CE SUNT?

/ CHE COSA SONO

 activități complementare demersului didactic prevăzut de
Planurile cadru și Curriculumul Național./attività
complementari all'approccio didattico previsto dai Piani
Quadro e dal Curriculum Nazionale.
 caracter științific, artistic, sportiv, vocațional - dedicate unor
grupuri de elevi care sunt interesați de acestea. /Sono di
natura scientifica, artistica, sportiva o professionale e sono
dedicati a gruppi di alunni interessati.
 CE SUNT?/ CHE COSA SONO

 se desfășoară în instituțiile de învățământ sau în afara lor.

/hanno luogo all'interno o all'esterno delle istituzioni
educative.
 organizate de școli sau de diverse instituții locale, organizații,
ONG-uri, în colaborare cu instituțiile de învățământ. /
possono essere organizzati dalle scuole o da varie istituzioni
locali o provinciali, organizzazioni, ONG, in collaborazione
con le istituzioni educative.
Activitățile
extracurriculare
 o modalitate - dezvolta anumite abilități, unele competențe -
mod mai puțin rigid, prin folosirea unor strategii moderne, a
unor abordări pozitive care le stârnesc creativitatea și
interesul pentru un anumit domeniu./sono un modo - per
sviluppare certe abilità, certe competenze - in un modo
meno rigido, usando strategie moderne, approcci positivi
che accendono la loro creatività e il loro interesse in un
campo particolare.
Contribuie/contribuire
 la dezvoltarea socială/ sviluppo sociale
 la dezvoltarea personală a elevului./ sviluppo personale
dell'alunno.
 Activitățile extracurriculare
Profesorul și școala (colaborarea cu alți factori educaționali:
familia, anumite grupuri la care aderă elevii)/Insegnante e
scuola (collaborazione con altri fattori educativi, come la
famiglia, alcuni gruppi di appartenenza degli alunni)
 misiunea de:
 a dezvolta cele mai atractive și benefice activități
extracurriculare pentru dezvoltarea elevului și/il compito di
sviluppare le attività extracurricolari più attraenti e
vantaggiose per lo sviluppo dell'alunno; e
 de a-l îndruma spre acestea,/
il compito di guidarli verso di loro,
 a-l antrena în derularea lor./ per allenarli nel loro sviluppo.
Caracteristici
 Caracter complementar rolului școlii (formativ) - rolul
complementar al activităților extracurriculare se reflectă și în
faptul că ele sunt corelate cu curricula națională și CDS-urile,
îmbogățindu-le pe acestea;
 Caracter prospectiv - vizează educarea elevilor în
concordanță cu nevoile sociale, „pentru a face față cerințelor
viitorului, pentru a putea înfrunta și răspunde unor situații
imprevizibile” (Nicola, 1996, p. 35);
 Caracter social - dezvoltă potențialul social al tinerilor și se
desfășoară de multe ori în colaborare cu instituțiile comunității
locale;
 Caracter dinamic - se modelează în funcție de dinamica
socială care influențează și forma de implementare a lor;
Caracteristici
 Caracter facultativ (opțional) (elevii NU sunt constrânși să
participe, implicarea și participarea - la libera lor alegere);
 Caracter pluri și interdisciplinar (în realizarea lor NU se
urmărește abordarea din perspectiva unei singure disciplin);
 Caracter holistic (includ parteneriate școală-familie-
comunitate; școală-biserică);
 Caracter teleologic (vizează permanent atingerea unor
finalități propuse);
 Caracter democratic - se urmărește și formarea unor
comportamente de tip democratic.
 Tipologie/Tipi di
locul desfășurării și al instituției care le gestionează
il luogo di schieramento e l'istituzione che li gestisce
• în cadrul instituțiilor de • condotto all'interno delle
învățământ, în afara curriculei istituzioni educative, al di
și, eventual, în afara clasei; fuori del curriculum e
• în afara instituțiilor de possibilmente al di fuori della
învățământ, dar sub classe;
coordonarea acestora; • al di fuori delle istituzioni
• în instituțiile de învățământ, dar educative, ma sotto il loro
organizate de alte instituții cu coordinamento;
funcții educative; • all'interno delle istituzioni
• în afara instituțiilor de educative, ma organizzate da
învățământ și organizate de alte altre istituzioni educative;
instituții cu funcții educative. • al di fuori delle istituzioni
educative e organizzate da
altre istituzioni educative.
 Tipologie/Tipi di
grupul țintă vizat și de il gruppo mirato e le sue
dimensiunea acestuia: dimensioni:
activități cu întreaga clasă de attività con l'intera classe di
elevi; alunni;
activități realizate pe grupe de attività svolte in gruppi di
elevi; alunni;
activități individualizate. attività individualizzate.

