin
numarul atomic Z).
36 . Radiatia alfa este formata din :

a) --nuclee de heliu.
b) nuclee de hidrogen.
c) Particule care contin doi electroni si patru protoni adica 24
10
37. In functie de puterea penetranta, radiatiile se pot ordona ( in ordine crescatoare a
puterii penetrane) astfel:
a) radiatie gamma, radiatie beta, radiatia alfa.
b) Radiatie beta, radiatie alfa, radiatie gama.
c) --Radiatia alfa, radiatie beta, radiatie gama.
38 Functionarea detectorului cu scintilatie se bazeaza pe urmatorul fenomen:

a) ionizarea gazului din interiorul tubului, ionii pozitivi fiind atrasi de catod si
inregistrati sub forma unui curent electric de scurta durata cu ajutorul
unui fotoamplificator.
b) --Folosirea unui material care, atunci cand este lovit de radiatia ionizanta,
devine fluorescent sau emite instantaneu un puls luminos; un detector
sensibil la lumina inregistreaza intensitatea radiatiei prin cantitatea de
lumina emisa de materialul fluorescent.
c) Folosirea unui material radioactiv care emite instantaneu un puls luminos;
un detector sensibil la lumina inregistreaza intensitatea radiatiei prin
cantitatea de lumina emisa si apoi amplificata cu ajutorul unui
fotoamplificator.
39 Efectele stocastice ale radiatiilor sunt

a) efecte biologice pe termen scurt.
b) --Efecte biologice intarziate.
40 Activitatea unei surse se masoara in

a) --Becqerel ( Bq)
b) Secunde/numar de dezintegrari.
c) Sievert.
41. Legea Bergonie-Tribondeau se enunta astfel :

a) --O populaţie de celule este cu atât mai sensibilă la radiaţii cu cât are viteza
proceselor metabolice mai mare, este iradiată într-o fază mai precoce a mitozei
şi este mai nediferenţiată.
b) O populaţie de celule este cu atât mai sensibilă la radiaţii cu cât are viteza
proceselor metabolice mai mica, este iradiată într-o fază mai precoce a mitozei
şi este mai diferenţiată.
c) Un tesut este cu atât mai sensibil la radiaţii cu cât are metabolismul mai rapid,
este într-o fază mai precoce a mitozei şi este mai diferenţiat.
42. Unitatea de masura pentru doza de ioni este:

a) --C/Kg sau Roentgen
b) Gray sau Rad.
11
c) Rem
.
43. Eficacitatea biologica arata

a) de cate ori efectul biologic al unei radiatii oarecare este mai puternic decat efectul
unei radiatii standard (de referinta) care este considerata radiatia alfa produsa la
200 KV.
b) --arata de cate ori efectul biologic al unei radiatii oarecare este mai puternic decat
efectul unei radiatii standard (de referinta) care este considerata radiatia X produsa
la 200 KV.
c) comparatia dintre diferitele tipuri de radiatie ionizanta absorbita de un tesut
sanatos.
12
44. Membrana biologica are proprietatile unui condensator deoarece
a) are o capacitatea electrica este cu atat mai mare cu cat membrana este mai
groasa.
b) --Bistratul lipidic se comporta ca un izolator electric care permite acumularea
si separarea sarcinilor electrice pe suprafetele sale.
c) Bistratul lipidic se comporta ca un conductor electric care permite
acumularea si separarea sarcinilor electrice pe suprafetele sale.
45. Care din urmatoarele caracteristici sunt valabile pentru producerea
potentialului de actiune?
a) potentialul de actiune nu respecta legea totul sau nimic.
b) potentialul de actiune depinde de valoarea intensitatii stimulilor supraliminali.
c) pe durata potentialului de actiune, permeabilitatea membranei pentru Na si K
nu se modifica.
d)-- nici un raspuns nu este corect.
46. In fibrele musclare si cele nervoase amielinice, propagarea potentialului de actiune se face
a) in mod saltatoriu.
b) prin modificare reobazei stimulilor.
c) --din aproape in apropape.
47 Cu ajutorul polarimetrului putem calcula
a) --concentratia unor solutii care contin substante optic active.
b) lungimea de unda a luminii absorbita de substantele optic active.
c) Putem identifica substanta dizolvata.
48. Structura si configuratia chimica a ciclodextrinelor se bazeaza pe
a) --grupari OH primare, secundare si cavitate hidrofoba asamblate in
trunchi de con
b) 10 molecule de apa si 5 molecule de oligozaharide ciclice asamblate in
trunchi de con.
c) Molecule de alcool polivinilic si apa in raport 1:3 cu diametrul cavitatii de
15 Å.
d) α , β si γ ciclodextrine aranjate in forma de trunchi de con pentru a putea
incapsula medicamente.
49. Ozonul se produce prin
a) reactia de fotoliza a apei in atmosfera inalta.
b) --Reactia fotochimica prin care oxigenul absoarbe razele UV scurte in
atmosfera
c) Ionizarea oxigenului sub influenta radiatiilor ionizante
d) Fotosinteza urmata de fotoliza oxigenului
1 Asimetria membranelor se datoreaza faptului ca

1
2 Difuziunea libera reprezinta patrunderea moleculelor unei substante printre moleculele
alteia, datorita
b. --agitatiei termice a fluidelor care tind sa ocupe tot volumul care le sta la dispozitie.
3 Legea I a lui Fick afirma ca:

a. --Variatia fluxului de substanta printr-o suprafata este proportional cu gradientul
b. Variatia concentratiei printr-o suprafata S este proportionala cu gradientul de
d. Se exprima prin
dm dc
= −DS
dt dt
4 Coeficientul de difuziune prin membrana se exprima prin relatia:
rT
a) D= unde K = constanta lui Boltzman, T = temperatura in grade Kelvin. η
6 K de vascozitate, r = raza particulei care difuzeaza .
= coeficientul
b) --
kT
D= unde K = constanta lui Boltzman, T = temperatura in grade Kelvin.
6 r
c) D= kT
6 r
5 Ionoforii sunt
a) --transportori de ioni, din categoria antibioticelor
d) --De exemplu nigericina si gramicidina
d) --Nici un raspuns nu este correct.

2
c) --concentratia glucozei in faza externa
d) == este influentata de inhibitia competitiva.
8. Presiunea osmotica reprezinta

a) --presiunea care trebuie exercitata asupra solutiei pentru a o mentine in echilibru cu
b) --presiunea tuturor moleculelor de solvent dintr-o solutie.
solventul .

a) Apa patrunde in celula prin osmoza si celula se zbarceste.
b) --Apa iese din celula prin osmoza , iar membrana celulara se sparge (citoliza)
c) presiunea osmotica depinde numai de natura substantei dizolvate si de temperatura
d.) nici un raspuns corect.

c) presiunea osmotica a albuminelor (35%) , presiunea osmotica a globulinelor (65%) si
presiunea osmotica a microionilor.
d) --Presiunea coloidosmotica, presiunea osmotica a microionilor si presiunea osmotica
11 Clearance-ul unei substante pentru un organ

c. --Este direct proportionala cu debitul urinar
d. --reprezinta volumul de plasma sanguina depurata complet de aceasta substanta
12. Potentialului de membrana (relatia lui Nernst) se exprima prin relatia:

zF Cint
a) E=− ln
RT Cext
RT Cint
b) -- E = − ln
zF Cext
RT C
c) E=− ln ext unde z =valenta, F= nr. Faraday, R=const. universala,
zF Cint

3
b) --Corneea, cristalinul, umoarea apoasa, umoarea sticloasa, irisul, retina.
. 14. Vederea tricromata presupune

b) --existenta a trei tipuri de conuri cu pigmenti diferiti:rosu, verde, albastru
stimula conurile.
4
b. --pe retină, la 15 mm de cristalin, distanţă egală cu distanţa focală a acestuia.
16 .Acomodarea vizuala se face prin urmatoarele mecanisme:

a)-- modificarea mecanică a razei de curbură a cristalinului;
b) -- modificarea indicelui de refracţie a cristalinului.


a) 33,3 dioptrii.
b) 8,3 dioptrii
c) --3,3 dipotrii.
b) --Este elementul senzitiv al urechii interne si are rolul de microfon; situat pe
c) --detecteaza impulsurile de presiune si raspunde cu impulsuri electrice care sunt
creier.
19 .Semnalele sonore care pot fi auzite de urechea umana sunt :

c) --Zgomote, sunete muzicale si vorbirea articulata.
20. Curbele de tarie egala ale urechii ofera informatii despre

a) --sensibilitatea urechii la diferitele frecvente particulare continute in sunet .
21.Pragul dureros pentru urechea umana o reprezinta

a) -- E = hν , unde h = constanta lui Planck, ν = frecvenţa radiaţiilor.
c) E= 5 eV.
5
a) --se consideră ionizante radiaţiile din domeniile X şi neionizante cele din domeniul
gamma, radio, microunde, IR, VIS şi UV.

b) --electronii cu viteza mare lovesc o tinta metalica ; o parte din energia electronilor se
transforma in caldura, iar restul se transforma in raze X, producand modificari in atomii tintei.
6
a) --E formata din nuclee de heliu.
b) --Este mai putin penetranta decat radiatia beta.
c) --E formata din particule care contin doi neutroni si doi protoni
fenomen:
c) -- Între electrozii detectorului Geiger-Müller se aplică tensiune continua; radiaţia

b) --efecte biologice intarziate care apar dupa o expunere cumulative.

b) --intervalul de timp în care se dezintegrează jumătate din numărul de nuclee iniţiale,

a) --raportul dintre energia transferata de catre radiatie si masa substantei iradiate.
d) --Se masoara in Gray sau Rad

a) doza de ioni.
c) --Doza biologica.

b) --E<5eV, care nu poate produce ionizarea ci numai excitarea atomilor mediului pe care-l
strabate.
1
a) --Actiunii pompei de Na K, care pompeaza doi ioni de K+ si trei de Na+ in interiorul celulei si
difuziei facilitate a ionilor .
c) Difuziei facilitate a ionilor de Na, K, Cl si actiunii pompei de Na K, care pompeaza trei ioni de K+
si doi de Na+ in interiorul celulei.
V4

c. --Transport selectiv a celor doua grupe de zaharuri si inhibitia competitiva
d. Prezenta unui zahar oarecare din grupa A in concentratii egale de o parte si
de alta a membranei poate reduce transportul unui alt zahar din aceeasi
grupa

a) --conform principiului energiei minime
b)-- sub forma de dublu strat lipidic
c)-- sub forma de liposomi.
d.)--Sub forma de micele.

c. Glicolipidele sunt orientate la exterior si glicoproteinele la interior
.

alteia, datorita
d. Variatiei de presiune si volum.
e. --agitatiei termice a fluidelor care tind sa ocupe tot volumul care le sta la dispozitie.
f. datorita fenomenelor de transport pasiv si activ.

g. --Variatia fluxului de substanta printr-o suprafata este proportional cu gradientul
h. Variatia concentratiei printr-o suprafata S este proportionala cu gradientul de
i. Variatia in timp a concentratiei , in orice punct al solutiei, este proportionala cu
j. Se exprima prin
dm dc
= −DS
dt dt
rT
D= 2
6 K
a) unde K = constanta lui Boltzman, T = temperatura in grade Kelvin. η
= coeficientul de vascozitate, r = raza particulei care difuzeaza .
b) --
kT
D= unde K = constanta lui Boltzman, T = temperatura in grade Kelvin.
6 r
c) D= kT
6 r
7 Ionoforii sunt
3
8 Fagocitoza reprezinta

d) -- este influentata de inhibitia competitiva.
10 Presiunea osmotica reprezinta

a) -- presiunea care trebuie exercitata asupra solutiei pentru a o mentine in echilibru cu
solventul .
11 Cand o celula este plasata intr-o solutie hipotonica

a) --Apa patrunde in celula prin osmoza si celula se zbarceste.
b) Apa iese din celula prin osmoza , iar membrana celulara se sparge (citoliza)
d) nici un raspuns corect.
12 Presiunea osmotica a plasmei sanguine este suma dintre

d) --Presiunea coloidosmotica, presiunea osmotica a microionilor si presiunea osmotica

d. --reprezinta volumul de plasma sanguina depurata complet de aceasta substanta prin
14 Potentialului de membrana (relatia lui Nernst) se exprima prin relatia:

zF Cint
a) E=− ln unde z =valenta, F= nr. Faraday, R=const. universala,
RT Cext
4
RT Cint
b)-- E=− ln unde z =valenta, F= nr. Faraday, R=const. universala,
zF Cext
RT Cext
c) E = − ln unde z =valenta, F= nr. Faraday, R=const. universala,
zF Cint
5
a) Cristalinul, irisul, umoarea apoasa, umoarea sticloasa, retina,
coroida. b )Corneea, cristalinul, umoarea apoasa, umoarea sticloasa,
irisul, retina.
C --)Corneea, umoarea apoasă, cristalinul, irisul, umoarea sticloasă , retina, nervul optic.

stimula conurile.

.18 Acomodarea vizuala se face prin urmatoarele mecanisme:

a) --modificarea mecanică a razei de curbură a cristalinului;

a) 33,3 dioptrii.
b) 8,3 dioptrii
c) --3,3 dipotrii.
b) --Este elementul senzitiv al urechii interne si are rolul de microfon; situat pe
c) --detecteaza impulsurile de presiune si raspunde cu impulsuri electrice care sunt
creier.
21 Semnalele sonore care pot fi auzite de urechea umana sunt :

22 Curbele de tarie egala ale urechii ofera informatii despre


6
a)-- E = hν , unde h = constanta lui Planck, ν = frecvenţa radiaţiilor.
c) E= 5 eV.
25 Find vorba de radiatii electromagnetice, clasificarea in functie de efectul ionizant se face
astfel:
7

b) --electronii cu viteza mare lovesc o tinta metalica ; o parte din energia electronilor se
transforma in caldura, iar restul se transforma in raze X, producand modificari in atomii tintei.

b) --Este mai putin penetranta decat radiatia beta
fenomen:
c) - Între electrozii detectorului Geiger-Müller se aplică tensiune continua; radiaţia




8
a) doza de ioni.
33.
34.
35.
strabate.
9
c) Difuziei facilitate a ionilor de Na, K, Cl si actiunii pompei de Na K, care pompeaza trei ioni de K+

a) --Starea de repaos, depolarizarea pana la valoarea de prag, faza ascendenta, spike, faza
descendenta.
hiperpolarizarea.

a) este mai mare pentru sangele arterial decat pentru cel venos, depinzand de concentratia de
CO2.
b) --este mai mica pentru sangele arterial decat pentru cel venos, depinzand de concentratia de
CO2.
c) Nu depinde de volumul si forma hematiilor
40. Cromoforii sunt

c--) purtatori de culoare, culoarea unei solutii se datoreaza absorbtiei selective a radiatiilor vizibile.
d)-- grupari chimice ale unor molecule care absorb selectiv radiatiile vizibile.
38 Energia interna a unui sistem termodinamic contine

c) --energiile cinetice(de vibratie, translatie, rotatie) a microparticulelor (molecule, atomi,
39 Entalpia este
f) --H = U + pV
h) --O functie de stare care caracterizeaza fenomenele termice si chimice care se produc

10
c) --cantitatea de caldura pusa in libertate prin combustia unitatii de masa dintr-un
d) --pot fi determinati prin metode calorimetrice
11
41 In cazul proteinelor
d) -- coeficientul fiziologic este mai mai mic decat cel fizic.
42 Doza de sterilizare
a)-- este doza necesara pentru a asigura sterilitatea unui produs la un coeficient de securitate dat.
b) --trebuie sa fie de minim 25 kGy
43. Coeficientul respirator reprezinta :
de timp.
b) --raportul dintre volumul de CO2 expirat si volumul de oxigen consumat, in acelasi
interval de timp.
c) --Valoarea maxima a coeficientului respirator corespunde metabolizarii exclusive a
glucidelor
lipidelor

c. --Atmosfera, biosfera, litosfera, hidrosfera.
d. --Macronutrienti si micronutrienti

a) toata energia produsa de un muschi izolat in timpul unei stimulari izotone este mai mica
atunci cand muschiul se scurteaza, decat atunci cand muschiul functioneaza izometric.
b)-- toata energia produsa de un muschi izolat in timpul unei stimulari tetanice este mai mare atunci
cand muschiul se scurteaza, decat atunci cand muschiul functioneaza izometric
c) 30% din energia produsa de un muschi izolat in timpul unei stimulari tetanice este mai mare
atunci cand muschiul se scurteaza, decat atunci cand muschiul functioneaza izometric.
d) arata dependenta conversiei de energie si a cantitatii de ATP folosita, de conditiile mecanice
impuse.
46. Viteza maxima de scurtare a muschilor de tractiune

a) -- este de trei ori mai mica decat a muschilor tonici.
b) este de trei ori mai mare decat a muschilor tonici.
c) depinde de rata de hidroliza a ATP-ului
12
descendenta.
hiperpolarizarea.

CO2.
CO2.
35. In spectrofotometrie, folosirea filtrelor optice este necesara deoarece

a) spectrul de absorbtie al solutiei depinde de lungimea de unda a lumini folosite
b) toate corpurile apar colorate in culoarea complementara radiatiilor absorbite
c) filtrle optice selecteaza lungimea de unda la care extinctia solutiei este maxima
d) datorita gruparilor cromofore culoarea solutiei se datoreaza radiatiilor pa care moleculele care o
compun le lasa sa treaca
36. Cromoforii sunt

c) --purtatori de culoare, culoarea unei solutii se datoreaza absorbtiei selective a radiatiilor vizibile.
d) --grupari chimice ale unor molecule care absorb selectiv radiatiile vizibile.

38 Entalpia este
f) --H = U + pV
h.--O functie de stare care caracterizeaza fenomenele termice si chimice care se produc in
conditii de presiune constanta.

13
c) --cantitatea de caldura pusa in libertate prin combustia unitatii de masa dintr-un
14
a) --este doza necesara pentru a asigura sterilitatea unui produs la un coeficient de securitate dat.

biochimic:
a) --Capetele de miozina leaga ATP-ul celular; Complexul ATP-miozina format are afinitate pentru
moleculele de actina cu care se cupleaza; Complexul actomiozinic bogat in ATP, catalizeaza
hidroliza ATP in ADP si fosfat cu eliberare de energie .
b) Capetele de miozina se ataseaza de moleculele de troponina ; acest complex este fosforilat

prin hidroliza ATP; moleculele de actina, sub influenta calciului, se ataseaza de miozina si
elibereaza energie.
c) modificarea conformationala a moleculelor de actina care se inclina cu 45º. Prin aceasta

filamentul de actina se deplaseaza printre cele de miozina pe o distanta de aprox. 100 Å.
d) --In urma depolarizarii membranei, se descarca vezicule cu calciu care se leaga de

troponina producand modificari conformationale ale acesteia.

a) --In timp ce neuronul motor stimuleaza fibrele musculare la nivelul placii motorii,
impulsurile electrice sunt conduse de-a lungul fiecarei fibre pe masura ce aceasta se
depolarizeaza. Acest semnal este detectat de electozi si apmlificat.
b) datorita hiperexcitabilitatii axonilor motori periferici se inregistreaza unde provocate de
descarcari cu frecventa mare. Undele sunt transformate in semnale electrice si inregistrate
cu ajutorul electrozilor.
c) In urma depolarizarii membranei, se descarca vezicule cu calciu care se leaga de
44 In atmosfera inalta au loc urmatoarele fenomene:

a) vaporii de apa si CO2 sunt absorbiti in domeniul IR iar ozonul in UV
b) vaporii de apa si CO2 sunt absorbiti in domeniul UV iar ozonul in IR
c) fotonii ionizati sunt absorbiti de moleculele atmosferei dand nastere ionosferei.

a) --structura, cataliza enzimelor, transportulul activ .
c) --receptarea de semnale hormonale sau antigenice .
46 In solutie apoasa, fosfolipidele se pot autoasambla in structuri ordonate,

--a) conform principiului energiei minime
--b) sub forma de dublu strat lipidic
--c) sub forma de liposomi.
d)--Sub forma de micele.
15
Intrebari biofizica
1. Mentionati in ordinea intensitatii lor urmatoarele tipuri de legaturi: Legatura peptidic

a, interactii de tip London, legatura metalica. Explicati.
-legatura peptidica, este prima
din punct de vedere al intensitatii, intrucat reprezinta legatura covalenta dintre gruparea –NH2
(amino) si –COOH
(carboxil). Legatura covalenta se caracterizeaza prin tarie (energie de legatura), lungime.
-legatura metalica, care spre deosebire de legătura covalentă, este nesaturata, nelocalizata. Ele
sunt un rezultat al electromagnetismului și au
loc datorită forței de atracție electrostatică între electronii de conducție și ionii metalici pozitivi.
-interactii de tip London – sunt legaturi intermoleculare, relativ slabe, dar cu rol important
in biologia structurala. Ele determina proprietatile compusilor organici.
2. Ordonati urmatoarele tesuturi, in functie de continutul de apa,

in ordine crescatoare si justificati alegerea. Muschi cardiac, materie alba, dentina, sange.
-dentina (9% apa) - dentina este un strat dur
(tesut osos) iar apa acestui compartiment se deplaseaza lent si are schimburi foarte reduse cu r
estul lichidelor organismului.
-materie alba (70% apa) -
materia alba este alcatuita din prelungirile neuronale, prin urmare si prin axoplasma,
o citoplasma specializata, mediu propice pentru reactii metabolice
-muschi cardiac (75-80% apa) - La nivelul citoplasmei fibrelor musculare au
loc procese metabolice intense, care dau proprietatea celulelor musculare de
a transforma energia chimica a unor compusi in energie mecanica. Aceste procese metabolice n
ecesita un procent ridicat de apa.
-sange (90% apa) –
sangele (tesutul conjuctiv fluid) are cel mai mare procent de apa, intrucat el reprezinta mediul
de transport al moleculelor, ionilor, macromoleculelor
3. Prin ce procese se realizeaza termogeneza?

Termogeneza este procesul prin care organismul produce caldura. Are
la baza vasoconstrictia periferica, contractiile musculare voluntare (exercitiile fizice) si involunta
re (tremuraturi).
4. Ce tip de structuri identificati in proteina din imagine ?

Structura primara, secundara si tertiara. Proteina are
o conformație tridimensională complexă. Structura e realizată prin intermediul cuplării mai mul
tor lanțuri polipeptidice scurte între ele, care duce la formarea fibrelor proteice.
16
5. Mentionati doua procese in care se manifesta recunoasterea moleculara.
Recunoasterea moleculara se realizeaza de catre interactii prin legaturi necovalente: antigen-
anticorp, receptor-ligand, proteina-
ADN. Mecanismul de recunoastere se mai numeste "broasca-cheie".
6. Precizati in ce punct se masoara pragurile fiziologice pentru pO2 in capilare.

Pragul fiziologic pentru masurarea p02
se masoara la nivelul capatului venos al capilarelor. De mentionat este ca presiunea O2 scade di
nspre capatul arterial spre capatul venos si scade dinspre axul capilarului spre periferia capilarul
ui.
La nivelul capilarelor de la nivel cerebral, apare hipoxia cand pO2 la capatul venos este 25-28
mm Hg. Starea de inconstienta se instaleaza cand pO2 venos este 17-19 mm
Hg, iar pragul letal este atins cand pO2 este 12 mm Hg.
7. Ce se intampla daca celulele dintr-o proba biologica sunt plasate intr-o solutie hipertona?
Solutia hipertona implica o presiune osmotica mai mare in
vas decat presiunea osmotica din interiorul celulelor. Daca celulele dintr-
o proba biologica sunt plasate intr-o solutie hipertona, ele “se umfla” si poate avea loc citoliza.
8. Deduceti ecuatia lui Nernst.
9. Cand apare potentialul de membrana Donnan ?

Echilibrul de membrana Donnan are la baza o membrana permeabila pentru ioni mici,
care separa doua compartimente, compartimentul intracelular ce contine un ion
macromolecular (proteina) si compartimentul extracelular. Difuzia ionilor mici este factorul car
e duce la aparitia potentialului de membrana Donnan
(potentialul de repaus). Inegalitatea distribuției ionilor în apropierea membranei cât și permeab
ilitatea inegala a membranei duce
la apariția sarcinii pozitive in exteriorul celulei și negative în interiorul ei.
1. Mentionati in ordinea intensitatii lor urmatoarele tipuri de legaturi:

Interactii de tip Debye, legatura ionica, legatura metalica. Explicati
• Interactii de tip Debye, legatura metalica, legatura ionica.
• Interactii de tip Debye
se realizeaza intre un dipol permanent si un dipol indus, legaturila metalica este rezultatul el
ectromagnetismului, are
loc datorita fortei de atractie electrostatica intre electronii de conducere si ionii metalici poz
itivi, iar legatura ionica rezulta din atractia electrostatica intre cationi si anioni.
17
in ordine crescatoare si justificati alegerea.
Muschi striat, materie cenusie, par, tesut embriorar.
• Par(4%), muschi striat(75%), materie cenusie(85%), tesut embriorar(97%).
3. Prin ce procese se realizeaza termoliza ?
• Termoliza se realizeaza prin transpiratie, respiratie, vasodilatatie termica, conductibilitat
e termica.
4. Ce tip de structuri identificati in proteina din imagine (acetilcolinesteraza,
care hidrolizeaza acetilcolina la nivel sinaptic) ?
• In proteina din imagine
se identifica urmatoarele structuri : primara, secundara, tertiala si cuaternala
5. Definiti coeficientul de difuzie al unei substante.
• Coeficientul de difuzie este cantitatea de substanta care traverseaza unitatea de suprafa
ta in unitatea de timp, cand gradientul de concentratie este egal cu unitatea.
6. Prin ce tip de interactii se manifesta recunoasterea moleculara ?
• In recunoasterea moleculara se folosesc interactii prin legaturi necovalente: antigen-
anticorp, receptor-ligand, proteina-AND.
7. Ce se intampla daca celulele dintr-o proba biologica sunt plasate intr-o solutie hipotona?
• Daca celulele dintr-o proba biologica sunt plasate intr-
o solutie hipotona, continutul de apa al acestora va fi extras
din ele, iar volumul celulelor va scadea, iar membrana celulara se va contracta.
9. Ce este lucrul osmotic ?
Lucrul osmatic este lucrul mecanic necesar transportului de substanta sub influenta presiuni
i osmatice.
Interactii de tip Debye, legatura ionica, legatura metalica. Explicati.
Ordinea intensității următoarelor tipuri de legături, de la intensitatea mai mică la cea

mai mare este :
-Interacții de tip Debye : tip de forță intermoleculară van der Waals (forțe relativ slabe )
;
-Legătura metalică : rezultat al electromagnetismului (,,o legătură relativ mai slabă față
de legătura ionică și legătura covalentă,,) ;
18
-Legătura ionică : forțe de atracție puternice formate între ioni pozitivi și ioni negativi.
2. Ordonati urmatoarele tesuturi, in functie de continutul de apa, in ordine crescatoare

si justificati alegerea.
Muschi striat, materie cenusie, par, tesut embriorar.
Ordinea : par, muschi striat, materie cenusie si tesut embrionar.
Par-4%
Muschi striat-75%
Materie cenusie-85%
Tesut embrionar-95%
Cantitatea de apa dintr-un oragn depinde de intensitatea proceselor metabolice din acel
organ.
3. Prin ce procese se realizeaza termoliza ?
Termoliza se realizeaza prin urmatoarele procese : transpiratie, respiratie, vasodilatatia

termica si conductibilitatea termica
4. Ce tip de structuri identificati in proteina din imagine (acetilcolinesteraza, care

hidrolizeaza acetilcolina la nivel sinaptic) ?
Structura de mai jos este o structura complexa, cuaternara, denumita

acetilcolinesteraza.
Acetylcholinesterase Rainbow.png
5. In ce procese se manifesta recunoasterea moleculara?
Recunoasterea moleculara se manifesta prin legaturi necovalente : antigen-anticorp,

receptor-ligand, proteine-ADN
6. Exprimati legea I a lui Fick pentru membrane.
19
7. Ce reprezinta coeficientul termenului patratic in legea osmozei pentru solutii
macromoleculare ?
Coeficientul termenului patratic in legea osmozei pentru solutii macromoleculare

reprezinta constanta ce depinde de fortele de interactiune intre moleculele de solvent si
solvit.
9. Definiti solutia osmolara si solutia hipertona.
Solutia osmolara este solutia ce contine un numar de molecule osmotic active egal cu
numarul lui Avogadro.
Solutia hipertona este solutia care are o concentratie si o temperatura mai mare, adica o
presiune osmotica mai mare in acelasi solvent decat o alta solutie.

Legatura peptidica, interactii de tip London, legatura metalica. Explicati.
In ordinea intensitatii cu
care actioneaza, legaturile sunt:peptidice, metalice, interacti de tip London .
20
Legatura peptidica sic ea metalica sunt legaturi intramoleculare, mai puternice d
ecat cele intermoleculare( interactiile London , cele mai slabe de altfel),
de aceea ultima legatura este interactia de tip London.de altfel legaturile de tip
London reprezinta forta intre doi dipoli indusi instantaneu.
Legatura peptidica se realizeaza prin covalenta intre grupari care apartin unor a
minoacizi diferiti,iar cea metalica este o urmare a electromagnetismului, datorandu-
se fortei de atractie electrostatica intre electronii de conductie si ionii metalici pozitivi.
De aceea, legaturile peptidice sunt pozitionate in prim
plan, noi stiind ca legatura covalenta isi pastreaza un statut de
mare importanta comparative cu atractia electrostatic.

in ordine crescatoare si justificati alegerea.
Muschi cardiac, materie alba, dentina, sange.
În ordine crescătoare: 1.dentina, care conține 9% apă, urmată de

2. materia albă cu 70%apă,
3.muschiul cardiac cu 77% iar apoi
4.sângele cu 93% apă.
3. Prin ce procese se realizeaza termogeneza?
Termogeneza este fenomenul de crestere a temperaturii corpului si reprezinta to

talitatea mecanismelor prin care se produce caldura in orgaism.
Aceasta se relizeaza prin diverse procese precum :
Vasoconstrictie periferica
Contractii muscular voluntare(ex fizice)
Contractii muscular involuntare (frisonul)
4. Ce tip de structuri identificati in proteina din imagine ?
In proteina din imagine se pot identifica mai multe structuri.

Cele trei culori delimitatoare infatiseaza 3 structuri tertiare formate la randul lor
din structuri secundare ale caror portiuni de alfa helix si lanturi beta se
pot observa prin respecatrea vizuala a structurii specifice. Putem observa in ansamblu st
ructura cuaternara care inglobeaza structurile prezentate mai sus.
5. In ce procese se manifesta recunoasterea moleculara?
21
Recunoasterea moleculara se manifesta
in interactii prin legaturi necovalente cum sunt si legaturile -Antigen-anticorp
-Receptor-ligand
-Proteina-ADN
6. Exprimati legea I a lui Fick pentru membrane.
Prima lege a lui Fick precizează că o substanță care va difuza într-o periodă de
timp va fi direct proporțională cu suprafața prin care va difuza
(de exemplu: membrana celulară) și cu gradientul de concentrație în direcția difuziei.
∆M∆t=−DS∆c∆x
.
Membranele fiind semipermeabile și care permit trecerea apei (sau a unor
atomi) vor avea ecuația
∆M=P·S·( c2−c1)·∆t,
unde P reprezintă permeabilitatea membranei, S este suprafața membranei,

∆t
semnifica intervalul de timp iar (
c2−c1)
semnifică gradientul de concentrație.
7.
Ce reprezinta coeficientul termenului patratic in legea osmozei pentru solutii macromol
eculare ?
Coeficientul termenului patratic reprezinta in legea osmozei pentru solutii macro

moleculare o constanta ce depinde de fortele de interactiune intre solevent si solvit.
Ecuatia lui Nernst

este definita ca o diferenta de potential membranar corespuzatoare diferentei de conce
ntratie a unei specii de ioni de valenta Z
µ=µ0+ R⋅T ⋅lnc +z·F·E (1)

μ1=μ0+R·T·lnc1+z·F·E1 (2)
μ2=μ0+R·T·lnc2+z·F·E2(3)
22
(2)+(3) =>
μ0+R·T·lnc1+z·F·E1=μ0+R·T·lnc2+z·F·E2 (4)
E1−E2=R·Tz·Flnc2c1 (5)
9. Definiti solutia osmolara si solutia hipertona.
SOLUTIA
OSMOMOLARA= solutie ce contine un numar de molecule osmotice active egal cu num
arul lui Avogadro
NA=6.022 1023/mol -1
-conditii standard-tempertura de 0 grade Celsius
-presiune de 22,4 atm
SOLUTIA HIPERTONA=solutia care are o concentratie a solvitului mai

mare decat o alta solutie ; este solutia care are presiunea osmotica mi
mare dintre doua solutii cu presiuni osmotice diferite
3. Cum se explicate capacitatea apei din organism de a contribui la termoreglare ?
Apa intervine in termoreglare deoarece asigura o temperatura constanta si homeostazia,

datorita caldurii.Caldura schimbata cu exteriorul este Q=mc∆t
6. Dati cel putin doua exemple in care se manifesta recunoasterea moleculara.
Recunoasterea moelculara se manifesta in cazul complexului antigen-anticorp sau in cazul

receptor-ligand (ex. sinapsele)
8. Cum variaza legea osmozei in cazul unei solutii de electrolit care disociaza ?
In cazul electrolitilor care disociaza creste numarul particulelor osmotic active;
Legea osmozei devine :
∏·V = i·υ·R·T
1. Explicati fenomenul de reabsorbtie capilara.

Fenomenul de reabsorbtie capilară reprezintă transportul de lichid dinspre interstiții
spre vasul sangvin (P<0) si se refera la lichidele care trec din interstitiu inapoi in
capilarele sangvine prin osmoza, fenomen invers filtrarii.
23
3.Ce este dializorul si care este principiul de functionare ?
Dializorul este locul unde produşii reziduali şi lichidul sunt eliminaţi din sânge. Cea mai
importantă caracteristică a dializorului este că are o serie de membrane semipermeabile subţiri.
Funcţia membranelor este de a acţiona ca o barieră între sânge şi lichidul de dializă şi de a
permite deplasarea selectivă a substanţelor în şi din sânge.
Principiul: tuburi sterile de plastic sunt conectate la dializor, unul pentru a transporta
sângele la dializor şi celălalt pentru a aduce sângele înapoi în corp.
Tuburile şi dializorul (circuitul sanguin) sunt conectate la un aparat de dializă. Aparatul
controlează, în condiţii de siguranţă, fluxul de sânge prin circuitul sangvin, care este de obicei
de 250 - 450 ml/min. Volumul total al circuitului este aproximativ 200 - 300 ml. O şedinţă
completă de dializă durează, de obicei, 4 - 5 ore.
4. Care sunt principalii constituenti ai membranei celulare ?
Principalii constituenți ai membranei celulare sunt lipidele, proteinele și glucidele.
5. Descrieți transportul cuplat.
Transport activ cuplat (secundar) - realizat de proteinele transportoare impotriva gradientului

de concentratie. Este implicat in transportul glucozei si aminoacizilor, acizilor biliari,
bicarbonatului, Ca(ion). Are la nivelul țesutului epitelial (e.g. intestin, rinichi), prin intermediul
unei enzime→pe aceeasi fata 2 situsuri – pentru Na+ si pentru aminoacid (glucoza); la legarea
Na+ creste afinitatea pentru aminoacid. Complexul difuzeaza la interiorul celulei unde
elibereaza aminoacidul (glucoza).
6. Ce sunt substantele tensioactive ?
Sisteme in care solvitul micsoreaza tensiunea superficiala a solventului, sau modifica

tensiunea superficiala la interfata dintre doua lichide.
1. Explicati de ce apar edeme in nefrite ?
Edemele apar in nefrite deoarece proteinele plasmatice sunt secretate in urina iar acest fapt
duce la scaderea presiunii oncotice a plasmei sangvine. Datorita acestora, in interstitii se
acumuleaza o cantitate anormala de apa si se formeaza edemele.
2. Calculati clearance-ul creatininei pentru o femeie de 28 de ani, 61 de kg, cu o valoare a

creatininei serice de 1.1 mg/dL. Interpretati rezultatul, avand in vederea valorile normale de
referinta (barbati 97-137 mL/min ; femei 88-128 mL/min).
24
3. Ce precautii trebuie luate in timpul dializei ?
Precautiile pe care trebuie sa le luam in timpul dializei sunt: dozarea corecte de anticoagulante
(sulfat de protamine) pentru prevenirea coagularii sangelui in circulatie prin dializor si
sangerarea organismului; temperatura lichidului de dializa sa fie egal cu 37°C iar durata dializei
de 4-6 ore; controlul presiunii snagvine; a concentratiei ionice ( concentratia scazuta a K
produce aritmii), al sterilitatii aparatelor, a izotonicitatii solutiei de dializa.
4. In ce consta activitatea pompei de Na+-K+ ?
pompa de Na+ K+ este responsabila pentru mentinerea diferentei de concentratie a ionilor de

Na+ K+ si Cl- intre spatiul intracelular si extracelular.
5.Definiti pinocitoza si fagocitoza.
Fagocitoza consta in inghitirea de catre celula a clusterilor solizi pentru distrugerea agentilor
patogeni si a celulelor pe moarte din organism. Pinocitoza consta in transportul din si in celula a
veziculelor cu lichid.
6.Clasificati membrana celulara din punctul de vedere al sistemelor disperse.
Din punct de vedere al sistemelor disperse membrana celulara poate fi: membrana egal
permeabila(pentru toti constituentii solutiei), inegal permeabila(permeabilitati diferite pentru
constituenti), membrana selectiv permeabila( doar pt anumiti constituenti), membrana
semipermeabila(permite doar trecerea solventului), membrana ireciproc permeabila(permite
doar trecerea solvitului
1. Explicati de ce apar edeme in arsuri severe ?

Edemele in arsurile severe apar, deoarece prin permeabilitatea membranei proteinele pl
asmatice trec in spatiul interstitial si astfel creste presiunea oncotica.
2. Calculati clearance-ul creatininei pentru un barbat de 57 de ani, 82 de kg, cu o valoare a

referinta (barbati 97-137 mL/min ; femei 88-128 mL/min).
CC=[(140-57 )*82]/(72*1,2)=6806 /86,4=78,77 ml/min
Barbatul are o valoare scazuta fata de parametrii normali.
3. Care este structura unui canal ionic ?

Canalul ionic este alcatuit din : filtrul selectiv, vestibul, poarta, senzor si inactivator.
4. Ce este endocitoza ? Dati exemple de fenomene fiziologice ce implica endocitoza.
25
Endocitoza este procesul de transport transmembranar prin care
se introduc vezicule cu lichid in celula. Acest fenomen se intalneste cel mai des
in procesul de absorbtie in celula a majoritatii moleculelor proteice necesare.
5. Ce este tensiunea superficiala a unui lichid si de ce factori depinde ?

Tensiunea superficiala a unui lichid este forta sub actiunea careia se reduce suprafata de
contact dintre 2 faze nemiscibile dintre care cel putin una se afla in mediul lichid. Aceast
a depinde de : natura solventului, natura solvitului, concentratia solvitului si tempertura.
6. Care este structura pompei de Na+-K+ ?

