TEMA 4.

CONTABILITATEA STOCURILOR
4.1. Noțiunea, clasificarea și caracteristica stocurilor;
4.2. Recunoașterea şi evaluarea stocurilor;
4.3. Contabilitatea materialelor;
4.4. Contabilitatea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată şi a uzurii
acestora.

4.1. Noțiunea, clasificarea și caracteristica stocurilor

Stocurile reprezintă activele circulante care sunt:

- destinate pentru a fi vândute pe parcursul desfășurării normale a activității;

- în curs de execuție în procesul desfășurării normale a activității; sau

- sub formă de materii prime, materiale de bază și alte materiale consumabile, care
urmează a fi folosite în procesul de producție, pentru prestarea serviciilor și/sau în
alte scopuri gospodărești.

Spre deosebire de celelalte categorii de bunuri economice, stocurile se

consumă la prima lor utilizare în procesul de producție sau se realizează în
procesul de desfacere integral, ulterior fiind înlocuite cu exemplare noi.

Componența stocurilor este elucidată în tabelul 1.

1
 Tabelul 1

Componența stocurilor

Materiale Active Obiecte de Producția Produse Mărfuri

biologice mică în curs de
circulante valoare și execuție
scurtă
durată

Obiectele Animale Bunurile Bunuri care Bunurile Bunuri

muncii sub existente în valoarea nu au trecut fabricate în procurate
formă de entitate în unitară a toate stadiile cadrul entității
de entitate
materii scopul cărora nu de prelucrare care includ:
prime, creșterii depășește prevăzute în semifabricatele, în vederea
materiale de pentru a fi plafonul procesul produsele finite revânzării
bază și ulterior stabilit de tehnologic, și produsele sau bunuri
materiale vândute sau legislație precum și secundare transmise
consumabile trecute în (6000 lei) sau produsele destinate spre
care spre categoria pragul de nesupuse vânzării sau
vânzare
deosebire de animalelor de semnificație probelor consumului
mijloacele de muncă prevăzut de tehnice și intern. magazinelor
muncă (activelor politicile recepției sau proprii.
participă o biologice contabile, necompletate
singură dată imobilizate). indiferent de în întregime,
în procesul durata de precum și
de producție serviciu sau costurile
și în cu o durată aferente
întregime își de serviciu serviciilor și
transferă nu mai mare lucrărilor în
valoarea de un an curs de
asupra indiferent de execuție.
produselor valoarea
nou create. unitară.

4.2. Recunoașterea şi evaluarea stocurilor

Necesitatea recunoașterii și evaluării corecte a stocurilor decurge din faptul că
acestea furnizează un important volum de informații utilizate de conducerea
entității în procesul decizional. În calitatea lor de elemente de natura activelor

2
circulante stocurile sunt recunoscute în condițiile în care se respectă simultan
următoarele condiții:

 sunt controlate de entitate, adică se află în proprietatea acesteia;

 există probabilitatea obținerii de către entitate a beneficiilor economice
viitoare din utilizarea stocurilor;
 sunt destinate utilizării în ciclul normal de producție/prestării serviciilor
sau vor fi vândute în termen de 12 luni;
 costul de intrare poate fi determinat în mod credibil.

Potrivit SNC,,Stocuri” stocurile pot fi evaluate în următoarele momente:

 La intrarea în patrimoniu, se efectuează la data intrării stocurilor, se numește

evaluare inițiață. Costul de intrare se determină:
 În momentul cumpărării, fabricării sau altor intrări a activului;
 În baza datelor documentelor primare;
 În funcție de tipul stocurilor, modul, sursa de procurare sau fabricare.
 La ieșirea (consumul, vânzarea sau transferul în componența activelor
imobilizate) din patrimoniu, se numește evaluare curentă. Pot fi aplicate
metode:
 Metoda costului standard;
 Metoda prețului cu amănuntul;
 Metoda identificării specifice;
 Metoda costului mediu ponderat;
 Metoda FIFO.
 La data întocmirii situațiilor financiare (ultima zi a perioadei de gestiune), se
numește evaluare ulterioară. Pentru toate stocurile (excepție obiectele de
mică valoare și scurtă durată) – suma cea mai mică dintre costul de intrare și
valoarea realizabilă netă.
Valoarea realizabilă netă – prețul de vânzare estimat al stocurilor
diminuat cu costurile estimate pentru finalizare (completare) și costurile
estimate de vînzare.

3
 Costul de intrare cuprinde:
a) pentru stocurile cumpărate – valoarea de cumpărare și costrile
direct atribuibile intrării. De exemplu: costul de transportare-aprovizionare,
încărcare, descărcare, asigurare în drum, impozitele și taxele nerecuperabile
etc., cu deducerea reducerilor comerciale și rabaturilor.
b) pentru stocurile fabricate în cadrul entității – costurile de
producție efective, care includ:
- costuri materiale directe și repartizabile;
- costuri cu personalul directe și repartizabile;
- costuri indirecte de producție.
c) pentru stocurile intrate din alte surse, cum ar fi schimb cu alte
active, primite cu titlu gratuit, ieșirea activelor imobilizate, se evaluează
reieșind din valoarea justă, adică valoarea stabilită între părți interesate,
informate și independente.
Pentru evaluarea curentă a stocurilor pot fi aplicate următoarele
metode:
Metoda costului standard – poate fi utilizată la evaluarea curentă și
controlul operativ al existenței produselor finite și producției în curs de
execuție, drept bază servind normele de consum a materialelor, normativele
privind retribuirea muncii etc.;
Metoda prețului cu amănuntul – se aplică pentru determinarea costului
stocurilor de articole numeroase și cu mișcare rapidă care au marje similare
și pentru care nu este rațional să se folosească altă metodă;
Metoda identificării specifice – se utilizează pentru determinarea costului
stocurilor individuale care nu sunt reciproc substituibile. Metoda este
adecvată pentru stocurile ce fac obiectul unei comenzi distincte, indiferent
dacă au fost cumpărate sau fabricate;
Metoda FIFO – evaluarea stocurilor la costurile primelor intrări. Se aplică
regula: prima ieșire – prima intrare.