de finalitatea urmărită lo scopo previsto

caracter predominant informativ; attività prevalentemente
caracter predominant formativ. informative;
attività prevalentemente
formative.
 Tipologie/Tipi di
DIMENSIUNEA EDUCAȚIONALĂ DOMINANTĂ
LA DIMENSIONE EDUCATIVA DOMINANTE

• activități de: • attività di educazione

• educație intelectuală; intellettuale;
• activități culturale; • attività culturali;
• activități sportive; • attività sportive;
• activități artistice; • attività artistiche;
• activități de educație • attività di educazione
morală. morale.
 Tipologie/Tipi di
specificul lor, de conținut, il loro contenuto specifico,
• activități cu conținut cultural, artistic, • attività con contenuto culturale,
spiritual; artistico, spirituale;
• activități cu conținut științific si • attività con contenuto scientifico e
tehnico-aplicativ; tecnico-applicativo;
• activități sportive; • attività sportive;
• jocuri distractive; • giochi divertenti;
• activități cu caracter comunitar.

forma de organizare forma di organizzazione

• activități de masă; - attività di massa;
• activități de cerc (specializate), unde se - attività di circolo (specializzate),
includ si echipele sportive, formațiile - comprese squadre sportive, gruppi
muzicale. musicali.
Stefan (2001, p. 35-36). Stefan (2001, p. 35-36)
 Funcțiile activităților educative
extracurriculare
oferta atractivă

elevii să petreacă un timp liber în mod

PLĂCUT ȘI UTIL
gli studenti a trascorrere il loro
tempo libero in modo
PIACEVOLE E UTILE

ACTIVITĂȚI EXTRACURRICULARE INTERESANTE

ATTIVITÀ EXTRACURRICULARI INTERESSANTI
Funcția social-integrativă
 contacte cu elevi din alte clase sau școli.
 nu se pot desfășura fără o bună colaborare între cei care
sunt participanți și organizatori.
 se dezvoltă spiritul de echipă, spiritul altruist, adeseori,
în funcție de tipul activităților.
 participă prin intermediul acestor activități extracurriculare
la viața comunității, la întrajutorarea unor grupuri
defavorizate, a unor elevi cu nevoi speciale, demonstrează
aspectul comunitar și dimensiunea socială a activităților
extracurriculare.
 Funcția de dezvoltare personală
 se desfășoară în prelungirea curriculei naționale, cunoștințele
dobândite în cadrul disciplinelor studiate în orice arie
curriculară se pot completa prin activitățile
extracurriculare./si svolge come estensione del curriculum
nazionale, le conoscenze acquisite nelle materie studiate
in qualsiasi area curricolare possono essere integrate da
attività extracurriculari.
 funcție favorizată de contactul direct cu natura, de
confruntarea cu situații reale care trebuie rezolvate de
individual sau în grup în cadrul activităților extracurriculare. /
è rafforzata dal contatto diretto con la natura, dal
confronto con situazioni di vita reale da risolvere
individualmente o in gruppo durante le attività
extrascolastiche.
 Funcția de dezvoltare
vocațională
 se organizează exclusiv pe baza talentelor elevilor și
pasiunilor acestora./è organizzato esclusivamente sulla
base dei talenti e delle passioni degli studenti.

 se implică mult, nu sunt inhibați și dau frâu liber imaginației

și implicit creativității./ sono molto impegnati, disinibiti e
danno libero sfogo alla loro immaginazione e creatività.
 Funcția recuperatorie
 în cazul elevilor din școlile speciale sau a elevilor cu nevoi
educative speciale din școlile de masă.
 finalitățile lor să aibă o valoare psihoterapeutică reală.
 funcție este în strânsă legătură cu funcția integrativsocială
deoarece presupune intrarea în contact cu alte grupuri de elevi
și profesori sau membri ai unei alte comunități.
 per gli alunni delle scuole speciali o gli alunni con bisogni
educativi speciali nelle scuole tradizionali.
 i loro obiettivi per avere un reale valore psicoterapeutico.
 Questa funzione è strettamente legata alla funzione
integrativo-sociale perché implica il contatto con altri
gruppi di alunni e insegnanti o membri di un'altra
comunità.
 Importanța