Pompa de sodiu-potasiu cuprinde :
-canalele ionice pentru Na, configuratia X
-canalele ionice pentru K, configuratia Y
-pompe ionice
-proteine transportoare
1.Explicati de ce pot aparea edeme in intoxicatii ?
O afectiune ce poate genera edeme este intoxicatia sau arsurile severe.
Acestea duc la permeabilizarea membranelor celulare ca mai apoi proteinele plamatice sa

treaca in spatiul interstitial , fenomen ce duce la cresterea presiunii oncotice a acestora sau
osmotica, avand ca rezultat trecerea apei in tesuturi.
2.Calculati clearance-ul creatininei pentru o femeie de 63 de ani, 65 de kg, cu o valoare a

Rezolvare :
Clearance ul=(Concentratia urinara a substantei*debitul urinar)/(conc plasmatica a substantei)
Clearance ul creatiniei =(140-varsta*kg)/(72*creatinina serica mg/dl)=(140-

63*65)/(72*0.97mg/dl)=60.91
Astfel observam ca valoarea este mai mica decat limita inferioara pentru femei (88) .
3.Cum de defineste rata de filtrare glomerulara si clearance-ul unei substante?
Rata Filtrarea glomerurala=volumul de fluid filtrat a nivelul capilarelor glomerulare in capsula

bowman in unitatea de timp
26
Clearance ul unei substante=cantitatea de plasma depurata de o anumita substanta in unitatea
de timp
4.In ce consta activitatea pompei mucoasei gastrice ?
Activitatea pompei mucoase gastrice consta in transportul inilor de K+ din sucul gastric in
celulele parietale ale mucoasei gastrice . inhbarea pompei pt reducerea aciditatii gastrice
reprezinta metoda de trtament in refluxul gastroesofagian si a ulcerului peptic.
5.Ce este transcitoza ? Dati exemple de fenomene fiziologice ce implica transcitoza.
Transcitoza permite moleculelor și particulelor diferite să traverseze citoplasma unei celule și să

treacă de la o regiune extracelulară la alta. De exemplu, trecerea moleculelor prin celulele
endoteliale la sângele circulant
Exemplu :Transcitoza poate fi transportul proteinelor din sangele capilar in mrdiul extravascular
6.Care sunt factorii de care depinde rata de filtrare glomerulara?
Rata filtrarii glomerulare depinde de urmatorii factori :
-sex,varsta,gradul de prezervare a functiei renala si rasa
1. Urina primara se formeaza prin filtrarea sangelui la nivelul glomerulilor, unde are loc
ultrafiltrarea glomerulara. Ultrafiltrarea glomerulara se realizeaa la nivelul corpsculului renal
Malpighi si consta in trecerea unei cantitati mari de apa, ioni si substante toxice din capilarele
glomerulului vascular in spatiul dintre peretii capsulei Bowman.
Prin ultrafiltrare glomerulara se formeaza urina primara care este o plasa deproteinizata.In
fiecare minut este formata o cantitate de 125ml de urina primara ; in 24 de ore se foreaza 180L.
Urina primara trece mai departe in tubul urinifer.
2. CC=((140-37)*89)/(72*1,1)=9167/79,2=115,744 ml/min –o valoare in limitele normale.
3. La administrarea pe termen lung a inhibitorilor pompei mucoasei gastrice poate aparea

anemia( prin absorbtia redusa a fierului), asociata cu aparitia dementei.
4. Exocitoza este o forma de pinocitoza si presupune transportul din celula a veziculelor cu

lichid .Ex- eliberarea veziculelor de neurotransmitatori la nivelul butonilor terminali ai
neuronului presinaptic.
-insulele Langerhans din pancreas produc hormonii insulina si glucaon, acesti horoni sut stocati
in graulele secretorii si eliberati prin exocitoza cand sunt receptionate semnale.
27
5. Principalii constituenti ai membranei celulare sunt lipidele( fosfolipide, colestrol lipide,
glicolipide) , proteinele si glucidele.
6. In transportul activ cuplat sunt implicati transportori complecsi, care cupleaza doi gradienti
electrochimici diferiti, astfel incat energia eliberata prin miscarea unor molecule de un anumit
tip in sensul gradientului lor electrochimic este folosita pentru a transporta molecule de alt tip
impotriva gradientului lor electrochimic. Transportul activ cuplat(secundar) este realizat de
proteinele transportoare impotriva gradientului de concentratie, este un tip de transport
activ.Este implicat in in transportul glucozei si aminoacizilor, acizilor biliari, bicarbonatului,
Ca2+. Are loc la nivelul tesutului epitelial (e.g. intestin, rinichi). Are loc prin intermediul unei
enzime, care prezinta pe aceeasi fata 2 situsuri , unul pentru Na+ si unul pentru aminoacid sau
glucoza.La legarea Na+ creste afinitatea pentru aminoacid. Complexul difuzeaza la interiorul
celulei unde elibereaza aminoacidul sau glucoza.
1. Explicati fenomenul de ultrafiltrare capilara.
Ultrafiltrarea reprezintă trecerea urinei primare, care are structura asemănătoare plasmei, însă
fără proteine din capilarele glomerulare în capsula Bowmann, iar mai apoi prin tubul proximal al
nefronului cu formare de ultrafiltrat glomerular.
2. Calculati clearance-ul creatininei pentru un barbat de 25 de ani, 73 de kg, cu o valoare a

[[140 - varsta(ani)]*masa(kg)]
CC = ------------------------------------ = (140-25)*73/ 72*0,98= 118,97 ml/min
[72*Creatinina serica(mg/dL)]
3. Ce consecinte pot aparea la administrarea pe termen lung a inhibitorilor pompei mucoasei

gastrice ?
Inhibitorii pompei mucoasei gastrice duc la mutații ale subunității a a pompei, mai apoi se
produce aclorhidrie, absorbția redusă a Fe, iar în final anemie.
4. Ce este exocitoza ? Dati exemple de fenomene fiziologice ce implica exocitoza.
Exocitoza se produce prin fuziunea unor vezicule din citoplasmă cu plasmalema şi astfel
materialele din vezicule sunt vărsate în afara celulei. Asemenea procese apar la nivelul
sinapselor, când veziculele conţinând mediatori chimici – acetilcolină, noradrenalină –
fuzionează cu membrana plasmatică a terminaţiei neuronului. Mediatorii chimici vărsaţi în
spaţiul sinaptic se leagă de receptorii specifici din membrana postsinaptică producând
depolarizarea ei. În acest fel se asigură transmiterea influxului nervos la nivelul sinapselor.
28
5. Cum de defineste rata de filtrare glomerulara si clearance-ul unei substante?
Rata filtrării glomerulare reprezintă volumul de fluid filtrat la nivelul capilarelor glomerulare în
capsula Bowman în unitatea de timp, iar rata de clearance se referă la cantitatea de plasma
depurată de o anumită substanță în unitatea de timp.
6. Ce este transcitoza ? Dati exemple de fenomene fiziologice ce implica transcitoza.
Transcitoza este transportul materialelor dintr-o parte a spațiului extracelular către cealaltă
parte. Deși acest fenomen poate apărea în toate tipurile de celule, inclusiv osteoclaste și
neuroni, este caracteristic epiteliilor și endoteliului. În celulele endoteliale, transcitoza este un
mecanism indispensabil. Endoteliile tind să formeze bariere impermeabile la macromolecule,
cum ar fi proteinele și substanțele nutritive. În plus, aceste molecule sunt prea mari pentru a
trece prin transportoare. Datorită procesului de transcitoză, se realizează transportul
particulelor menționate.
1. Construiti curba de etalonare si determinati concentratia necunoscuta a solutiei, cx din grafic,

cunoscand valorile c1=1%, E1=0.15 ; c2=3%, E2=0.31 ; c3=6%, E3=0.68 si Ex=0.25.
Curba de etalonare
Din grafic, cx=2%
2. Explicati rolul tensiunii superficiale in procesele de digestie.
29
Lichidele biologice au coeficientul de tensiune superficială mai mic decât coeficientul de
tensiune superficială al apei. Putem spune că biomoleculele sunt tensioactive. Rol important în
digestie au acizii biliari (acidul glicocolic și acidul taurocolic), care atunci când se combină cu ioni
de metale alcaline (exemplu ioni de Na+) formează sărurile biliare (Na-glicocolat și Na-
taurocolat), care sunt solubile în apă (hidrosolubile) și sunt puternic tensioactive. La contracția
bilei și dilatarea sfincterului Oddi al canalului coledoc, sărurile biliare ajung în duoden. Ele scad
coeficientul de tensiune superficială al grăsimilor alimentare, le emulsionează, astfel crescând
suprafața particulelor de lipide, pentru a avea loc metabolizarea lor de către enzime.
Totodată, tensiunea superficială influențează permeabilitatea membranelor. Există agenti

tensioactivi care ajută la schimburile dintre celule si exterior, cum ar fi unele medicamente
administrate cu surfactanti.
3. In ce domeniu spectral va avea extinctia maxima o solutie de albastru de metilen ?
Soluția de albastru de metilen, având culoarea albastră, va avea extincția maximă în domeniul
spectral oranj, valorile acestui domeniu fiind cuprinse între 590-620 nm.
4. Scrieti expresia mobilitatii electroforetice a virusului gripal.
Virusul gripal, având dimensiuni mici, are expresia mobilității electroforetice :
5. In ce etapa de centrifugare se separa ribozomii dintr-un omogenat celular ?
În centrifugarea diferențiată, ribozomii fiind organite de dimensiuni foarte mici se vor separa
din omogenatul celular în ultima etapă (a patra) cu viteză foarte mare (very high speed
centrifugation).
6. Ce este potentialul electrocinetic zeta ?
Potenţialul zeta sau potenţialul electrocinetic este rezultatul acumulării de sarcini electrice la
interfaţa solid/lichid. Factorul cel mai important care afectează potenţialul zeta este pH – ul.
Este influenţat șinde proprietăţile suprafeţei solide şi ale mediului înconjurător. Potenţialul zeta
se apreciază prin determinarea mobilităţii electroforetice combinată cu măsurarea vitezei
particulelor. Măsurarea potenţialului zeta asigură în domeniul dispersiilor coloidale, spre
exemplu, prezicerea stabilităţii suspensiilor de particule sau a tendinţei lor de a se aglomera.
1. Construiti curba de etalonare si determinati concentratia necunoscuta a solutiei, cx din grafic,

cunoscand valorile c1=2%, E1=0.2 ; c2=4%, E2=0.48 ; c3=5%, E3=0.61 si Ex=0.3.
30
.
2. Ce este surfactantul pulmonar si ce roluri are ?
Surfactantul pulmonar crete complianta pulmonara (variatia de volum pulmonar datorita

schimbarilor de presiune. Impiedica atelectaza pulmonara (colapsul plamanilor ) la expiratie.
3. In ce domeniu spectral va avea extinctia maxima o solutie de permanganat de potasiu ?
Soluția de permanganat de potasiu, având o culoare de violet/ mov închis, va avea extincția
maximă în domeniul spectral verde-galben, valorile fiind cuprinse între 500 și 550 nm.
4. Scrieti expresia mobilitatii electroforetice a virusului herpes simplex tip I.
Având în vedere că Herpes simplex este un virus, iar virusurile au particule de dimensiuni mici
(raza fiind iar funcția= 1) rezulta astfel:
5. In ce etapa de centrifugare se separa mitocondriile dintr-un omogenat celular ?Separarea

mitocondriilor dintr-un omogenat celular are loc în etapa centrifugării de viteză mare, pornind
de la centrifugare de viteză mică, urmată de centrifugarea la viteză medie.
6. Ce este electroforegrama ?
Electroforegrama este reprezentarea grafică a conținutului proteic din plasma sangvină.
2. Descrieti fractiunile obtinute prin ultracentrifugarea sangelui la viteze mici ?
31
Fractiunile obtinute prin ultracentrifugarea sangelui la viteze mici sunt : plasma, leucocite,
plachete sanguine si eritrocitele.
3. Explicati rolul tensiunii superficiale in actiunea medicamentelor la nivel celular si in

fagocitoza.
Tensiunea superficiala influenteaza permeabilitatea membranelor=>agenti tensioactivi ajuta la

schimburi dintre celule si exterior=> unele medicamente administrate cu surfactanti.
In fagocitoza tensiunea superficiala are rol in imunologie, deoarece proteinele din compozitie se
vor lega de zaharurile de pe suprafata patogenilor.
4. Ce afectiuni poate sugera un pattern cantitativ alterat al unei electoforegrame ?
Un pattern alterat poate evidentia diverse patologii, spre exemplu ciroza hepatica, inflamatiile
cronice, inflamatie acuta si altele.
5. Ce este potentialul electrocinetic zeta ?
Potentialul electrocinetoc zeta reprezinta un potential electric, aparut datorita acumularii de

sarcini electrice se afla intre cele 2 planuri – fluid cu apa legata si planul fluid liber cu un strat
superficial difuz de contraioni(anioni, cationi) care tind sa difuzeze.
6. In ce domeniu spectral va avea extinctia maxima o solutie de albastru de metilen ?
O soluție de albatsru de metilen va avea extincția maximă la 437 nm în domeniul spectral.
2. Explicati rolul tensiunii superficiale in actiunea medicamentelor la nivel celular si in fagocitoza

.
Tensiunea superficială este forța sub acțiunea căreia se reduce suprafața de
contact dintre două faze nemiscibile din
care cel puțin una e lichidă . Tensiunea superficială influențează permeabilitatea membranelor
care prin agenți tensioactivi ajuta la schimburi dintre celule și exterior cum e
la unele medicamente administrate
cu surfactanti . Rolul tensiunii superficiale în fagocitoză este în imunitate –
proteinele din compoziție se leagă de zaharurile de pe suprafața patogenilor marcându-
le pentru a realiza fagocitoza
3. In ce domeniu spectral va avea extinctia maxima
o solutie de permanganat de fucsina (colorant rosu) ?
Permanganatul de fucsina (colorantul rosu) va avea extincția maximă între 560-564 nm .
32
4. Scrieti expresia mobilitatii electroforetice a celulelor polimorfonucleare eozinofile.
Expresia mobilității electroforetice a celulelor polimorfonucleare eozinofile este :
5. In ce etapa de centrifugare se separa mitocondriile dintr-un omogenat celular ?

Etapa de centrifugare care separă mitocondriile dintr-un omogenat celular este cea de
a doua . Mitocondriile se separă după 3-4 centrifugări succesive,
la viteze și forțe centrifugi mai mari, la etapa de centrifugare zonal-izopicnică.
6. Ce afectiuni poate sugera un pattern cantitativ alterat al unei electoforegrame ?
Un pattern alterat poate evidenția diverse patologii , spre exemplu ciroza hepatica
, inflamațiile cronice , inflamație acută și altele .

Moleculele cu rol principal
in ogranismul uman in scaderea tensiunii superficiale a lichidelor biologice sunt acizii biliari : glic
ocolic si taurocolic, care impreuna cu ionii metalelor alcaline formeaza saruri solibuile in apa,
Na-glicocolat si Na-
taurocolat, compusi puternic tensioactivi. Acestea sunt eliminate prin canalul coledoc in duode
n , aici intalnind bolul alimentar care contine lipide, aproape nedigerate deloc. Sarurile acizilor b
iliari vor contribui la scaderea tensiunii superficiale a grasimilor, usurand emulsionarea lor. Emu
lsionarea transforma grasmilie in particule cu un volum mic si cu suprafata de
contact foarte mare, acestea putand fi metabolizate mai usor de catre enzime.
3. In ce domeniu spectral va avea extinctia maxima o solutie de albastru de metilen ?

O solutie de albastru de metilen va avea extinctia maxima
in domeniul spectral oranj intre valorile 590-620nm.

Virusul gripal are particule de mici dimensiuni xr>0,1 f(xr0)=1,
va avea expresia mobilitatii electroforetice : u=2/3*εζ/μ
5. In ce etapa de centrifugare se separa ribozomii dintr-un omogenat celular ?

Ribozomii se separa cu viteza mare in a 4-
a etapa de centrifugare, fiind organite cu dimensiuni mici.
2. Explicati rolul tensiunii superficiale in actiunea medicamentelor la nivel celular si in fago

citoza.
  Tensiunea superficială este forța sub acțiunea căreia se reduce suprafața de
contact dintre două faze nemiscibile din
care cel puțin una e lichidă . Tensiunea superficială influențează permeabilitatea membranelor 
care prin agenți tensioactivi ajuta la schimburi dintre celule și exterior cum e
la unele medicamente administrate cu surfactanti.
33
3. In ce domeniu spectral va avea extinctia maxima
o solutie de permanganat de fucsina (colorant rosu) ?
Extinctia maxima pentru o solutie de permanganat de fucsia va fi cuprin intre 560-564 nm. 
4. Scrieti expresia mobilitatii electroforetice a celulelor polimorfonucleare eozinofile.

 Expresia mobilitatii electroforetice a celulelor polimorfonucleare eozinofile este :  
u=εz/h
 
5. In ce etapa de centrifugare se separa mitocondriile dintr-un omogenat celular ?
Etapa de centrifugare care separă mitocondriile dintr-un omogenat celular este cea de
a doua . Mitocondriile se separă după 3-4 centrifugări succesive,
la viteze și forțe centrifugi mai mari, la etapa de centrifugare zonal-izopicnică.
6. Ce afectiuni poate sugera un pattern cantitativ alterat al unei electoforegrame ?

Un pattern alterat poate evidentia diverse patologii, spre exemplu ciroza hepatica sau inflamatii
le cronice.

Moleculele cu rol principal
in ogranismul uman in scaderea tensiunii superficiale a lichidelor biologice sunt acizii biliari : glic
ocolic si taurocolic, care impreuna cu ionii metalelor alcaline formeaza saruri solibuile in apa,
Na-glicocolat si Na-
taurocolat, compusi puternic tensioactivi. Acestea sunt eliminate prin canalul coledoc in duode
n , aici intalnind bolul alimentar care contine lipide, aproape nedigerate deloc. Sarurile acizilor b
iliari vor contribui la scaderea tensiunii superficiale a grasimilor, usurand emulsionarea lor. Emu
lsionarea transforma grasmilie in particule cu un volum mic si cu suprafata de
contact foarte mare, acestea putand fi metabolizate mai usor de catre enzime.
3. In ce domeniu spectral va avea extinctia maxima o solutie de albastru de metilen ?

O solutie de albastru de metilen va avea extinctia maxima
in domeniul spectral oranj intre valorile 590-620nm.

Virusul gripal are particule de mici dimensiuni xr>0,1 f(xr0)=1,
va avea expresia mobilitatii electroforetice : u=2/3*εζ/μ
5. In ce etapa de centrifugare se separa ribozomii dintr-un omogenat celular ?

Ribozomii se separa cu viteza mare in a 4-
a etapa de centrifugare, fiind organite cu dimensiuni mici.
34
6. Ce este potentialul electrocinetic zeta ?
Potentialul electrocinetic zeta este rezultatul acumularii de sarcini electrice la interfata s

olid/lichid. Este influentat de proprietatile suprafetei solide si ale mediului inconjurator.
In domeniul dispersiilor coloidale, prin masurarea poentialului zeta se asiugura,
de exemplu, prezicerea stabilitatii suspensiilor de particule sau a tendintei lor de agloomerare.
2. Ce este surfactantul pulmonar si ce roluri are ?
Raspuns : Surfactantul pulmonar este un complex lipoproteic (fosfolipoproteina) produs in

celulele alveolare de tip II – prezinta zone hidrofile si hidrofobe ce sunt adsorbite la interfata
aer-apa la nivel alveolar, cu partea hidrofila in apa, cea hidrofoba spre aer -> reduc tensiunea
superficiala.
Roluri : Creste complianta pulmonara (variatia de volum pulmonar datorita schimbarilor de

presiune. Impiedica atelectaza pulmonara (colapsul plamanilor) la expiratie. . Alveolele
inconjura un spatiu cu aer; stratul de apa alveolar aderent -> tensiune superficiala -> tinde sa
comprime “bula” de aer (scade aria interfetei aer-apa), presiunea gazului se opune: legea lui
Laplace. Joaca rol in imunitate – proteinele din compozitie se leaga de zaharuri de pe suprafata
patogenilor, marcandu-le pentru fagocitoza Degradarea sau inactivarea surfactantului -> creste
susceptibilitatea la inflamatii si infectii pulmonare .
3. In ce domeniu spectral va avea extinctia maxima o solutie de permanganat de potasiu ?
Raspuns : Permanganatul de potasiu va avea domeniul vizibil cu maxime de absorbție la 525 nm

cu alura particulara .
4. Scrieti expresia mobilitatii electroforetice a virusului herpes simplex tip I.
Raspuns: xr0>0,1 f(xr0)=1 deci expresia mobilitatii electroforetice este: u=2/3xez/ μ
5. In ce etapa de centrifugare se separa mitocondriile dintr-un omogenat celular ?
Raspuns : Mitocondriile dintr-un omogenat celular se separa in etapa a 2a de centrifugare.
6. Ce este electroforegrama ?
Raspuns : Electroforegrama reprezinta diagrama electroforetica a continutului proteic din

plasma sangelui.
35
1.Ce metoda recomandati pentru izolarea si masurarea masei virusurilor ?
• Pentru izolarea si masurarea masei virusurilor se poate utiliza spectometria de
masa conventionala si prin detectare de sarcina , deoarece virusurile au o masa mai mare
de 108 Da. Acestia sunt ionizati, accelerati si detectati in camp magnetic, astfel
fiind separati in functie de raportul M/Z.
2. Ce sunt lichidele newtoniene ? Dati exemple de lichide biologice din aceasta categorie.
• Lichidele newtoniene sunt fluide cu o vascozitate constanta si care prezinta

o proportionalitate intre tesiunea tangentiala si viteza de deformare (gradientul
vitezei). Lichidele newtoniene satisfac legea lui Newton, iar ca exemple de lichide biologice
din aceasta categorie amintim: LCR, plasma sangvina, serul sangvin, urina.
3. In ce consta fenomenul Fahraeus-Lindquist ?
• In vasele cu d<300 µm apare fenomenul Fahraeus-Lindquist ce consta

in acumularea eritrocitelor in zona axului central al vasului sangvin, adica acolo
unde fortele de forfecare sunt minime, astfel ca vascozitatea sangelui in capilare scade.
𝛈r=𝛈∞/(1+d/R)2
= coeficient de vascozitate masurat cu un tub de raza foarte mare

d-diametrul eritrocitar,
R–raza capilarului
4. Cand/unde apare curgerea turbulenta in arboreal vascular?
• Turbulenta este cauzata de obstructionarea vaselor sangvine. Curgerea turbulenta

poate aparea in conditii normale in aorta imediat deasupra valvulelor sigmoide la
expulzarea sangelui (Vsange=Vmax), rezultand zgomotele caracteristitce. Arborele vascular
este adaptat in special pentru curgerea laminara (consum enerhetic minim). Curgerea
turbulenta in conditii patologice apare si in alte vase cand ηsange foarte
mica( anemii,hidremie, scaderea CO2 in sange). In general, in conditii normale,
curgerea sangelui in cea mai mare parte a arborelui vascular este laminara.
5. Care sunt procesele celulare care stau la baza principalelor faze ale potentialului de actiune?
• Principalele procese celulare care stau la baza principalelor faze

ale potentialului de actiune sunt:
Pragul: celulele excitabile se depolarizeaza rapid, daca valoarea potentialului de membr
ana atinge un nivel critic, numit potential prag. Odata acest prag atins, depolarizarea este spont
ana. 
36
Panta ascendenta:depolarizarea apare dupa atingerea potentialului prag si se datoreaza 
cresterii permeabilitatii membrane pentru Na+.Aceasta va intra
in celula prin canale speciale pentru acest ion, care sunt voltaj-dependente si care
se deschid atunci cand potentialul de membrana atinge valoarea prag. 
Panta descendenta: potentialul revine catre valoarea de rapaus.Acest fapt se datoreaza i
esirii K+ din celula prin canale speciale pentru acest ion, care se deschid, de asemenea,
in prezenta stimulului. 
Postpotentialul pozitiv (hiperexcitabilitatea)- activitatea pompei ionice Na+/K+ care
scoate 3Na+ si introduce 2K+ duce la hiperpolarizarea membranei la exterior
si cresterea negativitatii la interior.
Postpotentialul negativ (hipoexcitabilitatea) -se datoreaza excesului de sodiu
intracelular. Acest exces este mentinut prin permeabilitatea scazuta a membranei pentru acest
ion, care nu poate fi compensat de iesirea K+.
După un potențial de acțiune, există o schimbare tranzitorie negativă,
numită afterhyperpolarization sau perioada refractară, din cauza curenților suplimentari de
potasiu. Acesta este mecanismul care împiedică potențialul de actiune de a se reîntoarce așa
cum a venit.
6. Stiind ca debitul sanguin printr-un vas este de 40 cm3/s, diametrul este 1 cm,
iar vascozitatea sangelui este 3 cp, determinati regimul de curgere.
37
1. Ce tip de spectrometrie de masa se utilizeaza pentru studiul profilului metabolic in diabet ?
• Spectrometria de
masa se utilizeaza in metabolomica, unde se foloseste in cercetarile asupra diabetului; dete
cteaza modificari specifice ale profilului metabolitilor in diabetul de tip
2 comparativ cu oamenii sanatosi.
2. Ce sunt lichidele nenewtoniene ? Dati exemple de lichide biologice din aceasta categorie.
• Lichidele nenewtoniene sunt fluidele care au
o vâscozitate variabilă și o relație variabilă cu efortul de forfecare.
Se datorează faptului că aceste fluide nu respectă legea viscozității lui Newton. Vâscozitatea
acestor fluide se poate schimba sub forță. 
• Un exemplu de lichid biologic din aceasta categorie este sangele, deoarece este un siste
m dispers heterogen.
3. Ce relevanta clinica are vascozitatea ?
• Vascozitatea sangelui influenteaza lucrul mecanic efectuat de inima pentru a irita organ
ismul. Ea are o
mare relevanta clinica, deoarece o crestere a acesteia poate fi asociata cu riscul de
a dezvolta boli cardiovasculare.
4. Cand/unde apare curgerea turbulenta in arboreal vascular?
38
• Curgerea turbulenta poate aparea in conditii normale: in
aorta imediat deasupra valvulelor sigmoide la expulzarea sangelui; sau in conditii patologice
: poate aparea si in alte vase cand
ηsange
sange foarte mica (anemii, hidremie, scaderea CO2 in sange)
5. Ce distinge un potential de actiune de un potential local?
• Potentialul de actiune reprezinta unitatea de transmitere a informatiei prin fibrele nervo
ase, in timp ce potentialul local are
o propagarea limitata, iar variatia amplitudinii PA este de 100 mV, fata de cea a PL,
care este de 10 mV.
6. Stiind ca debitul sanguin printr-un vas este de 50 cm3/s, diametrul este 1.2
cm, iar vascozitatea sangelui este 3.1 cp, determinati regimul de curgere.
o Pentru izolarea și măsurarea masei virusurilor se folosește spectrometria de masa

convențională și prin detectare de sarcină
o Fenomenul FahraeusLindquist constă în dependența coeficientului de vâscozitate de raza

tubului capilar, de hematocrit în tuburi de diametre diferite și are relevanță pentru fiziologie-
lucrul mecanic cardiac la pomparea sângelui prin capilare (d~5 mm) e mult mai mic decât
valorile așteptate.
o Influențează lucrul mecanic efectuat de inimă pentru a asigura irigarea cu sânge a țesuturilor
in mod adecvat
39
o Vascozitatea crescuta a sangelui, η
- depinde de varsta si sex
- este determinata de hematocrit,de deformabilitatea si de gradul de agregare eritrocitara,de

vascozitatea plasmei (care depinde de continutul de apa si de concentratia si tipurile de
proteine)
- legata de: nivelul crescut de colesterol, sindromul metabolic, diabetul de tip II, obezitate,
fumat
– asociata cu riscul de a dezvolta probleme cardiovasculare
4. In ce consta tehnica patch-clamp?
• Tehnica patch-clamp permite inregistrarea curentilor canalelor ionice individuale pentru

prima data si intelegerea activitatii tesutului nervos
o La aplicarea unui stimul PRAG, celulele se depolarizează rapid și spontan.
DEPOLARIZAREA=panta ascendentă
· După atingerea potențialului prag, crește permeabilitatea membrane pentru Na
· Canalele ionice Na-dependente se deschid iar sodiul pătrunde masiv în celulă prin influx
· Canalele ionice pentru K și pompa Na/K sunt închise
REPOLARIZAREA=panta descendentă
· Potențialul revine treptat la valoarea de repaus
· K iese din celule prin canalele ionice K-dependente
· Canalele ionice pentru Na și pompa sunt închise
PERIOADA REFRACTARĂ ABSOLUTĂ
· dupa declansarea potentialului de varf (spike) fibra este total inexcitabila (faza ascendenta si
inceputul fazei descendente)
40
· Se datorează inactivării canalelor pt Na la al doilea stimul
PERIOADA REFRACTARĂ RELATIVĂ
· de la sfarsitul fazei descendente pana la inceputul post-potentialului negativ
6. Stiind ca debitul sanguin printr-un vas este de 40 cm3/s, diametrul este 1 cm, iar vascozitatea
sangelui este 3 cp, determinati regimul de curgere.
Pentru izolarea și măsurarea masei virușilor se recomandă metoda- spectrometria de masă

convențională și prin detectare de sarcină.
In cazul vaselor mici (capilare), viscozitatea scade datorita fenomenului Fahraeus-Lindquist,

care constă în acumularea axială a eritrocitelor, ceea ce duce la scaderea
viscozitatii locale in regiunea saraca in celule din apropierea peretelui vascular si cresterea
acesteia in zona central, unde sunt mai multe hematii, existând o dependență de raza tubului
capilar.
Clinic, vâscozitatea sângelui are o importanță majoră, întrucât influențează lucrul mecanic
efectuat de inimă pentru a asigura irigarea cu sânge a țesuturilor în mod adecvat. În plus,
vâscozitatea sângelui depinde de vârstă și sex, este determinată de hematocrit, de
deformabilitatea și de gradul de agregare eritrocitară, de sâscozitatea plasmei (care depinde de
apa și de concentrația și tipurile de proteină). De asemenea, aceasta e legată de nivelul crescut
de colesterol, sindromul metabolic, diabetul de ti II, obezitate, fumat etc. Vâscozitatea este
asociată cu riscul de a dezvolta probleme cardiovasculare.
Tehnica patch-clamp este o tehnică de laborator în electrofiziologie ce permite atât măsurarea

potențialului de membrană care este manevrat experimental și se înregistrează curenții prin
membrană (voltajul de-a lungul membranei- metoda “voltage clamp”), cât și a curenților
transmembranari care sunt manipulați experimental și se înregistrează modificările de potențial
ca potențial de acțiune (adică poate surprinde, din punct de vedere electric, fluxurile de ioni ce
intră și ies din celulă, prin proteinele transmembranare, numite și canale ionice- metoda
“current clamp”). Pipeta de sticlă cu soluție delimitează entans o porțiune de membrană, iar
curenții care trec prin canalele ionice intră în pipetă și pot fi înregistrați de un electrod conectat
la un amplificator.
41
Procesele celulare care stau la baza principalelor faze ale potențialului de acțiune sunt
depolarizarea și repolarizarea.
1.Ce tip
de spectrometrie de masa se utilizeaza pentru identificarea celulelor bacteriene?
Pentru a identifica celulele bacteriene se utilizează spectrometria de masă de tip SMDS .
2. Ce sunt lichidele newtoniene ? Dati exemple de lichide biologice din aceasta categorie.
Lichidele Newtoniene sunt soluții coloidale și macromoleculare în care coeficientul de vâscoz
itate dinamică a mediului de dispersie este egal cu concentrația particulelor dispersate . Exempl
e de lichide biologice din această categorie sunt următoarele : lichidul cefalorahidian , urina ,
plasma sangvină , serul sangvin .
Vâscozitatea sângelui influențează lucrul mecanic efectuat de inimă pentru a asigura irigarea
cu sange a țesuturilor în mod adecvat . Vâscozitatea crescută a sângelui , depinde de vârstă și se
x și este determinată de hematocrit , de deformabilitatea și de gradul de agregare eritrocitară ,
de vâscozitatea plasmei .
In altă ordine de idei , este determinată de nivelul crescut de colesterol , obezitate , diabetul de
tip II
, fumatul . Vâscozitatea crescută este asociată cu riscul dezvoltării problemelor cardiovasculare
.
4. Ce parametru delimiteaza regimurile de curgere in arborele vascular?
42
Parametrul care delimitează regimurile de curgere în arborele vascular este numărul lui Reyn
olds . În arborele vascular
curgerea turbulentă este realizată în condiții normale și în condiții patologice . În condițiile nor
male , în aorta imediat deasupra valvulelor sigmoide la expulzarea sângelui (volumul de sânge e
ste egal cu volumul maxim) astfel făcându-
și apariția zgomotele caracteristice. Arborele vascular adaptat în special pentru curgerea lamina
ră (consum energetic minim) . Debitul sangvin ( I=S•v=π•
r2
•v) . În aortă : I=100
cm3/s
, r ~ 1.5 cm ; ƍ=1.1 g/
cm3
.
În condițiile patologice , și în alte vase când sange este foarte mica

(în anemii , hidremie , scăderea CO2 în sânge).
În general , în condiții normale , curgerea sângelui în cea mai mare parte
a arborelui vascular este laminară .
Tehnica patch-
clamp constă în faptul că pipeta de sticlă cu soluție delimitează etanș o porțiune de membrană ;
iar curenții care trec prin canalele ionice intră în pipetă și pot fi înregistrați de
un electrod conectat la un amplificator .
6. Stiind ca debitul sanguin printr-un vas este de 45 cm3/s, diametrul este 1.1
cm, iar vascozitatea sangelui este 3.2 cp, determinati regimul de curgere.
r=12
D = 1.1 : 2 = 0,55
I(debitul sangvin)=π•r2•v => v=I/π•r2=45 mc3/3.14•(0,55•0,5)5=47.375
Re = 1.1 g/cm3 • [(47.376•0,55)/(3.2)]=1.1•8.14275=8.957
Re=8.957<1000 , curgere laminară .
1. Ce tip de spectrometrie de masa se utilizeaza pentru identificarea celulelor bacteriene ?
Pentru identificarea celuleor bacteriene se utilizeaza spectroemtrie de tip SMDS
2. Cum variaza vascozitatea in curgerea capilara si ce factori o influenteaza ?
Vascozitatea sangelui in capilare scade cand viteza de curgere a sangelui creste.Tendinta

eritrocitelor de a se deplasa spre axul vasului sangvin scade frecarea cu peretii vasculari.Factorii
43
care o influenteaza sunt : varsta, sexul, valoarea hematocritului si deformabilitatea si agregarea
eritrocitara si de vascoziatea plasmei.
3. Ce parametru delimiteaza regimurile de curgere in arboreal vascular?
Parametrul care delimiteaza regimurile de curgere in arborele vasculare este Numarul lui
Reynolds, care are formula : Re=(ρ*v*r)/η
Tehnica patch-clamp este o tehnica de laborator care se ocupa cu studiul curentilor ionici in
celule, tesuturi sau prin membrane celulare in vivo (neuroni, fire musculare, celule pancreatice
beta).Prin tehnica patch-clamp se poate inregistra comportamentul electric in mici fragmente
de membrana.
Aceasta metoda permite observarea functionarii in timp real a unei singure molecule din
membrana.
Modificarea potentialului de mebrana se datoreaza unor curenti electrici care apar la trecerea
ionilor prin canale membranare specificemce se inchid sau se deschid in functie de valoare
potentialului de membrana. Procesele celulare care stau la baza principalelor faze ale
potentialului de actiune sunt :
Pragul, in care celulele excitabile se depolarizeaza rapid, daca valoarea potentialului de

membrana ajunge la un nivel critic, numit potential prag. Cand este atins acest prag,
depolarizarea este spontana.
Panta ascendenta : depolarizarea apare dupa atingerea potentialului prag si se datoreaza

cresterii permeabilitatii membranei pentru Na. Acesta va intra in celula prin canale specifice
pentru Na, voltaj-dependente, deschise atunci cand potentialul de membrana atinge valoarea
prag.
Panta descendenta : potentialul revine spre valoarea de repaus, fapt datorat iesirii K+ din celula
prin canale specifice pentru K+, care de deschid, de asemenea, in prezenta stimulului,
Hiperexcitabilitatea, perioada post-potentialului pozitiv.
Hipoexcitabilitatea, perioada post-potentialului negativ.
1. Ce tip de spectrometrie de masa se utilizeaza pentru identificarea celulelor bacteriene ?
44
Pentru identificarea celulelor bacteriene se utilizează spectometria de masă prin detectare de
sarcină (SMDS).
2. Cum variaza vascozitatea in curgerea capilara si ce factori o influenteaza ?
Vâscozitatea variază în funcție de vârstă și de sex. Aceasta este determinată de hematocrit, de

deformabilitatea și de gradul de agregare eritrocitară, de vâscozitatea plasmei.
Vâscozitatea sângelui scade odată cu creșterea vitezei de curgere.Totodată,tendinta

eritrocitelor de a se deplasa spre axul vasului sangvin atrage după sine scăderea frecării cu
pereții vasculari.Vâscozitatea sângelui în capilare scade,datorită acumulării eritrocitelor în zona
axului central al vasului sangvin.
3. Ce parametru delimiteaza regimurile de curgere in arborele vascular?
Parametrul care delimitează regimurile de curgere în arborele vascular este
numărul lui Reynolds. Acest parametru descrie curgerea lichidelor în conducte.
Principalele faze ale potențialului de acțiune sunt : pragul, panta ascendentă, respectiv cea
descendentă.
Odată cu aplicarea stimulului prag, depolarizarea e spontană. Urmează deschiderea canalelor

pentru Na+ , astfel aceasta va pătrunde în celulă( influx de Na+)- acest pas corespunde pantei
ascendente. Depolarizarea cuprinde panta ascendentă și o porțiune din cea descendentă.
Restul graficului potențialului de acțiune reprezintă repolarizarea, numită și pantă descendentă
și este datorată ieșirii K+ ( eflux de K+) din celulă, prin canale specifice acestui ion.
5. Ce distinge un potential de actiune de un potential local?
Potențialele de acțiune satisfac legea “tot sau nimic”, au loc după o perioadă de latență de la
acțiunea stimulului; prezintă o fază ascendentă, una descendentă, perioade corespunzatoare
postpotențialului negativ, postpoten-țialului pozitiv, propagarea lor de-a lungul axonului are loc
fară pierderi (în fibrele mielinizate), reprezintă unitatea de transmitere a informației prin fibrele
nervoase.
In schimb, potențialele locale se propagă din aproape în aproape în mod decremental (cu
pierderi), au un caracter local (propagare limitată), amplitudinea lor scade exponențial în timp,
amplitudinea lor depinde de intensitatea stimulului
6. Stiind ca debitul sanguin printr-un vas este de 45 cm3/s, diametrul este 1.1 cm, iar
vascozitatea sangelui este 3.2 cp, determinati regimul de curgere.
45
Re=ϱ*(v*r)/µ => ecuația numărului lui Reynolds
ϱ = densitatea sângelui; v= viteza de curgere; r= raza tubului; µ = coeficientul de vâscozitate al

sângelui
r=d/2=0,55 cm
I= π*r2*v
45=3,14*0,3025*v => v=47,37 cm/s
Re=1,1*47,37*0,55/3,2=8,955 => curgere laminară
1. In ce consta potentarea pe termen lung la nivelul unui circuit neuronal ?
În neuroștiințe, potențarea pe termen lung (LTP sau Long Term Potentiation) este o întărire a
sinapselor determinata prin activarea simultana in mod repetat si persistent a doi neuroni.
Astfel, stimularea neuronului 1 va declansa automat stimularea neuronului 2 (creste
eficacitatea sinaptica). Este unul dintre mai multe fenomene care stau la baza plasticității
sinaptice, avand un rol important in invatare si memorie.
Etapele prin care se realizeaza LTP sunt : stimularea repetata a sinapsei, inmultirea receptorilor
dendritici, cresterea cantitatii de mediatori chimici, intarirea conexiunii sinaptice.
2. Ce diferente sunt intre o sinapsa excitatoare si una inhibitoare ?
În segmentul presinaptic, activarea canalelor voltaj-dependente determină eliberarea

sinapatică a neurotransmițătorului care, odată ajuns la segmentul postsinaptic induce prin
intermediul canalelor ligand-dependente următoarele modificări:
o depolarizarea postsinapsei (prin deschiderea canalelor de sodiu) si
generarea unui potential de actiune, numit potential postsinaptic excitator;
in aceasta situatie, o astfel de sinapsa este considerata excitatorie;
o hiperpolarizare (prin deschiderea canalelor de clor), cu instalarea unui
potential postsinaptic inhibitor, situație în care sinapsa este considerată inhibitorie.
Sinapsele excitatorii sau inhibitorii depind de tipul neurotransmitatorului implicat :
· excitatorie : ACh, glutamat
46
· inhibitorie : GABA (creste permeabilitatea pentru ionii de K+, Cl-, dar nu si pentru Na+).
3. Avantaje si dezavantaje ale EMG de suprafata.
Electromiograma (EMG) de suprafata prezinta urmatoarele avantaje si dezavantaje :
· Avantaje : usor si rapid de realizat, nu necesita personal specializat ; discomfort minim

deoarece electrozii sunt plasati pe tegument in dreptul muschiului
· Dezavantaje : utilizare limitata la muschii superficiali, contaminare a semnalului, nu exista o

plasare standard, limitare la intregistrare in timpul miscarilor
4. Caracteristicile EOG.
Electrooculograma (EOG) masoara variatiile de potential intre cornee (+) si retina (-) asociate
misarilor globilor oculari (300-1200 µV)
Aceasta tehnica este utila in diagnosticul disfunctiilor oculare.
5. Corelati parametrii EKG cu activitatea electrica a inimii.
Reprezentarea ECG a fiecărui ciclu cardiac conţine undele: P, Q, R, S, T şi U (deflexiuni pozitive

sau negative).
· Unda P: reprezinta porţiunea ECG care corespunde depolarizării atriale (AD→AS); defineşte
ritmul sinusal;
· Complexul QRS: reprezinta cea mai semnificativă componentă a traseului ECG, corespunde cu
depolarizarea septului interventricular şi a ventriculilor;
· Unda T: reflectă repolarizarea ventriculară (dinspre epicard → endocard);
6. Unde este plasat electrodul F3 in EEG si ce reprezinta unda P200 intr-un potential evocat?
In electroencefalograma (EEG), electrodul F3 este plasat in zona lobului frontal, pe jumatatea

stanga.
Intr-un potential evocat, unda P200 (sau P2) reprezinta peak-ul pozitiv care apare la 200 ms de
la aplicarea unui stimul extern.
7. Care sunt undele cerebrale cu amplitudinea cea mai mare in EEG de suprafata?
Undele cerebrale cu amplitudinea cea mai mare in EEG de suprafata sunt undele Delta.
47
1.In ce consta depresia pe termen lung la nivel unui circuit neuronal ?
Depresia pe termen lung la nivelul unui circuit neuronal
se referă la diminuarea eficacității  pe termen lung a sinapselor, în functie de proprietățil
e pattern-ului de stimulare. 
2. Avantaje si dezavantaje ale EMG de profunzime.
Avantaje – sensibilitate ridicata, inregistrarea activitatii unui singur
muschi, acces in profunzime, contaminare redusa a semalului
Dezavantaje- necesita personal calificat,
zona inregistrata poate sa nu sa fie reprezentativa pentru muschiul vizt, nu
se poate repozitiona
3. Cum se inregistreaza EKG ? Cate canale se utilizeaza in mod uzual ?

Având în vedere că între generator și electrozi se interpun țesuturi cu permeabilități diferit
e, semnalul diferit depinde de locul de plasare al electrozilor, fiind necesar stabilirea unor norm
e standard. Cel mai simplu montaj constă în 3 perechi de electrozi (triunghiul lui Einthoven),
la încheietura brațului stâng,la încheietura brațului drept și la piciorul stâng, astfel canalul 1 înre
gistrează diferența de potențial de la  canalul  stîng față de cel drept, canalul  2  întregistrează  d
iferența de potențial între piciorul stâng și mâna dreaptă, iar canalul 3 înregistrează diferența d
e potențial între piciorul stâng și mâna stângă. 
 
4. Ce modificari ale conductivitatii electrice indica un segment P-

R mai mare comparativ cu unul normal ?
Un interval mare P-R (PR >
200ms) mai poartă denumirea de blocaj al inimii de gradul 1 care sugerează o conductivitate înt
ârziată între atrii și ventricule, datorat conducerii lente la nivelul nodulului atrioventricular.  
5. Unde este plasat electrodul T2 in EEG si ce reprezinta unda P400 intr-un potential evocat?
Electrodul T2 in EEG este plasat in lobul temporal,in emisfera cerebrala dreapta.Unda P400 intr-
un potential evocat reprezinta raspunsul la
stimuli sau in timpul efectuarii unor sarcini cognitive.
6. Unde se plaseaza electrozii in EcoG ?
Electrozii EcoG se plaseaza pe suprafata corticala,masurand activitatea electrica a cortexului cer
ebral.
1.Diferente intre sinapsa chimica si cea electrica.
Sinapsa chimica este mediata de neurotransmitatori, pe cand sinapsa eletrica nu implica med
iatori chimici, aceasta se realizeaza prin inductie electrica. O alta diferenta este data
de structura acestora, sinapsa electrica utilizeaza jonctiuni Gap, iar cea chimica este formata din
tr-o terminatie presinaptica, fanta sinaptica si celula postsinaptica.
48
In sinapsa eletrica transmisia poate fi bidirectionala, pe cand in sinapsa chimica este unidirectio
nala.
2. Ce diferente se observa pe un EMG in cazul unei neuropatii fata de EMG normal?
Diferența dintre un EMG în cazul unei neuropatii față de un EMG normal este faptul că la
EMG ul în cazul unei neuropatii amplitudinea și durata fazelor ce descriu procesul sunt mai mari
față de cele ale unui EMG normal
. Acest lucru se poate observa din rezultatul analizei effectuate în cadrul celor două condiții dife
rite .
3. Care sunt parametrii caracteristici ai unui EKG ?
Semnalul inregistrat de
EKG este diferit in functie de modul si locul plasarii electrozilor, pentru a putea compara la nivel
ul unei unitati clinice rezultatele obtinute este o serie de standarde folosite la inregistrare. Cel
mai simplu se ultilizeaza 3 perechi de electrozi, la incheietura mainii stang,
la incheietura mainii drepte si la nivelul piciorului stang. acest montaj genereaza 3 perechi de el
ectrozi, modul numindu-se Triunghiul lui Einthoven. Pentru a creste precizia inregistrarii , se
pot utiliza si o serie de electrozi suplimentari, pana la 6, care
se amplaseaza in anumite puncte standard.
4. Unde este plasat electrodul O1 in EEG si ce reprezinta unda N200 intr-un potential evocat?
Electrodul O1 in EEG este plasat in partea stanga a regiunii lobului occipital.Unda N200
probabil reflecta activitatea in cortexul extrastriat, amplitudinea fiind modulata atentional. 
5. Care sunt undele cerebrale cu frecventa cea mai mare si cand apar?
Unde cerebrale cu frecventa cea mai mare sunt beta, apar in portiunea frontala, parietala an
terioara.
6. In ce conditii se inregistreza o diferenta de potential la nivelul unui tesut ?
Potentiale de actiune evocate sunt raspunsuri la
stimuli pentru a determina zonele din creier implicate in anumite sarcini.
Se mediaza raspunsul la stimul astfel incat se inlatura zgomotul pentru a putea distinge raspuns
ul neuronal,
se formeaza o curba cu mai multe maxime, pozitive si negative. Prin investigarea amplitudinii si
a latentei diferitor maxime se obtin raspunsuri a zonelor implicate si a timpului de implicatie. El
e pot fi clasificate in functia timpului de latenta la
care apar. Astfel, sunt potentiale de actiune care apar la timp scurt de
la prezentarea stimului , de
Ca exemplu potentialele evocate vizual: daca subiectul isi orienteza atentia asupra stimului, am
plitudinea se modifica, aceasta are lor in cortexul extrastriat; si potentiale de actiune care apar l
a timp indelungat de la prezentarea stimulului.
49
1. In ce consta depresia pe termen lung la nivel unui circuit neuronal ?
Raspuns: Depresia pe termen lung la nivelul unui circuit
neuronal consta in diminuarea eficacitatii sinapsei pe termen lung. 
2. Din ce este alcatuita o jonctiune gap ?

Raspuns:   O joncțiune gap este formată din conexiuni proteice între membranele Pre/Post
sinaptice, fiind cea mai mică subunitate proteică. Cuprinde 6 conexine alcatuite din: 
-un conexon, doi conexoni (unul pre/unul post sinaptic) formate dintr- un canal ionic numit
joncțiune gap. 
-o singură sinapsă electrică 
– mii de pori proteici 
-adaptate la transmiterea rapidă a impulsurilor nervoase. 
 
3. Avantaje si dezavantaje ale EMG de profunzime.
Raspuns: Electromiograma are rolul de
a înregistra activitatea electrică a mușchilor scheletici. Întrebuințarea electromiogramei prezint
ă atat puncte forte cat și dezavantaje:  
Avantajele EMG de profunzime sunt:
• sensibilitate ridicată 
• înregistrarea activității unui singur mușchi 
• acces în profunzime 
• contaminare redusă a semnalului. 
Dezavantaje ale EMG de profunzime sunt: 
• necesită personal calificat 
• zona înregistrată poate să nu fie reprezentativă pentru mușchiul vizat 
• nu se poate repoziționa. 
4. Ce este triunghiul lui Einthoven ?

