UNIVERSITATEA CREȘTINĂ DIMITRIE CANTEMIR

FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE ȘI ADMINISTRATIVE

ANUL IV - FRECVENȚĂ REDUSĂ
NUME: PETRESCU
PRENUME: IONUȚ-EUGEN
Nr. matricol: 20416

EXAMEN DREPT PROCESUAL CIVIL I

13 FEBRUARIE 2022
ANUL IV – FRECVENȚĂ REDUSĂ

1. Acţiunea civilă:
a) reprezintă cererea de chemare în judecată;
b) reprezintă ansamblul mijloacelor procesuale prevăzute de lege pentru protecţia
dreptului subiectiv civil sau a altor interese;
c) nu este uniformă, deoarece nu cuprinde aceleaşi mijloace procesuale, indiferent
de dreptul ce se valorifică.
Răspuns: b)

2. Potrivit principiului continuităţii:

a) membrii completului care judecă procesul trebuie să rămână aceiaşi în tot
cursul judecăţii;
b) în cazul în care una dintre părţi solicită amânarea judecăţii pentru lipsă de
apărare, judecata va continua;
c) dacă înlocuirea judecătorului împiedicat, pentru motive temeinice, să
participe la soluţionarea cauzei, a avut loc înainte de a se da cuvântul în fond părţilor,
cauza se va repune pe rol.
Răspuns: a)

3. În cursul procesului părţil sunt obligate:

a) să îndeplinească actele de procedură în condiţiile, ordinea şi termenele
stabilite de judecător, chiar dacă legea prevede altfel;
b) să urmărească desfăşurarea fără întârziere a procesului și finalizarea
acestuia, fără a avea posibilitatea renunțării la judecată;
c) să înfăţişeze, la solicitarea părţii adverse, mijlocul de probă deţinut.
Răspuns: a) / 0

4. Acţiunea în constatare:
a) poate fi primită chiar dacă partea solicită constatarea unei situaţii de fapt;
b) poate fi primită chiar dacă partea poate cere realizarea dreptului pe orice altă
cale prevăzută de lege.
c) conferă legitimare procesuală oricui are interes pentru a se constata existenţa
sau inexistenţa unui drept.
Răspuns: c)

1
5. Hotărârea pronunţată contra înstrăinătorului sau succesorului universal ori cu
titlu universal al acestuia:
a) nu este opozabilă succesorului cu titlu particular care nu a intervenit în
cauză;
b) produce de drept efecte şi contra succesorului cu titlu particular;
c) este opozabilă numai succesorului cu titlu particular care a achiziţionat cu bună-credinţă, prin
act juridic cu titlu oneros, un drept tabular.
Răspuns: b)

6. Succesorul cu titlu particular:

a) este obligat să intervină în cauză, dacă are cunoştinţă de existenţa
procesului;
b) nu poate să fie introdus în cauză la cererea părţii interesate;
c) nu poate fi introdus în cauză din oficiu.
Răspuns: a)

7. Cererile făcute de o persoană care nu are capacitate procesuală se

sancţionează cu:
a) nulitatea relativă;
b) nulitatea absolută;
c) nulitate absolută sau nulitate relativă, după caz.
Răspuns: c)

8. Exercitarea abuzivă a drepturilor procedurale:

a) se apreciază de către partea prejudiciată;
b) poate atrage răspunderea pentru prejudiciile materiale şi morale cauzate;
c) nu lipseşte de efecte actul procedural abuziv.
Răspuns: b

9. Poate să cheme în judecată o altă persoană care ar putea să pretindă, pe

calea unei cereri separate, aceleaşi drepturi ca şi reclamantul:
a) pârâtul, reclamantul şi intervenientul principal;
b) oricare dintre martorii încuviinţaţi de instanţă;
c) intervenientul accesoriu.
Răspuns: b / a

10. În temeiul principiului desfăşurării procesului în limba română:

a) cererile şi actele procedurale se întocmesc numai în limba română;
b) cetăţenii români aparţinând minorităţilor naţionale au obligaţia de a se exprima în
limba română în faţa instanţelor de judecată;
c) judecătorul sau grefierul poate face oficiul de traducător, în cazul în care părţile sau
persoanele care urmează să fie ascultate nu cunosc limba română, chiar dacă părţile nu
sunt de acord.
Răspuns: a)