 PERSONALITATE COMPLETĂ ȘI COMPLEXĂ - bază

în educația mileniului trei
 LA PERSONALITÀ INTERA E COMPLESSA - la base
dell'educazione del terzo millennio
 Tipuri de activități
 să descopere noi experiențe, noi dimensiuni ale vieții
reale./permettono agli studenti di scoprire nuove esperienze,
nuove dimensioni della vita reale.
 să dezvolte relații inter-umane pe termen lung, -elevii au
posibilitatea să participe la cercuri împreună cu alții cu care
împărtășesc aceleași pasiuni și interese./l'opportunità di sviluppare
relazioni interpersonali a lungo termine, - gli alunni hanno la
possibilità di partecipare a circoli con altre persone con cui
condividono le stesse passioni e interessi.
 de tip sportiv – contribuie la menținerea sănătății și la eliminarea
unei părți din stresul acumulat în activitățile solicitante din
punct de vedere intelectual./attività di tipo sportivo - aiutano a
mantenere la salute e ad alleviare parte dello stress delle attività
intellettualmente impegnative.
 experiențe valoroase pentru cariera viitoare a elevilor./
esperienze preziose per le future carriere degli studenti.
Importanța
 capabili să răspundă provocărilor din viitor și să contribuie la
îmbunătățirea lumii în care trăiesc.
 să învețe să se autoaprecieze și să-și recunoască abilitățile și
modul în care își vor urma drumul în viață.
 educația holistică învață copiii despre relațiile lor imediate cu
prietenii și familia lor și îi inițiază în condițiile dezvoltării sociale,
în educația pentru sănătate și îi ajută în dezvoltarea intelectuală
 essere in grado di rispondere alle sfide del futuro e contribuire
al miglioramento/modernizzazione del loro mondo.
 imparano a valorizzare se stessi, il proprio valore e riconoscono
le loro capacità e come seguiranno il loro percorso nella vita.
 L'educazione olistica insegna ai bambini le loro relazioni
immediate con gli amici e la famiglia e li introduce alle
condizioni di sviluppo sociale, all'educazione alla salute e li
aiuta nel loro sviluppo intellettuale
 Exemple de activități extracurriculare
1. Cercurile școlare
 Selecția elevilor se face în funcție de opțiunile și abilitățile
lor./ Gli studenti sono selezionati in base alle loro scelte e
capacità.
 sunt înființate având în vedere evoluția științei, tehnicii,
culturii și a intereselor elevilor. /stabiliti alla luce degli
sviluppi della scienza, della tecnologia, della cultura e degli
interessi degli alunni.
 copiii „învață” de la cadrul didactic sau îndrumătorul de cerc./
i bambini "imparano" dall'insegnante o dal leader del
cerchio.
Exemple de activități
extracurriculare
2. Pregătirea pentru olimpiade și concursuri
Prepararsi per le Olimpiadi e le competizioni
 Concursurile școlare au ca obiectiv general promovarea ideilor de
performanță și competiție în diferite domenii. Le competizioni
scolastiche hanno l'obiettivo generale di promuovere le idee di
performance e competizione in diverse aree.
 se organizează la disciplinele prevăzute în curriculumul școlar și se
adresează elevilor pasionați de unul sau mai multe dintre domeniile
științelor, artelor, tehnicii etc./Sono organizzati nelle materie
previste dal programma scolastico e si rivolgono agli alunni con
una passione per uno o più campi della scienza, dell'arte, della
tecnologia, ecc.
 promovează valori culturale și etice fundamentale, precum și
disciplina și corectitudinea competițională. / promuove valori
culturali ed etici fondamentali, così come la disciplina e la
competizione leale.
3. Meditațiile

 se derulează în instituția de învățământ, la solicitarea elevilor

sau la inițiativa cadrului didactic, și au ca scop îmbunătățirea
performanței școlare. /attività extracurricolari che si
svolgono nell'istituzione educativa, su richiesta degli
alunni o su iniziativa dell'insegnante, e sono finalizzate al
miglioramento del rendimento scolastico.
 se realizează după un grafic, stabilit la începutul anului școlar,
și antrenează elevii cu anumite dificultăți de învățare, dar și pe
cei care doresc să aprofundeze anumite materii./ si svolgono
secondo un calendario, stabilito all'inizio dell'anno
scolastico, e coinvolgono gli alunni con certe difficoltà di
apprendimento, ma anche quelli che desiderano
approfondire la conoscenza di certe materie.
4. Excursiile, drumețiile, taberele
școlare
 cele mai atractive activități extracurriculare, ele fiind de-a
dreptul solicitate de către elevi./religie, prin vizitarea
diferitelor obiective turistice. /le attività extracurricolari più
attraenti, che sono molto richieste dagli studenti.