Raspuns:Triunghiul lui Einthoven este dat de modul de aranjare a electrozilor. Astlfel, acestia se 
vor monta la incheietura mainii drepte, a mainii stangi si a piciorului stang. 
5. Unde este plasat electrodul F5 in EEG si ce reprezinta unda P300 intr-un potential evocat ?
Raspuns: Electrodul F5 în EEG este plasat în emisfera stângă frontală. Unda
P300 este al treilea val pozitiv și reprezintă valoarea maximă a potențialului evocat
6. Care sunt undele cerebrale cu frecventa cea mai mare si cand apar?
Raspuns: Undele electrice cerebrale care au frecvența cea mai mare
sunt undele beta, avand frecvența de la 12 pană la 30 Hz. Ele
apar în stadiul II, care reprezintă variații tranzitorii ale activității ritmice, predominant frontal. 
50
1. In ce consta potentarea pe termen lung la nivelul unui circuit neuronal ?
Potentarea pe termen lung este o intarire a sinapsleor pe baza modelelor recente de activitate.
Acestea produc o crestere de lunga durata a transmiterii semnalului intre doi neuroni.La baza
acestei potentari sta plasticitatea sinaptica. Aceasta consta in : stimularea repetata a sinapsei,
inmultirea receptorilor dendritici, cresterea cantitatii de mediator, intarirea conexiunii
sinaptice. Potentarea pe termen lung are rol important in invatare si memorie.
2. Cum se determina viteza de conductie la nivel muscular ?
Viteza de conductie la nivel muscular se determina cu ajutorul electromiogramei (EMD).
3. Ce diferente se observa pe un EMG in cazul unei neuropatii fata de EMG normal?
Pe un EMG al unei neuropatii, amplitudinea undelor QRS este mai mare, iar perioada de latenta
mai lunga fata de un EMG normal.
4. Ce modificari ale conductivitatii electrice indica un segment P-R mai mare comparativ cu unul
normal ?
Un interval P-R mai lung decat unul normal indica o incetinire a conductiei intre atrii si
ventricule, datorat conducerii lente prin nodul atrioventriculare, denumit si blocaj de inima de
gradul I.
5. Unde este plasat electrodul T2 in EEG si ce reprezinta unda P400 intr-un potential evocat?
Electrodul T2 este plasat a nivelul scaplpului pe lobul temporal anterior drept. Unda P400, intr-
un potential evocat reprezinta potentialul pozitiv cre apare la 400ms de la aplicarea stimulului.
6. Unde se plaseaza electrozii in EcoG ?
Electrozii in EcoG se plaseaza epi/subdural sau in profunzimea tesutului cerebral
51
1. In ce conditii se inregistreza o diferenta de potential la nivelul unui tesut ?
RASPUNS:
Se inregistreaza o diferneta de potential la nivelul unui tesut in conditiile in care
se introduc electrozi la nivelul tesutului investigat si in cazul in care
se declanseaza un stimul prag. Acest electrod inregistreaza inchiderea si deschiderea canalelor i
onice membranare (microcurenti ionici).
2. Ce diferente sunt intre o sinapsa excitatoare si una inhibitoare ?
RASPUNS:
In cazul unei sinapse excitatoare se genereaza depolarizarea membranei rezultand un potential
postsinaptic exitator(PPSE), pe cand in cazul sinapsei inhibitoare la producerea hiperpolarizarii
membranei va rezulta un potential postsinaptic inhibitor(PPSI)
In ceea ce priveste Neurotransmitatorii, cei ce apartin sinapsei excitatoare sunt: Ach,glutamatul
, iar cei apartinatori sinapsei inhibitoare sunt cei ca : GABA, acid gama-aminobutiric, glicina.
3. Ce diferente se observa pe un EMG in cazul unei miopatii fata de EMG normal?

RASPUNS:
Electromiograma (EMG) in cazul unei miopatii se diferentiaza de un
EMG normal prin diminuarea amplitudinii raspunsului muscular si prezenta mai multor maxime
de amplitudine scazuta. Altfel spus, in cazul unei miopatii, pe EMG
se observa o serie de potentiale motorii polifazice,
o durata si o amplitudine scazute ale potentialelor unitatii motorii, fata de un EMG normal, pe
care se observa un PAUM normal, monofazi
4. Caracteristicile EOG.
RASPUNS:
EOG permite masurarea variatiilor de potential corneo-
retiniene, produse odata cu miscarea globilor oculari. Electrooculograma este utila in diagnostic
ul disfunctiilor oculare.
5. Cum se inregistreaza EKG ? Cate canale se utilizeaza in mod uzual ?

RASPUNS:
Electrocardiograma inregistreaza activitatea electrica a inimii, modelata ca
un dipol electric. Miocardul genereaza un camp electric care
se propaga pana la suprafata pielii. Acest camp
electric poate fi inregistrat prin plasarea unor electrozi in anumite zone
ale corpului. Va rezulta un grapfic din aceasta inregistrare care se numeste electrocardiograma.
Exista 6 electrozi pectorali care se plaseaza pe torace in puncte diferite. Ei sunt numerotati de la
V1 la V6. V1-V2 se situeaza anteroseptal, V3-V4 anteroapical, iar V5-V6 anterolateral.
Pentru a studia activitatea inimii în planul frontal, electrozii sunt plasati in
3 puncte: membrul superior drept, membrul superior stang (deasupra articulatiei pumnului) si
membrul inferior stang (deasupra
gleznei, evitându-se planul osos). În total pe membre se plasează 4
52
electrozi: doi pe membrele superioare şi doi pe picioare. Intre aceste puncta de va forma
un triunghi numit triunghiul lui Einthoven. In centrul triunghiului echilateral se afla inima.
6. Unde este plasat electrodul P4 in EEG si ce reprezinta unda N150 intr-un potential evocat?
RASPUNS:
Electrodul P4 este situate in
zona parietala dreapta. Numerele pare corespund emisferei cerebrale drepte.
Potentialul evocat este declanşat sau „evocat” prin stimulare.
Unda N150 reprezinta maxima care apare la 150 ms de la prezentarea stimulului. (peak
la aprox. 150 ms dupa actiunea stimulului).
N150 probabil reflecta activitatea in cortexul extrastriat, iar amplitudinea este modulata atentio
nal.
1. In ce consta fenomenul de inversie de populatie?

Inversia populatiilor reprezinta repartitia atomilor pe nivele energetice, E1, E2 (E2>E1)
la echilibru termodinamic↔ legea de distributie a lui Boltzmann.
N 2= N 1
e−E2−E1kT
(1)[Ecuație]
N2N1=ⅇ−E2−kE1T
(2)
E2>E1 (3)
Din (2) si (3) ↔ N2<N1

Din (1) ↔ T<0
2. Enumerati proprietatile laserilor.

Proprietatile laserilor sunt :
• Intensitatea foarte mare (>I surse obisnuite, de zeci de ori >Iemisa la suprafata soarelui)
• Radiatia este monocromatica- emisia este stimulata intre doua nivele de E inguste,
bine determinate
• Radiatia este coerenta- radiatia emisa in faza cu radiatia stimulatoare
• Directionalitatea- lumina laser
este emisa sub forma unui fascicul paralel (fasciculul contine fotoni directionati in lungul axe
i cavitatii rezonante -ex. cilindru in laserul cu cristal de rubin)
3. In ce consta efectul Compton ?

Efectul Compton costa in interactia fotonului cu un electron
liber sau din paturile atomice exterioare, ceea ce duce la imprastierea fotonului.
53
4. Ce tip de efect va fi dominant pentru o radiatie de 0.5 MeV pe un substrat alcatuit din
atomi cu Z=20 ?
Pentru o radiatie de 0.5 MeV pe un substrat alcatuit din atomi cu Z=20 va fi
dominant efectul Compton.
5. Pentru tratamentul unei formatiuni tumorale aflate in profunzime, care dintre radiatii-
fotonica sau de ioni de carbon va necesita o doza mai mare ? Explicati.
Pentru tratamentul unei formatiuni tumorale aflate in profunzime este
mai eficienta radiatia prin ionii de carbon deoarece acest tip
de radiatie este independent de vascularizarea sau oxigenarea tumorii. Un
alt avantaj il reprezinta focalizarea pe tesutul tumoral si evitarea iradierii inutile
a tesutului sanatos (riscului inducerii de cancer post-terapeutic).
6.  Dintre radiatiile alfa sau X pentru o doza de energie absorbita de 0.5 mGy, care va avea
un efect biologic mai nociv ?
Pentru o doza de energie absorbita de 0.5
mGy, radiatiile alfa vor avea un efect biologic mai nociv. (η=20 , in comparatie cu η=1
la razele X)
7. Cum apar (in ce nuanta) pe radiografie oasele ? Explicati.

Pe radiografie, oasele apar in nuanta alba, deoarece sunt radio-opace si nu
permit trecerea razelor X.
1. In ce consta emisia spontana ?

• Emisia spontana este procesul prin care un
atom ce se gaseste pe starea sa fundamentala a celei mai de jos energii, E1, este adus pe
un nuvel de energie mai ridicar,E2; acesta ramane o perioada foarte scurta de timp (de
ordinal 10-8s
), urmand ca apoi sa revina la starea initiala, emitand un foton de energie hv = E2 - E1.
2. Descrieti pe scurt modul de producere al unui laser.
• Atomilor din mediul activ sunt excitari de o sursa de
lumina, adica aducerea unora din electronii din atomii mediului active
pe nivelul de energie superioara; acest mediu ajunge să aibă mai mulți electroni pe stările d
e energie superioare, fenomen numit inversie de populație.
Un fascicul de lumină care trece prin acest mediu activat va fi amplificat de stimulare a atom
ilor, proces în care un foton care interacționează cu un
atom excitat determină emisia unui nou foton,
de aceeași direcție, lungime de undă, fază și stare
de polarizare. Astfel este posibil ca pornind de la
un singur foton, generat prin emisie spontană, să se obțină un fascicul cu
un număr imens de fotoni, toți având aceleași caracteristici cu fotonul inițial. Acest fapt dete
rmină caracteristica de coerență a fasciculelor laser.
3. In ce consta efectul fotoelectric ?
54
• Efectul foelectric consta in scoaterea de electroni dintr-un corp, prin actiunea unui flux
de lumina trimis pe suprafata lui. Electronii emisi se numesc fotoelectroni.
4. Ce tip de efect va fi dominant pentru o radiatie de 0.5 MeV pe
un substrat alcatuit din atomi cu Z=20 ?
• Efectul ce va fi dominant pt. o radiatie de 0.5MeV pe un substrat alcatuit din atomi cu
Z=20 este efectul compton.
5. Enumerati 3 procese prin care se
pot remedia efectele actiunilor radiatiilor ionizante asupra organismului.
• Trei procese prin care se
pot remedia efectele actiunilor radiatiilor ionizante sunt inlocuirea celulelor prin regenerare
spontana sau prin transplant; recuperare intracelulara si reversibilitatea deteriorarilor bioc
himice.
6. Dintre radiatiile gamma sau protonice pentru o doza de energie absorbita de 0.5 mGy,
care va avea un efect biologic mai nociv ?
• Radiatiile protonice au un efect biologic mai nociv, la dozarea unei energii absorbite de
0.5 mGy.
7. Cum apar (in ce nuanta) pe radiografie muschii ?
• Muşchii absorb o cantitate mai mică de raze
X decât oasele, iar filmul radiografic va in tonuri gri.
1. Ce se intelege prin probabilitatea de tranzitie ?

Raspuns: La furnizarea de energie din exterior -> stare excitata (temporara) -> dezexcitare
(tranzitii cuantice in stari de energie mai joasa)Dezexcitarea sistemului caracterizata de
probabilitatea de tranzitie in unitatea de timp.
Raspuns: Proprietățile laserilor sunt: intensitatea foarte mare, radiația monocromatică (

emisie stimulată între două nivele înguste de energie), radiația coerentă( emisă în fază cu
radiația stimulatoare) și direcționalitatea( lumina laser emisă sub forma unui fascicul paralel).
3. Prin ce efect se obtine radiatie X cu spectru discret (r. caracteristica) ?

Raspuns: Radiatia x cu spectru discret se obtine prin efectul fotoelectric.
4. Ce tip de efect va fi dominant pentru o radiatie de 50 MeV pe un substrat alcatuit din atomi
cu Z=20 ?
Raspuns: Efectul dominant va fi cel de producere de perechi (pair production)
5. Explicati cum pot aparea mutatiile genetice sub actiunea radiatiilor ionizante.
Raspuns:Efectul radiaților aupra celulelor depinde de energia transferată asupra acestora. Abso
rbția de energie poate duce
55
la producerea de radicali liberi.Apa si oxigenul din celulă au probabilitatea cea mai mare de
a participa la formarea radicalilor liberi .În urma ionizării, radicalii liberi pot acționa ca agenți de
reducere sau de oxidare și pot
forma peroxizi. Peroxizii în reacție cu apa pot să interacționeze cu materialul genetic 
6. Cum apar (in ce nuanta) pe radiografie dintii ?

Raspuns: Pe radiografie dinții apar în nuanță alba, datorita faptului că sunt radio-opaci, nu
permit trecerea razelor X. 
7. Dintre radiatiile beta sau nuclee de heliu pentru o doza de energie absorbita de 0.5 mGy,
Raspuns: Pentru o doză de energie absorbită de
0.5 mGy, radiațiile nuclee de heliu vor avea un efect biologic mai nociv. 
1.In ce consta emisia indusa ?
Emisia indusă (emisia stimulată) este procesul prin care
, sub influența unui foton , material emite energie sub forma unui alt foton care
are aceeasi frecventa (lungime de undă) și fază ca și fotonul inițial .
Dacă atomul în stare metastabilă este stimulat după t<t Þ posibila dezexcitare inainte de expirar
ea timpului de viata in acea stare => emisia de fotoni = emisie stimulată (indusă)

Proprietățile laserilor sunt :
• intensitatea foarte mare (>>I surse obișnuite, de zeci de ori > Iemisa la suprafata soarelui)
• radiația este monocromatică – emisia este stimulate între două nivele de E înguste ,
bine determinate
• Radiația este coerentă – radiația emisă în faza cu radiația stimulatoare
• Direcționalitatea – lumina laser este emisă sub
forma unui fascicul paralel ( fasciculul conține fotoni direcționați în lungul axei cavității rezo
nante (ex. cilindru în laserul cu cristal de rubin)
3. In ce consta efectul de formare de perechi electron-pozitron ?

Producerea de perechi – la interacțiunea unui foton cu o energie suficient de mare (>1.02 MeV)
cu câmpul nuclear . Fotonul dispare și se generează o pereche electron-pozitron (e+ - e-
) prin conversia masă-energie Ee+=Ee-=m0c2=0.51 MeV (energie de creare a particulelor)
. Pozitronul rezultat este anihilat de
o antiparticulă => doi fotoni (E=0,51 MeV) ce se propagă în direcții diferite .
4. Ce tip de efect va fi dominant pentru o radiatie de 1 MeV pe un substrat alcatuit din atomi cu
Z=20 ?
Pentru o radiație de 1 MeV pe un strat alcătuit din atomi cu Z=20 , va fi
dominant efectul fotoelectric .
5. Mentionati prin ce procese afecteaza radiatiile ionizante ADN-ul.
56
Radiațiile ionizante AND-ului sunt afectate de procesele care produc alterarea AND-
ului prin faptul că cromozomii modificați transmit noilor celule caractere anormale .
6. Dintre radiatiile gamma sau neutronice pentru o doza de energie absorbita de 0.5 mGy,
Dintre radiațiile gamma sau neutronice , cele neutronice sunt mai nocive , pentru că ele sunt fo
arte penetrante și pot parcurge distanțe mari în aer și au
un risc radiologic foarte mare asupra organismului , iarăși radiațiile gamma au capacitatea de
a penetra complet organismul și au efect semnificativ atât asupra organismului cât și a mediului
extern .
7. Ce informatii aduce DEXA ?

DEXA ( Densitometria osoasă) utilizează două surse de RX
, una de energie înaltă, una de energie joasă pentru a determina gradul de demineralizare osoas
ă (sau densitatea mineral osoasă). Principiul îl reprezintă coeficientul de atenuare care depinde
de numărul atomic Z
al atomilor din proba si de energia fotonilor ; se masoara transmisia RX si se calculeaza densitat
ea zonala (masa/arie de proiectie) pentru doua tipuri de tesut –
osos si tesut moale. Prin scaderea abosrbtiei tesutului moale din cea a intregii zone iradiate,
se determina absorbtia de catre tesutul osos.
1. Cum variaza nr. de sisteme de particule aduse in stare excitata ?
Sistemele de particule aduse in stare excitata variaza astfel :
2. Descrieti pe scurt modul de producere al unui laser.
Laserii se produc prin amplificarea radiatiei electromagnietice, fenomen bazat pe emisia

stimulata.
3. In ce consta efectul de formare de perechi electron-pozitron ?
57
Efectul de formare de perechi electron-pozitron se produce la interactiunea unui foton cu o
energie suficient de mare (>1.02 MeV) cu campul nuclear.Fotonul dispare si se genereaza o
pereche de electron-pozitron prin conversia masa-energie. Pozitronul rezultat este anihilat de o
antiparticula, determinand aparitia a doi fotoni (E=0.51 MeV) ce se propaga in directii diferite.
4. Ce tip de efect va fi dominant pentru o radiatie de 0.5 MeV pe un substrat alcatuit din atomi
cu Z=80 ?
Efectul Compton va fi efectul dominanat pentru o radiatie de 0.5 Me V pe un substrat alcatuit

din Z=80.
5. Care sunt metodele de radiosenzibilizare a celulor tumorale la tratamentul cu radiatie

fotonica.
Hipoxia este metoda de radiosensibilizare a celulelor tuorale la tratamentul cu radiatia fotonica.
6. Dintre radiatiile X sau neutronice pentru o doza de energie absorbita de 0.5 mGy, care va
avea un efect biologic mai nociv ?
Radiatiile neutronice au un efect bilogic mai nociv ca cele X au efectivitatea biologica mai mare,
cele neutronice (η=5-10) fata de cea a radiatiilor X(η=1).
7. Cum apare (in ce nuanta) pe radiografie tesutul adipos ?
Pe radiografie, tesutul adipos apare in nuante de gri.
1. Ce conditii trebuie indeplinite pentru obtinerea unui laser ?
RASPUNS :
Conditii : 1)Inversia populatiilor intre 2 nivele energetice date
2)Emisia stimulata intre aceste nivele(intensitatea radiatiei de pompaj, I>Iprag)
RASPUNS :
ü Laserii au intensitatea foarte mare(>>I surse obisnuite, de zeci de ori>I emisia la radiatia
Soarelui)
58
ü Radiatia este monocromatica-emisia este stimulata intre doua nivele de E inguste, bine
determinate
ü Radiatia este coerenta-radiatia emisa in faza cu radiatia stimulatoare
ü Directionalitatea-lumina laser este emisa sub forma unui fascicul paralel(fasciculul contine
fotoni directionati in lungul axei cavitatii rezonante(ex :cilindrul in laserul cu cristal de rubin)
3. Prin ce efect se obtine radiatie X de spectru continuu ?
RASPUNS : Radiatia X de spectru continuu se obtine prin efectul fotoelectric.
4. Ce tip de efect va fi dominant pentru o radiatie de 40 MeV pe un substrat alcatuit din atomi
cu Z=40 ?
RASPUNS :
Efectul dominant va fi producerea de perechi.
5. Ce se intelege prin efectivitate biologica ?
RASPUNS:
Efectivitatea biologica reprezita instensitatea efectelor care depend de tipul de radiatii

folosite(o cantitate de energie mai mica transferata de radiatie α produce acelasi efect ca si o
cantitate mai mare de radiatie β sau γ)
6. Dintre radiatiile X sau electronice pentru o doza de energie absorbita de 0.5
mGy, care va avea un efect biologic mai nociv ?
RASPUNS :
Radiatiile X
7. Cum apar (in ce nuanta) pe radiografie vasele sanguine ?
RASPUNS :
Vasele sanguine apar pe radiografie intr-o nuanta rosie.
59
1. Ce se intelege prin contrast in imagistica RMN si de ce depinde?
Contrastul imaginii RMN este dat de diferenta cantitatii de energie absorbite de la un camp de
radiofrecventa de catre sistemul de nuclee plasat in campul magnetic exterior. Contrastul
imaginii depinde de :
· Densitatea protonilor
· Timpul de relaxare spin-retea - T1
· Timpul de relaxare spin-spin – T2
· Curgerea sanguina
· Difuzia apei din proba
· Perfuzia tesuturilor
2. Mentionati care sunt tehnicile de imagistica ce utilizeaza radiatii ionizante si ce tip de radiatii
implica :
a) RMN de difuzie- utilizeaza rezonanta magnetica nucleara, unde de radio frecventa
b) RMN ponderat in T1- utilizeaza unde longitudinale de rezonanta magnetica nucleara
c) CT- utilizeaza radiatiile X (ionizante)
d) Angiografie CT- utilizeaza radiatiile X (ionizante)
e) Radiografie cu raze X dure- utilizeaza radiatiile X (ionizante) dure, cu energie de penetrare

mare
f) PET- utilizeaza radiatii gamma
g) RMN functional- utilizeaza campuri magnetice
h) Radiografie cu raze X moi- utilizeaza radiatiile X (ionizante) dure, cu energie de penetrare

mica
i) RMN ponderat in densitatea protonica- utilizeaza rezonanta magnetica nucleara si undele de

radio frecventa
j) Tomografia in coerenta optica- utilizeaza radiatie luminoasa, tip infrarosu
3. Ce reprezinta timpul de relaxare longitudinal in RMN ?
60
Timpul de relaxare longitudinal, spin-retea, reprezinta interactia spinilor cu campul retelei,
masurata prin timpul de relaxare longitudinal T1.
T1 -masoara un efect energetic (revenirea componentei Mz la starea de echilibru, M0)
4. Ce reprezinta timpul de relaxare transversal in RMN ?
Timpul de relaxare transversala, spin-spin, reprezinta interactia intre spinii nucleari, masurata
prin timpul de relaxare transversal T2
T2- masoara un efect de entropie, descrie descresetrea semnalului detectabil
5. Care este sursa semnalului RMN ?
Sursa semnalului RMN este reprezentata de campul de radio frecventa.
6. Un pacient cu dementa se prezinta la neurolog pentru un diagnostic diferentiat privind tipul

de dementa. Ce metoda imagistica ati recomanda. Justificati si mentionati principalele
avantaje/dezavantaje.
Metoda imagistica recomandata ar fi RMN-ul ponderat in difuzie deoarece se evidentiaza

contrastul dintre substanta alba si cea cenusie, dar si gradul de integritate al acestora. Aceasta
metoda este foarte utila in monitorizarea unor demente, bolilor demielinizante, epilepsiei,
bolilor infectioase.
7. Ce metoda RMN ar aduce informatii asupra metabolismului energetic ?
Metoda RMN care aduce informatii asupra metabolismului energetic este RMN-ul functional.

• Prin contrast in imagistica RMN
se intelege manipularea parametrilor in secventele de pulsuri TR (timp de repetare), TE
(timp de ecou), pentru optimizarea contrastului.
• Contrastul imaginii depinde de: densitatea protonilor, timpul de relaxare spin-
retea -T1, timp de relaxare spin-spin T2, curgerea sanguina.
2. Mentionati care sunt tehnicile de imagistica ce utilizeaza radiatii ionizante si ce tip
de radiatii implica :
a) RMN de difuzie: nu utilizeaza radiatii ionice, foloseste unde radio frecvente
b) RMN ponderat in
T1: nu utilizeaza radiatii ionice, foloseste unde de rezonanta magnetica nucleara
c) CT: utilizeaza radiatii ionizante, raze X
61
d) Angiografie CT: utilizeaza radiatii ionizante, raze X
e) Radiografie cu raze X dure: utilizeaza radiatii ionizante, raze X
f) PET: utilizeaza raze gamma
g) RMN functional: utilizeaza unde radio
h) Radiografie cu raze X moi: utilizeaza radiatii ionizante, raze X
i)
RMN ponderat in densitatea protonica: nu utilizeaza radiatii ionice, foloseste unde de rezonant
a magnetica nucleara
j) Tomografia in coerenta optica: utilizeaza radiatii de tip IF
• Timpul necesar ca magnetizația să revină la valoarea de echilibru se numește timp de re
laxare spin-rețea sau timp de relaxare longitudinal (T1).
• timpul de relaxare transversal T2 sau timpul de relaxare spin-spin este durata de timp in
care magnetizația transversală Mxy descrește rapid, până la valoarea de echilibru.
• Sursa semnalului RMN este o bobina de radiofrecventa RF, ce genereaza un
camp B1,pentru excitarea protonilor in proba.
6. Un pacient cu dementa se prezinta la neurolog pentru un
diagnostic diferentiat privind tipul de dementa.
Ce metoda imagistica ati recomanda. Justificati si mentionati principalele avantaje/dezavantaje.
• Metoda imagistica recomandata este DWI

(Imagistica ponderata in difuzie). Avantajele sale sunt măsurătorile DWI sunt rapide (1–
5 minute) şi nu necesită administrarea de substanţă de
contrast si lipsa utilizarii razelor ionizante , dar imaginile DWI trebuie interpretate întotd
euna în corelație cu imaginile anatomice IRM
• RMNf aduce informatii asupra metabolismului energetic.

Contrastul in imaginea RMN
se refera la diferenta cantitatii de energie absorbite de catre sistemul de nuclee plasat in
campul magnetic exterior de la un camp de radiofrecventa. Depinde de
: densitatea protonilor, timpul de relaxare spin-retea, timpul de relaxare spin-
spin, difuzia apei prin proba, perfuzia tesuturilor.

a) RMN de difuzie-nu utilizeaza radiatii ionizante
62
b) RMN ponderat in T1-nu utilizeaza radiatii ionizante
c) CT-utilizeaza radiatiile X-ionizante
d) Angiografie CT-utilizeaza radiatiile X-ionizante
e) Radiografie cu raze X dure-utilizeaza radiatii X-ionizante dure cu energie si penetrare mare
f) PET-utilizeaza perechi de raze gamma emise de un radioizotop
g) RMN functional-utilizeaza rezonanta magnetica nucleara, unde de radiofrecventa
h) Radiografie cu raze X moi-utilizeaza radiatii X-ionizante dure cu energie si penetrare mica
i) RMN ponderat in densitatea protonica-
utilizeaza rezonanta magnetica nucleara, unde de radiofrecventa
j) Tomografia in coerenta optica-radiatie luminoasa, tip infrarosu

Timpul de relaxare longitudinal in
RMN reprezinta interactia spinilor cu campul retelei saturata prin timpul de relaxare longitudina
la T1, pentru atingerea saturatiei Mz, rezulta sursa de contrast in imagistica RMN.

Timpul de relaxare transversal in
RMN reprezinta interactia intre spinii nucleari masurata prin timpul de relaxare T2 ce masoara u
n efect de entropie si descrie descresterea semnalului detectabil.

Sursa semnalului RMN este reprezentata de campul de radiofrecventa.
6.Un pacient cu dementa se prezinta la neurolog pentru un diagnostic diferentiat privind tipul d
e dementa. Ce metoda imagistica ati recomanda. Justificati si mentionati principalele avantaje/
dezavantaje.
As recomanda imagistica prin RMN ponderat prin difuzie, deoarece este o metoda sensibila la di
fuzia moleculor in tesuturi, astfel se poate oferi o analiza amanuntita.

Spectroscopia RMN aduce informatii despre metabolismul energetic, mai exact despre creatina.

Contrastul in imagistica RMN depinde de densitatea protonilor, timpul de relaxare spin-retea-
T1, timp de relaxare spin-spin
T2, curgerea sanguina. Obtinerea de imagini RMN ajuta la aplicarea de secvente de pulsuri RF si
manipularea parametrilor in secventele de pulsuri : TR si TE
63
2. Mentionati care sunt tehnicile de imagistica ce utilizeaza radiatii ionizante si ce ti
p de radiatii implica.
a. RMN de difuzie –
nu utilizeaza radiatii ionizante , utilizează rezonanta magnetica nucleara , unde de
radio frecventa
b. RMN ponderat in T1- utilizeaza unde longitudinale
de rezonanta magnetica nucleara 
c. CT -utilizeaza radiatiile X (ionizante) – utilizeaza radiatii X ionizante
d. Angiografie CT – utilizeaza radiatii X (ionizante)
e. Radiografie cu raze X dure – utilizeaza radiatii X (ionizante)
, dure cu energie si penetrare mare
f. PET – utilizeaza perechi de raze gama emise de un radioizotop
g. RMN functional- utilizeaza rezonanta magnetica nucleara , unde de
radio frecventa
h. Radiografie cu raze X moi – utilizeaza radiatiile X (ionizante) dure
, cu energie si penetrare mica
i. RMN ponderat in densitatea protonica –
utilizeaza rezonanta magentica nucleara , unde de radio frecventa  
j. Tomografia in coerenta optica –
utilizeaza radiatie luminoasa , tip infrarosu
 
3. Ce reprezinta timpul de relaxare longitudinal in RMN ? 
Timpul de relaxare longitudinal masoara un efect energetic, revenirea componentei verticale de
la Mz la valoarea maxima. 
timpul de relaxare longitudinal (sau spin-reticul) T1
este constanta de descompunere pentru recuperarea componentei z
a magnetizarii spinului nuclear, Mz , catre valoarea sa de echilibru termic Relaxare (RMN). 
4. Ce reprezinta timpul de relaxare transversal in RMN ? 
Relaxarea spin-spin (transversala) consta in interactia intre spinii nucleari, fiind determinata

prin timpul de relaxare transversal, T2, ce masoara un efect de entropie si
descrie descresetrea semnalului detectabil. Defazarea spinilor duce
la descresterea Mxy (transversala). 
Astfel, timpul de relaxare transversal T2 este constanta de descompunere pentru componenta
lui M perpendicular pe campul magnetic constant, desemnată Mxy, MT.  
5. Care este sursa semnalului RMN ? 
Sursa semnalului RMN este campul magnetic puternic si undele radio care furnizeaza imagini

cu rezolutie inalta ale regiunii din corpul uman selectate. 
64
6. Un pacient cu dementa se prezinta la neurolog pentru un diagnostic diferentiat privind
tipul de dementa. Ce metoda imagistica ati recomanda. Justificati si mentionati principalele
avantaje/dezavantaje. 
Metoda imagistica potrivita in acest caz de determinare a unui diagnostic diferentiat al

tipului de dementa este RMN ponderat in difuzie (DWI), identificand tracturile de
materie alba in creier prin tractografie si elucidand arhitecturia creierului uman in
mod neinvaziv. Astfel aceasta metoda imagistica este intalnita des in aplicatii legate de
detectarea leziunilor cerebrale traumatice detectarea ischemiei cerebrale, diagnosticarea
unor afectiuni ale substantei albe (e.g. scleroza multipla), encefalopatii si diagnosticarea
unor demente. Utilizarea unui RMN ponderat de difuzie prezinta un mare avantaj prin
faptul ca nu sunt prezente radiatiile ionizante.  
7. Ce metoda RMN ar aduce informatii asupra metabolismului energetic ? 
Metoda care aduce informatii despre metabolismului energetic este metoda spectroscopiei

RMN, prin intermediul compusului biochimic creatina.
Contrastul imaginii RMN se obtine prin diferenta de cantitate de energie absorbita la un camp
de radiofrecventa de catre sistemul den nuclee plasat in campul electric exterior. Cotrastul
imaginii RMN depinde de denistatea protonilor, timpul de relaxare spin-retea T1, timpul de
relaxare spin-spin T2, curgerea sanguina, difuzia apei din proba si perfuzia tesuturilor.
2. Mentionati care sunt tehnicile de imagistica ce utilizeaza radiatii ionizante si ce tip de radiatii
implica :
a) RMN de difuzie- nu utilizeaza radiatii ionizante, utilizeaza rezonanta magnetica nucleara,

unde de radiofrecventa.
b) RMN ponderat in T1-nu utilizeaza radiatii ionizante, utilizeaza unde longitudinale de

rezonanta magnetica nucleara.
c) CT- utilizeaza radiatiile X (ionizante)
d) Angiografie CT- utilizeaza radiatiile X (ionizante)
e) Radiografie cu raze X dure- utilizeaza radiatiile X (ionizante), dure, cu energie si penetrare

mare
f) PET- utilizeaza perechi de radiatii gamma (ionizante) , emise de un radioizotrop
65
g) RMN functional- utilizeaza rezonanta magnetica nucleara, unde de radiofrecventa
h) Radiografie cu raze X moi- utilizeaza radiatiile X (ionizante) dure, cu energie si penentrare

mica.
i) RMN ponderat in densitatea protonica- utilizeaza rezonanta magnetica nucleara, unde de

radiofrecventa.
j) Tomografia in coerenta optica- utilizeaza radiatii luminoase, tip infrarosu
Timpul de relaxare longitudinal (relaxarea spin-retea) in RMN reprezintaa interactia spinilor cu

campul retelei si masoara un efect energetic, revenirea componentei Mz la starea de echilibru
M0.
Timpul de relaxare transversale (relaxarea spin-spin) in RMN reprezinta interactia intre spinii
nucleari, masurand efectul de entropie si descriind descresterea semnalului detectabil, care
reprezinta originea semnalului RMN.
Sursa de semnal in RMN este campul de radiofrecventa
6. Un pacient cu dementa se prezinta la neurolog pentru un diagnostic diferentiat privind tipul

de dementa. Ce metoda imagistica ati recomanda. Justificati si mentionati principalele
avantaje/dezavantaje.
Recomandarea ar fii sa faca un RMN ponderat in difuzie, deoarece se poate evidentia contrastul
dintre substanta alba si cea cenusie precum si gradul de integritate al acestora. Acesta este
motivul pentru care RMNul ponderat in difuzie este utilizat in monitorizarea boliilor
demielinizante, epilepsiei sau in diagnosticarea unor demente. Are ca avantaj lipsa utilizarii
radiatiilor ionizante,
deoarece se foloseste rezonanta magnetica nucleara si sunt folosite undele de radiofrecventa.
RMN functional aduce informatii asupra metabolismului energetic.
66
RASPUNS:
Contrastul in imagistica RMN reprezinta diferenta de semnal dintre 2 puncte A si B din proba.
El depinde de densitatea protonilor, timpul de relaxare spin-retea –T1,
de timpul de relaxare spin-spin –T2, de curgerea sanguina,
de difuzia apei din proba (RMN ponderat prin difuzie) si de perfuzia tesuturilor (RMN ponderat
prin perfuzie).
a) RMN de difuzie
b) RMN ponderat in T1
c) CT
d) Angiografie CT
e) Radiografie cu raze X dure
f) PET
g) RMN functional
h) Radiografie cu raze X moi
i) RMN ponderat in densitatea protonica
j) Tomografia in coerenta optica.
RASPUNS:
Tehnicile care utilizează radiații ionizante sunt CT, angiografie CT, radiografie cu raze X dure,
PET, radiografie cu raze X moi. (c, d, e, f, h) CT și radiografia cu raze
X utilizeaza radiațiile X, iar PET, radiațiile gama.

RASPUNS:
Se refera la interactia spinilor cu campul retelei.

RASPUNS:
Timpul de relaxare transversal, sau relaxarea spin-
spin, reprezinta timpul dupa care nucleele aduse intr-o orientare magnetica perpendiculara pe
camp sa-si piarda aceasta orientare.
Se refera la interactia intre spinii nucleari.

RASPUNS:
Atomii de hidrogen reprezinta sursa semnalului RMN si sunt adesea folosiți pentru a genera
un semnal detectabil de frecvență radio
care este recepționat de către antene în imediata apropiere a anatomiei examinate.
67
6. Un pacient cu dementa se prezinta la neurolog pentru un
RASPUNS:
Un pacient cu dementa se prezinta la neurolog pentru un
RMN-ul este utilizat pentru diagnosticarea unor demențe într-un

mod neinvaziv, nefiind implicate radiații ionizante și conferă o distincție mai bună a țesuturilor f
ață de CT, ceea ce constituie un avantaj pentru alegerea acestei metode de imagistică.
Dezavantajele RMN-ului sunt: aparatul poate fi inconfortabil pentru pacienții cu claustrofobie,
produce zgomote puternice,
nu poate fi folosit în cazul pacienților cu implanturi metalice, folosirea unui contrast presupune
riscuri.
7. Ce metoda RMN ar aduce informatii asupra metabolismului energetic?

RASPUNS:
Spectrosopia RMN inspecteaza deplasarea chimica in raport cu
o linie de referinta in proba. Ofera imformatii asupra caracteristicilor metabolice ale organelor.
1. Descrieti doua metode de imagistica prin care se obtin imagini functionale ale unui
organ.
Răspuns: RMN (Rezonanța Magnetică Nucleară) folosește câmpul magnetic și

energia undelor radio pentru a prelua imagini ale viscerelor și structurilor din
interiorul corpului.
CT (Tomografia Computerizată) reprezintă tehnica pentru obținerea imaginilor

secționate ale unui organ prin transmisia radiațiilor X și procesare computerizată.
2. Descrieti aplicatiile ecografiei Doppler in medicina.
Răspuns: Aplicațiile ecografiei Doppler în medicină sunt următoarele:
-detectarea semnalului de la fluidele în mișcare în corp(sângele)â
-măsurarea diferenței între frecvența undei incidente și cea a undei reflectante
-metodă de diagnostic în patologia cardiovasculară
68
-detectează direcția de curgere a sângelui în vasele sanguine, tipul de curgere
(arterială sau venoasă/ normală sau anormală)
-măsoară viteza de curgere sanguină
3. Care sunt diferentele structurale intre celulele cu conuri si cele cu bastonase.
Răspuns: Celulele cu conuri conțin iodopsină, iar cele cu bastonaș conțin rodopsină.
Celulele cu conuri prezintă falduri ale membranei, iar cele cu bastonaș prezintă
discuri și câte o prelungire sub formă de bastonaș.
4. Explicati generarea senzatiei auditive pe baza teoriei lui Von Bekesy.
Răspuns: Conform teoriei lui Von Bekesy, în membrana bazilară ia naștere un val ce
se deplaseasă spre helicotremă. La început, înălțimea acestui val este mică, dar într-
un anumit punct al membranei bazilare, ce depinde de frecvența semnalului acustic,
înălțimea valului acustic crește brusc, apoi scade la fle de brusc.
Valul atinge valoarea maximă la baza melcului pentru suntele cu frecvențe înalte și la
vârful melcului pentru sunetele cu frecvențe joase.
Acolo unde se produce, celulele receptoare ating membrana tectoria și inițiază

excitația auditivă.
5. Descrieti mecanismul contractiei musculare.
Răspuns: În timpul contracției, filamentele de miozină deplasează de-a lungul lor

filamentele de actină. Sarcomerul se scurtează, fără a modifica lungimea filamentelor
de actină sau de miozină. Procesul necesită consum de energie rezultată prin
hidroliza ATP.
Capetele filamentelor de miozină exercită o extensie și se leagă prin punți

transversale de situsuri de pe filamente de actină. Filamentele de miozină trag
filamentele de actină și astfel se produce scurtarea sarcomerului.
Pentru revenirea la starea inițială a filamentelor de miozină este necesar un consum

energetic (din hidroliza ATP)
Contracția musculară are 4 faze : excitarea fibrei musculare, cuplajul excitatie-

contractie, contractia, relaxarea.
69
În fibra de repaus există un potențial de repaus, sarcolema fiind încărcată neagtic la
interior și pozitiv la exterior (polarizată). Ionii Na+ predomină la exterior și ionii de K+
la interior.
Când influxul nervos ajunge la nivelul joncțiunii neuro-musculare, se vor elibera

molecule de neurotransmițător(Ach), Ach se va lega de receptorii din sarcolemă,
crește permeabilitatea pentru Na+, sarcolema devenind astfel electropozitivă la
interior și electronegativă la exterior=> potențial de acțiune.
Potențialul de acțiune stimulează reticulul sarcoplasmic să elibereze ioni de Ca2+ și

are loc inițierea proceselor biochimice din contracția musculară.
1. Descrieti doua metode de imagistica prin care se obtin imagini functionale ale unui
organ.
O metoda imagistica prin care se obtin imagini functionale este TEP (tomografia prin
emizie de pozitroni). Aceasta se bazeaza pe detectia de perechi de raze gamma
emise de un radioizotop care se leaga de o molecula activa din punct de vedere
metabolic, injectata in circulatia sanguina. Compusii astfel marcati se acumuleaza in
tesutul investigat si radionuclidul se dezintegreaza emitand un pozitron, care se
propaga pana cand se ciocneste de un electrod si se produce perechea de fotoni
gamma. Fotonii gamma se propaga in directii opuse pana ajung la detector (material
scintilator) in dispozitivul de scanare.
O alta metoda de imagistica prin care se obtin imagini functionale este SPECT,
tehnica ce utilizeaza radiatia gama (se utilizeaza camera gamma). Aceasta tehnica
implica administrarea de radioizotop emitator de radiatie gama pacientului, prin
injectare in circulatia sanguina.
Ecografia Doppler este utilizata ca metoda de diagnostic in patologia cardiovasculara,

in detectarea directiei de curgere a sangelui in vasele sanguine, a tipului de curgere
(arteriala sau venoasa, normala sau anormala) si masoara viteza de curgere.
Celulele cu bastonas au o prelungire in forma de bastonas (segmentul extern) care

contine discuri membranare suprapuse si contin rodopsina si retinol, iar celulele cu
conuri au o prelungire in forma de con si contin iodopsina si retinol.
70
Conform teoriei lui Von Bekesy in membrana bazilara ia nastere un val, care se
deplaseaza spre helicotrema. La inceput, inaltimea acestui val este mica, dar intr-un
anumit punct al membranei bazilare ce depinde de frecventa semnalului acustic,
inaltimea valului acustic creste brusc, apoi scade la fel de brusc.
In timpul contractiei musculare, filamentele de actina gliseaza printre cele de

miozina, se rotesc si astfel determina deplasarea filamentelor subtiri (actina) spre
mijlocul sarcomerului, fara modificarea lungimilor filamentelor de actina si miozina.
Liniile Z se apropie, determinand scurtarea sarcomerului, benzile I se scurteaza, iar
zona H se ingusteaza, astfel determinand scurtarea miofibrilei, a intregii fibre si prin
urmare a muschiului.
1. Descrieti doua metode de imagistica prin care se obtin imagini functionale ale unui organ. 
Raspuns:
 
Tomografia computerizata(TC) 
-este o tehnica prin care
se obtin imagini sectionale ale unui organ prin transmisia radiatiilor X
si procesare computerizata 
-etape:  - achizitia de date pentru obtinerea unei imagini 
             - procesarea datelor cu ajutorul unui computer 
             - afisarea imaginilor 
-o examinare cu rol important in diagnosticul si tratamentelor bolilor vasculare care se
pot complica cu AVC, boala cronica de rinichi sau chiar deces 
 
Rezonanta magnetica nucleara(RMN) 
-este o metoda de diagnostic neiradianta si neinvaziva care utilizeaza un
camp magnetic si unde de radiofrecventa pentru vizualizarea diferitelor organe sau tesu
turi ale corpului uman. 
-absorbtia pronuntata de energie de la un camp
de radiofrecventa de catre un sistem de nuclee plasate intr un
camp electric, extern, uniform si omogen 
 
  2. Descrieti aplicatiile ecografiei Doppler in medicina.
Raspuns:
 
 
71
Ecografia Doppler: 
-detectarea semnalului de
la fluidele in miscare din corp: plasare a doi transconductori astfel incat unul emite ultrasunete i
ar celalalt receptioneaza unde provenite de la fluide 
-masoara diferenta intre frecventa undei incidente si cea a undei reflacate  
-metoda de diagnostic in patologia cardiovasculara 
-detecteaza directia de curgere a sangelui in vasele sanguine, tipul de curgere 
-masoara viteza de curgere sanguina 
 
  3. Care sunt diferentele structurale intre celulele cu conuri si cele cu bastonase. 
Raspuns:
 
 
Celulele cu bastonas: 
-au o prelungire sub forma de bastonas cu discuri membranare suprapuse 
-membrana prezinta numeroase canale pentru Na-deschise in intuneric 
-contin rodopsina 
-sunt mai raspandite in zonele de margine ale retinei 
 
Celulele cu conuri: 
-adaptate la lumina intensa 
-vedere in culori 
-contin iodopsina  
-mai raspandite in zona foveii centrale 
 
    4. Explicati generarea senzatiei auditive pe baza teoriei lui Von Bekesy. 
Raspuns:
In membrana bazilara ia nastere un val care
se deplaseaza spre helicotrema. La inceput inaltimea valului e mica dar intr-
un anumit punct inaltimea valului creste brusc, apoi scade la fel de brusc. 
 
    5. Descrieti mecanismul contractiei musculare.  
Raspuns:
 
Acest mecanism are 4 faze: - excitarea fibrei musculare 
                                             - cuplajul excitatie-contractie 
                                             - contractia 
                                             - relaxarea 
In timpul contractiei capetele miozinei vin in contact cu actina, liniile Z
se apropie, se scurteaza sarcomerul, astfel muschiul se scurteaza dar isi mareste sectiunea (volu
mul ramane constant). Acest proces necesita consum de energie(ATP).
72
1.Descrieti doua metode de imagistica prin care se obtin imagini functionale ale unui organ.
RASPUNS : 
O prima metoda de imagistica prin care

se obtin imagini functionale ale unui organ este radiografia. Aceasta se bazeaza pe absor
btia diferentiata a fotonilor X la trecerea prin tesuturi,
a caror constituenti sunt diferiti, precum si densitatile, iar fasciculul rezultat este captat
pe un film. Filmul radiologic prezinta trei tipuri diferite de innegrire, ceea ce duce
la trei nivele diferite de absorbtie: absorbtia foarte redusa in aerul din cavitati, reprezen
tata de zonele opace pe film, absorbtia mai pronuntata in celulele moi, precum muschii,
vasele sangvine sau tesutul de grasime, dar nu
in ultimul rand absorbtia pronuntata in oase si dinti, ce determina zone semi-
transparente/translucente pe film. Astfel radiografia foloseste radiatii x
ce sunt des utilizate in investigarea patologiei sistemului osos: fracturi,
cancer osos, deformari de coloana vertebrala sau pentru investigarea patologiei cardiac
e si pulmonare: mamografie, monitorizarea incluziunilor de aer din intestine, detectarea
corpurilor metalice inaintea unui examen RMN, pentru investigarea patologiei dentare.
A doua metoda imagistica ce
se poate incadra in acest domeniu este tomografia computerizata sau pe scurt CT. Aceas
ta tehnica se utilizeaza pentru obtinerea imaginilor sectionale ale unui organ prin trans
misia radiatiilor X
si procesare computerizata. Pentru obtinerea unui CT trebuie strabatute urmatoarele et
ape: achizitia de
date pentru obtinerea unei imagini, procesarea datelor cu ajutorul unui computer, afisar
ea imaginilor.