2
11. Pentru aflarea adevărului în cauză, judecătorul este în drept să dispună măsuri
precum:
a) să le ceară părţilor să prezinte explicaţii, oral sau în scris;
b) să pună în dezbaterea părţilor numai împrejurările de fapt sau de drept menţionate
în cerere sau în întâmpinare;
c) să dispună administrarea probelor pe care le consideră necesare, numai dacă părţile
nu se împotrivesc.
Răspuns: a)

12. Cererile principale:

a) sunt cereri introductive de instanţă;
b) pot fi modificate prin cereri adiţionale până la primul termen de judecată la care
părţile sunt legal citate, numai cu acordul expres al tuturor părţilor;
c) nu pot cuprinde şi capete de cerere accesorii.
Răspuns: a)

13. Interesul, ca și condiție de exercitare a acțiunii civile:

a) trebuie să fie întotdeauna determinat, legitim, personal, născut, actual şi moral;
b) nu poate exista dacă dreptul pretins nu este actual, fiind supus unui termen.
c) presupune în toate cazurile existența dreptului subiectiv civil.
Răspuns: a

14. Înainte de împlinirea termenului, pot fi exercitate acţiuni preventive, precum:

a) cererea pentru executarea înainte de termen a obligaţiei de întreţinere sau a altei
prestaţii periodice;
b) cererea pentru predarea unui bun la împlinirea termenului contractual;
c) cererea pentru executarea înainte de termen a unor obligării, ori de câte ori se va
constata că aceasta poate preîntâmpina o pagubă însemnată pe care reclamantul ar
încerca-o dacă ar aştepta împlinirea termenului.
Răspuns: a), b), c)

15. Este reglementată prin norme de ordine privată:

a) necompetența materială a judecătoriei;
b) necompetența teritorială, într-un litigiu având ca obiect restituirea unui
împrumut;
c) necompetența teritorială, într-un litigiu având ca obiect partajul succesoral.
Răspuns: b), c)

16. Cererile privind obligațiile de a face sunt de competența:

a) judecătoriei, numai dacă au o valoare de până la 200.000 lei inclusiv;
b) tribunalului, dacă au o valoare mai mare de 200.000 lei;
c) judecătoriei, în toate cazurile.
Răspuns: c) / a / a, b

3
17. Tribunalul judecă în primă instanță:
a) cererile de declarare judecătorească a morții unei persoane;
b) cererile posesorii;
c) toate cererile care nu sunt date prin lege în competența altor instanțe.
Răspuns: c)

18. Când reclamantul a sesizat instanța cu mai multe capete principale de cerere
întemeiate pe un titlu comun, instanța competentă să le soluționeze se
determină:
a) ținându-se seama de acea pretenție care atrage competența unei instanțe de
grad mai înalt;
b) în raport cu valoarea fiecărei pretenții în parte;
c) în raport cu natura ori obiectul fiecărei pretenții în parte.
Răspuns: a)

19. Competența după valoarea obiectului cererii se stabilește cu respectarea

următoarelor reguli:
a) în cererea de plată parțială, valoarea cererii se socotește după partea pretinsă
de reclamant ca fiind exigibilă;
b) în cererile privind constatarea nulității absolute a unui act juridic, se va ține
seama de valoarea obiectului actului;
c) în cererile privind uzufructul unui imobil, valoarea se determină în funcție de
valoarea impozabilă, stabilită potrivit legislației fiscale.
Răspuns: a, b, c

20. Este de competența exclusivă a instanței locului situării imobilului:

a) cererea prin care se solicită să se constate că reclamantul are un drept de uz
asupra imobilului;
b) cererea având ca obiect plata chiriei restante datorate în temeiul contractului
de închiriere a unui imobil;
c) cererea în revendicare a unui imobil formulată de un moștenitor împotriva
unei persoane străine de moștenire, debitoare a defunctului.
Răspuns: a, b, c