 benefice deoarece dezvoltă spiritul de echipă, contribuie la

însușirea unor cunoștințe noi de istorie, geografie, biologie, /
Sono utili perché sviluppano lo spirito di squadra,
contribuiscono all'acquisizione di nuove conoscenze in
storia, geografia, biologia, religione, visitando diversi
luoghi.
5. Activități de caritate
 organizate de obicei la nivelul instituției de învățământ în colaborare cu
mai mulți sponsori. di solito organizzato a livello dell'istituzione
educativa in collaborazione con diversi sponsor.
 Beneficiarii - elevi care provin din medii defavorizate, elevi cu anumite
dizabilități sau unii care au nevoie de ajutor în tratarea anumitor
boli./sono alunni provenienti da ambienti svantaggiati, alunni con
certe disabilità o alcuni che hanno bisogno di aiuto nel trattamento
di certe malattie.
 pot proveni din instituția de învățământ organizatoare sau din alte școli.
 Possono venire dalla scuola organizzatrice o da altre scuole.
 pot viza grupuri de persoane vârstnice și pot consta în vizite și
prezentarea anumitor spectacole pentru aceste persoane./ può rivolgersi
a gruppi di persone anziane e può consistere in visite e nella
presentazione di alcuni spettacoli per queste persone
6.Activități de voluntariat
 activitățile de voluntariat se organizează de cele mai multe ori de
către ONG-uri sau diferite asociații, dar sunt și instituții de
învățământ care organizează astfel de activități, în parteneriat cu
diferite instituții ale administrației locale,/ Le attività di
volontariato sono spesso organizzate da ONG o da varie
associazioni, ma ci sono anche istituzioni educative che
organizzano tali attività, in collaborazione con varie
istituzioni governative locali.
 dezvoltarea simțului civic, / sviluppare la coscienza civica,
 asumarea unor responsabilități,/assumersi la responsabilità,
 formarea de atitudini moral-civice.la formazione di
atteggiamenti morali e civili
Pașii realizării unei activități
extracurriculare (p.28)

Crișan, Emil, Rotar, Adriana, Precup, Claudiu, Beleiu, Ioana Răzvan Nistor și
Mihăilă Alin (2016). Introducere în managementul proiectelor. Utilizarea
proiectelor în dezvoltarea activităţilor extracurriculare. Studii de caz pentru
disciplina Religie. Cluj-Napoca. Editura Casa Cărţii de Știinţă, p. 28
 Formular proiect activitate extracurriculară

Tabel 2/ preluare din:

Crișan, Emil, Rotar, Adriana, Precup, Claudiu, Beleiu, Ioana Răzvan Nistor și
Mihăilă Alin (2016). Introducere în managementul proiectelor. Utilizarea
proiectelor în dezvoltarea activităţilor extracurriculare. Studii de caz pentru
disciplina Religie. Cluj-Napoca. Editura Casa Cărţii de Știinţă
 BIBLIOGRAFIE
Crișan, Emil, Rotar, Adriana, Precup, Claudiu, Beleiu, Ioana
Răzvan Nistor și Mihăilă Alin (2016). Introducere în
managementul proiectelor. Utilizarea proiectelor în
dezvoltarea activităţilor extracurriculare. Studii de caz
pentru disciplina Religie. Cluj-Napoca. Editura Casa Cărţii de
Știinţă
TIPURILE DE LECȚIE
TIPOLOGIE
Lecţie de:
 achiziţionare de noi informaţii (de predare-învăţare
de comunicare de noi cunoştinţe),/ acquisizione di
nuove informazioni (insegnamento-apprendimento
comunicazione di nuove conoscenze),
 aplicare în practică a cunoştinţelor, priceperilor şi
deprinderilor,/ l'applicazione pratica di conoscenze,
competenze e abilità,
 repetare (recapitulare) şi sistematizare a
cunoştinţelor,/ ripetizione (ricapitolazione) e
sistematizzazione della conoscenza,
 verificare şi evaluare a rezultatelor şcolare./ controllare
e valutare i risultati dell'apprendimento.
LECŢIE MIXTĂ
(COMBINATĂ SAU CU TOATE VERIGILE)
LEZIONE MISTA (COMBINATA)
Deosebirea - în privinţa structurii lor, nu
este tranşantă/
La differenza - in termini di struttura - non
è netta;
 fiecare tip de lecţie conţine în structura sa elemente din celelalte
tipuri; / ogni tipo di lezione contiene nella sua struttura elementi degli altri
tipi;
 dominantă activitatea care îi dă identitatea, precum şi rolul pe care îl
are în procesul instructiv-educativ.
 l'attività dominante dà la sua identità e il ruolo che svolge nel processo
didattico-educativo