RASPUNS:
Metoda Doppler este bazata pe efectul Doppler
care determina modificarea frecventei unei unde sonore cand sursa se misca in raport cu detect
orul. Aceasta metoda prezinta detectarea semnalului de
la fluidele in miscare din corp, masoara viteza de curgere sangvina si diferenta intre frecventa u
ndei incidente si cea a undei reflectate, prin urmare sunt plasati doi transductori astfel incat un
ul emite US, celalalt receptioneaza unde provenite de
la fluide. Astfel metoda Doppler detecteaza directia de curgere a sangelui in vasele sanguine, tip
ul de curgere (arteriala sau venoasa, normala sau anormala), prezentand metoda de diagnostic
in patologia cardiovasculara.
RASPUNS :
Celulele cu bastonase – adaptate la lumina scazuta 
- specializate in vedere alb-negru (crepusculara) 
73
- au aceeasi senzitivitate pentru lumina, independent de l => nu
pot detecta diferente de culoare 
- contin pigmentul rodopsina (carenta de vitamina A – diminuarea vederii nocturne) 
- au discuri 
- sunt mai raspandite in zonele de margine ale retinei 
 
Celulele cu conuri – adaptate la lumina intensa 
- vedere in culori (diurna) 
- forma -> lipsa discurilor 
- au falduri ale membranei 
- pigment – iodopsina – varietati distincte: eritrolab – absoarbe intens rosu, clorolab –
 absoarbe intens verde, cianolab – absoarbe intens violet 
- functioneaza ca si celulele cu bastonas: lumina – hiperpolari-zare -> potential
de actiune in neuronii bipolari 
- mai raspandite in zona foveii centrale 

RASPUNS :
Teoria lui Von Bekésy sau a undei calatoare pune accent pe faptul ca in
membrana bazilara ia nastere un val, care se deplaseaza spre helicotrema. Astfel,
la inceput, inaltimea acestui val este mica, dar intr-un anumit punct al membranei bazilare ce
depinde de frecventa semnalului acustic, inaltimea valului acustic creste brusc, apoi scade la fel
de brusc. Se determina ca valoarea maxima pentru sunetele cu frecvente inalte se afla la baza
melcului, iarpentru sunetele cu frecvente joase la varful melcului. Acolo unde se produce
valoarea maxima, celulele receptoare ating membrana tectoria si initiaza excitatia auditiva.
RASPUNS
In contractia musculara filamentele de actina vor patrunde printre cele de miozina, liniile Z
se vor apropia, sarcomerul scurtandu-
se. Procesul necesita energie, rezultata prin hidroliza ATP. Curpinde 4 faze
: excitarea fibrei musculare, cuplajul excitatie-contractie, contractia si relaxarea.
1. Descrieti doua metode de imagistica prin care se obtin imagini functionale ale unui organ.
PET (tomografie prin emisie de pozitroni) este o metoda imagistica prin care se obtin imagini
functionale ale unui organ.Se bazeaza pe detectia de perechi de raze gamma emise de un
radioizotop care se leaga de o molecula metabolic activa, injectata in circulatia sanguina.
Compusii marcati astfel se acumuleaza in tesutul investigat si radionuclidul se dezintegreaza
emitand un pozitron, care se propaga pana ce se ciocneste cu un electron, determinand o
reactie de anihiliare cu producere de perechi de fotoni gamma. Fotonii gamma se propaga in
directii opuse, ajung la un material scintilator in dispozitivul de scanare.
74
O alta metoda imagistica prin care se obtin imagini functionale este SPECT (CT prin emisia unui
foton unic).Tehnica ce utilizeaza radiatia gamma (se utilizeaza camera gamma). Aceasta tehnica
implca administrarea de radioizotop emitator de radiatii gamma pacientului, prin injectare
sanguina.
Ecografia Doppler este utilizata ca metoda de diagnostic in patologia cardiovasculara, in

detectia directiei de curgere a sangelui in vase, a tipului de curgere (arteriala sau venoasa,
normala sau turbulenta) si masurarea vitezei de curgere.
Timpul de relaxare longitudinal, sau relaxarea spin-

retea, este timpul necesar ca nucleele excitate sa revina la alinierea in camp.
75
Biofizica si Fizica Medicala
Conf. univ. dr. Adina Mincic
Biofizica - Stiinta care aplica teoriile si metodele fizicii in studiul

organizarii si functiilor sistemelor biologice; are caracter
interdisciplinar
Dezvoltarea biofizicii -progrese in fizica cuantica
Erwin Schrödinger (1887-1961)
-bazele mecanicii cuantice

“Ce este viata” – ADN, stocarea
informatiei genetice in molecule
Max Delbrück (1906-1981)

Fizica nucleara aplicatii in
cazul organismelor vii (bacterii,
visusuri)
1
Dezvoltarea biofizicii
George Gamow (1904-1968)
-dezintegrare radioactiva alfa
Leo Szilard (1898-1964)

-reactorul nuclear
Izotopi radioactivi
Cristalografia prin raze X
Enrico Fermi (1901-1954) Francis Crick (1916-2004)
-dezintegrarea beta Structura acizilor nucleici
Biofizica teoretica – modelarea sistemelor biologice complexe

Biofizica experimentala
Biofizica -Clasificarea subdomeniilor in functie de nivelul de

organizare a materiei vii
• Biofizica electronica (cuantica) structura electronica, transfer

de energie/sarcina electrica intre molecule
• Biofizica moleculara structura si proprietatile moleculelor
biologice (microscopie, spectroscopie, raze X)
• Biofizica celulara structura, proprietati, functii celulare (PA,
transport, receptori)
• Biofizica sistemelor complexe ansambluri celulare
(bioelectrogeneza, retele neuronale, analizatori, sistem muscular)
2
Biofizica-Clasificarea subdomeniilor
In functie de subdomeniul fizicii aplicate in studiul materiei vii
• Biomecanica sistemul locomotor
• Bioelectricitatea fenomene electrice si aplicatii in
diagnostic si tratament
• Biotermodinamica generarea stocarea, conversia energiei
le nivel celular si sistemic
Domenii noi
-Bionica (solutii tehnice inspirate din organizarea sistemelor vii
-Biocibernetica – principiile si mecanismele transmiterii
informatiei
Biofizica medicala tehnici de diagnostic (imagistica), tratament
Structura materiei vii
• Elemente chimice – carbon, hidrogen, oxigen, azot, fosfor,

sulf,…
• Molecule – grupari de atomi combinate chimic

Compusi anorganici (in general nu contin C)
- ex. H2O, NaCl, alte saruri minerale
Compusi organici – contin in general C
- carbohidrati (zaharuri), proteine, lipide, acizi nucleici
3
Tipuri de legaturi chimice in materia vie
• Intramoleculare – intre atomii unei molecule
1) Legatura covalenta – punere in comun de electroni de la
atomi vecini; nepolara/polara – e- apartin in masura
egala/diferita ambilor atomi participanti
Orbitali s Orbitali p
Legatura peptidica – covalenta intre doua grupari -NH2 si –COOH

apartinand la doi aminoacizi diferiti (cu eliminarea unei molecule
de apa); grupul functional -C(=O)NH- legatura peptidica

Legatura ionica - rezulta din atractia electrostatica intre ioni
de sarcini opuse (cationi si anioni)
cation anion
Transferul de electroni (electrovalenta) – cand exista diferenta

Mare de electronegativitate intre atomi
-Nu exista legatura electovalenta pura
-Compusii ionici – in general conductori electrici in solutii, nu
-in stare solida
4
Legatura metalica:
-rezultat al electromagnetismului, are loc datorita fortei de
atractie electrostatica intre electronii de conductie (nor
electronic /electroni liberi) si ionii metalici pozitivi
-determina multe proprietati fizice ale metalelor: rezistivitate
electrica, conductivitate termica, opacitate, luciu, duritate
-exista metale care contin atomi legati si prin legaturi
covalente formand o retea cristalina atat in stare solida, cat si
lichida – gallium, mercur.
Legaturi intermoleculare
- interactii dipol-dipol
- legaturi de hidrogen
- Forte de dispersie London (forte van der Waals) – forte
instantanee dipol permanent- dipol indus
Interactii dipol-dipol
• Interactii electrostatice intre dipoli permanenti din molecule

• Alinierea moleculelor astfel incat sa creasca atractia, cu
minimizarea energiei potentiale
• Se manifesta intre moleculele polare
• Ex: interactia intre doua molecule de HCl – partea pozitiva a
unei molecule polare atrage partea negativa a altei molecule -
> modificarea pozitie relative
• Molecule polare simetrice – anularea dipolilor -> nu prezinta
moment de dipol (ex. CO2)
5
Legatura de hidrogen
• Are loc intre molecule

polare,
• H se leaga de atomi
puternic electronegativi ca
N, O, sau F.
• Interactie de tip dipol-dipol
(nu legatura covalenta)
• Poate fi intermoleculara si
intramoleculara
• intre molecule de apa,
proteine, acizi nucleici, etc.
• mai slaba decat legaturile
covalente sau ionice, mai
puternica decat cele van
der Waals
Forte intermoleculare van der Waals

• Insumare a fortelor de atractie si de respingere intre molecule sau
compomente ale aceleiasi molecule; sunt diferite de legaturile covalente,
ionice, de hidrogen, electrostatice intre ioni sau molecule incarcate electric.
Forta rezultanta van der
Waals (de atractie sau de
respingere) include:
- forte intre dipoli
permanenti
- forte intre un dipol perma-
nent si un dipol indus (forte
Debye)
- forte intre dipoli indusi
instantaneu (forte de
dispersie London)
Sunt relativ slabe; rol impor-
tant in biologia structurala;
determina proprietatile
Variatia interactiilor van der Waals cu distanta compusilor organici
(solubilitate, punct de topire)
6
Apa (H2O) si rolul său in organism
Dipol electric
Clasificarea apei in organismele vii
• A) dupa locul in care se afla in raport cu celulele

- intracelulara (70%)
- extracelulara (30%) – interstitiala (extravasculara) 23%
- circulanta (vasculara) 7%
• Dupa distributia in tesuturi – tisulara si extratisulara (cavitara
– ex. umori, lichid cefalorahidian, sange)
• Dpv al interactiei cu moleculele biologice – apa libera si apa
legata (structurata) interactiuni cu grupari hidrofile ale
proteinelor, acizilor nucleici, glucidelor, lipidelor
• Dupa provenienta in organism – exogena (din exterior) si
endogene (din reactii biochimice – e.g. oxidare ananeroba)
7
Distributia apei in tesuturi
• Depinde de raportul dintre cantitatea de colesterol

(hidrofil) si acizi grasi (hidrofobi) – coeficient
lipocitic
• Cantitatea de apa dintr-un organ depinde de
intensitatea proceselor metabolice din acel organ
• Exemple:
• par – 4%, dentina – 9%, tesut adipos – 30%,
substanta alba – 70%, muschi 75%, inima 77%,
substanta cenusie – 85%, plasma 93%, tesut
embrionar 97%
Apa si rolul său in organism

• Organismul uman ~ 75 % apa (citoplasma celulara, fluidele
din organism – solutii apoase)
• Rolul apei in procesele din organism
- mediu pentru reactii metabolice
- mediu de transport al compusilor spre/dinspre celule
- faciliteaza digestia
- contribuie la eliminarea deseurilor din organism prin
urina (mecanism – rinichi, senzatia de sete)
• Asigura protectia unor sisteme (e.g. sistemul nervos
central, embrion, fat) la socuri mecanice
• Mediu de transport al moleculelor, ionilor,
macromoleculelor si celulelor de la un organ la altul (prin
fluidele circulante)
• Constituie mediul de flotatie al celulelor libere (hematii,
celulele albe ale sangelui)
8
Apa si rolul său in organism
• Intervine in termoreglare (mentinerea T~constant,
homeostaza), datorita caldurii specifice, c, mari.
Caldura schimbata cu mediul extern organismului:
Q=m·c·∆
∆t
- termoliza (scaderea temperaturii) transpiratie, respiratie,
vasodilatatie termica, conductibilitate termica
- termogeneza (cresterea temperaturii) vasoconstrictie
periferica, contractii musculare (voluntare – exercitii fizice,
involuntare – tremuraturi)
-Termoreglarea bazata pe “inertia” termica a apei din
organism
- Sangele transporta caldura dintr-o regiune a organismului in
tot corpul.
Biomolecule
• Proteine
• Contin aminoacizi, C, H,
O, N, S.
• Roluri
• structura membranei si
organitelor celulare
• Enzime
• Transportori de substante
• Rol immunologic
• Rol metabolic Hemoglobina
α -rosu, β -albastru, hem- verde
9
Structura proteinelor
• Proteinele – polimeri, polipeptide – secvente de α aminoacizi
• In scopul indeplinirii functiilor biologice -> organizare intr-o
configuratie spatiala prin legaturi necovalente (van der Waals,
legaturi de hidrogen, legaturi ionice, impachetari hidrofobice)
• Dimensiuni: de la cativa nanometri la ansambluri de subunitati
(agregate), de exemplu sub forma de filamente
• Metode de investigare a structurii proteinelor cristalografie prin
raze X, spectroscopie prin RMN, interferometrie prin polarizare
duala (laser), microscopie electronica
Tipuri de structura : primara – determinata de secventa de aminoacizi,

secundara – determinata de plierea locala, tertiara data de plierea
lanturilor pe raza lunga (long-range folding) si cuaternara rezultand din
organizare multimerica
Structura primara a proteinelor
Aminoacizi esentiali care intra in constitutia proteinelor
10
• Relatia structura ↔functie

• Modificari structurale (conformatii) reversibile
modificari conformationale
• Structura primară secventa de aminoacizi din structura
lantului polipeptidic (specifica, determina functia)
- rezulta prin formarea legăturilor peptidice covalente
Ex. Insulina este compusa din 51 aminoacizi in 2 lanturi
• Structura secundara – se refera la sub-structurile
locale regulate, determinate de legaturile de hidrogen
• ex. Helixul α, lantul β (intre gruparile NH si CO)
11
Complex proteic transmembranar
Structura proteinelor.
de dimensiuni mari – intra in
Exemplu- Citocrom c oxidaza structura mitocondriilor celulelor
eucariote
Enzima participa in lantul de procese
respiratorii ce implica transport electro-
nic la nivelul membranei mitocondriale
Transfera electronii primiti de la
moleculele de citocrom c unor
molecule de oxigen - > conversia
oxigenului molecular in doua
molecule de apa
Leaga 4 protoni din mediul apos
intracelular pentru sintetizarea apei
si in acelasi timp transporta 4
protoni prin membrane ->
contribuie la generarea de potential
transmembranar (prin distributie
inegala de H+) -> potential
electrochimic necesar in sinteza
ATP
Structura tertiara - conformație

tridrimensională prin interme-
diul cuplării mai multor lanțuri
polipeptidice scurte între ele, care
duce la formarea fibrelor proteice
Structura cuaternară se referă la

modul în care se unesc
subunitățile proteice
Exemple de proteine cu structura

cuaternara: hemoglobina, canalele
ionice
12
Recunoasterea moleculara
Proteina A
Interactii
necovalente
Proteina B
Interactii prin legaturi necovalente – antigen-anticorp,

receptor -ligand, proteina-ADN, etc.
Lipide
• Molecule ce contin C, H,
O, N, S
Pol hidrofil
• Intra in constitutia
celulelor (membrane si
organite celulare)
• Au rol in stocarea
energiei celulare, in
semnalizrea intercelulara
si in mecanismele de
transport
transmembranar
Radical
• Includ acizi grasi, ceruri, hidrofob
steroli (ex. colesterol),
vitamine solubile in
grasimi (ex. A, D, E, K),
mono-, di-, trigliceride,
fosfolipide
Structura moleculelor lipidice
13
Acizi nucleici (AND, ARN)
• Molecule complexe ce contin C, H, O, N, P
• Material genetic – contin informatii despre organisme,
transmise la urmasi
• Dirijeaza functiile organismului
• Rol in sinteza de proteine
Glucide
Constituenti structurali ai celulelor glucoza
-exemple: glucoza (C6H12O6),
dezoxiriboza - constituent al ADN, riboza
–constituent al ARN si enzimei ATP
•Surse de energie
•Sursa de carbon in procesele metabolice
•Stocare a energiei celulare
riboza
Biofizica celulara
• Celulele – unitati structurale si functionale ale organismelor vii

• Structura celulara:
- membrana
- citoplasma (fluid gelatinos in care se gasesc organitele)
- nucleul (forma sferica, contine cromozomii);
• Celulele vii – sisteme deschise: schimb de masa si energie cu

mediul
• Membrana celulara – structura specializata cu rol principal in

schimbul de substante intre celula si mediul extracelular.
14
Fenomene de transport prin membrane
• Clasificare – pasive - fara consum de energie
- active - necesita absorbtie de energie
• Transportul pasiv este determinat de:

- gradienti chimici de concentratie
- gradienti de potential electric
• Transportul pasiv are loc pana cand se atinge un echilibru

dinamic chimic / al sarcinii electrice.
• Trei procese implicate in transportul pasiv de substanta prin
membrane:
a) difuzia simpla – transport al moleculelor mici
b) osmoza – responsabila pentru transportul apei
c) difuzia facilitata (prin intermediul moleculelor carrier)
Difuzia
• Proces de patrundere a moleculelor, sau ionilor unei substante
dintr-o zona cu o concentratie (c1) mai mare, spre o zona cu o
concentratie (c2) mai mica, pana cand c1-c2=0.
• Mai pronuntata in gaze si lichide, mult mai lenta in solide.
• Determinata de miscarea termica (Browniana) a particulelor.
15
Difuzia
Legile difuziei
Prima lege a lui Fick
Cantitatea de substanta ∆M difuzata in intervalul de timp ∆t este direct
proportionala cu suprafata S prin care se produce difuzia si cu
gradientul de concentratie in directia difuziei
∆M ∆c dM
= − DS
dc
= − DS
∆t ∆x dt dx
Membranele biologice - semi-permeabile – permit trecerea apei sau a unor
atomi/ molecule
∆M ∆c
= − DS
∆t ∆x
P = -D/∆
∆x, permeabilitatea membranei
D S = suprafata sa; ∆t=interval de timp.
− =P
∆x
Legile difuziei
Legea a doua a lui Fick
Variatia in timp a concentratiei, c, in orice punct al solutiei, este
proportionala cu variatia spatiala a gradientului de concentratie
(dc/dx).
•Coeficientul de difuzie - cantitatea de substanta care traverseaza

unitatea de suprafata in unitatea de timp, cand gradientul de
concentratie este egal cu unitatea.
Variatia concentratiei de oxigen din eritrocite in urma difuziei O2
α-coefient de solubilitate
Aparenta
16
Legile difuziei
Difuziunea – consecinta a agitatiei termice
mv 2 3 3kT
ε= = kT v=
2 2 m
k-constanta lui Boltzmann (1.38 ·10-23 J/grad)
Miscarea de difuzie nu este rectilinie; particulele se

ciocnesc intre ele;
x=distanta medie parcursa de o particula

t = timpul mediu dintre doua ciocniri
Legile difuziei
• Forta de frecare care se opune miscarilor particulelor
F=6· π· η· r· v
η = coeficientul de vascozitate, r = raza particulei, v = viteza
particulei
• Pentru particule coloidale, D este dat de formula lui Einstein
D = (k · T)/ (6 · π · η · r)
Coeficientul de difuzie
Pentru solutii micromoleculare D~m-1/2
Pentru solutii macromoleculare D~m-1/3
D = f (T, 1/(vol. particula vol.), forma)
D – descreste in mediu vascos
x2
Timpul necesar difuzarii moleculelor de O2, glucoza in t=
celule trebuie sa fie mic 2D
17
Schimbul gazos la nivel alveolar si eritrocitar – un
proces de difuzie
• Variatia concentratiei de oxigen in eritrocite:
- Coeficient de solubilitate aparenta α - include

solubilitatea fizica si legarea chimica cu O2.
- Coeficientul de difuzie CO2 – mult mai mare decat

cel al O2; pentru o presiune partiala data, difuzia
CO2 este mult mai rapida decat cea a O2 (schimbul
de Co2 este mai rapid decat absorbtia O2 la nivel
eritrocitar).
Rolul difuziei gazoase in procese biologice

• Schimburile gazoase la nivel alveolar in plamani:
difuzia moleculelor O2, Co2 prin membrana alveolara in
sangele din capilare; O2, Co2 – dizolvate in stratul de apa
al epiteliului alveolelor.
18
Schimbul de gaze la nivel alveolar si eritrocitar – un
proces de difuzie
• O2, Co2 pot exista sub forma de combinatii chimice

(i.e. oxihemoglobina, carboxihemoglobina), sau
disociate, depinzand de presiunile partiale PO2, PCO2.
• PO2> PCO2 la nivel aloveolar O2 difuzeaza in

sangele capilar.
• In eritrocite O2 se combina cu hemoglobina –
oxihemoglobina.
• In tesuturi PO2 < PCO2 O2 eliberat din complexul
oxihemoglobinic
• PCO2 mai mare formarea carbohemoglobinei
Schimburile de O2 si CO2 la prin capilare la nivel

cerebral
• Praguri ale nivelului de CO2 si O2 care caracterizeaza

instalarea unor stari patologice:
• Hipoxia cand pO2 la capatul venos este 25-28 mm Hg
• Starea de inconstienta cand pO2 venos este 17-19

mm Hg
• Pragul letal, cand pO2 este 12 mm Hg.
19
Ecuatia Nernst
• Potential electrochimic –marime termodinamica ce include
energia inmagazinata sub forma de potential chimic si sub
forma de potential electric pentru un anumit tip de particule
• Potential electrochimic – lucrul mecanic pentru a aduce un
mol de particule de la o stare standard la o stare
caracterizata prin c, si E specifice
(1)
F=e·NA=96.485,33 Coulomb/mol, NA=6.023 x 1023 mol-1
F- constanta Faraday, NA- Nr. Avogadro, E-potential electric,

c-concentratie, T - temperatura absoluta
Ecuatia Nernst
• Potentialele electrochimice ale ionilor Az+ de cele

doua parti ale membranei
(2)
(3)
Z·F· E- energia necesara pentru a aduce un mol de ioni

de valenta z de la potential nul la potential E
(4)
(5)
20
Ecuatia Nernst
Reprezinta diferenta de potential membranar cores-

punzatoare diferentei de concentratie a unei specii
de ioni de valenta z
Ex. In cazul ionilor de Cl-, z=-1
Ecuatia Nernst
• Exemplu – cazul fibrei musculare, concentratiile ionilor de
K+, Na+, Cl- la interior si exterior sunt diferite
Din ec. Nernst pt. ioni => Dar experimental

Ei-Ee = -90 mV
21
Ecuatia Goldman-Hodgkin-Katz
• Dar Ei-Ee = -90 mV daca K+ si Cl- transportati pasiv, Na+

transportat activ (impotriva gradientilor)
• Ecuatia Goldman-Hodgkin-Katz – ia in considerare

contributia celor trei tipuri de ioni in mod corespunzator
concordanta cu rezultatele experimentale
Pi – permeabilitatea membra-
nei pentru un anumit tip de ioni
Echilibrul de membrana Donnan

O membrana permeabila pentru ioni mici separa doua compartimente
intracelular (2) ce contine un ion macromolecular Az+ (proteina) si
extracelular (1)
• 1 si 2 puse in contact (la t=0)
Dupa un timp t -> echilibru

termodinamic pt. ionii difuzibili
x- nr. de ioni de Na+difuzati
22
• Difuzia ionilor mici egalitatea potentialelor electro -

chimice
Inloc. expresia µ

In mediul extracelular concentratia ionilor de acelasi semn cu macroionul
mai mare decat la interiorul celulei
Prezenta unui ion macromolecular nedifuzibil concentratie diferita a

ionilor difuzibili, i.e. concentratie intracelulara mai mica pt. microionii
cu sarcina electrica de acelasi semn cu macroionul si concentratie
extracelulara mai mica pt. ionii de semn opus macroionului
Diferenta de potential electric pentru un anumit tip de ioni
23
Osmoza
• Doua compartimente separate printr-o membrana
permeabila contin acelasi tip de solutie, dar de
concentratii diferite:
difuzia sontana a moleculelor de solvent din
solutia mai diluata spre cea cu concentratie mai
mare
• Cand membrana separa o solutie de solventul sau

pur difuzia solventului in compartimentul cu
solutie.
• Presiunea osmotica presiunea ce trebuie

exercitata asupra solutiei pentru a atinge echilibrul
cu solventul pur.
Ilustrarea fenomenului de osmoza. Presiunea

osmotica
Π= ρ · g · h
Π= presiunea osmotica
ρ= densitatea lichidului
manometric
g = acceleratia gravitationala
h = inaltimea coloanei de lichid
24
Teoria molecular-cinetica a fenomenului de
osmoza
• Particulele de solvent exercita o presiune inferioara in

compartimentul cu solutie comparativ cu cea din
compartimentul cu solvent pur
• Sub influenta presiunii hidrostatice exercitate de

coloana de lichid difuzata, presiunile moleculelor de
solvent pe cele doua fete ale membranei devin egale
echilibru dinamic
• Π = p0-p
p0=presiunea exercitata de moleculele de solvent din
solventul pur
p =presiunea exercitata de moleculele de solvent din
solutie
Legile presiunii osmotice

Presiunea osmotica depinde de concentratia molara si de
temperatura solutiei
A) la T=constant, presiunea osmotica este proportionala cu
concentratia solutiei,
Π ~C (1)
C= msolvit/V (concentratie masica) (2) sau
C= msolvit/(V· µ) (concentr. molara, µ=masa molara solvit (3)
B) la concentratii constante, presiunea osmotica este proportio-nala

cu temperatura T a solutiei (la T nu prea inalte)
Π~T (4)
Din (1)-(4) =>Π
Π = R·C·T = R·T·msolvit/(V· µ)= R·T· ν/V (5)
unde ν=nr. de moli de solvit din solutie, R=8.31·103N·m/ kmol ·K
const. universala a gazelor
25
Legile presiunii osmotice
• Legea van’t Hoff:

Π= R·T· ν/V (5)
Se mai poate scrie sub forma similara legii gazelor ideale:
Π·V= ν·R·T (6)
Presiunea osmotica a gazelor este numeric egala cu presiunea
exercitata de moleculele solvitului, daca in stare gazoasa ar ocupa
un volum egal cu volumul solutiei.
Presiunea osmotica nu depinde de natura solvitului, doar de
concentratia sa molara si de temperatura.
Clasificarea solutiilor in functie de presiunea

osmotica
• Solutia ce contine un numar de molecule osmotic active

egal cu numarul lui Avogadro, NA=6.022·1023 / mol-1 se
numeste solutie osmolara
(la t=0oC presiunea sa este de 22.4 atm).
- solutii izotone doua solutii la temperaturi si concentratii

egale in acelasi solvent (au presiuni osmotice egale)
- Doua solutii (1 si 2) cu presiuni osmotice diferite (Π

Π1 si Π2,
Π1<Π
Π 2) 1 - solutie hipotona, 2 – solutie hipertona
26
Masurarea presiunii osmotice. Tuburi
manometrice
Ilustrarea unui tub manometric. Presiunea osmotica a unei solutii

determina o diferenta in nivelul lichidului manometric in cele doua
ramuri ale tubului
Procese osmotice in celule aflate in solutii
27
Limite de aplicabilitate ale legilor osmozei
1. Legile osmozei sunt valabile doar pentru solutii

micromoleculare, neeletrolitice, la temperaturi sub
40oC.
2. In cazul electrolitilor care disociaza creste

numarul particulelor osmotic active;
legea osmozei devine
Π·V = i·ν
ν·R·T (7)
3. Solutiile macromoleculare nu satisfac legea van’t

Hoff; Π are expresia:
Π = (C / µ) · R · T + B · C2 (8)
Sau in forma echivalenta:
(Π / C) = (R · T) / µ + B · C (9)
B = constanta ce depinde de fortele de interactiune intre

moleculele de solvent si solvit
28
3. Solutii macromoleculare (cont.)
Variatia pentru acceasi substanta in diferiti solventi

depinde de interactia intre moleculele de solvent si solvit 1,2,3 indica
Interactiuni puternice, slabe si respectiv foarte slabe
4. In cazul in care macromoleculele dizolvate sunt

polielectroliti disociati, are loc o distributie diferita a
ionilor de cele doua parti ale membranei
semipermeabile (potential de membrana) si un
dezechilibru in presiunea osmotica a ionilor difuzibili
conduce la stabilirea echilibrului de membrana
Donnan.
5. In cazul barierelor biologice in vivo, permeabilitatea

selectiva pentru anumite substante si polarizarea
membranelor restrang aplicabilitatea legilor
osmozei.
29
Lucrul osmotic
• Osmoza are loc cu transport de substanta, deci

implica lucru mecanic.
• Lucrul osmotic = lucrul mecanic necesar
transportului de substanta sub influenta presiunii
osmotice:
W = R · T · log (Πf / Πi) = R · T · log (Cf / Ci)
• Pentru a transporta solvent impotriva presiunii

osmotice trebuie efectuat lucru mecanic (lucru
contra-osmotic).
Rolul osmozei in fenomenele de transport la

nivel capilar
• Lichidele biologice (plasma, lichidul cefalorahidian,
urina etc.) –solutii apoase ce contin ioni de Na+, K+, Ca2+,
etc, molecule mici nedisociate (glucoza, aminoacizi),
macromolecule – proteine (albumine, globuline).
Traversarea capilarelor
- moleculele mici – prin difuzie simpla sau facilitata

- moleculele mari – prin vezicule sau spatii (fante) intre
celulele peretilor capilari
- Schimburile de fluide intre capilare si interstitii – prin
filtrare si reabsorbtie.
30
Capilare
Schimburile
de fluide la
nivelul
capilarelor –
proces de
osmoza
apa
Presiune osmotica
Presiune hidrostatica
Presiune rezultanta
Presiunea osmotica
Presiunea coloid-osmotica exercitata de macromolecule

(65% globuline, 35 % albumine) este mica (~1/µ
µ)
Presiunea hidrostatica – presiunea unui lichid intr-un

spatiu inchis, e.g. in capilare sau atrii/ventricule
31
Osmoza
• La nivelul capilarelor, schimbul de lichide intre mediile
vascular si interstitial are loc sub actiunea presiunii
rezultante:
(1)
Pb=presiunea hidrostatica a sangelui datorita elasticitatii

peretilor vasului capilar (32 mm Hg la capatul arterial si 12
mm la cel venos)
Pil=presiunea hidrostatica a lichidului interstitial (1-9 mm Hg)
ΠplCo=presiunea coloid osmotica a sangelui (28 mm Hg)
Πil=presiunea coloid-osmotica a lichidului interstitial (0.1-5
mm Hg)
Osmoza in procese de trasport la nivel capilar
P>0 transport de lichid dinspre vas spre spatiul interstitial

P<0 transport de lichid dinspre interstitii spre vasul sangvin
32
Formarea edemelor
• Acumularea anormala de apa in interstitii -> umflarea zonei
afectate
• Apar datorita perturbarii valorilor presiunilor hidrostatica
si osmotica din expresia (1) => creste ultrafiltrarea, scade
reabsorbtia.
• Exemple de afectiuni care pot genera edeme:
- nefrita -> secretarea proteinelor plasmatice in urina->
scade presiunea oncotica a plasmei sanguine
- intoxicatii sau arsuri severe -> permeabilizarea
membranelor celulare -> trecerea proteinelor plasmatice in
spatiul interstitial -> cresterea presiunii oncotice a acestora.
Formarea edemelor
Inflamarea produce marirea spatiilor intercelulare in endoteliul

-
vascular si vasodilatatie; proteine si lichid trec in spatiul extra-
vascular
33
Rolul osmozei in elaborarea urinei
Produsii de catabolism celular -> difuzie -> plasma sanguina ->
eliminare prin intermediul organelor excretoare (rinichi, intestin,
plamani, tegument)
-CO2 rezultat din oxidarea substantelor organice -> eliminat prin
plamani
-Ca2+, Mg2+, Fe2+, alte substante -> eliminate prin intestin
-Uree, NaCl, apa -> eliminate prin tegument
-Cele mai mari cantitati de deseuri si excesul de apa eliminate la
nivelul aparatului excretor (55-70 g/24 h)
Rinichii
– rol in reglarea balantei electrolitice, a echilibrului acido-bazic
prin controlul excretiei Na+, K+, Cl-, HCO3-, HPO42-
-Reglarea presiunii sangelui prin intermediul reninei (enzima proteica
care regleaza vasoconstrictia si volumul plasmei sanguine) – la nivelul
nefronului
- Nefronul – unitatea morfologica si functionala a rinichiului
Reprezentarea schematica a unui nefron
Etapele formarii urinei
1. Ultrafiltrarea glomerulara
2. Concentrarea urinei
3. Secretia tubulara
GFR=cantitate filtrat/minut
-aprox. 180 litri/zi
-99% reabsorbita
34
Morfologia nefronului
RA-reabsorbtie
UF-ultrafiltrare
GR-glomerul renal
CB-capsula Bowman
AA / AE- arteriola
aferenta/eferenta
TP/ TD /TC – tubuli
proximal/distal/colector
VR-vena renala
LIB-lichid interstitial din
capsula Bowman
RC –retea capilara
AH –ansa lui Henle
AE- arteriola eferenta
∆P = pSA − ΠPL − ( pLIB − ΠLIB) = pSA − pLIB − (ΠPL − ΠLIB)

A. Popescu, 1994
∆P = p SA − Π PL − ( p LIB − Π LIB ) = p SA − p LIB − (Π PL − Π LIB )
∆P= 47 Torr >0 ⇒ Ultrafiltrare – trecerea urinei (apa, ioni, uree, etc.)
prin tubul proximal (TP) -> ultrafiltrat glomerular
35
• Concentrarea urinei
– arteriola eferenta (AE)– ramificatii in jurul tubilor
renali, care converg spre vena renala
- presiunea oncotica sangvina in AE (mai mare)
determina absorbtia transcapilara in procesul de
circulatie peritubulara prin procesul de osmoza -> se
elimina doar ~1% din urina primara
Rata filtrarii glomerulare - volumul de fluid filtrat la
nivelul capilarelor glomerulare in capsula Bowman in
unitatea de timp
- rata de clearance (cantitatea de plasma depurata de
o anumita substanta in unitatea de timp)
Rata filtrarii glomerulare (GFR)
GFR
- GFR
- Constanta de filtrare =conductivitate hidraulica x A capilare glomerulare

- Presiunea hidrostatica la nivelul capilarelor glomerulare
- Presiunea hidrostatica in capsula Bowman
-Presiunea coloid-osmotica la nivelul capilarelor glomerulare
- Presiunea coloid-osmotica la nivelul capsulei Bowman
36
Rata filtrarii glomerulare – masoara functia
renala (approx. 100 pentru rinichiul sanatos)
RFG = f(sex, varsta, rasa, gradul de prezervare a functiei renale)

Mai multe formule, cu valabilitate limitata in diferite conditii
RFG (mL/min/1.73 m2) = 175 × (Scr)-1.154 (varsta)0.203 ×

(0.742 pt. femei)
SCr- creatinina serica
- Valabila pentru adulti cu functia renala normala
Evaluarea clinica a filtrarii glomerulare

• U- concentratia urinara a
substantei
U ⋅V • V- debitul urinar
CLEARANCE = • P-concentratia plasmatica a
P substantei
•Clearance-ul creatininei ~125 ml/min (normal)
formula aplicabila la valori stabile ale creatininei serice
[[140 - varsta(ani)]*masa(kg)]
CC = ------------------------------------
[72*Creatinina serica(mg/dL)]
valoarea obtinuta se inmulteste cu 0.85 pentru femei
Calculati CC pentru o femeie de 32 de ani, 59 kg, cu o valoare a creatininei

serice de 1.1 mg/dL.
37
Rinichiul artificial (dializorul)
• Cand pSA < pLIB+(ΠPL-ΠLIB) =>∆P<0

∆P = pSA −ΠPL −( pLIB−ΠLIB) = pSA − pLIB−(ΠPL −ΠLIB)
Perturbari ca urmare a scaderii tensiunii arteriale sau a
modificarii drastice a presiunii coloid-osmotice a plasmei sanguine
=> deficiente in elaborarea urinei, pana la oprire (aproape)
completa a excretiei –anurie (e.g. in adenom de prostata, rinichi
blocat)=> acumulare de uree in sange, dezechilbru acido-bazic,
dezechilbru electrolitic
-In anurie – epurarea catabolitilor din sange prin dializa
-Sangele vine in contact cu o solutie salina cu pres. osmotica egala
cu a plasmei sangvine (solutie izotonica) printr-o membrana semi-
permeabila de celofan sau cuprofan
Dializorul (rinichiul artificial) – schema de principiu
38
Schimbul de substante sange-solutie de dializa
Sange Solutie de dializa
BUN- blood urea nitrogen; Cr- creatinina
Rinichiul artificial
• Utilizat in clinicile de urologie
• Simptome clinice care necesita dializa includ greata
progresiva, vomitari repetate, convulsii, depresie psihica,
dezorientare
- Concentratia normala de uree in sange
C=125-150 mg/100 ml
-precautii in timpul dializei – dozare corecta de anticoagu-
lante (heparina) sau de coagulante (sulfat de protamine)
pentru prevenirea coagularii sangelui in circulatia prin
dializor si sangerarea organismului
- Temperatura lichidului de dializa =37 C; durata dializei 4-6 ore
-Controlul presiunii sanguine, a concentratiei ionice (conc. K+
scazuta produce aritmii), al sterilitatii aparatelor, a izotonicitatii
solutiei de dializa
39
Fenomene de transport prin membrane celulare
Membrana celulara. Structura si proprietati

• Ansamblu de structuri situate la periferia celulei
• Rol in schimbul de substante intre celula si mediu extern
• Consta dintr-un bistrat lipidic traversat de molecule glico-
proteice
• Lipidele – amfofile – au:
- o parte hidrofila (cu afinitate pentru apa)
- o parte hidrofoba
⇓
• Intr-un mediu apos faciliteaza organizarea in structuri
Moleculele lipidice. Formarea de structuri lipidice in

solutii apoase
Membrana Vezicula
planara
40
Modele de membrane biologice
• Singer &
Nicholson (1972) –
membrana
celulara:bi-strat
fluid lipidic
traversat de
molecule proteice
a, b, c – proteine integrale;
d – proteina periferica
Structura membranei celulare
• Moleculele lipidice si proteice din membrana – miscari

relativ limitate de translatie (difuzie) in interiorul stratului
din care fac parte, de rotatie in jurul axei proprii, de
basculare dintr-un strat in altul.
• Macromoleculele proteice – clasificare:
• Integrale (transmembranare) - proteinele intrinseci, e.g.
canale ionice, carriers, receptorii neurotransmitatorilor.
• Periferice – pot adera la suprafata interna sau externa
bistratului lipidic, e.g. – proteinele extrinseci cu rol
antigenic, cu functii imunologice, anumite enzime si
hormoni.
41
Procese de transport prin membrane celulare
• Clasificare:
• Transport pasiv – datorita gradientilor electrici

si/sau chimici; are loc fara consum energetic
• Transport activ – impotriva gradientior

electrici/chimici; are loc cu consum energetic
Transportul pasiv prin membrane celulare

• Are loc prin - difuzie simpla
- prin canale ionice
Difuzia simpla:
• – datorita miscarii Browniene
• Descrisa de legea lui Fick
P= permeabilitatea mebranei, P = -D/∆

∆x
P = pm·n, unde pm = permeabilitatea unui canal ionic, n-
nr. canale ionice
Substantele trebui sa fie dizolvabile in bi-stratul lipidic
(cazul alcoolului, medicamentelor, acizilor grasi) sau in
stratul apos din jurul canalelor ionice (cazul ionilor Na+,
K+, Cl-, Ca2+) si schimbul de gaze O2, CO2, N2
42
Transportul pasiv prin canale ionice
F=filtru selectiv,
V=vestibul, G=poarta,
S=senzor, I=inactivator
Canalele pot fi
controlate prin mesageri
chimici, sau prin
potentiale electrice
Canal ionic-vazut de sus Canal ionic deschis Canal ionic inchis
Transportul pasiv mediat prin “carriers”

(transportori)
• Are loc prin intermediul unei enzime numite “carrier”
formarea unui complex MC
43
Transportul activ prin membrane biologice
Pompa de sodiu-potasiu (Na+-K+ ATP-aza)

• Responsabila pentru mentinerea diferentei de concentratie a
ionilor Na+, K+, Cl- intre spatiul intra- si cel extracelular;
interior
exterior
Schematic:
Na+-K+ ATP-aza
Membrana
celulara
44
Pompa de sodiu-potasiu (Na+-K+ ATP-aza)
Configuratia X – afinitate pt. Na+; Y – afinitate pentru K+
Pompa mucoasei gastrice

• Implicata in secretia gastrica
a HCl;
• Transporta ioni H+ celulele
mucoasei gastrice (pH=7)
in sucul gastric (pH=2);
• Determina si transportul
ionilor de Cl- in acelasi sens;
in celulele mucoasei gastrice

in sucul gastric
Cl- (celule) Cl- (suc gastric)
45
Pompa mucoasei gastrice (H+-K+ ATP-aza)
Transporta ioni de K+ din
sucul gastric in celulele parietale
ale mucoasei gastrice.
-Inhibarea pompei pentru redu-

cerea aciditatii gastrice – metoda
de tratament in refluxul
gastroesofagian si a ulcerului
peptic (e.g. receptori antagonisti
ai H+, inhibitori ai pompei
protonice -> mutatii ale
subunitatii α a pompei ->
aclorhidrie-> absorbtie redusa de
Fe -> anemie; asociere cu aparitia
dementei).
Transport activ cuplat (secundar)

• Cuplat cu transportul prin
pompe ionice
• Implicat in transportul
glucozei si aminoacizilor,
acizilor biliari,
bicarbonatului, Ca2+
• Are loc la nivelul tesutului
epitelial (e.g. intestin, rinichi).
• Are loc prin intermediul unei
enzime pe aceeasi fata 2
situsuri – pentru Na+ si
pentru aminoacid (glucoza)
• La legarea Na+ creste
afinitatea pentru aminoacid
• Complexul difuzeaza la
interiorul celulei unde
elibereaza aminoacidul
(glucoza).
46
Fenomene de microtransport prin membrane -
sumar
Procese de macrotransport prin membrane
• Se refera la transportul macomoleculelor sau a agregatelor

multi-moleculare in stare solida sau lichida
• Clasificare – pe baza mecanismului implicat:
• Fagocitoza – “inghitirea” de catre celula a clusterilor solizi

(e.g. in inlaturarea agentilor patogeni si a celulelor moarte
din organism)
• Pinocitoza – transportul din si in celula a veziculelor cu
lichid.
47
Fagocitoza si pinocitoza
Fagocitoza – agregate de Pinocitoza – vezicule lichide

particule solide
Fenomene de pinocitoza - clasificare
endocitoza
exocitoza
transcitoza
48
Fenomene de pinocitoza - clasificare
• Endocitoza - e.g . absorbitia in celula a majoritatii

moleculelor proteice necesare celulei
• Exocitoza- e.g. eliberarea veziculelor de

neurotransmitatori la nivelul butonilor terminali ai
neuronului presinaptic
• Transcitoza – e.g. transportul proteinelor din sangele

capilar in mediul extravascular
Sisteme disperse. Clasificare si propritetati.