21. Speță:
Prin cererea înregistrată la data de 15 martie 2020 sub nr. 2457/3/2020, reclamantul
AA, domiciliat în sectorul 1 București a sesizat Tribunalul București cu o acțiune prin care
a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâtul BB, domiciliat în Constanța, să pronunțe
o hotărâre care să țină loc de contract de vânzare-cumpărare. În motivarea cererii,
reclamantul AA a arătat că la data de 01 august 2019 acesta, în calitate de promitentcumpărător,
a încheiat cu pârâtul BB, în calitate de promitent-vânzător, promisiunea
bilaterală de vânzare-cumpărare autentificată sub nr. XXXX de notarul public CC, cu
sediul în sectorul 1 București, prin care pârâtul s-a obligat să-i vândă reclamantului
imobilul teren în suprafață de 500 mp situat în Constanța, Bulevardul Mamaia nr. 259 bis.
S-a învederat că, așa cum rezultă din promisiunea atașată, prețul de vânzare a fost stabilit
la suma de 250.000 de lei din care, la momentul perfectării promisiunii, a fost achitată

4
pârâtului, cu titlu de avans, suma de 50.000 de lei și, tot la acel moment, potrivit
stipulațiilor promisiunii, a fost predat reclamantului imobilul respectiv. În cuprinsul
promisiunii se mai prevede că părțile se vor prezenta la același notar public, CC la data
de 01.09.2019, ora 10,00, pentru perfectarea contractului de vânzare-cumpărare în formă
autentică și plata diferenței de preț. Însă, la data respectivă, așa cum rezultă din
încheierea de certificare de fapte emisă de notarul public CC, doar reclamantul a fost
prezent la sediul notarului public, lipsind pârâtul.
Prin întâmpinarea formulată în termen, pârâtul BB a recunoscut încheierea și conținutul
promisiunii de vânzare-cumpărare, însă a invocat excepția necompetenței materiale a
Tribunalului București, raportat la valoarea obiectului cererii ( în sensul că diferența de
preț, ca valoare a părții obiectului dedus judecății, este în cuantum de 200.000 de lei),
excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului București, raportat la locul situării
imobilului și excepția prescripției dreptului material la acțiune.
La primul termen de judecată, terțul DD a depus în ședința de judecată o cerere de
intervenție voluntară accesorie în favoarea pârâtului BB, cu motivarea că, acesta din urmă
îi promisese vânzarea aceluiași imobil prin înscrisul sub semnătură privată din 20 august
2019, astfel că acesta urmărește să susțină apărarea pârâtului și respingerea cererii
reclamantului.

21.1. Indicați argumentat în fapt și în drept soluția asupra excepției necompetenței

materiale a Tribunalului București;

21.2. Indicați argumentat în fapt și în drept soluția asupra excepției necompetenței

teritoriale a Tribunalului București;

21.3. Precizați argumentat dacă, în speță, intervenția accesorie este admisibilă în

raport cu motivarea invocată de terț;

21.4. Indicați cinci diferențe între intervenția principală și intervenția accesorie.

NOTĂ: Subiectele tip grilă, de la 1 la 20, sunt de tip deschis, în sensul că

răspunsul corect poate avea o variantă, 2 variante, 3 variante sau nici o variantă dintre
cele propuse.

Fiecare răspuns corect la subiectele grilă va fi punctat cu 0, 25.

La subiectul speță se vor acorda 5 puncte, din care: câte 1,5 puncte pentru identificarea
soluției corecte și argumentarea în fapt și în drept la cerințele 21.1 și 21.2. și câte 1
punct pentru fiecare dintre răspunsurile de la cerințele 21.3. și 21.4.

Teza de examen cu subiectele rezolvate va fi trimisă prin e-mail la adresa

elisabeta.rosu@ucdc.ro până cel mai târziu la data de 12.02.2022, ora 16,00, urmând ca
în ziua examenului ( 13.02.2022 ) să se facă prezența conform planificării comunicate
de către Secretariat.
LECTOR UNIV. DR. ROȘU ELISABETA

21.2 Cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul

5
pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.
21.1 Orice alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei inclusiv, indiferent de
calitatea părţilor, profesionişti sau neprofesionişti (art. 94, pct. 1, lit. j). În ceea ce priveşte
cererile patrimoniale al căror obiect are o valoare de peste 200.000 lei, acestea intră în competenţa
de primă instanţă a tribunalului.