LECŢIE MIXTĂ (COMBINATĂ SAU CU TOATE

VERIGILE)
LECŢIE MIXTĂ
(COMBINATĂ SAU CU TOATE VERIGILE)
LEZIONE MISTA (COMBINATA)
Deosebirea - în privinţa structurii lor, nu este
tranşantă/
La differenza - in termini di struttura - non è
netta;
LECŢIE MIXTĂ
(COMBINATĂ SAU CU TOATE VERIGILE)
 cel mai frecvent tip la clasele primare şi gimnaziale datorită diversităţii
activităţilor, care asigură menţinerea cu mai multă uşurinţă a atenţiei, a interesului şi
a efortului intelectual al şcolarilor pe parcursul întregii lecţii./ il tipo più comune
nelle classi primarie e secondarie a causa della diversità delle attività, che rende più
facile mantenere l'attenzione, l'interesse e lo sforzo intellettuale degli alunni durante
tutta la lezione.
 Adaptate la specificul fiecărei discipline şi la nivelul capacităţilor de care
dispun elevii fiecărei clase - şi în celelalte trepte ale învăţământului./ Adattato
alle specificità di ogni materia e al livello di abilità degli alunni in ogni classe - e nelle
altre fasi dell'istruzione.
 Structura lecţiei - succesiune a evenimentelor de
instruire
Struttura della lezione - sequenza degli eventi
formativi
 converg spre înlocuirea vechilor „verigi”, „etape” sau „momente” ale lecţiei cu
ceea ce se cheamă „EVENIMENTELE” instruirii. convergono verso la
sostituzione dei vecchi "collegamenti", "fasi" o "momenti" della lezione
con quelli che vengono chiamati "eventi" dell'istruzione.

UN EVENIMENT = O SCHIMBARE
UN EVENTO = UN CAMBIAMENTO
 LECŢIA - o succesiune de evenimente externe, care, valorificând resursele avute,
conduce la declanşarea evenimentelor interne, adică la învăţare.
 LEZIONE - una sequenza di eventi esterni che, facendo uso di risorse,
porta all'innesco di eventi interni, cioè all'apprendimento.
 Lecţia de însuşire de noi cunoştinţe /
La lezione dell'apprendimento di nuove conoscenze

1. Moment organizatoric (2 – 3 1. Momento organizzativo (1 - 2

min) min)
2. Anunţarea temei şi a 2. Annuncio del tema e degli
obiectivelor operaţionale (2 – 3 obiettivi operativi (2 - 3 min)
3. Ottenere attenzione
min)
4. Comunicazione delle nuove
3. Captarea atenţiei
conoscenze (35 - 40 min)
4. Comunicarea noilor cunoştinţe 5. Fissare la conoscenza (4 - 5
(35 – 40 min) min)
5. Fixarea cunoştinţelor (4 – 5 min) 6. Assicurare la conservazione e
6. Asigurarea retenţiei şi a il trasferimento (1 - 2 min)
transferului (2 – 3 min ) 7. Fine della lezione
7. Încheierea lecţiei
 Lecţia de formare sau consolidare de priceperi şi deprinderi /
Lezione per formare o rinforzare abilità e competenze