Fenomene la nivelul interfetelor
• Sistem dispers – format dintr-un mediu continuu

(mediu dispersant) si din substanta dispersata in
acest mediu (faza dispersata, discontinua)
⇓
Sistem heterogen ex. solutiile
– solventul (mediu dispersant)
- substanta dizolvata (faza dispersata)
49
Clasificarea solutiilor (sistemelor disperse)
1) Dupa marimea particulelor fazei dispersate

a) solutii moleculare – contin micromolecule
(M<1000, d<10 Å)
b) solutii coloidale – contin macromolecule
(M > 103-104, 10 Å <d< 1000 Å)
c) suspensii – particulele dispersate sedimenteaza
(d>1000 Å).
Sisteme coloidale (e.g. celulele vii) – arie mare a interfetei

dintre cele 2 faze fenomene superficiale si de adsorbtie
2) Dupa mediul dispersant si faza dispersata

Mediu dispersant faza dispersata denumire
Gaz lichid ceata

solid fum (praf)
Lichid gaz spuma
lichid suspensie
emulsie
Solid gaz spume solide
lichid sisteme capilare
soli solizi
solid sticle, aliaje
50
3) Dupa numarul de dimensiuni care sunt

microdisperse
a) toate 3 dimensiunile intre 10-1000 Å solutii

propriu-zise
b) 2 dimensiuni diperse vase capilare sau
molecule filiforme
c) 1 dimensiune sisteme de membrane
Tranzitii sol – gel- precipitat

• Solutia coloidala cu 10 Å<d<1000 Å cu proprietati de lichid
sol
Absorbtie/
SOL agitatie mecanica GELsinereza PRECIPITAT
pierderea unei pierderea
cantitati de solvent majoritatii solventului
coagulare
•Coagularea – micsorarea dispersiei cu formare de particule mari

ce se depun formand precipitatul
•Gelificare - unirea particulelor intr-o retea laxa ale carei ochiuri
contin solventul
51
Sisteme disperse in materia vie
• Citoplasma – dupa natura particulelor dispersate:

Solutie moleculara (sarurile)
Solutie coloidala (proteinele)
Suspensie (organite celulare)
Tinde sa se scurga din orificiile membranei sol
Elasticitatea si tendinta de curgere mult reduse gel
Citoplasma – stare intermediara intre sol si gel retea de molecule

proteice filiforme cu puncte de contact intre ele – citoscheletul si
reteaua microtrabeculara
Fenomene la nivelul interfetelor. Tensiunea superficiala

• Forta sub actiunea careia se reduce suprafata de contact
dintre doua faze nemiscibile din care cel putin una e
lichida
σ = ∆W / ∆S
σ = coeficientul de tensiune superficiala
∆W = energia consumata pt. marirea suprafetei lichidului
∆S = variatia suprafetei lichidului
•Coeficientul σ depinde de: natura solventului, natura solvitului,
concentratia solvitului, temperatura
•Fortele de tensiune superficiala:
- de coeziune (intre moleculele aceleiasi faze)
- de adeziune (interactii lichid-solid)
52
Fenomene superficiale la interfata lichid - solid
Solid liofil FA>FC Solid liofob FA<FC

Solid indiferent
(uda peretii vasului) (nu uda peretii vasului)
Reprezentarea schematica a fortelor de coeziune (FC), de

adeziune (FA) si a rezultantei lor, ce actioneaza asupra
unei particule de lichid
Legea lui Jurin
a) Ascensiune capilara
FL=G
b) Depresiune capilara
σ= coeficient de tensiune superficiala a lichidului

φ=unghiul dintre peretele capilarului si tangenta la suprafata meniscului
r=raza capilarului
ρ= densitatea lichidului
g=acceleratia gravitationala
53
Substante tensioactive
• Sisteme in care solvitul micsoreaza tensiunea superficiala a

solventului, sau modifica tensiunea superficiala la interfata
dintre doua lichide
• Mecanismul actiunii substantelor tensioactive (ex.
detergentii) micsoreaza tensiunea superficiala la
interfata apa-mediu hidrofob
- au la un capat o grupare polara (-COO-, -SO3-) ce
formeaza punti de H2 cu molecule de O2
- la celalalt capat au o catena de hidrocarbura suficient de
lunga pt. a forma o pelicula monomoleculara
- intre capetele catenei detergentilor si molecule de ulei
apar forte Van der Waals
• Adsorbtia – sorbtia la suprafata sorbantului
• Absorbtia – sorbtia in intreg volumul solventului
Fenomene electrice la interfete
• La contactul dintre doua faze apare o diferenta de

potential electric
- faza cu constanta dielectrica, ε, mai mare se incarca
pozitiv adsorbtia unor ioni sau disocierea unor ioni pe
suprafata materialului
⇓
sarcina suprafetei
⇓
atrage contraioni din solutie si formeaza un strat dublu de
sarcina electrica opusa
54
Stabilitatea si structura solutiilor coloidale
• Conditionata de:
– Tensiunea superficiala tinde sa micsoreze interfata dintre
faze scade suprafata de separare scade dispersia
– Sarcina electrica a particulelor coloidale respingere intre

ele asigura stabilitatea solului (se opune scaderii gradului
de dispersie)
Clasificarea coloizilor
Hidrofili (liofili), Fsuperf<Fsuperf apa soluri stabile
- Solutii de polizaharide si de proteine ce contin grupari
ionizate: -COO-, -NH3+, OH-, –CO-NH-
Hidrofobi (liofobi) Fsuperf mare tind sa coaguleze
Lipidele emulsionate in cursul digestiei – tensiunea
superficiala scade prin adsorbtia de acizi biliari (substante
tensionactive)
Surfactanti – substante tensioactive care micsoreaza

tensiunea supeficiala a lichidelor
↑Dispersia => utilizati in obtinerea detergentilor, sapunurilor,

in industria alimentara (emulgatori)
55
Formarea micelelor (agregate de molecule de
surfactanti) in solutii coloidale
Molecula de surfactant Micela cu solvent Apa libera

cu solvent
Apa micelara – contine surfactanti care curata impuritatile (grasimi) de pe ten
Structura particulei coloidale
R -COO-
Cl-
l Na+
Na+
-NH-CH-C- -COO-
ll Na+ Cl-
O n -COO-
Na+
Cl-
-COO- Na+
Nucleu Sarcini Apa Apa libera cu strat

insolubil legate legata difuz de contraioni
Granula
Potential Lichid
Micela ζ) intermicelar
Electrocinetic zeta (ζ
56
Structura particulei coloidale
• Sarcina electrica a granulei este –(n-x)·e in loc de –ne (x-

nr. de contraioni din granula), iar valoarea potentialului
electric la limita stratului de apa legata potentialul
electrocinetic zeta (ζ)
• Stratul difuz de contraioni cu apa libera
• Coagularea solutiilor coloidale – prin aducerea la pH=pHi
(punct izolelectric, PI) sarcina electrica nula
• Salifiere – prin adaugare de saruri solubile in concentratii
mari hidratare ionilor sarii H2O libera scade
depunerea coloidului
• Coagulare – prin adaugare de ioni cu valenta ridicata; z↑ ↑,
conc. necesara pt. coagulare↓ ↓
Tensiunea superficiala – implicatii in procesele

digestive
• Lichidele biologice σ< σapa (biomoleculele- tensioactive)
• Acizii biliari – glicocolic si taurocolic + ioni de metale
alcaline saruri solubile in apa, Na-glicocolat si Na-
taurocolat, puternic tensioactive => rol in digestie
• In duoden ↓σgrasimi alimentare emulsificare ↑suprafata
particulelor de lipide => metabolizarea lor de catre enzime
• Tensiunea superficiala – infl. permeabilitatea membranelor
=> agenti tensioactivi ajuta la schimburi dintre celule si
exterior => unele medicamente administrate cu surfactanti
• σser = 67·10-3 N/m; σurina = 67·10-3 N/m (conditii normale)
• σurina ↓ 50·10-3 N/m, ex. In leziuni hepatice agenti
activi in urina
57
Mecanismul de actiune al acizilor biliari ->
emulsionarea grasimilor
Tensiunea superficiala la nivel alveolar – surfactantii

pulmonari
• Surfactant pulmonari – complex lipoproteic (fosfolipoproteina)
produse in celulele alveolare de tip II – prezinta zone hidrofile si
hidrofobe
- sunt adsorbite la interfata aer-apa la nivel alveolar, cu partea
hidrofila in apa, cea hidrofoba spre aer -> reduc tensiunea
superficiala
• Roluri
- creste complianta pulmonara (variatia de volum pulmonar
datorita schimbarilor de presiune.
• Impiedica atelectaza pulmonara (colapsul plamanilor) la expiratie. .
• Alveolele inconjura un spatiu cu aer; stratul de apa alveolar aderent
-> tensiune superficiala -> tinde sa comprime “bula” de aer (scade
aria interfetei aer-apa), presiunea gazului se opune: legea lui
Laplace
2γ
P= γ forta de tensiune superficiala
r r- raza alveolara
58
Surfactantul pulmonar
• produs in mod normal din
~saptamana 34 de gestatie ->
copiii nascuti prematur pot
avea probleme de oxygenare
si ventilare -> sindrom de
destresa respiratorie
• Joaca rol in imunitate –
proteinele din compozitie se
leaga de zaharuri de pe
suprafata patogenilor,
marcandu-le pentru
fagocitoza
• Degradarea sau inactivarea
surfactantului -> creste
susceptibilitatea la inflamatii
si infectii pulmonare
Metode de separare si studiu al macromoleculelor

din solutii: electroforeza, spectrofotometria,
ultracentrifugarea, spectrometria de masa
Electroforeza
• Fenomen electrocinetic – alaturi de electroosmoza,

efectul de curgere si efectul de sedimentare
• Migrarea in camp electric a particulelor incarcate electric

(fenomen electrocinetic)
- catelectroforeza – migrarea particulelor spre catod
- anelectroforeza – migrarea particulelor spre anod
59
Ilustrarea fenomenului de electroforeza a
particulelor de argila
E - sursa de tensiune
continua
C/A - anod/catod
SE – solutie
electrolitica
PA – particule de
argila (-)
A. Popescu, 1994
Particule biologice in solutii fiziologice.

Potentialul electrocinetic zeta (ζ ζ)
• In solutii electrolitice fiziologice (i.e. izotone cu lichidele
biologice – pH ~ 7.4 pt. plasma, LI, LCR, la t=37oC),
macromoleculele, particulele celulare, celulele prezinta un
exces de sarcini negative fata de cele pozitive.
• pH izoelectric – valoarea la care particula in ansamblu este

neutra (Q+ = Q-).
• Incarcarea electrica negativa – a) intrinseca (grupari ionice

apartinand particulelor: -COO-, -NH3+, -S-, -H2PO4- etc.).
b) extrinseca – datorita absorbtiei ionilor din mediu (e.g.
absorbia de ioni de Cl-, sau de Na+).
↓↓
Aparitia unui strat dublu electric la suprafata particulelor
biologice
60
Distributia ionilor in straturile electrice din jurul
unei particule aflate intr-un electrolit
SDEC, SDED – strat dublu

electric compact, respectiv
difuz
PHA – plan hidrodinamic de
alunecare – delimiteaza stratul
care se deplaseaza cu particula
SS – strat Stern
A. Popescu, 1994
• Mobilitate electroforetica – viteza particulei / intensitatea
campului electric
v
u=
E [u SI ] = m 2V −1 s −1
Mobilitatea particulei in functie de potentialul electrocinetic
(teoria lui Henry)
2 εζ
u= ⋅ ⋅ f (χr0 )
3 η
1
 ∑ z i2 e 2 ni (∞ )  2
 
unde
χ- parametrul Debye-Hȕckel χ = i 
 εkT 
N i (∞ )  
ni (∞ ) = Concentratia ionului de tip “i”
V
f (χr0 ) functia de corectie tabelata [1, 3/2]
r0 – raza particulei, ε- permitivitate electrica a mediului, e – sarcina electrica

elementara, T – temperatura, k- constanta lui Boltzmann
61
• Pentru particule mai mari - e.g. celulele

3 εζ
χ r0 > 100 f (χr0 > 100 ) = => mobilitatea u=
2 η
• Pentru particule de dimensiuni mai mici – e.g. virusurile
2 εζ
χr0 > 0,1 f (χr0 ) = 1 => mobilitatea u= ⋅
3 µ
• Pentru
particule de dimensiuni intermediare – mobilitatea –>
Formula lui Henry
2 εζ
u= ⋅
3 η
⋅ f (χr0 ) f (χr0 ) Valori din tabel
Tehnici electroforetice
-Aplicatii la separarea pe clase a particulelor dintr-un amestec – e.g.
separare a proteinelor serice, identificarea unor populatii celulare
pe baza proprietatilor electrocinetice
S – seringa cu amestec
supus electroforezei
A,C – anod, respectiv catod
HF – hartie de filtru
EC – eprubete colectoare
v – viteza de deplasare a
Particulelor
ST – solutii tampon
Dispozitivul de electroforeza Grassman
62
Tehnici
electroforetice
Dispozitivul pentru electroforeza pe hartie. Electroforegrama

plasmei sangvine umane. A- fractia albuminica, α1,α α2, β, γ; ε -
globuline, φ - fibrinogen
-Combinare EF cu tehnici imunologice evidentierea de
anticorpi (γγ- globuline)
Vizualizarea proteinelor prin utilizarea de coloranti specifici;

scanare densitometrica -> pattern-ul da informatii cantitative
privind fractiile proteice
Pattern-ul alterat poate evidentia diverse patologii – e.g. ciroza
hepatica, inflamatie cronica, inflamatie acuta, etc.
63
Spectrofotometria
Studiul absorbtiei radiatiilor electromagnetice de catre solutii
I0 – intensitatea fasciculului luminos

incident
I – intensitatea fasciculului luminos la
distanta x de planul de incidenta
dx – grosimea stratului de substanta
strabatut de lumina
dI – variatia intensitatii luminii
kn - coeficient de absorbtie
Legea Bouguer - Lambert
x1/2 – grosimea de injumatatire
dI = - kIdx; la x=0, I=I0
⇓
I(x)=I0exp(-kx)
64
Transmisia si extinctia unei substante
Transmisia T (%) = (I/I0)*100
Extinctia E=ln(1/T) = ln (I0/I) = kn*x

Kn- coeficient natural de absorbtie
Extinctia este o marime aditiva; amestec de solutii E1, E2, E3, …,En
E= ΣiEi
Coeficient de absorbtie (absorbanta)
I0 − I
A= ⋅ 100 = (1 − T ) ⋅ 100
I0
Legea Lambert-Beer
• Valabila pentru solutii diluate
E(λ
λ)= ε(λ
λ)·C·x
ε(λ
λ)= coeficient molar de extinctie
C = concentratia solutiei (mol/dm3)
x=grosimea stratului de solutie
λ= lungimea de unda a radiatiei ce interactioneaza cu
solutia
Spectre de absorbtie ε= f(λ
λ)
65
Determinarea concentratiei unei solutii din curba
E=f(C)
-Prin masurarea extinctiei si interpolare din curba de
calibrare E = f(c)
-C1, C2, C3, Cx masurarea extinctiei => E1, E2, E3, Ex ->
curba de calibrare si concentratia Cx
Spectrofotometrul – determinarea concentratiei

unor macromolecule de interes biologic
66
Spectrele de absorbtie (in UV) ale bazelor azotate din
structura acizilor nucleici
ADN
• A- adenina
• C- citozina
• G – guanina
• T- timina
OD- densitate optica

sau absorbanta
Absorbanta in UV a ADN
distrugerea microorganismelor => radiatia UV pt. sterilizare
-> mutatii care inactiveaza mecanismele reglatoare in diviziunea
celulara => cancer cutanat
Spectrele de absorbtie in domeniul vizibil

ale pigmentilor vizuali
Celulele fotoreceptoare din retina – conuri, fotopigmenti care au

maxime de absorptie specifice; Senzitivitatea spectrala – secventa
de aminoacizi din opsina
67
Spectrele de absorbtie ale derivatilor
hemoglobinei – determinare cantitativa
Nu pot lega O2
Aplicatii ale spectrofotometriei in practica medicala
• Spectrele de absorbtie ale macromoleculelor – “amprente”

-> identificarea lor
-> dozarea lor
-> natura legaturilor chimice intre atomi
-> grupari organice libere
• Cromoforii (C=O, C=N, C=C) din bazele azotate ale
AND/ARN -> benzi de absorbtie in IR si UV, dar nu in
vizibil
• Analiza spectrala aplicatii in laboratoare de analize de
rutina din spitale, in cercetarea medicala si in biologie
68
Ultracentrifugarea
• Permite evaluarea cantitativa a masei moleculare a

macromoleculelor de interes biologic prin determinarea
vitezei lor de sedimentare
• Factorul de acceleratie – de cate ori acceleratia centrifuga
este mai mare decat acceleratia gravitationala
β = Fcf/G = g/g0
Clasificarea centrifugelor in functie de β:

a) obisnuite (β
β<1000);
b) supercentrifugi (1000<β β<20000);
c) ultracentrifugi 20000<ββ<400000;
d) ultracentrifugi de experienta (ββ>400000).
Prezentarea schematica a fortelor ce actioneaza

asupra unei particule supuse centrifugarii
Fcf forta centrifuga; Ff – forta de frecare a particulei cu mediul

x1, x2, x3 – pozitiile particulei la momentele de timp t1, t2, t3
Ff, Fcf, Fa – fortele de frecare, si resepctiv centrifuga si arhimedica
69
Coeficientul si viteza de sedimentare
• Coeficientul de sedimentare
Vt- viteza de sedimentare; a – acceleratia particulei
Fortele care actioneaza asupra particulei in cursul centrifugarii

Fcf=Ff, Fcf- forta centrifuga; Ff-forta de frecare cu mediul (Stokes)
m – masa particulei
r –distanta sa fata de axul centrifugii
r0 – raza particulei
η-coeficient de vascozitate
[s]SI=1 Svedberg=10-13s
Ultracentrifugarea
sangelui pentru analize de
laborator
70
Centrifugarea diferentiata
Particule de dimensiuni sau densitati diferite intr-o suspensie
sedimenteaza la viteze diferite – cele mai mari si dense
sedimenteaza cel mai devreme. Viteza de sedimentare creste la
cresterea fortei centrifuge
- Prin cresterea succesiva a Fc, in cicluri de centrifugare se
obtin o serie de “gramezi” de celule/organite/macromolecule,
cu rata de sedimentare descrescanda.
Ultracentrifugarea in gradient
diferentiat
•Separarea lipoproteinelor pe baza densitatii lor
71
Aplicatii ale centrifugarii in practica medicala
• In laboratorul clinic - separarea componentelor lichide si solide,

e.g. sediment urinar
• In analize biochimice ale fluidelor biologice, e.g. separarea
celulelor sanguine din plasma, masurarea volumului fractiei
eritrocitare in sange (hematocritul), separarea componentelor
proteice legate de cele libere, in proceduri imunologice, separarea
lipoproteinelor in masuratori de referinta, separarea componen-
telor celulare, sau a fragmentelor de ADN.
• Exemplu - omogenatul tisular poate contine nuclee, mitocondrii,
lizozomi, vezicule membranare =>3-4 ultracentrifugari succesive:
la v mici pentru scurt timp -> separare nucleelor mari si dense, la
v si Fc mai mari -> separarea organitelor (mitocondrii)
• Datorita heterogenitatii particulelor biologice, prin centrifugare
este posibila o contaminare si recuperare scazuta; se recomanda
resuspensia si repetarea procedurii de centrifugare (spalarea
depunerii).
Spectrometria de masa – principiu si etape

-generare de ioni in faza gazoasa din proba prin ionizare cu electroni
-Accelerarea ionilor in camp magnetic si deflexia lor
-detectarea sub forma unui grafic ce indica abundenta lor relativa in
proba
Macromolecule
le ionizate si
accelerate in
camp magnetic
sunt separate
in functie de
raportul M/Z
(M=masa, Z-
Sarcina
electrica).
72
Spectrul atomic
-Ionizarea atomilor/
moleculelor in mediu
gazos; accelerarea
ionilor in camp
-Deflectarea lor in camp
magnetic – depinde de
raportul M/Z
-Ajungerea la detector
Spectrometria de masa conventionala si prin detectare de sarcina
Spectru SM conventional Spectru SMDS –determ. maselor molec.
73
Spectrometria de masa
• Utilizata in studii de genomica, e.g. –caracterizarea

polimorfismelor unice nucleotidice
• Caracterizarea si secventierea diferitelor tipuri de proteine
• In metabolomica - utilitate in cercetarile asupra
diabetului; detecteaza modificari specifice ale profilului
metabolitilor in diabetul de tip 2 comparativ cu oamenii
sanatosi.
• Screening-ul la nou nascuti – o serie de probe pentru
aminoacizi, acizi organizi, oxidarea acizilor grasi, pentru
diverse tipuri de afectiuni congenitale de metabolism.
• Identificare de biomarkeri (proteine) in sange pentru
anumite maladii (e.g. markeri tumorali)
• Indentificarea/dozarea hormonilor steroizi - > diagnosticul
unor tulburari endocrine
Elemente de mecanica fluidelor
Proprietatile lichidelor in curgere
• Lichide reale – putin compresibile si cu vascozitate

• Cugerea in straturi vecine subtiri, paralele
particula ak⊂ Sk, vak=vk=const.
particula am⊂ Sm, vam=vm=const
vk≠≠≠vm
• Intre moleculele dintr-un strat si intre straturi forte de

atractie van der Waals franeaza deplasarea relativa a
straturilor => frecare interna (vascozitate)
74
Elemente de mecanica fluidelor
Proprietatile lichidelor in curgere
• Lichide reale – putin compresibile si cu vascozitate

• Cugerea in straturi vecine subtiri, paralele
particula ak⊂ Sk, vak=vk=const.
particula am⊂ Sm, vam=vm=const
vk≠≠≠vm
• Intre moleculele dintr-un strat si intre straturi forte de

atractie van der Waals franeaza deplasarea relativa a
straturilor => frecare interna (vascozitate)
Fortele ce actioneaza asupra unor straturi de lichid vecine

(suprafata de contact, S) aflate in curgere laminara, cu
vitezele v si respectiv v+dv
Fv - forta de frecare, dx- distanta dintre straturi
Fv~S
Fv~1/dx dv
Fv = η ⋅ S ⋅
Fv~dv dx
Legea lui Newton
75
Vascozitatea lichidelor
[η ]SI = N ⋅ m ⋅ s −2 Fluiditate dinamica
1
η=f(natura lichid, T) =ϕ
η
Lichidele biologice (LCR, plasma sangvina, ser sangvin, urina) -
lichide newtoniene (satifsac legea lui Newton)
Sangele – sistem dispers heterogen suspensie de celule in plasma
(solutie apoasa de electroliti, neelectroliti si macromolecule) -> lichid
nenewtonian
Plasma sangvina –92% apa, 7% proteine plasmatice (albumine 60%,
globuline 35%, fibrinogen, alte proteine reglatoare), 1% alti solviti
Hematocrit (% volum elemente figurate) –> 45%- 50% la omul
sanatos η ~ 4 xη
η la 37oC
sange apa
Vascozitatea sangelui – relevanta clinica

• Influenteaza lucrul
mecanic efectuat de inima
pentru a asigura irigarea
cu sange a tesuturilor in
mod adecvat
• Vascozitatea crescuta a
sangelui, η
- depinde de varsta si sex
- este determinata de
hematocrit, de
deformabilitatea si de
gradul de agregare
eritrocitara, de - legata de: nivelul crescut de
vascozitatea plasmei (care colesterol, sindromul metabolic,
depinde de continutul de diabetul de tip II, obezitate, fumat
apa si de concentratia si
tipurile de proteine) – asociata cu riscul de a dezvolta
probleme cardiovasculare
76
Vascozitatea lichidelor biologice
• Solutiile coloidale si macromoleculare – in care

η=f(concentratia particulelor dispersate cf. legii lui
Einstein) lichide nenewtoniene
Legea lui Einstein η = η d ⋅ (1 + KV )
ηd- coeficient de vascozitate dinamica a mediului de dispersie

V- volumul fazei dispersate din unitatea de volum a suspensiei
K – constanta f(natura si marimea particulelor dispersate)
ex. pentru globuline K= 4÷10
Fenomenul Fahraeus-Lindqvist
• Legea lui Einstein pt. coeficientul de vascozitate - liniara
η = η d ⋅ (1 + KV ) (1)
In cazul sangelui – dependenta (1) ~ exponentiala
In cazul poliglobuliilor hematocrit ~ 80% => ηr=η ηl/η
ηapa~1
Coeficientul relativ de
vascozitate = f (diametrul
capilarului vascozimetrului)=>
hematocritul prin capilare cu
d<300 µm -> mai mic decat la
intrarea in capilar->Fenomenul
Fahraeus - Lindqvist
Dependenta ηr de hematocrit in tuburi de diametre diferite Pries et al. 1992
77
Fenomenul Fahraeus-Lindquist
Vascozitiatea sangelui in capilare scade,

datorita acumularii eritrocitelor in zona
axului central al vasului sangvin
• Dependenta coeficientului
ηr de raza tubului capilar
η∞
ηr = 2
 d
1 + 
 R
η∞ = coeficient de vascozitate Pries et al. 1992
masurat cu un tub de raza Relevanta pentru fiziologie –lucrul

foarte mare mecanic cardiac la pomparea
d- diametrul eritrocitar, R – sangelui prin capilare (d~5 mm)
raza capilarului mult mai mic decat valorile
asteptate
78
Fenomenul de acumulare axiala a eritrocitelor
Vascozitatea sangelui ↓ cand v curgere ↑

tendinta eritrocitelor de a se deplasa spre axul vasului
sangvin => scade frecarea cu peretii vasculari
Acumularea axiala a eritrocitelor – limita de saturatie la
v<vcirculatie in arborele vascular
⇒ η~ constant
⇒ Modificari ale vascozitatii ηr sange in poliglobulii (η
ηr ~24),
anhidremie, hipertensiune, asfixie (↑ ↑ conc. CO2 in sange,
umflarea celulelor, ↑ d), consum de alcool si cafea
⇒ Cresterea ηr sange creste efortul cardiac la mentinerea
debitului sangvin normal creste tensiunea arteriala
⇒ Cresterea ηr sange + vasoconstrictie capilara -> stagnare a
circulatiei periferice -> necroza tesuturilor irigate de
capilare -> degeraturi
79
Regimuri de curgere
La v>vcritic si/ sau la sectiuni

mari ale tuburilor -> varte-
juri (consum de energie)
La v de curgere mici –
straturile -> deplasare in
paralel
-In tuburi de sectiune mica
(ex. capilare sangvine)
Turbulenta cauzata de obstruc-

tionarea vaselor sanguine
Regimuri de curgere a sangelui in arterele mari
• Numarul lui Reynolds – descrie curgerea lichidelor in

conducte
r – raza tubului
v⋅r
Re = ρ ⋅ ρ - densitatea fluidului
η v – viteza de curgere
η - coeficientul de vascozitate a lichidului
Pentru sangele din arterele mari, Recr=1000
a) Pentru Re<Recr curgere laminara

b) Pentru Recr=1000<Re<2000 curgere nestabila
c) Pentru Re>2000 curgere turbulenta
80
Regimuri de curgere in arborele vascular
Curgere turbulenta:
a) in conditii normale:
- in aorta imediat deasupra valvulelor sigmoide la expulzarea
sangelui (vsange=vmax) -> zgomote caracteristice
Arborele vascular adaptat in special pentru curgerea
laminara (consum energetic minim)
debitul sangvin I=S·v = π·r2·v
In aorta: I= 100 cm3/s, r~1.5 cm; ρ=1.1 g/cm3
ρ ⋅v⋅r
> 1000
η
b) in conditii patologice – si in alte vase cand ηsange foarte mica
(anemii, hidremie, scaderea CO2 in sange)
• in general in conditii normale, curgerea sangelui in cea mai mare
parte a arborelui vascular este laminara
Bioelectrogeneza
Bioelectrogeneza celulara
• Fenomenul de generare de electricitate de catre materia vie
• La nivel celular consta in :

- producerea unei diferente de potential intre fata interna
si externa a membranei (potential de repaus).
- variatie tranzitorie a diferentei de potential, care se poate

propaga prin curenti de membrana.
81
Potentialul de repaus celular
• Reprezinta diferenta de potential dintre citoplasma

si mediul extracelular
• Se datoreaza distributiei diferite a ionilor (micro- si
macromoleculari) datorita proceselor de transport
transmembranar si a activitatii metabolice
• Este de ordinul zecilor de milivolti, interiorul celulei
fiind incarcat electric negativ fata de exterior.
Potentialul de repaus celular
• Poate fi estimat cu ajutorul ecuatiei Goldman-Hodgkin-Katz:
[K+], [Na+], [Cl-] = concentratiile ionice

PK+, PNa+, PCl- = permeabilitatile ionice
• Se poate masura cu ajutorul microelectrozilor: unul in

interiorul celulei, altul in spatiul extracelular.
82
Potentiale de actiune
• Reprezinta variatia de
scurta durata a
diferentei de potential
intre spatiul intra- si
extracelular (Ei-Ee).
• Inregistrarea
potentialelor de actiune
microelectrozi – micropipete (d< 1µ µm, R -MΩ Ω) cu solutie cu

continut ionic similar cu fluidul intracelular -> petic
(“patch”) in membrana prin care se introduce un conductor
de clorura de Ag; ∆V – amplificat si procesat (tehnica “patch
clamp”)
Tehnica patch clamp

• Tehnica de laborator in
electrofiziologie - studiul
curentilor ionici in celule,
tesuturi sau prin
memebrane celulare in vivo
(neuroni, fibre musclare,
celule pancreatice beta, etc.)
• Clasificare
– potentialul de membrana Erwin Neher Bert Sakmann
este manevrat experimental
si se inregistreaza curentii
prin membrana (metoda •Tehnica dezvoltata in anii ’70 – 80
“voltage clamp”). •Permite inregistrarea curentilor
- curentul transmembranar canalelor ionice individuale pentru
este manipulat experimental
si se inregistreaza prima data si intelegerea activitatii
modificarile de potential tesutului nervos.
transmembranar ca
potentiale de actiune
(metoda “current clamp”).
83
Principiul tehnicii “patch clamp”
Electrod
Pipeta
Amplificator
Solutie
Pipeta de sticla cu solutie delimiteaza

etans o portiune de membrana; curentii
care trec prin canalele ionice intra in
pipeta si pot fi inregistrati de un electrod
conectat la un amplificator
Tipuri de inregistrare patch-clamp

Electrodul atasat la celula
Electrod atasat la celula -> usoara aspiratie, -> aspiratie puternica

contact etans ruperea membranei->
pipeta- membrana acces la citoplasma
inregistreaza activitatea
celulei
84
Tipuri de inregistrare patch-clamp
a) b) c)
a) Inregistrare “inside out” b), c) Inregistrare “outside out” – pipeta se retracta,

se desprinde o portiune se smulge un petic de membrana; cele doua capete
de membrana; se expune se unesc formand o vezicula cu citosolul spre interi-
citosolul orul pipetei
Echipamentul pentru patch clamp
85
Aplicatii ale tehnicii patch-clamp
• Investigarea functionarii canalelor ionice atat in celule

excitabile cat si non-excitable.
• Metoda importanta de investigare a patogenezei unor
afectiuni clinice, dat fiind ca multe dintre acestea sunt
insotite de o functionare defectuoasa a unor canale ionice.
• In cercetarea farmacologica pentru testarea unor posibile
modificari asupra canalelor ionice sub actiunea unor
substante active din medicamente nou dezvoltate.
• Studiul semnalizarii intracelulare – inregistrarile patch-
clamp sunt combinate cu imagistica celulelor vii (e.g. cu
imagistica ionilor de Ca2+, prin aplicarea unui colorant
fluorescent sensibil la Ca2+ prin intermediul pipetei la
“peticirea” membranei) -> se inregistreaza simultan
curentii de membrana si modificarile de fluorescenta.
Inregistrari de potentiale extracelulare
• Electrozii implantati in creier – in functie de diametru,

pot inregistra:
- activitatea unui neuron (single unit recording); PA
masurat – amplitudine ~ 1 mV
- activitatea mai multor neuroni invecinati (multi-unit
recording); utilizarea mai multor electrozi apropiati
permite identificarea numarului de neuroni si provenienta
PA (“spike sorting”)
- potentiale de camp locale – semnale electrice rezultate din
activitatea unor populatii largi de neuroni; dificil de
identificat si separat contributiile individuale.
86
Potentiale locale si potentiale de actiune:
prezentare comparativa
Potentialul de actiune si variatia permeabilitatii

membranare pentru Na+ si K+
87
Caracteristici ale potentialelor locale si de actiune
• Potentialele de actiune:
- satisfac legea “tot sau nimic”
- au loc dupa o perioada de latenta de la actiunea
stimulului;
- prezinta o faza ascendenta, una descendenta, perioade
corespunzatoare postpotentialului negativ, postpoten-
tialului pozitiv.
- propagarea lor de-a lungul axonului are loc fara pierderi
(in fibrele mielinizate)
-reprezinta unitatea de transmitere a informatiei prin
fibrele nervoase.
Inregistrarea potentialelor postsinaptice
Llinás and Sugimori 1980 Electrodul inregistreaza inchiderea si deschiderea

canalelor ionice membranare (microcurenti ionici)
88
Fazele potentialului de actiune
hiperexcitabilitate
Postpotential
negativ
(hipoexcitabilitate)
Propagarea potentialelor de actiune
• Caracteristicile functionale ale

axonului
- dupa declansarea potentialului
de varf (spike) fibra este total
inexcitabila perioada
refractara absoluta (faza
ascendenta si inceputul fazei
descendente)
- perioada refractara relativa
(de la sfarsitul fazei descendente
pana la inceputul post-
potentialului negativ);
-hipoexcitabilitate – perioada
post-potentialului negativ
- hiperexcitabilitate - perioada
post-potentialului pozitiv
89
Caracteristici ale potentialelor locale si de actiune
• Potentiale locale:
• Amplitudinea lor depinde de intensitatea stimulului
• Se propaga din aproape in aproape in mod decremental (cu
pierderi)
• Are un caracter local (propagare limitata)
• Amplitudinea lor scade exponential in timp
Propagarea potentialelor locale si de actiune
•Potentialele locale (cu propagare decrementala) provenind din
diferite zone ale corpului neuronal sau dendritelor se insumeaza.
La nivelul conului axonal:
Daca At>Aprag declansarea unui tren de potentiale de actiune

Daca At<Aprag nu apare potential de actiune
Propagarea recurenta a potentialelor de actiune

• Are loc in axonii nemielinizati
• prin curenti transmembranari (Hermann) de la zona neexcitata la
cea excitata pe fata exterioara, si in directie opusa in axoplasma
Ipoteza curentilor ionici – narcotizarea unui segment axonal ->

propagarea curentului printr-un contact metalic intre zone
nevatamate; R↑ (fibra in ulei) -> viteza de conducere scade; R ↓ ->
conductie mai rapida.
90
Propagarea saltatorie a potentialului de actiune in
fibrele mielinizate
Nod Ranvier
Nucleu
al celulei
axon Schwann Teaca de mielina
Mielina –izolator electric

Narcotizare – internod ->propagare impuls
- nod Ranvier -> blocare impuls
Biofizica transmiterii sinaptice
•Sinapsa – jonctiunea functionala dintre neuroni

- specializata in transmiterea influxului nervos de la o
celula la alta (e.g. neuron neuron, neuron
fibra musculara/celula glandulara)
Clasificarea sinapselor – be baza modului transmiterii
influxului nervos:
Sinapse chimice – transmiterea influxului mediata de
neurotransmitatori (e.g. acetilcolina, adrenalina,
dopamina)
Sinapse electrice – transmiterea influxului se face prin
inductie electrica; nu implica mediatori chimici (tip
I/II- fanta ~300/200 Å)
91
Structura sinapsei
• Segment presinaptic – buton terminal al unui axon

presinaptic (delimitat de membrana pre-jonctionala);
contine mitocondrii si vezicule cu neurotransmitatori
• Fanta sinaptica – contine o retea de filamente ->

adezivitatea membranelor pre/postsinaptice
• Segment postsinaptic – portiunea de membrana

postsinaptica pe care se proiecteaza butonul presinaptic-
contine receptori si canale ionice
Structura sinapsei
92
Fazele transmiterii sinaptice la nivelul sinapsei
chimice
A) influxul nervos ajunge la butonul terminal al axonului
presinaptic-> determina schimburi ionice transmembranare si
eliberarea moleculelor de neurotransmitatori in fanta
sinaptica (prin exocitoza)
B) Propagarea trans-sinaptica a influxului nervos –
neurotransmitatorul traverseaza fanta sinaptica si determina
depolarizarea membranei post-sinaptice si generarea unui
potential local (PL) post-sinaptic ce se propaga spre axon
C) Sumarea spatio-temporala a PL provenite de la diferite
segmente ale corpului neuronal; la depasirea unei amplitudini
prag declansarea potentialului de actiune post-sinaptic,
apoi inactivarea NT
Clasificarea mediatorilor chimici
1. Acetilcolina (ACh)– cea mai mare parte a sinapselor

2. Amine: catecolaminele: noradrenalina, adrenalina, dopamina;
serotonina (5 - hidroxitriptamina); histamina
3. Aminoacizii: excitatori- glutamatul si aspartatul; inhibitori-
acidul gama-aminobutiric (GABA) si glicina
4. Neuropeptidele: opioizii endogeni: endorfinele, encefalinele si
dinorfina, substanta P, neuropeptidul Y, colecistochinina
(CCK), somatostatina, angiotensina, peptidul vasoactiv
intestinal (VIP)
5. Purinele: ATP, ADP, AMP si adenozina
6. Molecule cu functie neuromodulatorie: steroizii (aldosteron,
cortizon (si alti glicocorticoizi), progesteron, estrogeni,
testosteron, prostaglandinele (PGE), interferon,
interleukchinele (IL1)
93
Clasificarea sinapselor
• Excitatoare -> depolarizarea membranei –> potential post-

sinaptic excitator (PPSE)
• Inhibitoare -> hiperpolarizarea membranei –> potential
postsinaptic inhibitor (PPSI)
• Sinapse E sau I - depinde de NT implicat -> ACh, glutamat
excitatoare; GABA – inhibitoare ->cresterea permeabilita-
tii pentru K+, Cl-, dar nu pentru Na+
• APL~cantitatea de mediator eliberat
• Intensitate influx nervos –> codificata in amplit la nivelul
somei si in frecventa spike-urilor in tren de potential la
nivelul axonului
Neuronii care utilizeaza un anumit NT formeaza

sisteme cerebrale complexe
Sist mezolimbic
-Tegmentumul ventral
↓↓
-Nucleus accumbens,
amigdala, hipocamp
↓↓
cortex
Sistemul dopaminergic - Include sistemul mezocortical si mezolimbic

- Conecteaza lobii frontali cu sistemul limbic (amigdala/hipocampul)
Sistemul mezolimbic – controleaza dispozitia, motivatia, recompensa
94
Sistemul noradrenergic
Celule ce utilizeaza ca NT
noradrenalina – in locus
coeruleus (trunchi cerebral)
Proiecteaza difuz in cortex,

Tegmentumul lateral,talamus,
hipotalamus,maduva spinarii
Implicat in ciclul somn-veghe,

mentinerea atentiei
Sistemul serotonergic
Celule ce utilizeaza ca NT
serotonina – in centri de
crocesare a emotiei, centri
pontini – nucleul raphe
dorsal
- Proiectie in cortex
prefrontal
Deficiente NT in afectiuni psihiatrice
95
Sinapsele electrice - structura
Utilizeaza jontiunile gap – conexiuni proteice intre membranele Pre/Post sinaptice

conexina- cea mai mica subunitate proteica; 6 conexine -> un conexon
doi conexoni (unul pre/unul post sinaptic) -> un canal ionic numit jonctiune gap
-o singura sinapsa electrica – mii de pori proteici
-adaptate la transmiterea rapida a impulsurilor nervoase
Comparatie intre sinapsa chimica si sinapsa electrica
-canale intercelulare
care permit trecerea
curentului
96
Sinapsele electrice - proprietati
• Functioneaza permitand trecerea interneuronala pasiva a
curentului ionic prin porii jonctiunilor gap
• transmisia poate fi bidirectionala – directia depinde de care
segment neuronal este depolarizat primul (se poate
restrictiona propagarea intr-un sens)
• Transmiterea influxului este foarte rapida (fractiuni de ms)
• Permite sincronizarea activitatii electrice intre populatii de
neuroni (ex. retele de neuroni care secreta hormoni in
hipotalamus – conectate prin sinapse electrice -> excitare
~simultana a celulelor -> secretie hormonala in circulatie
• Dimensiunile porilor jonctiunilor gap – suficient de mari
pentru a permite difuzia intercelulara ATP si a altor
molecule mesager -> sinapsele electrice coordoneaza
semnalizarea intracelulara si metabolismul neuronilor
cuplati
Plasticitatea sinaptica
• Doi neuroni activati simultan in mod repetat/persistent
-> intarirea sinapsei, astfel incat stimularea neuronului
1=> automat stimularea neuronului 2 (creste eficacitatea
sinaptica)
• Sinapsele pot fi intarite sau diminuate in functie de
proprietati ale patternului de stimulare=> potentare pe
termen lung (long term potentiation, LTP) sau
diminuarea eficacitatii sinapsei pe termen lung (long
term depression, LTD)
• Rol important in invatare si memorie
97
Potentarea pe termen lung-mecanisme celulare
1. Stimularea repetata a sinapsei; 2. inmultirea receptorilor dendritici;

3. creste cantitatea de mediator; 4. Intarirea conexiunii sinaptice
Bioelectrogeneza organelor si tesuturilor

• Rezultanta activitatii tesuturilor si a organelor
• Nu exista potential de repaus tisular, dar exista
∆V =(Vnormal-Vpatologic)
• Masurarea potentialului de actiune

- invaziv
- neinvaziv
Σ Σ V cellular
spatiu timp
98
Electrograme
• Electroneurograma – activitatea electrica a nervilor periferici
• Prin stimularea electrica a nervilor => determinarea vitezei
de conductie a impulsuslui electric
electrozi de stimulare
electrod de
inregistrare
Viteza de conductie
motorie (VCM)
• VCM= (distanta intre pozitia proximala si distala de stimulare) /

(latenta proximala- latenta distala)
• VCM = f (distanta internod, diametrul fibrei -axon + mielina)
• VCM ~ grosimea stratului de mielina => importanta in determi-
narea demielinizarii
99
Studii de conductie nervoasa (SCN)-
investigarea sistemului nervos periferic
stimulare electrica->
masurare raspuns
muscular
-utilizat in diagnosticul
afectiunilor SN periferic
sau musculare, e.g.
intepaturi, amorteli,
slabiciune musculara,
paralizie a muschilor cu
tremuraturi involuntare
etc.
Clasificarea fibrelor nervoase în functie de viteza de conducere
100
Electromiograma (EMG) – inregistrarea activitatii
electrice a muschilor scheletici
• De suprafata -> electrozii plasati

pe tegument in dreptul
muschiului succesiuni de
potentiale de actiune neregulate
in timpul contractiei (PAUM,
potentiale de actiune ale unitatii
motorii – neuron+ fibrele
musculare inervate)
•Avantaje – usor si rapid de realizat, nu necesita personal

specializat, disconfort minim
•Dezavantaje – utilizare limitata la muschii superficiali,
contaminare a semnalului , nu exista o plasare standard, limitare la
inregistrare in timpul miscarilor
Schema montajului EMG
Sistem
Sistemde
dedetectie
detectie
Filtru
Filtru Conver-
semnal
semnal Tor D/A
Amplificator
Amplificator
Muschi
Muschi
101
Electromiograma intramusculara -> electrozi
implantati in muschi
Avantaje – sensibilitate ridicata, inregistrarea activitatii unui singur
muschi, acces in profunzime, contaminare redusa a semalului
Dezavantaje- necesita personal calificat, zona inregistrata poate sa nu
Fie reprezentativa pentru muschiul vizt, nu se poate repozitiona
Utila in miopatii, miozite, distrofii musculare
Electromiograma (EMG) intramusculara
A- PAUM normal; B – neuropatie; C-miopatie
102
EMG utilizata in
diagnosticul
patologiei
neuromusculare
(miopatii si
neuropatii)
Semnale EMG
rezultate prin
recrutarea de
multiple UM
A- caz normal
B- neuropatie
C- miopatie
Electrooculograma (EOG)
• masoara variatiile de potential corneo-
retinian asociate miscarilor globilor oculari
(300-1200 µV)
• utila in diagnosticul disfunctiilor oculare
103
Electrocardiograma (EKG)
Activitatea electrica a inimii – modelata ca un dipol electric –

vectorul cardiac (vector M, cu activitate variabila in timp)
EKG – plasarea electrozilor. Triunghiul lui

Einthoven
http://www.mymed.ro/analize_ekg.html
104
Plasarea electrozilor precordiali
V1-V2 anteroseptal, V3-V4-anteroapical, V5-V6 anterolateral
Semnalul EKG
Ritm normal
Ritm accelerat
Ritm incetinit
Depolarizarea Depolarizarea Repolarizare

atriilor ventriculelor ventriculara
Ritm normal
105
Electrocardiograma (ECG, sau EKG)
Parametrii de semnal – amplitudine, segmente, intervale =>

diagnostic diferentiat
Inregistrarea activitatii electrice a creierului

• Cu electrozi pe suprafata scalpului – Electroencefalograma
(EEG)
• Cu electrozi implantati epi/subdural – electrocorticograma
(ECoG) sau in profunzimea tesutului cerebral
106
Tipuri de semnale electrice la nivel
cerebral
Metoda de amplasare “10-20” a electrozilor in obtinerea EEG
Indexarea electrozilor: e.g. F3

F, T, P, O = frontal, temporal, parietal, occipital
Numere impare – corespund emisferei cerebrale stangi
Numere pare – corespund emisferei cerebrale drepte
107
Tipuri de unde electrice cerebrale, in functie de
frecventa si amplitudine
8-12 Hz
12-30 Hz
3-7 Hz
Pana la 3 Hz
EEG – utilizat in monitorizarea nivelului de anestezie

- in diagnosticarea unor afectiuni neurologice
Tabloul EEG
• Depinde de varsta si starea subiectului
• Diferente intre EEG copii si adulti sanatosi
• Variaza in functie de fazele somnului
- stadiul I – similar cu EEG in stare de molesala (↓ ↓ in
zone posterioare)
- stadiul II – “spindles” (variatii tranzitorii ale activitatii
ritmice, 12-14 Hz, predominant frontal)
- stadiile III si IV – prezenta undelor theta
- stadiul REM (rapid eye movement, somn paradoxal),
similar cu starea de trezire
• Depinde de starea de anestezie si de tipul de anestezic
108
Importanta EEG in investigatiile clinice
• Monitorizarea nivelului de anestezie

• Diagnosticul afectiunilor neurologice
- hemoragii intre cortex si craniu (hematoame) AEEG↓
- spasme (epilepsie) – unde puternic sincronizate –
stimulare ritmica puternica a cailor motorii con-
vulsii musculare
• Moarte cerebrala – absenta activitatii electrice (8-12’
fara oxigen)
• Masurare de potentiale evocate (EP, ERP); A=1÷10 µV,
investigare
Pattern EEG – pacient epileptic
109
Tabloul EEG – grand mal (convulsie generalizata)
Potentiale evocate
-Raspuns la stimuli, sau in timpul efectuarii unor sarcini cognitive;
-obtinute prin medierea a zeci sau sute de semnale similare
(K. Tilocskhulkai)
110
Exemple - ERP precoce – C1 si N1 (or N100)
• raspund la stimuli vizuali –potentiale evocate vizual (VEP)
• C1 - peak la 65-90 ms dupa prezentarea stimulului

- reflecta activitatea in cortexul primar vizual
- nu este modulata atentional
• N1 - peak la ~100 ms dupa actiunea stimulului
- probabil reflecta activitatea in cortexul extrastriat
- Amplit. modulata atentional
Sursele electrice corticale ale semnalelor EEG –

potentialele post-sinaptice excitatoare de la nivelul
dendritelor neuronilor piramidali
S. Baillet et al., 2001
111
Avantaje si limitari ale EEG
• Rezolutie spatiala slaba

• Sensibila la potentiale post-sinaptice din straturi superficiale
corticale, nu si la cele provenite de la structuri din profuzime
• Surse de artefacte
– semnale de origine necerebrala (∆ ∆V asociate miscarilor
oculare, miscarilor limbii, EKG)
- Externe – miscari ale capului/corpului, nepamantarea
sistemului de inregistrare (electrozi)
• Procesarea EEG inainte de interpretare
Electrocorticografia (ECoG)
Arie senzoriala Arie motorie
Yang et al., 2012
112
Electrocorticografia
• Electrozii sunt plasati pe suprafata corticala ->masoara

activitatea electrica cortexului cerebral.
• Necesita craniotomie pentru implantarea electrozilor;
utilizata in explorari pre-chirurgicale (e.g. in epilepsie).
• Utilizeaza retele de electrozi (4 – 256) -> investigari ale
activitatii cognitive
Caracteristici ECoG
• rezolutie spatiala ridicata, semnal signal nealterat de
zgomot
• Amplitudine mai mare comparativ cu EEG (50-100 µV).
Magnetoencefalografia MEG
Sursele electrice corticale ale semnalelor MEG – curenti celulari

la nivelul corpului neuronal
113
Sistemul MEG
-senzori SQUID’S
- sistem de amplificare
-computer control si achizitie de date
Elemente de optica. Aplicatii medicale
• Domeniul fizicii care studiaza lumina - radiatia

electromagne-tica vizibila si domeniile spectrale adiacente
(IR si UV) si interactia acesteia cu substanta
• Clasificare – in functie de fenomenele specifice studiate
– Optica ondulatorie – studiaza fenomenele in care se
manifesta preponderent caracterul ondulatoriu al
luminii (e.g. interferenta, difractia, polarizarea)
– Optica fotonica (corpusculara) – studiaza fenomenele in
care se manifesta preponderent caracterul corpuscular
al luminii (efect fotoelectric, efect Compton, emisia si
absorbia luminii)
– Optica geometrica- utilizeaza raze de lumina neluand in
considerare nici aspectul corpuscular, nici cel
ondulatoriu al luminii
114
Natura electromagnetica a luminii
• Lumina – unda electromagnetica

- doua componente – camp electric si camp
magnetic, reciproc perpendiculare
- Senzatia luminoasa este data de componenta
electrica
Spectrul electromagnetic
-Caracterul de unda nu explica unele fenomene cum sunt emisia de

lumina de catre corpurile incandescente si distributia energiei dupa
lungimea de unda
-Max Planck (1900) – lumina este emisa sub forma de cuante de
energie luminoasa sau fotoni (corpusculi de lumina)
- Einstein – lumina are caracter dual de unda si corpuscul
115
Optica geometrica
Descrie in special fenomene luminoase care au loc la suprafata de
separare dintre doua medii si aplicatiile lor la construirea unor
instrumente optice
Reflexia luminii
Legea
r
i refractiei
sin (i) = sin (r)
S=suprafata de separare
dintre doua medii diferite
I = punct de incidenta
i = unghi de incidenta
r = unghi de reflexie
Refractia. Legea refractiei

i = unghi de incidenta
r = unghi de refractie
i
Legea refractiei
i
n = c/V
r n1, n2 = indicii de refractie ai
mediului 1, respectiv 2
r V1, V2 = viteza luminii in mediul 1,
respectiv 2
Reflexia la unghi limita: i = l, r = 90o; n2=n1·sin l
•In estetica dentara se utilizeaza ceramici a caror structura fina
produce reflexia, refractia si transmisia luminii similare cu cea a
dintilor naturali -> dau aspect foarte apropiat de cel natural
116
Polarizarea luminii
• Lumina - naturala -> E oscileaza dupa toate directiile in spatiu
- partial polarizata E oscileaza dupa directii preferentiale
- total polarizata E oscileaza dupa o singura directie
Polarizare liniara a, b; polarizare circulara spre stanga (c) si dreapta (d)

Substante optic active – >proprietatea de a roti planul luminii polarizate
Metode de obtinere a luminii total polarizate

• Fenomenul de birefringenta Polarizarea prin reflexie – la
(dubla refractie) – la trecerea suprafata de separare dintre doua
luminii prin cristale anizotrope medii transparente; pentru o
doua raze emergente: raza valoare a unghiului de incidenta
ordinara - “asculta” de legea (unghiul Brewster) se obtine
refractiei si raza extraordinara lumina reflectata este total
– nu satisface legea refractiei polarizata
http://physics.phys.tuiasi.ro/~pnica
117
Metode de obtinere a luminii polarizate
Cu ajutorul prismei lui Nicol
La trecerea prin pelicule de polaroid – E oscileaza dupa o directie

paralela cu dispunerea lanturilor moleculare din structura peliculei
Aplicatii ale polarizarii luminii in medicina

• in detectarea schimbarilor care au loc in tesuturile dentare
si cutanate si implicit la diagnosticul unor afectiuni (e.g.
cariile, demineralizari ale osului sau smaltului – in
combinatie cu refractometrie si tomografie in coerenta
optica)
• In determinarea concentratiei unor substante optice active
(e.g. zaharuri), a puritatii unor medicamente (narcotice,
analgezice, antibiotice, diuretice, etc.) prin polarimetrie
polarizor Tub cu solutie analizor
Schema de principiu a polarimetrului
118
Instrumente optice
• Ansambluri de lentile, oglinzi si diafragme cu ajutorul carora se

obtin imagini (cu detalii neobservabile cu ochiul liber) ale
diferitelor obiecte
• Sistem optic centrat: axele optice ale componentelor coincid cu

axul geometric al instrumentului
• Clasificare – din punct de vedere al naturii imaginilor

a) instrumente care dau imagini reale: e.g. aparatul fotografic,
aparat de proiectie.
b) instrumente care dau imagini virtuale: e.g.lupa, microscopul
optic. Au doua componente-obiectiv si ocular.
Caracteristici optice
• Marimi ce permit compararea a doua instrumente optice
de acelasi fel si alegerea celui care indeplineste anumite
cerinte
• Marirea (ββ ) = raportul dintre o dimensiune liniara a
imaginii si aceeasi dimensiune liniara a obiectului
• Marirea transversala:
β=y2/y1=(lungimea imaginii ⊥ pe axul optic)/(lungimea
obiectului ⊥ ax optic)
• Utila in cazul instrumentelor ce produc imagini reale
(dimensiunile lor pot fi masurate)
119
Caracteristici optice
• Puterea: P = tg α2 / y1
α2 = unghiul sub care se vede obiectul prin instrument
y1 = dimensiunea liniara a obiectului ⊥ pe axul optic
Caracterizeaza instrumentele care dau imagini virtuale
• Grosismentul (marirea unghiulara):
G = tg α2 / tg α1
tg α2 = unghiul sub care se vede obiectul prin instrumentul optic
tg α1 = unghiul sub care se obiectul privit cu ochiul liber asezat la
distanta optima de vedere clara
• Puterea separatoare – caracterizeaza capacitatea instrumentului de a
forma imagini distincte, separate a doua puncte de pe suprafata
obiectului;
• Puterea unui instrument optic mai mare pot fi distinse puncte mai
apropiate ale obiectului care dau imagini diferite
• Putere separatoare – liniara sau unghiulara
Instrumente care dau imagini virtuale

• Lupa – sistem convergent alcatuit din una sau mai multe lentile
• Obiectul plasat intre focar si lentila; lupa de deplaseaza intre
obiect si ochi astfel incat imaginea obiectului sa se formeze la
distanta optima de vedere clara.
Formarea imaginii unui obiect prin lupa
120
Microscopul optic
Componente:
1) Oculare
2) revolverul pe care se fixeaza
obiectivele
3) Obiective
4) Tambur de reglare grosiera
5) Tambur de reglare fina
6) Masuta pe care se plaseaza
proba
7) Sistemul de iluminare – sursa
de lumina, oglinda
(redirectionarea fasciculului
de lumina)
8) Condensor
Formarea imaginii unui obiect prin microscop
i’=imaginea obiectului prin obiectiv

(imagine reala, rol de obiect pentru
ocular)
i=imaginea finala (virtuala, rasturnata,
marita) preluata de ochiul uman
121
Microscopia electronica
• Bazata pe principiul lui Louis de Broglie – orice particula

(electron, proton, neutron,…) in miscare are si un caracter
ondulatoriu
h h
λ= = λ- lungime de unda
p mv p- impuls
h- constanta lui Planck
ν- frecventa undei
E = hν E- energie
Microscopia electronica
Fenomenul de difractie a electronilor pe planele cristalografice
intensitatea undelor rezultate dupa interferenta este
maxima cand diferenta de drum δ = nr. intreg de λ
δ = 2d ⋅ sin ϑ = nλ d - distanta interplanara n=1, 2, 3, …

λ- modificata f(tensiunea de accelerare, U) -> intensitatea curen-
tului detectat in functie de viteza electronilor incidenti variaza
(maxime si minime)
122
Difractia electronilor
tun electronic
λelectroni<λ
λlumina (de 100.000 ori)
e- pot produce imagini cu Pattern de difractie
rezolutie de 0.1 nm.
Schema de principiu a microscopului optic (a),TEM (b) si SEM(c)
a b c
123
Comparatie microscop optic- microscop electronic
Microscop optic Microscop
Electronic
Sursa de iluminare -Lumina fascicul de electroni
Preparare specimen -minute ->ore cateva zile
Caract. proba - organisme vii sau moarte doar organisme moarte sau uscate
Lentile - din sticla electromagnetice
Rezolutie - joasa (0.25 -0.3µm) inalta(0.001µm) (x250 rez. M.O.)
Magnificare -500X -1500X 100,000X - 300,000X
Grosime obiect - >5µm <0.1µm
Image - color alb/negru
Vid - nu e necesar necesar pentru operare
Tensiune electrica - mica inalta (>50,000 V)
Sistem de racire - absent necesar ->disipare Q dat curent el.
Filament -absent dinTungsten pt. generare electroni
Risc radiatii -absent risc de scurgere de radiatii
Proba -impregnata cu coloranti acoperita cu metale rare pt.refl. e-
Imagine - vazuta prin ocular pe ecran fluorescent (placa foto)
Untilizare -studiul detaliilor grosiere de struct. suprafata externa, ultrastructura
celulei si a organismelor mici.
Microscopul electronic
124
Aplicatii ale microscopiei electronice in medicina
• Microscopul electronic cu transmisie (Transmission

Electron Microscope, TEM) imagine 2D a unei probe,
formata prin fasciculele de electroni transmise prin
specimen; magnificare ~ 500.000.
• Microscopul electronic cu scanare (Scanning Electron

Microscope, SEM) imagine 3D a unei probe prin
detecția electronilor emisi de pe suprafața specimenului
datorită excitării acestuia de către un fascicul incident de
electroni; magnificare ~100000.
Prepararea probelor in microscopia electronica
• Procedura complexa; grosimea, L, a specimenului maxim ordinul a

sute de nm;
• Probe de calitate -> L comparabila cu drumul mediu liber al
electronilor prin proba (cateva zeci de nm)
• Fixare chimica: Stabilizarea macrostructurii mobile a probei
• Criofixare: Inghetarea foarte rapida a probei -> conservare
• Deshidratare: Eliminarea apei din proba, inlocuirea ei cu (de
exemplu) etanol
• Incapsulare in rasini, pentru sectionare
• Sectionare in straturi foarte fine, semitransparente pentru electroni
• Colorare (staining): includere de metale grele -> imprastiere
electroni contrast
• Inghetarea si fracturarea probei studiul membranelor celuare
125
Aplicatii ale microscopiei electronice in medicina
Matricea din jurul corpului Sectiune prin axonii nervului

neuronal (dendrite, axoni, optic observata la microscopul
butoni terminali, celule gliale) electronic
cal.vet.upenn.edu K.-A.Nave/MPI f. Experimental Medicine
Aplicatii ale ME in medicina
- studiul celulelor si al componentelor celulare (organite, citoschelet etc.)

- diagnostic histopathologic,
- investigarea specimelor clinice in diagnosticul unor boli renale,
- investigarea unor procese tumorale (differentiere celulara),
-identificarea unor agenti infectiosi, patogeni “submicroscopici” (virusi –
morfologie)
Cercetare – investigarea ultrastructurii

sinapselor, intelegerea morfologiei si
functionarii sistemulul nervos
Imaginea unui neuron motor la microscopul electronic
126
Microscopia de fluorescenta
Miscroscopie optica ce utilizeaza

fenomenele de fluorescenta sau
fosforescenta (re-emitere de
radiatie electromagnetica cu λ
diferita de cea a radiatiei
absorbite), pe langa (in locul)
celor de absorbtie si reflexie a
luminii
Ilustrarea schematica a fenomenului

de fluorescenta –diagrama Jablonski
Schema unui microscop cu fluorescenta
-Sursa de iluminare a
probei – lampi cu vapori
de Hg, LED-uri, laseri
- filtrul de excitatie –
selectia radiatiei incidente
cu λ dat
-Oglinda dicroica –
directionare a fascicul
incident pe proba
-Alegerea filtrelor si a
oglinzii se face in functie
de caractersticile
spectrelor de excitatie si
de emisie ale fluoroforului
marker
127
Microscopia de fluorescenta - principii
• Iluminarea probei cu radiatii de λ dat(e)

↓
• absorbtia de catre fluorofori
↓
• emisie de radiatie cu λ diferite fata de radiatiile incidente
↓
• Separare λ emisa de λ incidenta cu filtre de emisie
Microscopia de epifluorescenta
• Larg utilizata in medicina si biologie

• Radiatia de excitatie – focalizata pe proba printr-un obiectiv,
care focalizeaza si radiatia fluorescenta emisa pe detector
• Doar radiatia excitatoare reflectata de proba si radiatia emisa
ajung la obiectiv (cea mai mare parte de lumina excitatoare
este absorbita) microscopia de epifluorescenta da un raport
semnal/zgomot bun
• Radiatia fluorescenta se separa de cea de excitare printr-un
filtru aditional (de baraj) plasat intre obiectiv si detector
128
• Proba trebuie sa contina un
fluorofor Microscopia de
• fluorescenta intrinseca fluorescenta -
(autofluoresecente)- substante ca si prepararea probelor
triptofanul, NADH, proteina
fluorescenta verde (GFP)
• Fluorescenta indusa prin marcarea
specimenului (e.g. acizi nucleici,
proteine, lipide etc.) cu colorant
fluorescent (care sa afecteze cat mai
putin structura pe care se fixeaza)
sau prin expresia de proteine
fluorescente in cazul probelor
biologice
• Marcarea se face specific pentru
proba de interes
--> microscopia de fluorescenta Neuroni serotonergici
permite detectarea diverselor tipuri
de proteine sau alte molecule de
interes biologic
Aplicatii ale microscopiei prin fluorescenta
• Imunofluorescenta - utilizeaza legarea specifica a unui anticorp

de catre antigenul sau pentru a marca proteine specifice sau alte
molecule din celule
• Proba este tratata cu un anticorp specific pentru molecula
studiata; se marcheaza cu un fluorofor anticorpul primar
• Localizarea si studiul proteinelor in preparate histologice sau in
celule vii – proteinele de interes pot deveni fluorescente prin
modificari genetice
• Limitari
- desensibilizarea/distrugerea fluoroforilor la iradiere datorita
producerii unor modificari chimice -> observarea se poate face
intr-un interval de timp limitat, sau se utilizeaza substante
protectoare
- fototoxicitate – afectarea celulelor datorita iluminarii si/sau
producerii de compusi chimici reactivi
- specificitatea observatiilor – doar structurile marcate (sau cu
fluoresecenta intrinseca) pot fi observate
129
Microscopul prin fluorescenta
Cultura colorata pt. marker neuronal

Tuj1 (verde), GFAP (rosu) si ADN
(albastru)
https://promo.gelifesciences.com/na/k12301/gallery.asp
Laserii si aplicatiile lor in practica medicala
Tranzitii spontane si tranzitii induse

• Sistemele cuantice (e.g. atomi, molecule) – la echilibru – stare cu
energie minima (stare stationara)
• La furnizarea de energie din exterior stare excitata
(temporara) dezexcitare (tranzitii cuantice in stari de energie
mai joasa)
• Dezexcitarea sistemului caracterizata de probabilitatea de
tranzitie in unitatea de timp
 ∆N 1  dN 1
P = lim  − ⋅  ⋅ = −P
∆t → 0  N ∆t  N dt
∆N – nr. de sisteme care au efectuat tranzitia in ∆t

N – nr. de sisteme in stare excitata
130
Variatia in timp a numarului de sisteme in stare excitata
N t
dN dN
= − P ⋅ dt ⇒
∫ N = − ∫0 P ⋅ dt
N N0
N ⇒
ln
N0
= − Pt N = N 0 e − Pt
1
Timp mediu de viata al starii excitate τ =
⇓
P
N = N 0 e −t τ
Legea de variatie a nr. de sisteme in stare excitata
τ=f (caracteristicile interne ale sistemului)
Emisia spontana si emisia indusa
• Atomii in stare excitata τ~10-8 s, tranzitie spontana pe nivel

inferior emisie de fotoni
• Atomi pe nivele metastabile – stare excitata un timp >>10-8 s;
tranzitia in stare fundamentala are loc intr-un timp mai
indelungat
• Daca atomul in stare metastabila este stimulat dupa t<ττ ⇒
posibila dezexcitare inainte de expirarea timpului de viata in
acea stare
emisia de fotoni = emisie stimulata (indusa);
- foton incident + foton emis, cu ∆E=Em-En = hν ν (tranzitie
intre nivelele energetice metastabil m si cel inferior n)
- fotonii incidenti – intalnesc multi atomi in stare excitata
nr. mare de fotoni emergenti (interactii rezonante)
- o radiatie electromagnetica incidenta intr-un mediu activ
(favorabil interactiilor rezonante) mult amplificata
131
Emisia spontana si emisia indusa
Inversia populatiilor
• repartitia atomilor pe nivele energetice, E1, E2 (E2>E1) la

echilibru termodinamic legea de distributie a lui
Boltzmann
E2 − E1
−
N 2 = N 1e kT (1)
E 2 − E1
N2 −
=e kT
N1 ⇒ N 2 < N1
E 2 > E1
La incalzirea sistemului, N2↑, pentru T→ ∞; N2 →N1
132
Inversia populatiilor. Temperatura absoluta negativa
• Fenomenul prin care N2>N1 – inversiune de populatie

din (1) ⇒T negativa
E 2 − E1
T =−
N
k ln 2
N1
Efectul LASER – light amplificated by stimulated

emission of radiation
• Daca se iradiaza proba in care avem inversie de populatie,

intre E1 si E2 mai multe interactiuni foton- atomi excitati pe
E2, decat pe E1
• Daca E fascicul incident = E2-E1 => dezexcitarea indusa a atomilor
cu emisia unui nou foton cu E = E2-E1 fasciculul emergent
mai intens decat cel incident (amplificare a radiatiei)
Conditii : 1) inversia populatiilor intre 2 nivele energetice date
2) emisia stimulata intre aceste nivele (intensitatea
radiatiei de pompaj, I > I prag)
• Fenomenul de amplificare a radiatiei electromagnetice bazat
pe emisia stimulata – efect LASER
• Primele dispozitive LASER – 1958 – Basov si Prohorov,
Townes; in Romania – I . Agarbiceanu (1962)
133
Schema unui sistem laser
laser
Mediul activ/de amplificare (care favorizeaza tranzitiile radiative)

este plasat intre oglinzi, care reflecta succesiv fasciculul de fotoni
amplificand-ul
Parametri caracteristici ai laserilor

-Puterea medie - puterea medie emisa de laser pe durata
tratementului (masurata in watt,W).
-Ciclu de utilizare – raportul dintre duratele on/off in timpul unei
perioade (timp necesar parcurgerii a unui ciclu on/off)
-Doza efectiva - doza care produce un raspuns terapeutic sau efectul
tintit.
-Energia – caracterizeaza capacitatea laserului,masurata in Joules (J).
-Densitatea de energie /Fluenta – energia emisa pe unitatea de
suprafata (J/cm2)
-Doza (J·cm2) - masoara cantitatea de energie pe unitatea de supra-
fata a fasciculului laser (sau pe unitatea de suprafata absorbanta)
-Puterea (flux radiant) – rata de transfer a energiei (J/secunda)
-Intensitatea (Densitatea de putere) fasciculului laser - putere
medie/aria transversala a fasciculului laser/suprafetei absorbante.
-Mod Pulsat – mod de operare a unui laser cu fascicul intermitent
134
Proprietatile laserilor
• Intensitatea foarte mare (>>I surse obisnuite, de zeci de ori
> Iemisa la suprafata Soarelui)
• Radiatia este monocromatica – emisia este stimulata intre
doua nivele de E inguste, bine determinate
• Radiatia este coerenta – radiatia emisa in faza cu radiatia
stimulatoare
• Directionalitatea – lumina laser este emisa sub forma unui
fascicul paralel (fasciculul contine fotoni directionati in
lungul axei cavitatii rezonante (ex. cilindru in laserul cu
cristal de rubin)
Interactia laserilor cu materia vie

- reflexie, imprastiere
(schimbarea directiei
fasciculului), absorbtie (↓ la λ
mai mari, e.g. in IR)
- substantele care absorb lumina
in tesuturi - cromofori
- Absorbtia = f(λλ, tip de
cromofor)
- Biomoleculele absorb puternic
in UV (penetrare foarte slaba,
~ µm)
- In vizibil absorbtie de catre
hemoglobina si melanina
- In infrarosu (IR) – absorbtie HHb (deoxihemoglobina) - Hb nelegata de O2
de catre apa si Hb in principal O2Hb (oxihemoglobina) - Hb lagata de O2
->penetrarea in tesuturi - limitata H2O - apa nelegata de proteine
si de imprastierea optica.
135
Spectre de absorbtie in ale unor cromofori din tesuturi
in domeniul UV-VIS-IR si tipuri de laser cu aplicatii
medicale
Efectele laserilor asupra materiei vii
• Efecte termice – datorita conversiei energiei luminoase in

caldura si a conductivitatii termice a tesuturilor
• Hipertermie – crestere a temperaturii la valori intre 41-44 ºC

-> modificari enzimatice => distrugerea celulelor; proces dificil
de controlat, mai putin aplicat practic
• Coagulare – necroza ireversibila, distrugerea tesuturilor are loc

dupa un timp de la iradere; la temperaturi intre 50º si 100º C
– >denaturarea proteinelor si colagenului, eliminarea apei =>
micsorarea volumului tisular iradiat
• Volatilizare / evaporarea tesuturilor la t> 100º C in fractiuni de

secunda, cu formarea unei zone de necroza de coagulare (cu
efect hemostatic) la periferia zonei iradiate
136
Efecte termice ale laserilor asupra materiei vii
Efecte mecanice ale laserilor

• apar in urma crearii de plasma, sau fenomenului de
cavitatie si determina unde de soc
• Exemplu - laser pulsat Nd:YAG (nano-/picosecunde) ->
intensitate mare a fluxului luminos (~1000 W/cm2)
=> ionizarea atomilor si crearea de plasma
=> crearea unui gradient de presiune in zona periferica
celei ionizate care determina propagarea unei unde de soc
cu efect distructiv
- aplicatii medicale - laserii (IR) utilizati in oftalmologie
pentru perforarea membranelor dezvoltate dupa implantul
de lentile artificiale
• Fenomeul de cavitatie (creare de bule de aer care
implodeaza la intreruperea fasciculului laser) – utilizat in
fragmentarea calculilor urinari
137
Tipuri de laseri utilizati in medicina
Dupa tipul de design:

• laseri cu CO2 – laseri cu unde continue cu puterea cea mai mare
(proceduri chirurgicale, tratamente cosmetice – facelifts,
dermabaraziune, etc.)
• Laseri cu diode – mediul activ este un semiconductor (jonctiune p-n);
utilizat in medicina dentara, in chirurgia tesuturilor moi, in hemostaza
(absorbtie mare de catre hemoglobina la λ intre 800-980 nm)
• Laseri cu coloranti organici (mediul activ) – utilizat in dermatologie
(inlaturare de cicatrice, tatuaje), inlaturarea pietrelor la rinichi
• laseri cu excimeri (excited dimer) -> fascicule laser in impulsuri scurte
(10 – 25 ns), cu energie mare pe impuls, la diferite lungimi de unda in
domeniul ultraviolet – energie suficient de mare pentru a distruge
legaturi moleculare la suprafata tesuturilor dezintegrarea lor
controlata prin ablatiune (vaporizare) fara a fi arse sau taiate; utilizati
in chirurgia ochiului – LASIK (Laser-Assisted in situ Keratomileusis,
chirurgia refractiva) – remodelarea corneei pentru corectarea
defectelor de vedere (miopie, hipermetropie, astigmatism, etc.)
Tipuri de laseri utilizati in medicina
• laseri cu fibre – mediul activ este din fibre optice dopate cu

elemente din grupa metalelor rare (Yb, Nd, Dy, Pr, Tm)
• laseri cu gaz – un curent electric intr-un gaz – producere de
lumina coerenta (conversie de energie electrica in lumina
laser; ex. He-Ne, Co2, etc.)
• laseri cu electroni liberi – mediul activ - electronii care se
misca liber intr-o structura magnetica (acopera frecventa
cea mai mare si este ajustabila) – utilizat in chirurgia
ablativa a tesuturilor moi, corneei, tesut cerebral, etc., in
tratarea aterosclerozei si bolilor de inima prin distrugerea
depunerilor de grasime.
138
Laserii in medicina - aplicatii
• scalpel cu laser – taiere sau ablatie a tesuturilor vii prin energia
laserului, vaporizarea tesuturilor moi cu continut ridicat de apa
• biologia celulara – microscalpel cu laser – obtinere de sectiuni de
dimensiuni subcelulare
• Tratamente cosmetice: acnee, celulita, inlaturarea parului in
exces, inlaturarea ridurilor, a tatuajelor
• In fizioterapie – ameliorarea durerii cronice, a efectelor
accidentelor sportive, a unor conditii musculo-scheletale
• oftalmologie (Lasik, fotocoagulare laser)
• tomografie in coerenta optica
• imagistica medicala
• eliminarea de calculi renali, vezicali, biliari (litotriptie)
Efecte fiziologice ale laserilor – aplicatii in

fizioterapie
• Accelereaza vindecarea ranilor. Mecanism- stimularea

structurilor si functiilor intracelulare prin actiunea asupra
mitocondriilor si implicate in producerea de ADN, ARN si
alti compusi cu rol metabolic.
• Efect analgezic: In controlul durerii, laserul este
directionat spre acupuncte (declanseaza un mecanism
analgezic).
• Penetrarea directa ex. Laser rece He-Ne este ~ 0.8 mm;
penetrare indirecta (dupa refractie, reflexie, absorbtie) 10 -
12 mm.
• Absorbtie: depinde de compozitia tesuturilor (continutul de
apa si sange).
139
Indicatii pentru utilizarea laserului
• Recomandat in tratamentul:
• Leziunilor deschise, laceratiilor, inciziilor, arsurilor,
ulcerului diabetic.
• Durerii, pierderii mobilitatii articulatiilor.
• Contraindicatii:
• Tratamente oculare.
• Administrare in timpul sarcinii.
• Administrare la pacienti fotosenzitivi.
• Precautii – nerecomandat tratamentul

• la pacienti cu varste extreme.
• La pacienti cu medicatie complexa.
• In prezenta unor tesuturi cicatrizate pe zone intinse.
• Cand pacientii au pielea extrem de uscata.
• In prezenta unei infectii acute
Bazele fizioterapiei cu LASER – Principii
• Lungimile de unda uzuale – cele care penetreaza mai

adanc in tesuturi datorita absorbtiei scazute de catre apa.
• Laseri utilizati:
• a) Gallium Aluminum Arsenide λ= 820nm (0.82 microni)
• Penetrare maxima; patrunde in tesutul conjunctiv si este
absorbit de peretii celulari (ultilizat in tratamentul durerii)
• b) Rosu vizibil la 633nm (0.633 microni); diode cu Heliu -
Neon 660nm (0.66 microni).
• Lungimi de unda care au capacitatea de a vindeca in
special tesutul epitelial si care sunt absorbite de catre
citocrom C oxidaza din mitocondrii.
140
Dozimetrie
• Importanta in determinarea efectului si in raportarea
unui procedeu terapeutic. Necesar a se specifica:
• a) Lungimea de unda e.g.820nm
• b) Puterea incidenta a probei e.g.200mW.
• c) Energia Per Punct e.g. 10-20 joules pentru durerea
miofasciala sau 2-4 joules for tratarea unui ulcer. Ex.
o proba de 60 mW genereaza 4 joules/minut.
• d) Densitatea de energie ("expunerea radianta" sau
“rata de fluenta") poate fi calculata cunoscand aria
spotului (proiectiei fasciculului).
Aparat laser pentru fizioterapie
Doza de densitate de energie depinde de aria dispozitivului de aplicare
141
Tomografia in coerenta optica (OCT)
• Modalitate de imagistica cu inalta rezolutie spatiala (1-15

µm)
• Permite obtinerea de imagini de sectiuni transversale in
structuri biologice investigate, masurand lumina
imprastiata retrograd sau reflectata.
• Imaginile OCT –seturi de date 2D, reprezentand
imprastierea retrograda pe structurile dintr-un plan
transveral in tesut.
• Se utilizeaza cu precadere in oftalmologie – permite
examinarea neinvaziva a ochiului, inclusiv a
caracteristicilor morfologice ale retinei, a foveii si a
discului optic
• Se pot vizualiza detalii situate doar pana la 2-3 mm
adancime in tesuturi (comparabil cu biopsia
conventionala), datorita imprastierii si absorbtiei luminii
in tesuturi.
Principiul OCT
- Se masoara timpul de
intarzaiere a ecoului la
reflexia/imprastierea
luminii, prin
interferometrie de joasa
coerenta. Componenta de
baza este un
interferometru Michelson.
- Se compara lumina
reflec-tata sau imprastiata
pe proba examinata cu
lumina care parcurge un
drum de referinta si care
are un decalaj in timp
cunoscut.
142
OCT- aplicatii in oftalmologie
Tomograma oculara – studiul morfologiei Examinarea vascularizarii

retiniene maculei
Hee MR et al., 1995
Interactia materiei vii cu factori fizici.

Principii ale unor metode de diagnostic
si tratament in medicina
143
Radiatii ionizante si interactia lor cu materia vie
Spectrul electromagnetic
Radiatii ionizante
• Radiatii din spectrul electromagnetic (fotonice) sau

fascicule corpusculare care au suficienta energie pentru a
smulge electroni din atomi sau molecule ionizare
• Tipuri de radiatii ionizante:

– Fotonice – raze X, raze γ
– Corpusculare – fascicule α (nuclee de heliu)
- fascicule β+, β- (electroni, pozitroni)
- fascicule de neutroni (prin interactii
indirecte)
144
Interactia radiatiilor X cu substanta
• Efectul fotoelectric – eliberarea unui electron din invelisul atomic

• Efectul Compton – interactia fotonului cu un electron liber sau
din paturile atomice exterioare imprastierea fotonului
145
• Producerea de perechi – la interactiunea unui foton cu o
energie suficient de mare (> 1.02 MeV) cu campul nuclear
• Fotonul dispare si se genereaza o pereche electron-pozitron
(e+ - e-) prin conversia masa-energie Ee+=Ee-=m0c2=0.51 MeV
(energie de creare a particulelor)
• Pozitronul rezultat este anihilat de o antiparticula doi
fotoni (E=0.51 MeV) ce se propaga in directii diferite
Atenuarea unui fascicul de fotoni

Intensitatea fasciculului emergent
Intensitatea fasciculului incident
Coeficient de Atenuare
Grosimea stratului de substanta traversat de radiatie
µ - masoara probabilitatea de interactie a fotonului incident cu
un anumit tip de substanta
Probabilitatea mecanismelor de interactie raze X-substanta

in functie de energia fotonilor si de numarul atomic Z
146
Dozimetria radiatiilor. Marimi si unitati
Masurarea efectelor biologice ale radiatiilor – utila din punctul de

vedere al aplicatiilor medicale (diagnostice si terapeutice)
Doza de radiatii primita:
1) Doza de ioni se bazeaza pe efectul ionizant al radiatiilor
raportul dintre sarcina electrica totala a ionilor
de un anumit semn produsi direct sau indirect de radiatie
incidenta in aer uscat la 0oC si 1.013 bar si
I = dQ/dm (1 roentgen=1 C/1 Kg)
2) Doza de energie absorbita (D):
considera absorbtia de energie de catre materie
raportul dintre energia (E) transferata de catre
radiatii unei substante si masa substantei iradiate (m)
D=dE/dm (in S.I. I Gray = 1 J/1 Kg = 100 rad)
Efectele biologice ale radiatiilor ionizante

• Intensitatea efectelor depinde de tipul de radiatii folosite
(e.g. o cantitate de energie mai mica transferata de radiatie
α produce acelasi efect ca si o cantitate mai mare de
radiatie β sau γ
⇓
efectivitate biologica a unei radiatii (E.B.)
(se raporteaza la efectivitatea biologica a unei radiatii

standard – rad. X accelarata la 200 kV)
X, β, γ η=1
neutroni η = 5-10
protoni η = 10
alfa η = 20
147
• Doza biologica B = η·D

• [B]S.I. = 1 Sievert (1 Sv = 100 rem) doza de energie a unei
radiatii ce produce in conditii identice aceleasi efecte
biologice ca si doza de 1 Gy provenita de la radiatia X
standard
Actiunea radiatiilor ionizante asupra biomoleculelor

- Modificari de greutate moleculara, dezaminari in lantul
peptidic, inactivarea enzimelor, coagularea substantelor
coloidale;
- Ionii rezultati intra in reactii noi cu substante din tesuturi
Actiunea radiatiilor ionizante asupra materiei vii

Depinde de doza; alterarea ADN cromozomii modificati
transmit noilor celule caractere anormale
La doze mari efecte neoplazice; efectele nocive – apar dupa o
perioada de latenta
foton
Actiune indirecta
foton
Actiune directa
148
Actiunea radiatiilor ionizante asupra acizilor nucleici
(1) Dereglari profunde ale proceselor vitale sunt cauzate de cantitati mici
de energie absorbita –energia termica rezultata din convertirea energiei
absorbite de organismul uman iradiat la o doza letala, ar ridica
temperatura corpului cu doar 0.001ºC –> explicat prin teoria “tintei”
conform careia deteriorarea rezulta cand energia ajunge in special la parti
cu radiosensibilitate mare in celule (locus tinta).
(2) Efectul biologic al radiatiilor ionizante se poate transmite la generatii

de urmasi, datorita efectelor asupra aparatului ereditar -> necesare studii
pentru asupra mecanismelor de actiune a radiatiilor ionizante asupra
organismelor vii si pentru protectia impotriva radiatiilor
(3) Manifestarile bolii de iradiere pot aparea dupa o perioada de latenta,

care poate dura de la minute la zeci de ani, in functie de doza de iradiere si
de radiosensibilitatea organismului. Doze foarte mari de radiatie (zeci de
mii de razi) pot cauza decesul; radiatia in doze mici dar pe timp indelungat
poate cauza modificari ale organelor si sistemelor si dezvoltarea de tumori
dupa ani de zile de la iradiere.
149
Efectele radiatiilor asupra oragnismelor vii
Radioterapia
• Mecanism de actiune – distrugerea ADN-ului celulelor maligne

(prin ionizare directa sau indirecta) cu ajutorul energiei fotonice
sau prin energia particulelor incarcate electric.
• Radioterapia fotonica - efect prin intermediul radicalilor liberi;
celulele maligne mai putin diferentiate decat cele normale ->
reproducere mai accelerata, dar abilitate redusa de reparare a
deteriorarilor neletale ale lanturilor ADN; se tintesc lanturile
ADN (unul sau ambele) -> alterarile se acumuleaza -> moartea
celulelor sau diminuarea accentuata a ritmului de reproducere.
• Fotoradioterapia – aplicabilitate limitata in tratamentul
tumorilor solide datorita fenomenului de hipoxie, cauzat de
ritmul rapid de multiplicare a celulelor tumorale si insuficienta
vascularizarii => celulele hipoxice devin mai rezistente la
efectele distructive ale radiatiei.
↓↓
Metode de dilatare a vaselor de sange (terapie prin hipertemie),
administrare de substante radiosenzitive in celulele hipoxice, sau
de agenti furnizori de oxigen in tesuturi.
150
Radioterapia prin particule incarcate electric
(protoni, ioni de carbon, bor, neon)
Curba doza- adancime
• Actioneaza prin transfer De penetrare pt. RX,
de energie direct (transfer comparativ
liniar de energie, TLE,
relativ mare) asupra
lanturilor ADN,
determinand ruperea lor
• Efect independent de
vasculari-zarea/oxigenarea
tumorii
• Particulele incarcate –
masa relativ mare =>
imprastiere redusa in
tesuturi, focalizare pe
tesutul tumoral si evitarea
iradierii inutile a tesutului
sanatos (riscului inducerii
de cancer post-terapeutic) Distributia radiatiei protonice intr-un pro-
tocol terapeutic (- - - ); #2,#3 maxime Bragg
Transferul liniar de energie (TLE)
• energia absorbita de mediu pe unitatea de parcurs ->

pierderea de energie a particulei ionice datorita coliziunilor
pe distanta parcursa
dE
TLE = [TLE]=keV/µ
µm sau MeV/cm
dx
Pentru un mediu dat, TLE ~ q2; TLE ~ 1/Ec, q – sarcina
electrica a particulei, Ec- energia cinetica
Radiatii cu TLE mare (3-200 keV/µ µm) – neutroni, protoni,
particule α, ioni grei
Radiatii cu TLE mic (0.3-3 keV/µ µm) – radiatii X si γ, electroni,
pozitroni
151
Aplicatii ale radiatiei X in diagnostic – radiografia
• Se bazeaza pe atenuarea (absorbtia) diferentiata a

fotonilor X la trecerea prin tesuturi (cu constituenti diferiti
si densitati diferite)
• Fasciculul rezultat este captat pe un film
• 3 nivele distincte de absorbtie 3 grade diferite de
innegrire a filmului radiologic:
a) absorbtie foarte redusa in aerul din cavitati – zone
opace pe film
b) absorbtie ceva mai pronuntata in celulele moi
(muschi, tesuturi cu grasime, vase sanguine) – tonuri de gri
c) absorbie pronuntata in oase si dinti (cu continut
ridicat de saruri minerale) – zone translucente pe film
Radiografia digitala – filmul fotografic este inlocuit cu senzori de

raze X -> controlul facil al expunerii, posibilitatea de prelucrare si
transfer digital al imaginilor
Comparatie grade de expunere la RX in radiografia clasica (sus) si digitala (jos)
152
Aplicatii ale radiografiei
• Investigarea de rutina:
– A sistemului osos
– A patologiei pulmonare si cardiace
– A patologiei dentare
Radiatii X – Dure – cu energie si penetrare mare investigarea
tesuturilor osoase si a dintilor
- Moi (mai putin penetrante) pentru investigarea tesuturilor mai
putin dense
Radiografie dentara
Radiografie pulmonara
Densitometria osoasa - DEXA (Dual Energy X-ray

Absorbtiometry)
• Utilizeaza doua surse de RX
una de energie inalta, una de
energie joasa pentru a
determina gradul de
demineralizare osoasa (sau
densitatea minerala osoasa)
• Principiu – coeficientul de
atenuare depinde de numarul
atomic Z al atomilor din
proba si de enerigia fotonilor;
se masoara transmisia RX si se
calculeaza densitatea zonala
(masa/arie de proiectie)
pentru doua tipuri de tesut –
osos si tesut moale. Prin Utila in depistarea osteoporozei si a
scaderea abosrbtiei tesutului
moale din cea a intregii zone raspunsului la tratamentul sau.
iradiate, se determina
absorbtia de catre tesutul osos.
153
Tomografia computerizata (TC)
• Tehnica pentru obtinerea imaginilor sectionale ale unui

organ prin transmisia radiatiilor X si procesare
computerizata.
• Etapele obtinerii unei TC:

– Achizitia de date pentru obtinerea unei imagini
– Procesarea datelor cu ajutorul unui computer
– Afisarea imaginilor
Tomografia computerizata – prezentare

schematica
154
Principiul obtinerii imaginilor CT
• Scala Hounsfield (unitati arbitrare) – pentru afisarea

valorilor de atenuare ale tesuturilor
µ- coeficient de atenuare
Pt. diferentierea tesuturilor- necesara o diferenta de minim 4-6 UH

-utilizare de substante de contrast pentru marcarea unor tesuturi
sau vase sanguine -> se poate obtine o diferenta de 40-60 UH
Tomografia prin emisie de pozitroni (TEP/PET)
• Tehnica ce produce harti tridimensionale

functionale ale anumitor regiuni ale corpului
• Bazata pe detectia de perechi de raze γ emise de
un radioizotop care se leaga de o molecula
metabolic activa (e.g. glucoza, apa) injectata in
circulatia sanguina.
• Compusii astfel marcati (radiotrasori) se
acumuleaza in tesutul investigat si radionuclidul
se dezintegrea-za emitand un pozitron.
• Pozitronul se propaga pana se ciocneste cu un
electron reactie de anihilare producere de
perechi de fotoni γ
155
Tomografia prin emisie de pozitroni (TEP/PET)
• Fotonii γ se propaga in directii opuse ajung la un

material scintilator in dispozitivul de scanare
⇓
Fascicul luminos detectat de fotodiode in avalansa
• Suprapunerea hartilor metabolice obtinute prin PET cu

imagini anatomice obtinute prin RMN sau CT pentru
localizare
Tomografia prin emisie de pozitroni

(TEP/PET)
• Radionuclizii utilizati – cu timp de injumatatire scurt
• limitare – producerea de radionuclizi necesita existenta

unui ciclotron in vecinatatea clinicii
156
Aplicatii biomedicale ale PET
• PET – utilizat in practica clinica si in cercetare pentru a

investiga activitatea organelor (e.g. inima, creier etc.)
• In oncologie detectarea tumorilor
• In neurologie detectarea unor tipuri de dementa
• In cardiologie ateroscleroza
• Psihiatrie investigarea schizofreniei, depresiei,
dependentei de droguri
• In farmacologie identificarea tesuturilor in care se
acumuleaza un nou medicament
Aplicatii biomedicale ale PET

Monitorizarea raspunsului la tratament
PET implica expunerea la radiatii ionizante (doza de ~ 3 ori mai mai

mare decat cea provenita de la radiatia cosmica intr-un an, 2.2 mSv)
157
Rezonanta magnetica nucleara (RMN)
P-moment de spin (cuantificat)
I = numar cuantic de spin
Constanta lui Planck
Valorile spinilor pentru diferite specii nucleare
Interactia momentului magnetic de spin cu un camp

magnetic
Momentul magnetic γ = factor giromagnetic

nuclear de spin
Energia unui spin nuclear

intr-un camp extern, B
158
Despicarea Zeeman a nivelelor energetice
Pz este cuantificat: mI=numar cuantic magnetic de spin
Energia unui spin intr-un camp magnetic
Ecuatia Larmor
Energia absorbita de la undele RF
ω = frecventa Larmor
Distributia spinilor nucleari pe nivelele energetice

statistica Boltzmann
Nivelul energetic mai jos (spin “sus”)

este mai populat magnetizare neta
159
Procese de relaxare legi exponentiale
Relaxarea spin-retea (longitudinala):
- Interactia spinilor cu campul retelei
- Masurata prin timpul de relaxare longitudinal, T1
- T1 masoara un effect energetic (revenirea componentei Mz
la starea de echilibru, M0)
- Pentru atingerea saturatiei Mz multe pulsuri la t<T1
sursa de contrast in imagistica RMN
Relaxarea spin-spin (transversala):
- Interactia intre spinii nucleari
- Masurata prin timpul de relaxare transversal, T2
- Defazarea spinilor descresterea Mxy (transversala)
- T2 masoara un efect de entropie
- T2 descrie descresetrea semnalului detectabil
Ilustrarea proceselor de relaxare
Inainte de pulsul RF Dupa aplicarea La t=T1/3 de La t=T1 de la

unui puls de 90o la excitare excitare
160
Semnalul RMN
In probe biologice: T2<T1

T2* - include efectul neomogenitatii campului => T2*<<T2<T1
I. Proba in B0 polarizata
II. Puls RF Mz rotit in plan perpendicular
III. Componenta longitudinala M: 0 Mz
IV. Un camp magnetic variabil un curent variabil in
bobina de detectie = masurarea semnalului RMN
Aplicatii ale RMN