1. Moment organizatoric: (2 1. Momento organizzativo:

– 3 min) (2 - 3 min)
2. Enunțarea temei şi a 2. Dichiarazione del tema e
obiectivelor degli obiettivi
3. Efectuarea de exerciţii/ 3. Esecuzione di
aplicaţii (cca 40 min) esercizi/applicazioni
4. Concluzii şi realizarea (circa 40 min)
feedbackului (5 – 6 min) 4. Conclusioni e feedback
(5 - 6 min)
 Lecţia de recapitulare şi sistematizare de cunoştinţe/
Revisione delle lezioni e sistematizzazione delle
conoscenze
1. Moment organizatoric: (2 1. Momento organizzativo: (2
– 3 min) - 3 min)
2. Enunţarea temei şi a 2. Indicare il tema e gli
obiectivelor operaţionale obiettivi operativi
3. Recapitularea, 3. Ricapitolazione,
sistematizarea sistematizzazione delle
cunoştinţelor (cca 40 min) conoscenze (circa 40 min)
4. Concluzii (2 – 3 min) 4. Conclusioni (2 - 3 min)
Lecţia de evaluare de cunoştinţe/ priceperi şi deprinderi/
Lezione di valutazione delle conoscenze/abilità e
competenze
1. Moment organizatoric: (2
1. Momento organizzativo: (2 - 3
– 3 min)
min)
2. Enunţarea temei
2. Dichiarazione dell'argomento
3. Verificarea cunoştinţelor
3. Verifica delle conoscenze
elevilor (35 – 40 min)
degli studenti (35 - 40 min)
 (Efectuarea probei
 (Prova pratica)
practice)
 (Compito di scrittura)
 (Efectuarea lucrării
4. Giudizi, conclusioni (5 - 6
scrise) min)
4. Aprecieri, concluzii (5 – 6
min)
 Lecţia mixtă /Lezione mista
1. Moment organizatoric: (1 – 2
1. Momento organizzativo: (1 - 2
min)
min)
2. Controllo delle conoscenze (10
2. Verificarea cunoştinţelor (10 min)
min)
3. Captarea atenţiei
3. Attira l'attenzione
4. Enunţarea temei şi a obiectivelor
4. Dichiarazione del tema e degli
operaţionale (2 min)
obiettivi operativi (2 min)
5. Transmiterea noului conţinut (25
5. Trasmettere il nuovo
min)
contenuto (25 min)
6. Fixarea cunoştinţelor (5 – 8 min)
7. Asigurarea retenţiei şi a
6. Fissare la conoscenza (5 - 8
min)
transferului (2 – 3 min)
8. Încheierea lecţiei
7. Assicurare la conservazione e il
trasferimento (2 - 3 min)
8. Fine della lezione
ASPECTE LEGATE DE
EVALUARE
/
Valutazione
 Evaluarea/Valutazione
 posibilitatea combinării metodelor tradiţionale de evaluare
(itemi obiectivi, semiobiectivi şi subiectivi care alcătuiesc
probe scrise sau orale) cu metodele
complementare/alternative de evaluare (investigaţia,
portofoliul, referatul etc.) - se urmăreşte progresul elevilor în
domeniul valorilor şi atitudinilor./ la possibilità di
combinare i metodi di valutazione tradizionali (elementi
oggettivi, semi-oggettivi e soggettivi che compongono le
prove scritte o orali) con metodi di valutazione
complementari/alternativi (indagine, portfolio, relazione,
ecc.) - l'attenzione si concentra principalmente sui progressi
degli studenti nell'area dei valori e delle attitudini.
 După proba de evaluare formativă
Dopo il test di valutazione
formativa
 Elevul va avea informaţia necesară despre ce trebuie
să înveţe sau să recapituleze. /Lo studente avrà le
informazioni necessarie su ciò che deve imparare o
rivedere.
 Proba de evaluare formativă vizează conţinuturile
esenţiale, definiţii, principii, elemente explicative
sugestive./Il campione di valutazione formativa copre
contenuti essenziali, definizioni, principi, elementi
esplicativi suggestivi.
 Itemii la care a răspuns corect - inventar util despre
cunoştinţele pe care le stăpâneşte./ Articoli con
risposte corrette - utile inventario delle conoscenze
acquisite.
 După proba de evaluare formativă
Dopo il test di valutazione
formativa
 Itemii la care a răspuns greşit sau nu a răspuns - direcţii de
revizuire sau direcţii - CEEA CE MAI TREBUIE SĂ
ÎNVEŢE./ Elementi a cui hanno risposto in modo errato o
non hanno risposto - indicazioni per la revisione o
indicazioni su cos'altro hanno bisogno di imparare.
 Evaluarea - virtuţile formative, dacă la sfârşitul fiecărui
capitol profesorul pregăteşte o analiză a erorilor făcute
de elevi la fiecare item al testului formativ. / La
valutazione dimostra le sue virtù formative se alla fine di
ogni capitolo l'insegnante prepara un'analisi degli errori
commessi dagli studenti su ogni item del test formativo.
 Evaluarea/Valutazione
Proba de evaluare - orice instrument de evaluare
proiectat, administrat şi corectat de către profesor.
Test di valutazione - qualsiasi strumento di valutazione
progettato, amministrato e segnato dall'insegnante.
 Evaluare sumativă / Valutazione sommativa
 apar, în general, la sfârșitul unei unități de învățare.
 scopul principal - de a evalua învățarea elevilor și de a o compara cu
standardele.
 contribuie la evaluarea eficacității programului, a curriculumului și a obiectivelor
acestuia.
 au loc doar de câteva ori pe parcursul anului şcolar.
 tind să obțină un scor sau un rezultat specific.
 verificano generalmente alla fine di un'unità di apprendimento.
 Lo scopo principale della valutazione sommativa è quello di valutare
l'apprendimento degli studenti e confrontarlo con gli standard.
 possono anche aiutare a valutare l'efficacia del programma, il curriculum e i suoi
obiettivi.
 hanno luogo solo poche volte durante l'anno scolastico.
 A differenza delle valutazioni formative, quelle sommative tendono ad avere un
punteggio o un risultato specifico.
 Diferenţe dintre evaluarea formativă şi evaluarea sumativă /
Differenze tra valutazione formativa e sommativa