Campul magnetic “simtit” de un spin nuclear :
- sensibil la vecinatate spectroscopia RMN
- poate fi manipulat prin gradienti de camp imagistica RMN
Spectroscopia RMN
• Electronii perturba momentul magnetic “simtit” de
spinii nucleari ecuatia Larmor :
Constanta de ecranare
161
Spectroscopia RMN Exemplu - Molecula
Frecventa Larmor pentru ionii H+
Deplasarea chimica – depinde de campul aplicat, B0
Spectroscopia RMN
Deplasarea chimica in raport cu
o linie de referinta in proba
Spectrul RMN al protonilor din metanol
162
Aplicatii ale spectroscopiei RMN (SRMN)
• Diagnostic neinvaziv intr-o gama larga de

patologii
• Informatii asupra caracteristicilor metabolice ale
organelor
• Nuclee de interes pentru SRMN: 1H, 13C, 19F, 31P
• Compusi biochimici larg studiati:
- creatina (metabolism energetic)
- compusi pe baza de colina (constituenti ai
membranelor)
- zaharuri (e.g. glucoza)
- lactat, alanina nivel ridicat in unele tumori
Imagistica prin RMN. Contrastul imaginii si timpii

de relaxare
• Contrastul imaginii, C, depinde de: densitatea protonilor,

timpul de relaxare spin-retea -T1, timp de relaxare spin-spin
T2, curgerea sanguina.
• T1 = f (tip de tesut, intensitatea B). De exemplu la B=1.5 T:
T1(creier – materie cenusie) = 871 ms; T1(creier – materie
alba) = 515 ms; T1(creier – LCR) = 1900 ms.
Tipuri de imagini RMN

• Contrastul depinde preponderent de:
• Densitatea protonilor (DP) imagini DP-ponderate
• T1 T1-ponderat
• T2 T2*-ponderat
• Difuzia apei din proba RMN ponderat in difuzie
• Perfuzia tesuturilor -> RMN ponderat in perfuzie
163
Contrastul imaginii
• Obtinere de imagini RMN
aplicare de secvente de pulsuri RF
Manipularea parametrilor in secventele de pulsuri TR
(timp de repetare), TE (timp de ecou) optimizarea
contrastului.
SA si SB – semnal RMN in punctele A si B in proba
Secvente de pulsuri – spin echo (SE) versus gradient

echo (GRE)
• Secventa spin-echo (SE) -1 puls de 90o, un puls de 180o ->
ecou.Timpul intre peak-ul pulsului de 90o si cel al ecoului ->
timp de ecou (TE); repetarea secventei de pulsuri dupa TR
(timp de repetitie).
1) rotirea spinilor in plan transversal prin pulsuul de 90°; 2) defazarea spi-

nilor datorita B local neomogen; 3) rotirea ansamblului de spini in plan
transversal prin pulsul de 180°; 4) recentrarea spinilor intr-un ecou de spin
dupa TE.
164
Secvente de pulsuri – spin echo (SE) versus gradient echo (GRE)
SE generata prin aplicarea
de perechi de pulsuri RF;
GRE – generat printr-un
singur puls RF impreuna
cu un gradient inversat ->
ecoul inregistrat mai rapid
-> TE mai scurt fata de
SE; la utilizarea
secventelor GRE cu
excitatii RF cu unghi de
rotire mic, se pot utiliza
•Dupa pulsul RF, partea negativa a valori mici ale TR (timp de
gradientului determina dispersia repetitie).
fazelor spinilor in precesie; la TR si TE mici-> achizitie
rapida a semnalelor RMN.
inversarea gradientului, spinii se GRE se utilizeaza in
recentreaza si formeaza un ecou angiografie.
(gradient echo).
Comparatie intre semnalul RMN obtinut in acelasi tesut in

functie de gradul de omogenitate al campului magnetic
McRobbie et al.2003
165
Sistemul RMN
• Magnet B0 cat mai uniform posibil
• Sistem de gradienti produce gradienti de camp

magnetic (Gx, Gy, Gz) pentru codarea semnalului RMN (3
seturi de bobine ortogonale)
• Bobine de radiofrecventa RF genereaza camp B1 pentru

excitarea protonilor in proba (omogenitatea campului RF
este critica)
• Computer – controlul parametrilor secventelor de pulsuri

(tip de secventa, TR, TE, etc.), digitizarea semnalelor
analogice si stocarea datelor numerice (e.g. matrici de 256
x 256 pixeli), afisarea imaginilor.
Sistemul RMN – reprezentare schematica
http://neurocog.psy.tufts.edu/images/mri-scanner1.gif
166
Sistemul RMN
http://www.magnet.fsu.edu/education/tutorials/magnetacademy/mri/images/mri-scanner.jpg
Imagini RMN conventionale
T1- ponderata T2- ponderata
Imagistica RMN – metoda de diagnostic

- nu utilizeaza radiatii ionizante
167
Imagistica ponderata in difuzie (DWI)
• Tehnica RMN sensibila la difuzia moleculelor (de apa in
special) din tesuturi
• Miscarea moleculelor de apa – poate fi izotropica sau
anizotropica (restrictionata sau impiedicata datorita
barierelor biologice - membrane celulare, alte celule)
• Anizotropia fractionala (FA) – marime ce caracterizeaza
gradul de anizotropie al difuziei moleculelor de apa
0<FA≤ ≤1; FA=0 difuzie izotropica, FA=1 difuzie axiala
(anizotropie maxima)
λ1, λ2, λ3 – valorile proprii, care estimeaza difuzivitatea de-a

lungul a 3 directii,vezi DTI
Imagistica ponderata in difuzie (DWI)
• In creier, tracturile de substanta alba - bariere in

calea difuziei transversale a apei datorita mielinei
-> apa difuzeaza in principal de-a lungul fibrelor
⇓
Difuzie anizotropica
⇓
Difuzivitate maxima pe directia orientarii fibrelor
difuzia descrisa matematic printr-un elipsoid
168
Imagistica tensorului de difuzie (DTI)
model 3d al difuziei – elipsoid

- orientarea ε1,εε2,εε3 – vector proprii – de-a lungul axelor
elipsoidului
- forma λ1, λ2,λ
λ3 – valori proprii – difuzivitatea de-a lungul
celor trei directii
Harti cantitative obtinute prin imagistica

tensorului de difuzie
MD- difuzivitate medie

FA-anizotropie fractionala
Harta color- vizualizarea
tracturilor inter- si intra-
hemisferice de substanta
alba include FA si
informatia directionala
Traiectorii codificate prin
culoare
Rosu: stanga-dreapta
Verde: antero-posterior
Albastru: superior-inferior
λ1,λ
λ2,λ
λ3- difuzivitatea de-a
lungul axelor elipsoidului
169
Harta FA (A) si harta FA directionala (B)
Stralucirea este proportionala cu valoarea FA

Combinarea informatiei FA cu cea a directiei de maxima
difuzivitate (axa cea mai lunga a elipsoidului de difuzie)
in aceeasi imagine directia tracturilor de materie alba
Aplicatii ale imagisticii RMN ponderate in difuzie (DWI)

Aplicatii clinice
• Diagnostic – detectarea si caracterizarea/diferentierea tumorilor si
a raspunsului lor la tratament
• Planificarea chirurgicala – pentru prezervarea unor tracturi care
se gasesc in apropierea tesutului afectat
• Detectarea leziunilor cerebrale traumatice
• Detectarea ischemiei cerebrale
• Diagnosticarea unor afectiuni ale substantei albe (e.g. scleroza
multipla)
• Encefalopatii
• Diagnosticarea unor demente
• Diagnosticarea patologiei muschilor striati si a muschiului cardiac
Aplicatii in cercetare
• Identificarea tracturilor de materie alba in creier prin tractografie
• elucidarea arhitecturii creierului uman in mod neinvaziv – modele
de conectivitate cerebrala
170
Rezonanta magnetica functionala
(RMNf/fMRI)
• nu poate masura in mod direct activitatea neuronala
• activitatea fiziologica coreleaza cu activitatea neuronala,
intensificarea procesarii neuronale intensificarea
proceselor metabolice metabolice furnizare crescuta de
energie (glucoza, O2) cresterea irigarii cu sange
Rezonanta magnetica functionala (fMRI)
Exemplu de studiu RMNf –

design de tip bloc – vederea
unui raster cu lumina
intermitenta
Alternare ochi inchisi/deschisi
Fox and Reichle, 2007
171
Bazele fiziologice ale originii semnalului fMRI
Vaghela et al., 2010
Ultrasunetele (US) – generare si proprietati
• Sunetele – unde mecanice longitudinale cu 20 Hz < ν < 20 kHz

• Ultrasunetele (US) - ν > 20 kHz (pana la 106 kHZ)
• Generate prin:
a) fenomene piezoelectrice – generare de vibratii elastice
in anumite materiale (cristale de quartz, unele materiale
ceramice) la aplicarea unei tensiuni alternative.
b) fenomene magnetostrictive – inducere de oscilatii intr-
un material feromagnetic la aplicarea unui camp magnetic
variabil.
Interactia US cu materia: fascicul incident imprastiere
(reflexie, refractie), absorbite, transmisie la interfata de
separare intre doua medii cu densitati diferite (i.e. la
suprafata organelor).
172
Propagarea US prin tesuturi
Undele produc compresii si decompresii ale moleculelor mediului

de propagare
Propagarea US prin tesuturi
• Vibratiile ultrasonore generate in cristal -> transmise

moleculelor mediului (energie cinetica).
• Transmiterea energiei US – mai rapida in medii mai dense
=> adancimea de penetrare scade
• Adancimea de penetrare depinde si de frecventa US - ν mari
-> molecule oscileaza in ritm mai alert -> frecare mai mare -
> pierdere de energie mai rapida -> adancime de penetrare
mai mica.
• Frecvente mai mici -> frecare redusa -> adancime de
penetrare mai mare
• US cu ν= 3MHz permite tratamentul tesuturilor superficiale
(~2 cm adnacime), US cu ν= 1MHz – tratamentul tesuturilor
profunde (intre 2 si 5 cm adancime).
173
Ultrasunete – proprietati
• Atenuarea US – descrisa de o lege exponentiala
I = intensitatea fasciculului la
distanta x in mediul parcurs
I0 = intensitatea fasciculului
incident (la x=0)
µ = coeficientul de atenuare
• In tesuturi:
a = constanta ce depinde de natura tesutului (3<a<20)
Ultrasunetele – aplicatii medicale

• Ultrasonografia – metoda de diagnostic:
- Plasarea unor transductori acustici (generatori de pulsuri US pe
suprafata corpului in dreptul organului investigat
- penetrarea US in corp; la intalnirea unei zone de impedanta
acustica diferita reflexia US si detectarea ecoului
- ecourile vibratia transductorului transformarea in imagine
digitala cu ajutorul calculatorului si a unor metode complexe de
reconstructie.
Impedanta acustica Z=p/(v*S), p=presiunea undei sonore
v-viteza ultrasunetelor, S –suprafata prin care se propaga unda
acustica
Impedanta acustica caracteristica a unui mediu
Z0=ρ∗
ρ∗ ρ- densitatea mediului, c- viteza undelor
ρ∗c,
longitudinale
174
Sursa
de US Principiul formarii
Unda
reflectata imaginii ecografice
tecou=2*D/v
Unda partial
reflectata
Transductorul transmite si
receptioneaza semnalele
Fara ecou
ultrasonore
Transductor
Tesut a Tesut b Tesut c
Principiul ultrasonografiei
• Coeficientul de reflexie la trecerea dintre doua medii de

impedante Z1 si Z2
2
 Z − Z1 
R =  2 
Z
 2 + Z 1 
• Coeficientul de transmisie
T = 1− R
Ultrasonografia posibila cand Z1 si Z2 apropiate, i.e. are loc

transmisia US in tesuturile scanate
175
Ultrasunete – aplicatii in diagnostic
• Cu cat diferenta dintre impedantele acustice a doua medii

vecine creste, cu atat creste ecoul. La interfata tesuturi moi/tesut
osos, sau tesut/aer - ρ mare -> Z mare -> cea mai mare parte a
energiei este reflectata (US ineficiente in explorarea plamanilor
si creierului).
• Ultrasonografia – efectiva in investigarea tesuturilor moi sau a
organelor ce contin fluide (e.g. inima, tiroida, rinichii, organele
abdominale – ficat, pancreas), a regiunii pelvine si a dezvoltarii
fetale.
Coeficientii de reflexie/transmisie la interfata intre diferite tipuri de tesuturi
Interfata R T
Tesut moale-tesut moale 0.01-0.02 0.98-0.99
Tesut moale - os 0.40 0.60
Tesut moale –aer 0.999 0.001
Ultrasunete- aplicatii in diagnostic

• Metoda Doppler: bazata pe efectul Doppler modificarea
frecventei unei unde sonore cand sursa se misca in raport cu
detectorul
- Detectarea semnalului de la fluidele in miscare din corp
(e.g. sangele) – plasare a doi transductori a.i. unul emite US,
celalalt receptioneaza unde provenite de la fluide;
- Masoara diferenta intre frecventa undei incidente si cea a
undei reflectate;
- Metoda de diagnostic in patologia cardiovasculara.
- Detecteaza: directia de curgere a sangelui in vasele
sanguine, tipul de curgere –arteriala sau venoasa, normala
sau anormala.
- Masoara viteza de curgere sanguina
176
Principiul ecografiei Doppler
2 f 0 ⋅ u ⋅ cosθ Sonograma – viteza sangelui arterial

∆f = f − f 0 =
v
f0 - frecventa emisa, f - frecventa receptionata, u- viteza sangelui, v-
viteza US in tesuturi, θ= unghi intre tranductor si directia de curgere
Efectele US asupra organismelor vii
• Accelereaza procesul de vindecare prin cresterea irigarii

sanguine in zona tratata
• Atenuarea durerii prin diminuarea inflamarii si edemelor
• Masarea usoara a of muschilor, tendoanelor si
ligamantelor in zona tratata
• Actiune reparatorie a tesuturilor moi in special
• Mecanisme principale implicate:
- termice – datorita absorbtiei US
- mecanice (non-termice) – cavitatia –formarea de bule
microscopice in urma vibratiilor deteminate in tesuturi ->
stimularea membranelor celulare -> stimularea proceselor
celulare reparatorii
177
Aplicatii US in fizioterapie
• transductor US cu 0.7<f< 3.3 MHz, aplicat pe tegument
• maximul de absorbtie in tesuturi moi, intre 2 si 5 cm adancime
• Tesuturi care absorb predominat US – ligamente, tendoane, fascii,
testuri cicatrizate
• Conditii patologice tratabile prin US – intinderi de ligamente /mus-
culare, inflamatii articulare, artrita reumatoida, osteoartrita, tendonite
Alte aplicatii medicale ale US

• Ultrasunete cu putere ridicata -> distrugerea unor tesuturi
• Pulsuri de fascicule US de inalta energie – fragmentarea pietrelor la
rinichi sau la fiere
• US focalizate – tratamentul cataractei prin facoemulsificare
• Ultrasunete de inalta intesitate – ablatia tesuturilor prin metoda HIFU
/chirurgia prin ultrasunete focalizate (FUS) sau MRgFUS (sub ghidare
prin RMN) ->US de frecvente intre 250-2000 kHz si cu intensitati mari
Radiatia gama
• Are frecvente tipice, ν > 10 exahertz (>1019 Hz), E > 100 keV, λ <10 pm (10-12
m, sub diametrul atomic)
Surse naturale
• Terestre: dezintegrare atomica gama a radioizotopilor naturali, radiatia
secundara rezultata din interactiile cu particule din radiatia cosmica
• Astronomice: procese in care se genereaza electroni de energii foarte inalte,
care produc radiatie gama secundara prin radiatia de franare, explozie de
supernove;radiatia gama cosmica –ecranata de atmosfera terestra
Generare – surse artificiale
• Procese de fisiune in reactoare nucleare si in experimente in fizica energiilor
inalte (dezintegrare de particule nucleare- pioni)
• Procese de fuziune nucleara
• Radiatia gama artificiala produsa in acceleratoarele liniare de particule are
energii mult mai mari (4-25 MeV) decat radiatia gama rezultata din
dezintegrarea gama naturala utilizata in medicina nucleara pentru
tratamentul cancerului
• Ex – izotopul de Tehnetiu 99 produce radiatie gama de 140 keV ~E radiatie
X din sistemele RX <<E fotoni terapeutici produsi in acceleratoare liniare de
particule
178
Aplicatii ale radiatiei gama in medicina
•Tratamentul unor forme de cancer datorita distrugerii celulelor tumorale

(ex. Bisturiul gama – gamma-knife -> fascicule concentrate de raze gama
directionate sub diferite unghiuri pentru distrugerea tesutului tumoral cu
prezervarea tesuturilor sanatoase vecine
• Distrugerea microorganismelor prin iradiere – sterilizarea echipamen -
telor medicale (alternativa la autoclave / tratament cu agenti chimici
Aplicatii ale radiatiei gama in medicina
• Metode de diagnostic in medicina nucleara – in tehnici

imagistice – radioizotopi care emit radiatie gama – ex. in PET
un zahar radiomarcat fluorodeoxiglucoza (FDG) care emite
pozitroni care sunt anihilati de electroni => perechi de fotoni
gama care permit diagnosticarea cancerului (tesuturi cu meta-
bolism mai ridicat decat cel sanatos)
• Cel mai des utilizat izotop nuclear in alicatii medicale Techne-
tium 99 (emite gama in interval de ν apropiat de domeniul RX
de diagnostic.
• Dupa administrarea trasorului cu radionuclid pacientului,
distributia radioizotopului se monitorizeaza prin detectarea
radiatiei gama emise cu ajutorul unei camere gama.
• Metoda de diagnostic aplicabila in numeroase patologii – in
functie de molecula care a fost marcata cu izotopul radioactiv.
179
Tehnici de imagistica bazate pe interactia materiei vii
cu radiatii gama
Camera gama (camera de scintilatie/Anger)
• Dispozitiv pentru a obtine imagini ale radioizotopilor care

emit radiatie gama printr-o tehnica numita scintigrafie
• Aplicatii ale scintigrafiei – in faze initiale ale dezvoltarii de
medicamente, in imagistica in medicina nucleara – analiza
imaginilor organelor investigate sau a distributiei
radionuclizilor injectati, inhalati sau ingerati emitatori de
radiatie gama
Camera
gama
• Consta dintr-o serie de detectori (plane de cristal) cuplati optic ca o retea de

tuburi fotomultiplicatoare montati pe un cadru.
• Cadrul (gantry) - conectat la un computer -> controlul operarii camerei si al
achizitiei si stocarii imaginilor achizitionate.
• Sistemul inregistreaza evenimente sau numarul de fotoni gama absorbiti de
catre cristalul din camera (cristal plan pe baza de Na si I, dopat cu Thalium).
180
Camera gama
• Cristalul scintileaza ca raspuns la radiatia gama incidenta

• cand fotonul iese din organismul pacientului (injectat cu com-
pusul radioactiv) elibereaza un electron din atomul de iod din
cristal => generare de fascicul luminos cand electronul ajunge
iar in stare cu energie minima (similar cu efectul fotoelectric si
cu efectul Compton)
• Detectarea fasciculelor fluorescente cu ajutorul tuburilor foto-
multiplicatoare situate inapoia cristalului si numararea lor.
• Reconstructia si afisarea pe ecranul computerului a imaginilor
bidimensionale a densitatii spatiale relative a numarului de
fascicule detectat
• Imaginea reflecta distributia si concentratia relativa a
trasorului radioactiv prezent in organele/tesuturile scanate.
Single-photon emission computed tomography

(SPECT)
• Tomografia computerizata prin emisia unui foton unic –

tehnica imagistica ce utilizeaza radiatie gama (implica
utilizarea camerei gama)
• Permite obtinerea de informatii 3D sub forma de imagini
sectionale ale corpului pacientului, care pot fi apoi
reformatate, prelucrate, manipulate.
• Implica administrarea de radioizotop emitator de radiatie
gama pacientului, prin injectare in circulatia sanguina (cel
mai adesea un marker atasat unui ligand specific -
radioligand, care se leaga /acumuleaza in anumite tesuturi
de interes, in care apoi concentratia sa este observata cu
ajutorul camerei gama)
181
SPECT
• Achizitia de imagini
SPECT -> camera gama
rotita in jurul
pacientului. Proiectiile
achizitionate la pozitii
definite in timpul
rotatiei, cam la 3–6
grade.
• Pt. reconstructie optima
– rotire completa (360
grade)
• Necesita 15-20 secunde
pt. obtinerea unei
proiectii => timp total de
scanare ~15–20 minute.
SPECT - aplicatii
fig 2.
Caz: barbat 69 de cu fibrilatie atriala si
instalare brusca de hemipareza stanga.
Imagine 99mTc-HMPAO SPECT la 7.5 ore de
la instalarea hemoragiei - hipoactivitate in
lobul parietal drept.
B, Imagini 99mTc-HMPAO (stanga) and
99mTc-ECD (dreapta) SPECT la 12 ore de la
scanarea initiala arata hiperactivitate in lobul
parietal drept.
C, Scanarea CT ulterioara nu arata vreo Ogasawara et al., 1999
abnormalitate.
182
SPECT - aplicatii
Diagnosticarea unor tipuri de demente
Mecanismele biofizice ale receptiei vizuale

Analizatorul vizual
• Perceptia vizuala – capacitatea de a reflecta lumea

inconjuratoare prin procesarea informatiei continute in
lumina vizibila
• Se realizeaza la nivelul analizatorului vizual – sistem care
implica structuri extrem de specializate implementeaza
functii complexe cum sunt receptia luminii, formarea de
reprezentari monoculare, binoculare (din perechi de
proiectii bidimensionale), identificarea si categorizarea
obiectelor, aprecierea distantei dintre obiecte (orientare in
spatiu), ghidarea miscarilor corpului in raport cu pozitia
obiectelor
183
Analizatorul vizual - componente
• Ochiul – in
special retina
• Nervul optic
• chiasmul optic
• tractul optic
• Corpul lateral
geniculat
• cortexul vizual primar
• Cortexul vizual de
asociatie
Structura ochiului
Ochiul – forma globulara; Invelisurile: 1) sclerotica -> anterior corneea,

2) coroida – anterior se ingroasa -> corpul ciliar – muschi ciliar si procese
ciliare. Anterior prezinta un diafragm–irisul cu un orificiu central,pupila.
184
Aparatul optic al globului ocular
• Cristalinul
– lentila biconvexa situata inapoia irisului
- mentinut de ligamentul suspensor (zonula) inserat pe
sclerotica
- imparte globul ocular in 2 camere
– anterioara (cu umoare apoasa)
- posterioara (cu umoare vitroasa)
• Studiul ochiului dpv al opticii geometrice

a) modelul de ochi redus la un singur dioptru, care asigura
mersul razelor de lumina ca in mediul real
- modele de ochi redus (Listing, Gullstrand) –> ochiul –
dioptru sferic cu r~6 mm, separa aerul de un mediu
transparent cu n~1,33
Convergenta ochiului, C=60 dioptrii
Studiul ochiului dpv al opticii geometrice
Modelul de ochi redus
u.v.
n=1,336
Ochiul – sistem optic central, capabil de focalizare automata,

neglijeaza detalii de curbura a cristalinului si diferente intre
indici de refractie ai fluidelor oculare
185
Studiul ochiului dpv al opticii geometrice
• Model ce studiaza mersul razelor prin toti cei 4 dioptri
al globului ocular (convecsi si concavi)
Convergenta totala
C= 40 D + 20 D =
Ccornee+Ccristalin
Formarea imaginii in ochiul normal. Defecte de

vedere si corectarea lor
a) Miopia formarea imaginilor inaintea retinei; se corecteaza

cu lentile divergente
186
Defecte de vedere si corectarea lor
b) Presbiopia si hipermetropia formarea imaginilor in spatele

retinei; se corecteaza cu lentile convergente
c) Astigmatism – datorita curburii neuniforme a corneii, razele

provenite din directii diferite sunt focalizate in puncte diferite;
corectare cu lentile cilindrice
Acomodarea la distanta
Procesul prin care se formeaza pe retina imaginea obiectelor
situate la d< 6m de ochi ->contractia muschiului ciliar ->modifi-
carea curburii cristalinului
Ochiul normal (emetrop) – imaginea obiectelor foarte indepartate

se formeaza pe retina; cele apropiate necesita acomodare
187
Acomodarea la distanta
Punctum remotum – cel mai indepartat care poate fi vazut clar fara
acomodare
-La ∞ pt. ochiul emetrop, la d<∞
∞ pentru ochiul miop, la d>∞
∞ pentru
ochiul hipermetrop
Punctum proximum – cel mai apropiat care poate fi vazut clar cu
acomodare maxima; 25 cm pentru ochiul emetrop, d<25 cm – miopie,
d>25 cm hipermetropie
Cataracta
• Opacizarea cristalinului
datorita unor boli congenita-le,
a diabetului zaharat, a im-
batranirii (tulburari de
nutritie), expunere indelungata
la radiatii intense
• In loc sa fie focalizata, lumina
este imprastiata
• Opacitatea creste =>
imprastierea luminii creste
vedere neclara
• Se poate remedia prin implant
de lentila convexa (extragerea
cristalinului)
188
Adaptarea la lumina
Lumina puternica Lumina slaba
Mecanismele biofizice ale receptiei vizuale .Structura retinei
Retina - membrana pe fata

interna a ochiului, contine
celule receptoare (conuri si
bastonase), responsabile de
transformarea luminii în
semnale nervoase.
189
Celule fotoreceptoare
Contin rodopsina Contin iodopsina

Retina contine ~100 milioane de bastonase, ~7 milioane de conuri
Structura si functia celulelor receptoare cu conuri si

bastonase
• Celulele cu bastonas – au o prelungire sub forma de bastonas

(segmentul extern) care contine discuri membranare suprapuse
• Membranele sunt formate din subunitati de diametru de 5 nm
in centrul carora se afla o molecula de rodopsina, formata
dintr-o proteina – opsina si aldehida vitaminei A – retinol
• Membrana prezinta numeroase canale pt. Na+ (deschise in
intuneric) care intra in celula datorita gradientului
electrochimic mare
• Na+ scos din celula datorita pompelor de Na+ => curent electric
transportat de ionii de Na+ - curent de intuneric
V intracel=-20 mV; Vextracel=0 mV
190
Functia celulelor receptoare cu conuri si bastonase
La actiunea luminii - activarea rodopsinei -> inchiderea

canalelor de Na+ (dispare curentul de intuneric)
hiperpolarizarea celulei (-35mV) => ∆V -> excitatia
neuronilor bipolari cu terminatiile in contact cu celulele
receptoare
- Plocale din neuronii bipolari -> excitatia neuronilor
ganglionari trenuri de potentiale de actiune de tip tot
sau nimic mezencefal scoarta cerebrala (occipital,
scizura calcarina)
Comparatie intre celule cu conuri si celule cu

bastonase
Celulele cu conuri – adaptate la
lumina intensa
- vedere in culori (diurna)
- forma -> lipsa discurilor
- au falduri ale membranei
- pigment – iodopsina – varietati
distincte: eritrolab – absoarbe
intens rosu, clorolab – absoarbe
intens verde, cianolab –
absoarbe intens violet
- functioneaza ca si celulele cu
bastonas: lumina – hiperpolari-
zare -> potential de actiune in
neuronii bipolari
- mai raspandite in zona foveii Conuri – max 560 nm
centrale Basonase – max 500 nm
191
• Celulele cu bastonase –
adaptate la lumina scazuta Comparatie intre
- specializate in vedere alb- celule cu conuri si
negru (crepusculara) celule cu bastonase
- au aceeasi senzitivitate
pentru lumina, independent
de λ => nu pot detecta
diferente de culoare
- contin pigmentul
rodopsina (carenta de
vitamina A – diminuarea
vederii nocturne)
- au discuri
- sunt mai raspandite in
zonele de margine ale retinei
Distributia
celulelor cu
conuri si
bastonase
192
Mecanismele fotoreceptiei
• Retinal – fotoizomerizare (necesita 1 foton)

• Conversie 11-cis retinal 11-trans retinal => induce
schimb conformational in molecula de opsina
• Declansarea unui semnal intracelular in cascada ->
transductie
• Inchiderea canalului ionic
• Variatie de potential electric celular (participa si ioni de
K+, Ca2+, etc.)
Vederea cromatica
• Prin combinarea diferitelor tipuri de culori -> perceptia de noi
culori; ex. Rosu+verde = galben, rosu + albastru = violet;
verde+albastru= cyan
• Suprapunere de rosu, verde, albastru -> lumina alba
• La nivelul ochiului uman – 3 tipuri de conuri
– Datorita absentei (transmise genetic) a unuia sau a mai
multor tipuri de conuri - > deficiente de vedere cromatica –
inabilitatea de a percepe anumite culori
– 8% dintre barbati, 0.5% dintre femei – deficiente de
perceptie rosu-verde (deuteranopia)
Defecte ale vederii cromatice
Deuteranopia Tritanopia
Vederea normala
(deficit verde-rosu) (deficit albastru-galben)
193
Biofizica receptiei auditive
Urechea – 3 segmente: 1) urechea externa – pavilion, conduct auditiv,

Timpan; 2) urechea medie – contine oase, ligamente si muschi (ciocan,
nicolava, scarita, FO, FR); 3) Urechea interna – vestibul V, 3 canale
semicirculare CS, melcul (M)
Drumul parcurs de semnalele acustice in ureche

• P(timpan ext)= P(timpan int) datorita trompei lui Eustachio,
care comunica cu nasofaringele
• Vibratiile timpanului ciocan nicovala scarita
fereastra ovala a melcului (FFO=1.3 x Ftimpan)
• Muschii inserati pe oscioare realizeaza variatia nivelului de am-
plificare-control automat (pentru protejarea urechii interne)
• Amplificarea sunetului – la nivelul FO (urechea medie)
FFO S timpan
= 1.3 S FO = Ftimpan = p a ⋅ S t
Ft 15
purechei int erna ⋅ S FO 1.3 ⋅ p a ⋅ S t
= 1.3 pureche int erna = = 1.3 ⋅ 15 ⋅ 1Pa ≈ 20 Pa
pa ⋅ S t S FO
SFO= suprafata membranei FO; pa=presiunea acustica din conductul auditiv
194
Sectiune prin melc
1-organul lui Corti

2-canal vestibular
3- canal timpanic

Sectiune transversala Vibratiile coloanei de lichid (perilim-
prin melc fa) din CV si CT sunt in opozitie de
faza “masaj” al canalului mediu ce
contine endolimfa-> Stare de vibratie
a membranei bazilare cu structurile
de pe ea
Sistemul mecanic de cap-
tare si transmitere a
vibratiilor aerului asigura
functionarea urechii atat
pentru semnalele aflate la
limita pragului de audibi-
litate, cat si pentru cele
aflate la limita durerii
195
Mecanismul biofizic al receptiei auditive
Organul lui Corti
Pe membrana bazilara- 2 straturi de celule tunel; siruri de celule

receptoarecu cili, in contact cu terminatiile nervoase ale nervului auditiv
Celule receptoare cu cili din urechea interna
http://www.sickkids.ca/Research/Auditory-science-laboratory
196
• Deasupra organului lui Corti pluteste membrana tectoria

(acelulara), alcatuita din proteine intens hidratate; ea atinge
usor cilii celulelor receptoare
• La trecerea semnalului acustic prin canalul vestibular si

timpanic, membrana bazilara vibreaza si odata cu ea,
vibreaza si celulele receptoare – cilii -> deformare (indoire
sau inclinare) in contact cu membrana tectoria ⇒ variatie
de potential de repaus al celulei receptoare (potential de
actiune local) in terminatiile nervului auditiv
• In functie de amplitudinea potentialului local din terminatia

nervoasa, in fibrele nervului auditiv iau nastere trenuri de
potentiale de actiune de tip “tot sau nimic”, frecventa lor
creste cu cresterea AP Local

Mecanismele posibile care determina indoirea cililor si aparitia
Preceptor:
• deschiderea canalelor Na+ sau K+ printr-un efect pur mecanic
sau intervin proprietatile piezoelectrice ipotetice ale cililor
celulelor receptoare
• Perilimfa din CV si CT - bogata in ioni de Na+
• Endolimfa din CMediu – bogata in ioni de K+
• Endolimfa este incarcata negativ (~80-100 mV) fata de perilimfa
• La un semnal acustic apar variatii ale acestui potential
(potentiale microfonice), care daca sunt culese si amplificate pot
reda intr-un difuzor cu exactitatea unui microfon piezoelectric
de foarte buna calitate semnalul acustic receptionat
197
• Capacitatea urechii interne de a face deosebire intre

sunetele de tonalitate joasa/inalta (cu frecv mica/mare)
• Teoria Helmholtz – datorita fenomenului de rezonanta –
similar cu corzile harpei sau pianului – intra in vibratie cele
cu o lungime potrivita cu frecventa vibratiei, a semnalului
acustic receptionat
• Membrana bazilara – ingusta la baza melcului, lata la varf;
alcatuita din ~42000 fibre paralele, ca si corzile harpei
• Sunetele joase – receptionate la varful melcului, cele inalte
la baza melcului
Mecanismul biofizic al
receptiei auditive a
sunetelor de diferite
tonalitati
Sunetele audibile -
frecventa 20 –20.000 Hz
(20 kHz)
198
Teoria lui Von Bekésy (a undei calatoare):

• In membrana bazilara ia nastere un val, care se deplaseaza
spre helicotrema
• La inceput, inaltimea acestui val este mica, dar intr-un
anumit punct al membranei bazilare ce depinde de frecventa
semnalului acustic, inaltimea valului acustic creste brusc,
apoi scade la fel de brusc
• Valoare maxima (hmax):
– la baza melcului pentru sunete cu frecvente inalte
- la varful melcului pentru sunete cu frecvente joase
- acolo unde se produce, celulele receptoare ating
membrana tectoria si initiaza excitatia auditiva (hmax=1µµm
pt. semnalele acustice cele mai intense)

Modelul propus pentru explicarea fenomenelor bioelectrice
199
Audiograma
• Grafic care arata praguri audibile pentru frecvente standard,

masurate cu un audiometru. Axa Y - intensitatea masurata in
decibeli; axa X frecventa masurata in Hertz (sau scala logarit-
mica a frecventei)
• Domeniul de frecvente acoperite de audiograma 100 - 8000 Hz
(include frecventa fundamentala a sunetelor in vorbire)
• Pragul de audibilitate - reprezentat relativ la o curba standard
care reprezinta auzul 'normal' in dB
• Auzul “mediu” normal – considerat aproape de 0 dB de la
250 Hz la 8 kHz
• Determinarea pragurilor auditive – audiometrie prezentarea
a diferite tonuri la o frecventa si intensitate specifice; persoana
raspunde cand percepe sunetul, se inregistreaza sunetul cu
intensitatea minima auzita
Audiograma-
exemplu in
cazul unui
deficit de auz
asociat cu
inaintarea in
varsta
200
Bazele biofizice ale contractiei musculare
Sistemul muscular - caracteristici
• Tesutul muscular – 70% din greutatea corpului
• Muschi - 1) striati (locomotie, postura); 2) netezi (organe interne –
digestive, artere, etc.); 3) cardiac (contractiile inimii).
• Motilitatea – capacitatea organismelor vii de a-si modifica locatia
• Contractilitatea – capacitatea de a genera forta si lucru mecanic
• Proprietatile muschilor (contractilitatea) – bazate pe interactia
dintre proteinele din componenta tesutului muscular – actina si
miozina (implica hidroliza ATP)
Clasificarea muschilor
Muschi striat Muschi neted Muschi cardiac
Unitatea motorie – o terminatie nervoasa + una sau mai

multe fibre musculare
201
Jonctiunea neuro-musculara
Influxul nervos ajuns

la butonul presinaptic
->deschiderea canale-
lor de Ca2+ comandate
electric-> Ca2+ intra in
neuron -> exocitoza
veziculeor de ACh ->
legarea cu receptorii
ACh din fibra muscu-
lara -> depolarizarea
fibrei musculare
Fibra musculara
Structura muschiului scheletic (striat)
Muschiul - format din fascicule de fibre (celule) musculare

Fibra musculara – alcatuita din miofibrile
O miofibrila contine unitati contractile – sarcomere
Sarcomerul – consta din unitati alternative de filamente subtiri si groase
202
Structura fibrei musculare
• Sarcolema (membrana fibrei musculare)
• Sarcoplasma (citoplasma – contine organite, enzime, miofibrile,
mitocondrii, reticul endoplasmic, etc.)
Organite celulare specifice - miofibrilele (elementele contractile) – au diametru

de 0,2—2 µm, dispuse paralel cu lungimea fibrei musculare, grupate în fascicule
de cate 30-50
- au un aspect heterogen, prezinta de-a lungul lor o alternanţă de benzi clare şi
întunecate situate la acelasi nivel în toate miofibrilele aspect de striaţiune
transversală, tipica fibrei musculare striate.
Structura sarcomerului
• Benzi (discuri) clare izotrope (monorefringente, nu polarizează lumina) -
benzile I, sunt străbătute de o membrană subţire numită membrana Z.
• Discuri (benzi) întunecate anizotrope (birefringente, polarizează parţial
lumina) - benzile A, sunt străbătute de o zonă clară — stria Hensen (zona
H) prin care trece o membrana fină - membrana M.
• Segmentul cuprins între două membrane Z-sarcomerul, are lungime de
2,5-3 µm.
• Sarcomerul reprezintă unitatea morfofuncţională a fibrei striate
203
• Alcatuit din 1/2 disc clar - l

• un disc întunecat cu zona H şi membrana M
• 1/2 disc clar
• miofibrilele - constituite din numeroase fibrile elementare -
miofilamente (50—150 µm), ce constituie unitatea
ultrastructurală si funcţională a miofibrilei.
Miofilamentele sunt de 2 tipuri:
• - groase de 100 µm şi lungi de 1,5 microni, cuprinse în
discul întunecat, formate din miozină
• - subţiri de 50 µm formate din actină, tropomiozină si
troponină, se întind în toată banda luminoasă, trec si se
intercalează si printre miofilamentele groase din banda
întunecată, pana la stria Hensen.
Filamente groase - miozina,

ancorate in centrul sarcome-
rului (linia M)
Filamente subtiri – actina,

ancorate la capetele
Sarcomerului (liniile Z)
204
Contractia musculara
Fibra contractata
- Filamentele de actina patrund

printre cele de miozina
- Filamentele de actina – legate

de extremitatile sarcomerului
(linia Z) -> liniile Z se apropie
(sarcomerul se scurteaza)
In timpul contractiei muscula-

•
re, capetele laterale ale fila- Contractia musculara
mentelor de miozina (groase)
vin in contact cu filamentele de
actina si se rotesc depla-
sarea filamentelor subtiri spre
mijlocul sarcomerului (peste
cele groase)
• Liniile Z se apropie scurta-
rea sarcomerului (benzile A –
dimensiune constanta); Miofi-
lamentele - aceeasi lungime.
Capatul liber al filamentelor de
actina se apropie de centrul
sarcomerului => apropierea
liniilor Z, scurtarea benzilor I,
ingustarea zonei H.
• Actiune similara in toate sarco-
merele – scurtarea miofibrilei,
a intregii fibre si respectiv a
muschiului => muschiul se
scurteaza, dar isi mareste
sectiunea (volumul ramane Sus – sarcomer relaxat; jos sarcomer
constant) in stare de contractie
205
Mecanismul contractiei musculare
- Filamentele de miozina
deplaseaza de-a lungul lor
filamentele de actina
- Sarcomerul se scurteaza,
fara ca modificarea lungimii
filamentelor de actina sau de
miozina
-Procesul necesita consum de
energie, rezultata prin
hidroliza ATP
Mecanismele contractiei musculare
ATP ADP + Pi (fosfat anorganic)
- Capetele filamentelor de miozina -> extensie si legare prin punti

transversale de situsuri de pe filamente de actina
- Filamentele de miozina trag filamentele de actina -> scurtarea
sarcomerului
Pentru revenirea la starea initiala a filamentelor de miozina -> consum
energetic (din hidroliza ATP)
206
Faze:
• Excitarea fibrei musculare
• Cuplajul excitatie – contractie
• Contractia
• Relaxarea
• Studiate de Albert Szent-Gyorgyi in 1942, R.E. Davis in
1963
• In fibra in repaus -> potential de repaus: sarcolema
incarcata (-) la interior, (+) la exterior (polarizata).
• Ioni Na+ predominant la exterior, ioni de K+ la interior
(echilibru dinamic – ioni K+ ies din celula, Na+ intra,
permeabilitatea pentru K+ > permeabiliatea Na+ => K+ iese
mai repede din celula
• => membrana pozitiva la exterior
• Cand influxul nervos ajunge la nivelul jonctiunii neuro-

musculare -> eliberarea moleculelor de neurotransmitator
(acetilcolina, Ach)-> legarea Ach de receptorii din sarcolema
↑ permeabilitatea pentru Na+ sarcolema devine
electropozitiva la interior (electronegativa la exterior) ->
potential de actiune
• Potentialul de actiune stimularea reticulului sarcoplasmic

de a elibera ioni Ca2+ -> initierea proceselor biochimice din
contractia musculara. Ca2+ si Mg2+ - co-factori pentru ATP-
aza din miozina, care hidrolizeaza ATP (in ADP si fosfat
inorganic + energie).
207
V5

a) biosfera si hidrosfera.
b) Litosfera si atmosfera.
c) --Atmosfera, iosfera, litosfera, hidrosfera.
d) --Macronutrienti si micronutrienti
a) raportul dintre volumul de CO2 consumat si volumul de oxigen expirat, in acelasi
interval de timp.
interval de timp.
c) raportul dintre volumul de oxygen expirat si volumul de CO2 consumat, in acelasi
interval de timp.
a) -- coeficientul fiziologic este mai mai mic decat cel fizic.
b) coeficientul fiziologic este mai mai mare decat cel fizic.
c) coeficientul fiziologic este egal cu cel fizic.
4. Viteza maxima de scurtare a muschilor tonici este
a) --de trei ori mai mica decat a muschilor de tractiune si are legatura cu rata de
hidroliza a ATP-ului.
b) de trei ori mai mare decat a muschilor de tractiune si are legatura cu rata de hidroliza
a ATP-ului.
c) de doua ori mai mica decat a muschilor de tractiune si nu are legatura cu rata de
hidroliza a ATP-ului.
5. Inregistrarea unei electromiograme are la baza urmatoarea secventa de evenimente:
a. --In timp ce neuronul motor stimuleaza fibrele musculare la nivelul placii motorii,
b. datorita hiperexcitabilitatii axonilor motori periferici se inregistreaza unde provocate
de descarcari cu frecventa mare. Undele sunt transformate in semnale electrice si
inregistrate cu ajutorul electrozilor.
c. In urma depolarizarii membranei, se descarca vezicule cu calciu care se leaga de
6. In solutie apoasa, fosfolipidele se autoasambleaza in structuri ordonate, conform
principiului energiei minime
a. numai sub forma de dublu strat lipidic
b. numai sub forma de liposomi.
c. --Sub forma de dublu strat, micele sau liposomi.
d. Nici un raspuns nu este corect.
7. Conform modelului mozaicului fluid, membranele sunt flexibile permitand miscari de
tipul:
a. numai flip-flop
b. numai difuziune rapida si flip-flop.
c. --Flip-flop, difuziune rapida si schimb lent.
d. Nici un raspuns nu este corect.
1
-- kT
a) D  unde K = constanta lui Boltzman, T = temperatura in grade Kelvin.
6 r
η = coeficientul de vascozitate, r = raza particulei care difuzeaza .
b) rT
D
6 K unde K = constanta lui Boltzman, T = temperatura in grade Kelvin.
kT
c) D unde K = temperatura in grade Kelvin,
6 r η = coeficientul de vascozitate, r = raza particulei care difuzeaza
c. --Transport selectiv a celor doua grupe de zaharuri si inhibitia competitiva
a. Fenomenul de difuzie activa a moleculelor solventului printr-o membrana
permeabila.
b. --Fenomenul de difuzie pasiva a moleculelor solventului printr-o membrana
semipermeabila.
c. Fenomenul de difuzie pasiva si activa a moleculelor solventului printr-o membrana
semipermeabila.
11. La temperaturi mai mici de 40º C presiunea osmotica variaza
a. --direct proportional cu temperatura
b. invers proportional cu temparatura.
12. Solutia hipertonica este o solutie care prezinta
a. presiune osmotica mai mica decat interiorul celulei ; in acest caz celula se
ratatineaza
b. --presiune osmotica mai mare decat interiorul celulei ; Celula se ratatineaza
c. presiune osmotica egala cu cea din interiorul celulei.
13. In procesele de transport prin capilare, osmoza se petrece astfel incat
a. --in portiunea arteriala predomina ultrafiltararea, iar in portiunea venoasa predomina
reabsorbtia.
b. in portiunea venoasa predomina ultrafiltararea, iar in portiunea arteriala predomina
reabsorbtia.
c. transportul de lichid se face numai intre lumenul capilarului si spatiul interstitial .
14. Dializa constituie
a. epurarea sangelui prin intermediul unei membrane artificiale: sangele se pune in
contact cu o solutie de osmolaritate mai mare decat cea a plasmei sanguine , printr-o
membrana permeabila artificiala.
b. --epurarea sangelui prin intermediul rinichiului artificial: sangele se pune in contact
cu o solutie salina de osmolaritate egala cu cea a plasmei sanguine, printr-o
membrana semipermeaabila artificiala.
2
c. epurarea sangelui prin intermediul unei membrane artificiale: sangele se pune in
contact cu o solutie de osmolaritate mai mica decat cea a plasmei sanguine , printr-o
membrana permeabila artificiala.
a) 500nm -900 nm.
b) 230 nm- 450 nm.
c) --380 nm -760 nm
16. Elementul optic care traducce semnalele luminoase într-o multitudine de semnale
bioelectrice (potenţiale de acţiune) care se propagă spre lobii occipitali ai sistemului nervos
central este
a.-- retina.
b. cristalinul
c. coroida.
17. Modificarea distanţei focale (deci şi a convergenţei) cristalinului în scopul aducerii
pe retină a imaginii se numeşte
a) miopie
b) hipermetropie
c) --acomodare.
18. In cazul hipermetropiei, imaginea se formeaza
a) in spatele retinei si corectia se face cu lentile divergente.
b) In fata retinei si corectia se face cu lentile convergente.
c) --In spatele retinei i corectia se face cu lentile convergente.
19. Puterea optica a intregului ochi asimilat cu un sistem optic este de aprox.
a) --59 dioptrii
b) 29 dioptrii
c) 43 dioptrii.
20. Convergenta unei lentile cu distanta focala de 25 mm este
a) 4 dioptrii.
b) -- 40 dioptrii
c) 50 dipotrii.
21.Intensitatea sonora reprezinta
b) --energia transportata de unda sonora printr-o suprafata de 1 m2 situata perpendicular pe
directia de propagare.
22.Nivelul sonor se exprima in :
a) Hertz.
b) Watt/ m2
c) --Decibeli.
23.Intensitatea de prag a sunetului este
a) --intensitatea minima a semnalului acustic inca plauzibil, pentru frecventa f=1000 Hz.
b) intensitatea maxima a semnalului acustic inca plauzibil, pentru frecventa f=1000 Hz.
c) Intensitatea maxima a unui semnal acustic tolerabil pentru urechea umana .
24. Taria sonora se exprima matematic prin relatia
I
a) T  log
I min
I min
b) T  10 log
I
3
I
c) -- T  10 log I
min
25. Fiind vorba de radiatii electromagnetice, clasificarea in functie de efectul ionizant se

face astfel:
a) --se consideră ionizante radiaţiile din domeniile X şi Gamma, şi neionizante cele din
domeniile radio, microunde, IR, VIS şi UV.
26. Intr-o radiografie cu raze X, oasele apar diferentiate de restul tesuturilor pentru ca :
a) oasele au o greutate atomica si o densitate mai mare decat carnea si astfel absorb mai
putin radiiatiile; pe film oasele apar intunecate.
b) --oasele, cu greutate atomica mai mare decat carnea, absorb in mai mare masura radiatiile;
pe film oasele apar deschise la culoare.
c) Absorbtia radiatiilor nu depinde de densitatea si de greutatea atomica a materialului
absorbant.
27. Radiatia alfa este formata din :
28. Ozonul se produce astfel:
a)-- oxigenul absoarbe razele UV scurte suferind reactiile
O2 → O*+O* si O* + O2 → O3.
b) oxigenul absoarbe razele IR suferind reactiile
O2 → O*+O* si O* + O2 → O3 .
c) prin fotoliza moleculei de oxigen la nivelul atmosferei tereste joase.
29. Legea dezintegrarii radioactive a unui nuceu radioactiv arata ca:
a) numarul de nuclee care se dezintegreaza creste exponential cu timpul.

b) valoarea constantei de dezintegrare nu depinde de tipul nucleului ci numai de conditiile
exteioare.
. -λt
c)-- N= N0 e , unde N0= mumarul initial de nuclee, N=umarul de nuclee ramase
nedezintegrate dupa timpul t, λ= constanta de dezintegrare
c) Difuziei facilitate a ionilor de Na, K, Cl si actiunii pompei de Na K, care pompeaza trei ioni de
K+ si doi de Na+ in interiorul celulei.
4
d) 31. Care din urmatoarele caracteristici sunt valabile pentru producerea potentialului de
actiune?
c) pe durata potentialului de actiune, permeabilitatea membranei pentru Na si K nu se modifica.
32. In fibrele musclare si cele nervoase amielinice, propagarea potentialului de actiune se face
c)-- din aproape in apropape.
33.Eficacitatea biologica arata
a) de cate ori efectul biologic al unei radiatii oarecare este mai puternic decat efectul unei radiatii
standard (de referinta) care este considerata radiatia alfa produsa la 200 KV.
b) --arata de cate ori efectul biologic al unei radiatii oarecare este mai puternic decat efectul unei
radiatii standard (de referinta) care este considerata radiatia X produsa la 200 KV.
c) comparatia dintre diferitele tipuri de radiatie ionizanta absorbita de un tesut sanatos.
34.Unitatea de masura pentru doza de ioni este:
b) Gray sau Rad.
c) Rem.
33. Efectele stocastice ale radiatiilor sunt
b) -Efecte biologice intarziate.
36. Radiaţiile electromagnetice sunt emise şi absorbite în natură sub formă de fotoni care
transportă fiecare o cantitate de energie egala cu
c) E= 5 eV.
37. Entalpia este
a) O functie de stare care caracterizeaza fenomenele termice si chimice care se produc in
conditii de temperatura constanta.
b) H = U – pV
c) O functie de stare care caracterizeaza fenomenele termice si chimice care se produc in
conditii de volum constant.
d) --O functie de stare care caracterizeaza fenomenele termice si chimice care se produc
5
a. cantitatea de caldura eliberata prin oxidarea unitatii de masa dintr-un principiu
alimentar, pana la produsi finali de metabolism.
b. cantitatea de caldura eliberata prin oxidarea unitatii de masa dintr-un principiu
alimentar, pana la produsi finali de metabolism, tinandu-se cont de gradul de
digestibilitate si de absorbtie al alimentelor.
c. --cantitatea de caldura pusa in libertate prin combustia unitatii de masa dintr-un

b) metabolism bazal 25%, actiune dinamica specifica a alimentelor 5%, termoreglare
10%, efort muscular 60%
c) metabolism bazal 60%, actiune dinamica specifica a alimentelor 25%, termoreglare
5%, efort muscular 10%
40. In masuratorile spectrofotometrice, extinctia unei solutii este
I0
a) -- E  lg unde I0 = intensitatea luminoasa a facicolului incident I= intensitatea
I
fascicolului emergent.
I
b) E  lg unde I0 = intensitatea luminoasa a facicolului incident I= intensitatea
I0
fascicolului emergent.
c) independenta de lungimea de unda la care a fost masurata.
CO2.
CO2.
42. Determinarea experimentala a indicelui de refractie al unei solutii se bazeaza pe
a) fenomenul de reflexie a luminii.
b) fenomenul de reflexie totala a luminii.
c) -- Fenomenul de refractie a luminii.
43. Cu ajutorul polarimetrului putem calcula
6
44. Coeficientul de tensiune superficiala al unei solutii
a) creste odata cu concentratia solutiei.
b) Scade odata cu densitatea solutiei.
c) --Scade odata cu concentratia solutiei
45. Cresterea rezistivitatii plasmei sanguine indica
a) cresterea concentratiei electrolitilor din plasma
b) cresterea presiunii arteriale.
c)-- scaderea concentratii electrolitilor din plasma sanguina.
46. Legile fotochimiei afirma ca :
a) --un foton interactionaza cu o singur molecula ; in urma interactiunii energia fotonului este
absorbita integral.
b) reactiile fotochimice sunt produse de radiatiile ionizant cu E > 5Ev.
c) Macromoleculele sufera modificari datorita absorbtiei de UV.
a. -- Variatia fluxului de substanta printr-o suprafata este proportional cu gradientul de
concentratie pe o directie data.
b. Variatia concentratie printr-o suprafata S este proportionala cu gradientul de substanta
pe o directie data.
48. Mecenismele de eliberare controlata a medicamentelor sunt
a) injectarea subcutanata sau intravenoasa si osmoza.
b) difuzia facilitata si transportul de ioni.
c)-- difuzia, eroziunea si osmoza.
d) incapsularea in ciclodextrine si injectara intravenoasa.
49. Gruparile cromofor ale proteinelor sunt
a) adenina si histidina pentru λ> 250 nm
b) glicina si arginina pentru λ< 250 nm si cisteina pentu λ> 250 nm
c) legaturile peptidice pentru λ> 250 nm
d)-- triptofanul si tirozina pentru λ> 250 nm si legatura peptidica λ< 250 nm
7
V4

a.
transport selectiv in functie de temperatura.
b.
Transport selectiv in functie presiunea arteriala.
c.
--Transport selectiv a celor doua grupe de zaharuri si inhibitia competitiva
d.
Prezenta unui zahar oarecare din grupa A in concentratii egale de o parte si de
alta a membranei poate reduce transportul unui alt zahar din aceeasi grupa
a) --conform principiului energiei minime
b)-- sub forma de dublu strat lipidic
c)-- sub forma de liposomi.
d.)--Sub forma de micele.
alteia, datorita
d. Variatiei de presiune si volum.
e. --agitatiei termice a fluidelor care tind sa ocupe tot volumul care le sta la dispozitie.
f. datorita fenomenelor de transport pasiv si activ.
g. --Variatia fluxului de substanta printr-o suprafata este proportional cu gradientul de
h. Variatia concentratiei printr-o suprafata S este proportionala cu gradientul de substanta
pe o directie data.
i. Variatia in timp a concentratiei , in orice punct al solutiei, este proportionala cu variatia
in spatiu a gradientului de concentratie.
j. Se exprima prin
dm dc
  DS
dt dt
a) D 
rT unde K = constanta lui Boltzman, T = temperatura in grade Kelvin.
6 K
b) -- kT
D unde K = constanta lui Boltzman, T = temperatura in grade Kelvin.
6 r
kT
c)
D unde K = temperatura in grade Kelvin,
7 Ionoforii sunt
1
8 Fagocitoza reprezinta
a) Inglobarea unor particule solide de dimensiuni foarte mici , se realizeaza prin emiterea
unor prelungiri protoplasmatice (pseudopode) care inconjoara particula.
c) Inglobarea de picaturi microscopice de lichid extracelular continand in suspensie
particule coloidale si macromolecule.
d) -- este influentata de inhibitia competitiva.
10 Presiunea osmotica reprezinta
a) -- presiunea care trebuie exercitata asupra solutiei pentru a o mentine in echilibru cu
solventul .
11 Cand o celula este plasata intr-o solutie hipotonica
a) --Apa patrunde in celula prin osmoza si celula se zbarceste.
b) Apa iese din celula prin osmoza , iar membrana celulara se sparge (citoliza)
d) nici un raspuns corect.
12 Presiunea osmotica a plasmei sanguine este suma dintre
d) --Presiunea coloidosmotica, presiunea osmotica a microionilor si presiunea osmotica a
moleculelor mici nedisociate.
a. Reprezinta presiunea osmotica a urinei prin depurarea completa de aceasta substanta prin
d. --reprezinta volumul de plasma sanguina depurata complet de aceasta substanta prin functia
organului respectiv, in unitatea de timp.
14 Potentialului de membrana (relatia lui Nernst) se exprima prin relatia:
zF Cint
a) E ln unde z =valenta, F= nr. Faraday, R=const. universala,
RT C ext
RT Cint
b)-- E   ln unde z =valenta, F= nr. Faraday, R=const. universala,
zF Cext
RT C ext
c) E   ln unde z =valenta, F= nr. Faraday, R=const. universala,
zF Cint
2
b )Corneea, cristalinul, umoarea apoasa, umoarea sticloasa, irisul, retina.
C --)Corneea, umoarea apoasă, cristalinul, irisul, umoarea sticloasă , retina, nervul optic.
c) existenta a trei lungimi de unda diferite (720 nm, 580 nm si 300 nm) care pot stimula
conurile.
.18 Acomodarea vizuala se face prin urmatoarele mecanisme:
a) --modificarea mecanică a razei de curbură a cristalinului;
a) 33,3 dioptrii.
b) 8,3 dioptrii
c) --3,3 dipotrii.
a) este o cavitate umplută cu endolimfă, un lichid fluid care primeşte undele sonore transmise
din aer prin urechea externă şi medie.
b) --Este elementul senzitiv al urechii interne si are rolul de microfon; situat pe membrana
basilara in unul dintre cele trei compartimente ale cohleei.
c) --detecteaza impulsurile de presiune si raspunde cu impulsuri electrice care sunt transmise
de-a lungul nervului auditiv catre creier.
creier.
21 Semnalele sonore care pot fi auzite de urechea umana sunt :
22 Curbele de tarie egala ale urechii ofera informatii despre

a)-- E = hν , unde h = constanta lui Planck, ν = frecvenţa radiaţiilor.
c) E= 5 eV.
25 Find vorba de radiatii electromagnetice, clasificarea in functie de efectul ionizant se face
astfel:
3

b) --electronii cu viteza mare lovesc o tinta metalica ; o parte din energia electronilor se transforma
c) protonii cu viteza mare lovesc o tinta metalica ; o parte din energia lor se transforma in
caldura, iar restul se transforma in raze X, producand modificari in atomii tintei.

b) --Este mai putin penetranta decat radiatia beta
fenomen:
a) Radiatia ionizanta interactioneaza cu atomii materialului din care este construit catodul,
acesta emite electroni care sunt inregistrati sub forma unui impuls electric care este
apoi amplificat.
interactioneaza direct cu materialul din care este construit anodul, iar electronii emisi
sunt inregistrati si amplificati.
c) - Între electrozii detectorului Geiger-Müller se aplică tensiune continua; radiaţia
nucleară interacţionează cu atomii gazului din interiorul tubului, pe care îi ionizează ;
ionii pozitivi sunt atraşi de catod si rezulta un impuls electric de scurtă durată care se
anulează atunci când toţi electronii ajung la anod.
d) Se utilizeaza pentru a caracteriza stabilitatea unui nucleu radioactiv si este invers proportional
cu constanta de dezintegrare
c) Reprezinta raportul dintre sarcina electrica totala de un anumit semn produsa direct sau indirect
de radiatia ionizanta in aer uscat, la 0°C presiunea de 1,013 barr, si masa aerului iradiat.
a) doza de ioni.
strabate.
4
c) Difuziei facilitate a ionilor de Na, K, Cl si actiunii pompei de Na K, care pompeaza trei ioni de K +
descendenta.
hiperpolarizarea.

a)
CO2.
CO2.
c) Nu depinde de volumul si forma hematiilor
37. Cromoforii sunt
c--) purtatori de culoare, culoarea unei solutii se datoreaza absorbtiei selective a radiatiilor vizibile.
d)-- grupari chimice ale unor molecule care absorb selectiv radiatiile vizibile.
b) Energiile cinetice ( de vibratie, translatie, rotatie) a microparticulelor (molecule, atomi,
particule subatomice) care compun sistemul termodinamic.
particule subatomice) care compun sistemul si energiile potentiale de interactiune reciproca
dintre microparticule.
39 Entalpia este
e) O functie de stare care caracterizeaza fenomenele termice si chimice care se produc in
f) --H = U + pV
g) O functie de stare care caracterizeaza fenomenele termice si chimice care se produc in
h) --O functie de stare care caracterizeaza fenomenele termice si chimice care se produc in
a) cantitatea de caldura eliberata prin oxidarea unitatii de masa dintr-un principiu alimentar, pana
la produsi finali de metabolism.
c) --cantitatea de caldura pusa in libertate prin combustia unitatii de masa dintr-un principiu
alimentar, in conditii de laborator.
5
a)-- este doza necesara pentru a asigura sterilitatea unui produs la un coeficient de securitate dat.
de timp.
interval de timp.
c) --Valoarea maxima a coeficientului respirator corespunde metabolizarii exclusive a
glucidelor
lipidelor
c. --Atmosfera, biosfera, litosfera, hidrosfera.
d. --Macronutrienti si micronutrienti
a) toata energia produsa de un muschi izolat in timpul unei stimulari izotone este mai mica atunci
cand muschiul se scurteaza, decat atunci cand muschiul functioneaza izometric.
b)-- toata energia produsa de un muschi izolat in timpul unei stimulari tetanice este mai mare atunci
cand muschiul se scurteaza, decat atunci cand muschiul functioneaza izometric
c) 30% din energia produsa de un muschi izolat in timpul unei stimulari tetanice este mai mare atunci
cand muschiul se scurteaza, decat atunci cand muschiul functioneaza izometric.
d) arata dependenta conversiei de energie si a cantitatii de ATP folosita, de conditiile mecanice
impuse.
46. Viteza maxima de scurtare a muschilor de tractiune
a) -- este de trei ori mai mica decat a muschilor tonici.
b) este de trei ori mai mare decat a muschilor tonici.
c) depinde de rata de hidroliza a ATP-ului
6
alteia, datorita
b. --agitatiei termice a fluidelor care tind sa ocupe tot volumul care le sta la dispozitie.
a. --Variatia fluxului de substanta printr-o suprafata este proportional cu gradientul de
b. Variatia concentratiei printr-o suprafata S este proportionala cu gradientul de substanta
pe o directie data.
c. Variatia in timp a concentratiei , in orice punct al solutiei, este proportionala cu variatia
d. Se exprima prin
dm dc
  DS
dt dt
a) D 
6 K
b) -- kT
6 r
c) kT
D unde K = temperatura in grade Kelvin,
5 Ionoforii sunt
6.Fagocitoza reprezinta

1
d) == este influentata de inhibitia competitiva.
8. Presiunea osmotica reprezinta
a) --presiunea care trebuie exercitata asupra solutiei pentru a o mentine in echilibru cu
solventul .
a) Apa patrunde in celula prin osmoza si celula se zbarceste.
b) --Apa iese din celula prin osmoza , iar membrana celulara se sparge (citoliza)
d.) nici un raspuns corect.
d) --Presiunea coloidosmotica, presiunea osmotica a microionilor si presiunea osmotica a
d. --reprezinta volumul de plasma sanguina depurata complet de aceasta substanta prin
12. Potentialului de membrana (relatia lui Nernst) se exprima prin relatia:
zF Cint
RT C ext
RT Cint
b) -- E   ln unde z =valenta, F= nr. Faraday, R=const. universala,
zF Cext
RT C ext
zF Cint
b) --Corneea, cristalinul, umoarea apoasa, umoarea sticloasa, irisul, retina.
. 14. Vederea tricromata presupune
conurile.
2
16 .Acomodarea vizuala se face prin urmatoarele mecanisme:
a)-- modificarea mecanică a razei de curbură a cristalinului;
a) 33,3 dioptrii.
b) 8,3 dioptrii
c) --3,3 dipotrii.
b) --Este elementul senzitiv al urechii interne si are rolul de microfon; situat pe membrana
c) --detecteaza impulsurile de presiune si raspunde cu impulsuri electrice care sunt transmise
creier.
19 .Semnalele sonore care pot fi auzite de urechea umana sunt :
20. Curbele de tarie egala ale urechii ofera informatii despre
c) E= 5 eV.
b) --electronii cu viteza mare lovesc o tinta metalica ; o parte din energia electronilor se transforma
3
b) --Este mai putin penetranta decat radiatia beta.
fenomen:
acesta emite electroni care sunt inregistrati sub forma unui impuls electric care este
apoi amplificat.
c) -- Între electrozii detectorului Geiger-Müller se aplică tensiune continua; radiaţia
a) doza de ioni.
strabate.
4
descendenta.
hiperpolarizarea.
CO2.
CO2.
35. In spectrofotometrie, folosirea filtrelor optice este necesara deoarece
a) spectrul de absorbtie al solutiei depinde de lungimea de unda a lumini folosite
b) toate corpurile apar colorate in culoarea complementara radiatiilor absorbite
c) filtrle optice selecteaza lungimea de unda la care extinctia solutiei este maxima
d) datorita gruparilor cromofore culoarea solutiei se datoreaza radiatiilor pa care moleculele care o
compun le lasa sa treaca
36. Cromoforii sunt
c) --purtatori de culoare, culoarea unei solutii se datoreaza absorbtiei selective a radiatiilor vizibile.
d) --grupari chimice ale unor molecule care absorb selectiv radiatiile vizibile.
38 Entalpia este
f) --H = U + pV
h.--O functie de stare care caracterizeaza fenomenele termice si chimice care se produc in
c) --cantitatea de caldura pusa in libertate prin combustia unitatii de masa dintr-un principiu
5
a) --este doza necesara pentru a asigura sterilitatea unui produs la un coeficient de securitate dat.
biochimic:
a) --Capetele de miozina leaga ATP-ul celular; Complexul ATP-miozina format are afinitate


d) --In urma depolarizarii membranei, se descarca vezicule cu calciu care se leaga de

a) --In timp ce neuronul motor stimuleaza fibrele musculare la nivelul placii motorii,
b) datorita hiperexcitabilitatii axonilor motori periferici se inregistreaza unde provocate
44 In atmosfera inalta au loc urmatoarele fenomene:
a) vaporii de apa si CO2 sunt absorbiti in domeniul IR iar ozonul in UV
b) vaporii de apa si CO2 sunt absorbiti in domeniul UV iar ozonul in IR
c) fotonii ionizati sunt absorbiti de moleculele atmosferei dand nastere ionosferei.
a) --structura, cataliza enzimelor, transportulul activ .
c) --receptarea de semnale hormonale sau antigenice .
46 In solutie apoasa, fosfolipidele se pot autoasambla in structuri ordonate,
--a) conform principiului energiei minime
--b) sub forma de dublu strat lipidic
--c) sub forma de liposomi.
d)--Sub forma de micele.
6
V2
1. Cresterea CO2 in atmosfera se datoreaza

a) Respiratiei plantelor si a solului
b) Numai fotosintezei plantelor
c) Efectelor climatice
d) --Diferentei intre fluxul de CO2 inspre atmosfera si fluxul CO2 dinspre
atmosfera spre sol.
2. Fixarea azotului reprezinta
a) --Conversia chimica a N2 in forme mai reactive cum sunt NH 3 sau NO3
b) Conversia chimica a nitratilor prin denitrificare.
c) Poluare cu oxizi de azot.
d) Producerea de ozon in troposfera.
a) cantitatea de caldura eliberata prin oxidarea unitatii de masa dintr-un principiu
alimentar, pana la produsi finali de metabolism.
b) cantitatea de caldura eliberata prin oxidarea unitatii de masa dintr-un
principiu alimentar, pana la produsi finali de metabolism, tinandu-se cont de
gradul de digestibilitate si de absorbtie al alimentelor.
c) --cantitatea de caldura pusa in libertate prin combustia unitatii de masa dintr-
un principiu alimentar, in conditii de laborator.
a. -- coeficientul fiziologic este mai mai mic decat cel fizic.
b. coeficientul fiziologic este mai mai mare decat cel fizic.
c. coeficientul fiziologic este egal cu cel fizic.
b) metabolism bazal 25%, actiune dinamica specifica a alimentelor 5%,
c) metabolism bazal 60%, actiune dinamica specifica a alimentelor 25%,
a) raportul dintre volumul de CO2 consumat si volumul de oxigen expirat, in
acelasi interval de timp.
b) --raportul dintre volumul de CO2 expirat si volumul de oxigen
consumat, in acelasi interval de timp.
c) raportul dintre volumul de oxigen expirat si volumul de CO2 consumat,
in acelasi interval de timp.
7. Suportul energetic al contractiei musculare este
a)-- reactia de hidroliza a ATP : ATP + H2O ADP +PA
b) reactia de hidroliza a ADP : ADP + H2O ATP +PA
c) modificarea conformationala a adeninei si miozinei.
1
a) toata energia produsa de un muschi izolat in timpul unei stimulari izotone
este mai mica atunci cand muschiul se scurteaza, decat atunci cand muschiul
functioneaza izometric.
b)-- toata energia produsa de un muschi izolat in timpul unei stimulari
tetanice este mai mare atunci cand muschiul se scurteaza, decat atunci cand
muschiul functioneaza izometric
c) 30% din energia produsa de un muschi izolat in timpul unei stimulari
tetanice este mai mare atunci cand muschiul se scurteaza, decat atunci cand
muschiul functioneaza izometric.
9. Raporul actina/miozina difera in functie de tipul de muschi astfel:
a) --4:1 pentru muschiul scheletic tipic; 20:1 pentru muschiul neted tipic; 100:1
pentru celule eucariote cu proprietati de motilitate.
b) 20:1 pentru muschiul scheletic tipic; 4:1 pentru muschiul neted tipic; 100:1
pentru celule eucariote cu proprietati de motilitate.
c) Raportul este 4:1 pentru toate tipurile de muschi.
a) --structura, cataliza enzimelor, transportulul activ.
b) numai in transportul activ si pasiv
c) --receptarea de semnale hormonale sau antigenice pentru a forma
liposomi.
11. Lipidele din compozitia membranei biologice sunt
a. fosfolipide si colesterol distribuite in dublu strat asa incat sa asigure caracterul
hidrofil general.
b. --dispuse sub forma de bistrat lipidic pentru a asigura stabilitatea mecanica a
membranei si confera un caracter hidrofobic general .
c. nici un raspuns nu este corect.
13. Difuziunea libera reprezinta patrunderea moleculelor unei substante
printre moleculele alteia, datorita
b. --agitatiei termice a fluidelor care tind sa ocupe tot volumul care le sta la
dispozitie.
a. --Variatia fluxului de substanta printr-o suprafata este proportional cu
gradientul de concentratie pe o directie data.
b. Variatia concentratie printr-o suprafata S este proportionala cu gradientul de
c. Variatia in timp a concentratiei , in orice punct al solutiei, este proportionala
cu variatia in spatiu a gradientului de concentratie.
2
15. Coeficientul de permeabilitate al membranei este
a)-- raportul dintre coeficientul de difuziune si grosimea membranei.
b) Raportul dintre grosimea membranei si coeficientul de permeabilitate.
c) Nici un raspuns nu este corect.
16. Pinocitoza reprezinta
a. Inglobarea unor particule solide de dimensiuni relativ mari , se realizeaza prin
emiterea unor prelungiri protoplasmatice (pseudopode) care inconjoara
particula.
b. --Inglobarea de picaturi microscopice de lichid extracelular continand in
c. --Transport selectiv a celor doua grupe de zaharuri si inhibitia
competitiva
a. Fenomenul de difuzie activa a moleculelor solventului printr-o
membrana permeabila.
b. --Fenomenul de difuzie pasiva a moleculelor solventului printr-o
membrana semipermeabila.
c. Fenomenul de difuzie pasiva si activa a moleculelor solventului
printr-o membrana semipermeabila.
19. Solutie hipotonica este o solutie care prezinta
a. -- presiune osmotica mai mica decat interiorul celulei ; Membrana se poate
rupe- (citoliza )
b. presiune osmotica mai mare decat interiorul celulei ; Celula se ratatineaza
c. presiune osmotica mai mare decat interiorul celulei ; membrana celulara se
rupe.
20 Presiunea osmotica a plasmei sanguine este
a) suma presiunilor osmotice ale tuturor ionilor din plasma sanguina (Na, Cl,
Ca...)
b) --suma dintre presiunea osmotica a moleculelor mici nedisociate,
presiunea osmotica a ionilor si presiunea coloid-osmotica.
c) suma dintre presiunea coloid-osmotica si presiunea moleculelor
nedisociate (aminoacizi).
21. Edemele se produc deoarece
a) creste concentratia proteinelor sanguine si lichidul intravascular trece in
spatiul interstitial sub influenta presiunii coloid-osmotice a proteinelor din
lichidul interstitial.
b) lichidul intravascular isi modifica concentratia de microioni.
c) --Scade concentratia proteinelor sanguine si lichidul intravascular trece in
spatiul interstitial sub influenta presiunii coloid-osmotice a proteinelor din
lichidul interstitial.
3
22. Potentialul chimic se exprima prin relatia:
Cint
a)   RT
------- ln
Cext
C= concentratiile substantei in interiorul respectiv exteriorul celulei.
b) Cext
  RT ln
Cint
Cint
c)   PT ln
Cext
unde P= presiunea osmotica, T= temperatura in grade Kelvin,
a. 500nm -900 nm.
b. 230 nm- 450 nm.
c. --380 nm -760 nm
24. Lumina incidenta pe suprafata ochiului strabate urmatoarele medii
transparente cu indicii de refractie corespunzatori:
a. umoarea apoasa (n= 1,33) si cristalinul (n=1,405).
b. Cristalinul ( n=1,34) si umoarea vitroasa (1,33).
c. --Umoarea apoasa (n=1,33) , cristalinul (n=1,405) si umoarea vitroasa
(n=1,33)
25. Elementul optic care traducce semnalele luminoase într-o multitudine de
semnale bioelectrice (potenţiale de acţiune) care se propagă spre lobii
occipitali ai sistemului nervos central este
a) --retina.
b)cristalinul
c) coroida.
26. Rodopsina este pigmentul continut in
a) conuri
b) iris
c)-- bastonase
27. La ochiul normal, imaginea unui obiect situat la infinit se formează
b. --pe retină, la 15 mm de cristalin, distanţă egală cu distanţa focală a
acestuia.
4
2) 28. In cazul miopiei, imaginea se formeaza
a) --in spatele retinei si corectia se face cu lentile divergente.
b) In fata retinei si corectia se face cu lentile divergente.
c) In fata retini si corectia se face cu lentile convergente.
29 Convergenta unei lentile cu distanta focala de 25 mm este
a) 4 dioptrii.
b) -- 40 dioptrii
c) 50 dipotrii.
30 Vibraţiile membranei timpanice se transmit in urmatoarea ordine:
a )-- la ciocănaş, apoi la nicovală şi scăriţă, iar de acolo la fereastra ovală, situată la
limita dintre urechea medie şi cea internă.
b) la scarita, apoi la nicovala si ciocanas care transmite mai departe vibratiile catre
fereastra ovala.
c) catre fereastra ovala, apoi la ciocanas si nicovala care transmite vibratiile spre
scarita, la limita dintre urechea medie si cea interna.
31. Intensitatea sonora reprezinta
b) --energia transportata de unda sonora printr-o suprafata de 1 m2 situata
perpendicular pe directia de propagare.
33 Nivelul sonor se exprima in :
a) Hertz.
b) Watt/ m2
c) --Decibeli.
34. Radiatiile corpusculare incarcate electric sunt urmatoarele:
a) particule alfa, particule β si neutroni.
b) Particule alfa, particule β si β+
c) --Particule α, particule β si β+, protoni.
35. In cazul radiatiei X de franare, spectrul radiatiilor este
a) Discontinuu, iar forma lui depinde de natura elementului din care este
confectionat anticatodul.
b) --Spectrul este continuu si forma lui nu depind de natura elementului
anticatodului ci numai de tensiunea de accelerare.
c) spectru de linii, frecventa depinde de elementul emitator (prin numarul
atomic Z).
36 . Radiatia alfa este formata din :
5
37.In functie de puterea penetranta, radiatiile se pot ordona ( in ordine
crescatoare a puterii penetrane) astfel:
a) radiatie gamma, radiatie beta, radiatia alfa.
b) Radiatie beta, radiatie alfa, radiatie gama.
c) --Radiatia alfa, radiatie beta, radiatie gama.
38 Functionarea detectorului cu scintilatie se bazeaza pe urmatorul fenomen:
a) ionizarea gazului din interiorul tubului, ionii pozitivi fiind atrasi de catod si
inregistrati sub forma unui curent electric de scurta durata cu ajutorul unui
fotoamplificator.
b) --Folosirea unui material care, atunci cand este lovit de radiatia ionizanta,
devine fluorescent sau emite instantaneu un puls luminos; un detector sensibil
la lumina inregistreaza intensitatea radiatiei prin cantitatea de lumina emisa de
materialul fluorescent.
c) Folosirea unui material radioactiv care emite instantaneu un puls luminos; un
detector sensibil la lumina inregistreaza intensitatea radiatiei prin cantitatea de
lumina emisa si apoi amplificata cu ajutorul unui fotoamplificator.
39 Efectele stocastice ale radiatiilor sunt
b) --Efecte biologice intarziate.
40 Activitatea unei surse se masoara in
a) --Becqerel ( Bq)
b) Secunde/numar de dezintegrari.
c) Sievert.
41. Legea Bergonie-Tribondeau se enunta astfel :
a) --O populaţie de celule este cu atât mai sensibilă la radiaţii cu cât are viteza
proceselor metabolice mai mare, este iradiată într-o fază mai precoce a mitozei
şi este mai nediferenţiată.
b) O populaţie de celule este cu atât mai sensibilă la radiaţii cu cât are viteza
proceselor metabolice mai mica, este iradiată într-o fază mai precoce a mitozei
şi este mai diferenţiată.
c) Un tesut este cu atât mai sensibil la radiaţii cu cât are metabolismul mai rapid,
este într-o fază mai precoce a mitozei şi este mai diferenţiat.
42. Unitatea de masura pentru doza de ioni este:
b) Gray sau Rad.
c) Rem.
43. Eficacitatea biologica arata
a) de cate ori efectul biologic al unei radiatii oarecare este mai puternic decat efectul
unei radiatii standard (de referinta) care este considerata radiatia alfa produsa la 200
KV.
b) --arata de cate ori efectul biologic al unei radiatii oarecare este mai puternic decat
efectul unei radiatii standard (de referinta) care este considerata radiatia X produsa
la 200 KV.
c) comparatia dintre diferitele tipuri de radiatie ionizanta absorbita de un tesut sanatos.
6
44. Membrana biologica are proprietatile unui condensator deoarece
a) are o capacitatea electrica este cu atat mai mare cu cat membrana este mai
groasa.
b) --Bistratul lipidic se comporta ca un izolator electric care permite acumularea si
separarea sarcinilor electrice pe suprafetele sale.
c) Bistratul lipidic se comporta ca un conductor electric care permite acumularea
si separarea sarcinilor electrice pe suprafetele sale.
45. Care din urmatoarele caracteristici sunt valabile pentru producerea
potentialului de actiune?
c) pe durata potentialului de actiune, permeabilitatea membranei pentru Na si K nu
se modifica.
46. In fibrele musclare si cele nervoase amielinice, propagarea potentialului de
actiune se face
c) --din aproape in apropape.
47 Cu ajutorul polarimetrului putem calcula
48. Structura si configuratia chimica a ciclodextrinelor se bazeaza pe
a) --grupari OH primare, secundare si cavitate hidrofoba asamblate in trunchi
de con
b) 10 molecule de apa si 5 molecule de oligozaharide ciclice asamblate in
trunchi de con.
c) Molecule de alcool polivinilic si apa in raport 1:3 cu diametrul cavitatii de
15 Å.
d) α , β si γ ciclodextrine aranjate in forma de trunchi de con pentru a putea
incapsula medicamente.
49. Ozonul se produce prin
a) reactia de fotoliza a apei in atmosfera inalta.
b) --Reactia fotochimica prin care oxigenul absoarbe razele UV scurte in
atmosfera
c) Ionizarea oxigenului sub influenta radiatiilor ionizante
d) Fotosinteza urmata de fotoliza oxigenului
7
biochimic:
a) Capetele de miozina leaga ATP-ul celular; Complexul ATP-miozina format are afinitate
d) In urma depolarizarii membranei, se descarca vezicule cu calciu care se leaga de
a) In timp ce neuronul motor stimuleaza fibrele musculare la nivelul placii motorii,
b) datorita hiperexcitabilitatii axonilor motori periferici se inregistreaza unde provocate
a) structura, cataliza enzimelor, transportulul activ .
c) receptarea de semnale hormonale sau antigenice .
a) conform principiului energiei minime
b) sub forma de dublu strat lipidic
c) sub forma de liposomi.
d)Sub forma de micele.
b. glicolipidele si glicoproteinele sunt orientate la exterior.
6. Difuziunea libera reprezinta patrunderea moleculelor unei substante printre moleculele
alteia, datorita
b. agitatiei termice a fluidelor care tind sa ocupe tot volumul care le sta la dispozitie.
a. Variatia fluxului de substanta printr-o suprafata este proportional cu gradientul de
b. Variatia concentratiei printr-o suprafata S este proportionala cu gradientul de substanta
pe o directie data.
c. Variatia in timp a concentratiei , in orice punct al solutiei, este proportionala cu variatia
d. Se exprima prin
dm dc
  DS
dt dt
a) D 
6 K
1
b) kT
6 r
c) kT unde K = temperatura in grade Kelvin,

D
9. Ionoforii sunt
a) transportori de ioni, din categoria antibioticelor
d) De exemplu nigericina si gramicidina
d) Nici un raspuns nu este correct.
c) concentratia glucozei in faza externa
d) este influentata de inhibitia competitiva.
12.Presiunea osmotica reprezinta
a) presiunea care trebuie exercitata asupra solutiei pentru a o mentine in echilibru cu
b) presiunea tuturor moleculelor de solvent dintr-o solutie.
solventul .
13.Cand o celula este plasata intr-o solutie hipotonica
a. Apa patrunde in celula prin osmoza si celula se zbarceste.
b. Apa iese din celula prin osmoza , iar membrana celulara se sparge (citoliza)
c. presiunea osmotica depinde numai de natura substantei dizolvate si de temperatura
d. nici un raspuns corect.
14.Presiunea osmotica a plasmei sanguine este suma dintre
d) Presiunea coloidosmotica, presiunea osmotica a microionilor si presiunea osmotica a
15.Clearance-ul unei substante pentru un organ
c. Este direct proportionala cu debitul urinar
d. reprezinta volumul de plasma sanguina depurata complet de aceasta substanta prin functia
organului respectiv, in unitatea de timp.
16.Potentialului de membrana (relatia lui Nernst) se exprima prin relatia:
2
zF Cint
RT C ext
RT Cint
b) E   ln unde z =valenta, F= nr. Faraday, R=const. universala,
zF Cext
RT C ext
zF Cint
b) Corneea, cristalinul, umoarea apoasa, umoarea sticloasa, irisul, retina.
b) existenta a trei tipuri de conuri cu pigmenti diferiti:rosu, verde, albastru
conurile.
b. Pe retină, la 15 mm de cristalin, distanţă egală cu distanţa focală a acestuia.
20.Acomodarea vizuala se face prin urmatoarele mecanisme:
a) modificarea mecanică a razei de curbură a cristalinului;
b) modificarea indicelui de refracţie a cristalinului.
a) 33,3 dioptrii.
b) 8,3 dioptrii
c) 3,3 dipotrii.
b) Este elementul senzitiv al urechii interne si are rolul de microfon; situat pe membrana
c) detecteaza impulsurile de presiune si raspunde cu impulsuri electrice care sunt transmise
creier.
23.Semnalele sonore care pot fi auzite de urechea umana sunt :
c) Zgomote, sunete muzicale si vorbirea articulata.
24Curbele de tarie egala ale urechii ofera informatii despre
a) sensibilitatea urechii la diferitele frecvente particulare continute in sunet .
25.Pagul dureros pentru urechea umana o reprezinta
b) taria sonora de 120 foni.
3
a) E = hν , unde h = constanta lui Planck, ν = frecvenţa radiaţiilor.
c) E= 5 eV.
a) se consideră ionizante radiaţiile din domeniile X şi neionizante cele din domeniul
b) electronii cu viteza mare lovesc o tinta metalica ; o parte din energia electronilor se transforma
a) E formata din nuclee de heliu.
b) Este mai putin penetranta decat radiatia beta.
c) E formata din particule care contin doi neutroni si doi protoni
fenomen:
acesta emite electroni care sunt inregistrati sub forma unui impuls electric care este apoi
amplificat.
c) Între electrozii detectorului Geiger-Müller se aplică tensiune continua; radiaţia
b) efecte biologice intarziate care apar dupa o expunere cumulative.
b) intervalul de timp în care se dezintegrează jumătate din numărul de nuclee iniţiale,
a) raportul dintre energia transferata de catre radiatie si masa substantei iradiate.
d) Se masoara in Gray sau Rad
a) doza de ioni.
4
c) Doza biologica.
b) E<5eV, care nu poate produce ionizarea ci numai excitarea atomilor mediului pe care-l strabate.
a) Actiunii pompei de Na K, care pompeaza doi ioni de K+ si trei de Na+ in interiorul celulei si
a)
Starea de repaos, depolarizarea pana la valoarea de prag, faza ascendenta, spike, faza
descendenta.
hiperpolarizarea.
a)
CO2.
b) este mai mica pentru sangele arterial decat pentru cel venos, depinzand de concentratia de
CO2.
39. Cromoforii sunt
c) purtatori de culoare, culoarea unei solutii se datoreaza absorbtiei selective a radiatiilor vizibile.
d) grupari chimice ale unor molecule care absorb selectiv radiatiile vizibile.
40.Energia interna a unui sistem termodinamic contine
c) energiile cinetice(de vibratie, translatie, rotatie) a microparticulelor (molecule, atomi,
41 Entalpia este
f) H = U + pV
h) O functie de stare care caracterizeaza fenomenele termice si chimice care se produc in
5
c) cantitatea de caldura pusa in libertate prin combustia unitatii de masa dintr-un principiu
d) pot fi determinati prin metode calorimetrice
43.In cazul proteinelor
d) coeficientul fiziologic este mai mai mic decat cel fizic.
44.Doza de sterilizare
a) este doza necesara pentru a asigura sterilitatea unui produs la un coeficient de securitate dat.
b) trebuie sa fie de minim 25 kGy
de timp.
b) raportul dintre volumul de CO2 expirat si volumul de oxigen consumat, in acelasi
interval de timp.
c) Valoarea maxima a coeficientului respirator corespunde metabolizarii exclusive a
glucidelor
lipidelor
46.Ciclul bio-geo-chimic reprezinta miscarea (circulatia) materiei intre urmatoarele
c. Atmosfera, biosfera, litosfera, hidrosfera.
d. Macronutrienti si micronutrienti

Ilovepdf Merged

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ilovepdf Merged

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Grile Biofizica

1.Sindormul Meniere poate fi diagnosticat prin :

2.Pompele ionice intervin în :

a) Transportul activ prin ATP-aza ;

3.Osmoza este implicată în :

a) Difuzia moleculelor de solvent prin membrane semipermeabile ;

4.Fenomenul de cavitație poate apărea :

a) La interacția laserilor cu materia vie ;

5.Contrastul imaginii RMN depinde de :

a) La trecerea proteinelor plasmatice în capilare ;

7.Tomografia computerizată implică :

a) Producerea de perechi electron-pozitron ;

9.Conducerea saltatorie a impulsurilor are loc :

a) În fibre nervoase nemielinizate ;

10.Ultrafiltrarea la nivel capilar :

a) Se face dinspre interstiții spre lumen ;

11. Miopia se poate corecta prin :

12. Radiația X dură este utilizată :

a) Este determinată de forțele de atracție moleculară ;

14. Radiația laser :

a) Are grad de coerență ridicat ;

15.Ultrasonografia Doppler se bazează pe :

16.Curgerea turbulentă are loc :

a) La nivelul capilarelor arteriale ;

17.Ultrasonografia este utilizată în :

a) Investigarea patologiei osoase ;

18.Complexul QRS se referă la :

a) Are grad de coerență redus ;

a) Au maxim de absorbție în ultraviolet ;

21.Ritmul beta se întâlnește în :

22.Ecografia Doppler este utilizată pentru :

a) Investigarea patologiei osoase ;

23. Audiograma măsoară :

a) Reflexia undelor sonore cu frecvența de peste 30 kHZ la nivelul timpanului ;

a) Reprezintă deficitul de percepție albastru-galben ;

25.Legea osmozei π=v•R•T , este valabilă :

a) În soluții de electroliți disociați ;

26.Electroforeza se utilizează la determinarea :

27.În microscopul electronic imaginea obiectului se formează :

a) Prin lentile de sticlă specială ;

28.În celulele aflate într-o soluție hipotonă :

a) Apa iese din celule ;

29.Perioada refractară se referă la :

30.Spectrofotometria este utilizată în :

a) Identificarea bazelor azotate ale ADN ;

31.Fenomenul de cavitație are loc la interacția materiei vii cu :

32.Transportul activ prin membrane celulare are loc :

a) Împotriva gradienților chimici de concentrație ;

33.Osmoza este implicată în :

a) Difuzia moleculelor de solvent prin membrane semipermeabile ;

34.PET (TEP) implică :

35.Imagistica prin rezonanța magnetică nucleară :

a) Generează imagini secționale ale organelor ;

36.Canalele ionice intervin în :

a) Transportul activ prin ATP-aza ;

37.Tomografia computerizată implică :

a) Producerea de perechi electron-pozitron ;

a) Măsoară activitatea electrică a creierului ;

a) Satisfac legea ”tot sau nimic” ;

a) Transportul ionilor de Na+ ;

41.Membranele celulare sunt :

a) Încărcate pozitiv pe fața internă , în repaus ;

42.Celulele plasate în soluție hipertonă :