evaluarea formativă - EVALUARE CENTRATĂ PE

PROCESE, DESTINATĂ RECTIFICĂRII, REAJUSTĂRII,
ADAPTĂRII, AMELIORĂRII ȘI REGLĂRII ÎNVĂȚĂRII ȘI
PREDĂRII,
evaluarea sumativă - utilizată pentru a furniza
informații de tip bilanț, ne mai putând influenţa
ameliorarea rezultatelor şi refacerea procesului
deja parcurs dar, poate oferi învățăminte pentru
desfășurarea unor viitoare activități didactice. /
 la valutazione formativa è una valutazione centrata sul processo, destinata a
rettificare, riaggiustare, adattare, migliorare e regolare l'apprendimento e
l'insegnamento,
 la valutazione sommativa serve a fornire informazioni di tipo inventariale, e non
può più influenzare il miglioramento dei risultati e la rielaborazione del
processo già completato, ma può fornire lezioni per le attività didattiche future.
 Întrebările/ Domande
După modul în care se poate răspunde la ele:
 a) cu răspunsuri „deschise” (elaborarea completă a
răspunsului de către elevi, stimulând originalitatea),
 de tip redactare (tratarea unei teme);
 cu răspunsuri scurte, formulate din câteva fraze sau chiar
cuvinte;
 b) cu răspunsuri „închise” (nu elaborează răspunsuri ,ci
le aleg din mai multe, din cele care le-au fost oferite).
 Itemi obiectivi
 formularea de întrebări cu răspunsuri închise (se realizează o
puternică structurare a sarcinilor propuse elevilor prin
raportare directă la obiectivele operaţionale)./ formulazione di
domande chiuse (una forte strutturazione dei compiti proposti
agli studenti si ottiene con un riferimento diretto agli obiettivi
operativi).
 Elevul nu elaborează răspunsul (identifica pe cel corect din
două sau mai multe variante posibile, în cele trei situaţii de
formulare a itemilor obiectivi)./ L'alunno non elabora la
risposta (identifica quella corretta tra due o più varianti
possibili, nelle tre situazioni di formulazione degli item
oggettivi).
Tipuri
 Itemi cu alegere multiplă
 Itemi cu alegere duală
 Itemi de ordonare/de reașezare
 Itemi de clasare
 Itemi semiobiectivi
 reprezintă itemii prin care elevului i se cere să ofere un răspuns
în totalitatea lui sau o parte componentă a unei afirmaţii sau a
unei reprezentări grafice astfel încât aceasta să capete sens şi
valoare de adevăr. / sono elementi che chiedono allo studente di
fornire una risposta nella sua interezza o una parte componente
di un'affermazione o di una rappresentazione grafica in modo
che abbia senso e valore di verità.
 Răspunsul cerut are corespondenţă directă cu datele factuale
prefigurate în curriculum (cuvinte, formule, algoritmi,
simboluri, reprezentări grafice etc.)./ La risposta richiesta ha
una corrispondenza diretta con i dati fattuali prefigurati nel
curriculum (parole, formule, algoritmi, simboli,
rappresentazioni grafiche, ecc.)
Tipuri:
 itemi cu răspuns scurt,
 itemi de completare,
 Itemi cu răspuns structurat (elaborat).
 Itemi subiectivi
 vizează capacităţi intelectuale înalte: gândire divergentă -
creativitate, caracter personal al răspunsului, capacităţi
de generalizare şi de abstractizare./ alte capacità
intellettuali: pensiero divergente - creatività, carattere
personale della risposta, capacità di generalizzazione e
astrazione.
Tipuri
 rezolvări de probleme,
 eseu - structurat/ semistructurat,
 eseu liber (nestructurat).
 Itemi directi

 Exprimare orală: interviuri și prezentări

 Scriere: eseuri
 Citire: folosirea materialului autentic – elevul
răspunde întrebărilor fie oral, fie în scris
 Ascultare (Comprehensiune): Se ascultă un mesaj oral
si se realizează o activitate urmând indicațiile
precizate în mesaj
 Itemii de indirecți
 evaluează cunoștințele fără o aplicare autentică.
 Întrebări cu alegere multiplă
 Itemi de tip cloze (să dă un paragraf sau o propoziție cu unul
sau mai multe spații libere pe care elevul trebuie să le
completeze.)
 Parafrazarea
 Reordonarea propozițiilor
Itemi cu alegere multiplă: reguli
 Răspunsul corect și distractorii trebuie să aibă
aceeași lungime, aceeași abundență de detalii și
același grad de abstractizare./ La risposta corretta e
i distrattori devono avere la stessa lunghezza, la stessa
abbondanza di dettagli e lo stesso grado di astrazione.
 Omogeni (conținut și structură gramaticală)./
Omogeneo (contenuto e struttura grammaticale).
 Distractorii: logici; prin conținut/formă trebuie să
pară că au legătură cu corpul itemului./ Distrattori:
logici; per contenuto/forma devono sembrare in
relazione con il corpo dell'articolo.
 Răspunsurile - dispuse fără nici o alternanță care
ar putea permite orientarea răspunsului./ Risposte
- disposte senza alcuna alternanza che possa
permettere l'orientamento della risposta.
 Probă de evaluare sumativă
Test di valutazione sommativa
 La o probă de evaluare sumativă - structura acesteia
să cuprindă itemi din toate categoriile.
 In un test di valutazione sommativa, si raccomanda
che la struttura del test includa elementi di tutte le
categorie.
Activitate
Activitate
Activitate
Activitate
Activitate
Alcatuiti un eseu cu tema:,, Transilvania in secolele X-
XIII,, pornind de la urmatorul reper:
 formatiunile politice prestatale romanesti in
secoleleX-XI;

 Se recomanda incadrarea raspunsului in doua pagini.

 Se puncteaza si ordonarea si argumentarea ideilor,
utilizarea limbajului istoric.
 Realizați o analiză comparativă cu o altă perspectivă
cunoscută asupra naturii umane, în maximum 10 rânduri,
justificând raportul existent între aceasta și punctul de
vedere al lui Ray Kurzweil.
 Argumentați un punct de vedere personal coerent și
structurat, în aproximativ jumătate de pagină, referitor la
opinia lui Kurzweil cu privire la natura umană, reliefând
actualitatea perspectivei asumate de autor.
 BIBLIOGRAFIE
Cerghit, Ioan și Neacşu Ioan (coord.) (2001). Prelegeri pedagogice,
Iaşi: Polirom.
Creţu Carmen (1998). Curriculum diferenţiat şi personalizat. Iaşi:
Polirom.
Creţu, Carmen (1999). Teoria curriculumului şi conţinuturile
educaţiei, Ed. Universităţii Al.I.Cuza, Iaşi
Cucoş Constantin (2002). Pedagogie (Ediţia a II-a revăzută şi
adăugită) Iaşi: Polirom.
Cucoş, Constantin (coord.), 1998, Psihopedagogie pentru
examenele de definitivare şi grade didactice. Iaşi: Polirom.
Şerdean, Ioan (2002). Pedagogie. Compendiu. Bucureşti:
Ed.Fundaţiei România de Mâine
Vlăsceanu L .(coord.), 2002, Şcoala la răscruce. Schimbare şi
continuitate în curriculumul învăţămîntului obligatoriu. Studiu de
impact. Iaşi: Polirom.
*** Curriculum Naţional.Cadru de referinţă. Bucureşti.
***Sinteză. Didactica specialității. DPPD. Universitatea Spiru Haret.
 Bibliografie și alte materiale
Cerghit, Ioan (2006). Metode de învăţământ, Ediţia a IV-a,
revăzută şi adăugită. Iaşi: Editura Polirom.
Costea, Ştefan, Şerdean, Ioan și Florea, Nadia (coord.) (2003).
Sinteze. DPPD. București: Editura Fundaţiei România de Mâine.
Crooks, T. (2001). "Valabilitatea evaluărilor formative".
Conferința anuală a Asociației de Cercetare Educațională
Britanică, Universitatea din Leeds, 13-15 septembrie 2001.
Florea, Nadia Mirela și Ţăranu, Adela Mihaela (2016). Caiet de
practică pedagogică în învăţământul preuniversitar
obligatoriu (nivelul iniţial de certificare pentru profesia
didactică) ediţia a IV-a. Bucureşti: Editura Fundaţiei România de
Mâine.
Martinez, Pierre (2008). Didactica limbilor străine.
București. Grafoart.
Nicola, Ioan (1994). Pedagogie. Editura Didactică şi
Pedagogică, RA, Bucureşti.
Radu, Ion T. (1981). Teorie şi practică în evaluarea eficienţei
învăţământului. Bucureşti, E.D.P.
Stoica, A. (2003). Evaluarea progresului şcolar. De la teorie la
practică. Ed. Humanitas Educaţional, Bucureşti.
***Sinteză. Didactica specialității. DPPD. Universitatea Spiru
Haret.
***Florea, Nadia Mirela. Grile. Practica Pedagogica I.