4
 Modul de aplicare a metodei FIFO după fiecare ieşire a stocurilor

Date iniţiale. Stocul de materiale la 1 octombrie 2020 la o entitate a constituit

7 000 kg cu costul de intrare 20,50 lei/kg. În cursul lunii octombrie 2020 la
depozitul de materiale au avut loc următoarele operaţiuni:
1) 6 octombrie – intrare 5 000 kg la preţul de 19,0 lei/kg;
2) 11 octombrie – intrare 7 500 kg la preţul de 19,50 lei/kg;
3) 15 octombrie – ieşire (consum) 11 800 kg;
4) 22 octombrie – intrare 9 600 kg la preţul de 22,0 lei/kg;
5) 25 octombrie – ieşire (consum) 4 700 kg;
6) 27 octombrie – intrare 1 500 kg la preţul de 21,50 lei/kg;
7) 29 octombrie – ieşire (consum) 2 200 kg.
În baza datelor din exemplu, la aplicarea metodei FIFO pentru evaluarea
stocurilor se întocmesc calculele prezentate în tabelul 1.
Tabelul 1
Calculul costului materialelor consumate în baza metodei FIFO după fiecare ieşire

Intrări Ieşiri Sold

Data cant., preţ, valoarea, cant., preţ, valoare cant., preţ, Valoarea
kg lei/kg lei kg lei/k a, kg lei/kg ,
g lei lei
1 octombrie 2020 - - - - 7 000 20,50 143 500
6 octombrie 2020 5 000 19,0 95 000 - - 7 000 20,50 143 500
5 000 19,0 95 000
12 000 - 238 500
11 octombrie 2020 7 500 19,50 146 250 - - 7 000 20,50 143 500
5 000 19,0 95 000
7 500 19,5 146 250
19 500 - 384 750
15 octombrie 2020 - - 7 000 20,50 143 50 200 19,0 3 800
4 800 19,0 0 7 500 19,5 146 250
91 200
11 800 - 234 7 700 - 150 050
700
22 octombrie 2020 9 600 22,0 211 200 - - 200 19,0 3 800
7 500 19,5 146 250
9 600 22,0 211 200
17 300 - 361 250
25 octombrie 2020 - - - 200 19,0 3 800 3 000 19,5 58 500
4 500 19,5 87 750 9 600 22,0 211 200
4 700 - 91 550 12 600 - 269 700
27 octombrie 2020 1 500 21,50 2 250 - - 3 000 19,5 58 500
9 600 22,0 211 200
1 500 21,50 32 250
14 100 - 301 950
5
29 octombrie 2020 - - 2 200 19,5 42 900 800 19,5 15 600
9 600 22,0 211 200
1 500 21,50 32 250
11 900 - 259 050
31 octombrie 2020 23 600 484 700 18 700 - 369 11 900 - 259 050
(total) 150
Potrivit metodei FIFO materialele eliberate de la depozit se evaluează astfel:
- la data de 15 octombrie 2020:
7 000 kg la preţul de 20,50 lei/kg = 143 500 lei
4 800 kg la preţul de 19,50 lei/kg = 91 200 lei
Total 11 800 kg 234 700 lei
- la data de 25 octombrie 2020:
200 kg la preţul de 19,0 lei/kg = 3 800 lei
4 500 kg la preţul de 19,5 lei/kg = 87 750 lei
Total 4 700 kg 91 550 lei
- la data de 29 octombrie 2020:
2 200 kg la preţul de 19,5 lei/kg = 42 900 lei
Total 2 200 kg 42 900 lei
Costul stocului final de materiale se determină astfel:
a) costul stocului iniţial – 143 500 lei
b) costul materialelor intrate – 484 700 lei
c) costul materialelor consumate – 369 150 lei
Valoarea stocului final (a + b – c) 259 050 lei
Conform calculelor efectuate entitatea contabilizează:
- costul materialelor intrate în sumă de 484 700 lei – ca majorare concomitentă a stocurilor
şi datoriilor curente;
- costul materialelor consumate în sumă de 369 150 lei – ca majorare a costurilor activităţii
de bază şi diminuare a stocurilor.

Metoda costului mediu ponderat – prevede reflectarea în contabilitate a

stocurilor la valoarea medie a stocurilor disponibile. Metoda dată presupune
determinarea valorii stocurilor ieșite conform relației:
CMP = (CS + CI) / (QS + QI), unde:
CS – costul stocului la începutul perioadei de gestiune;
CI – costul stocurilor intrate pe parcursul perioadei de gestiune;
QS – cantitatea stocurilor la începutul perioadei de gestiune;
QS - cantitatea stocurilor intrate pe parcursul perioadei de gestiune.
Modul de aplicare a metodei costului mediu ponderat

Date iniţiale. Utilizînd datele din problema 1 să presupunem că entitatea

evaluează ieşirile de materiale conform metodei costului mediu ponderat după
fiecare intrare.

6
 În baza datelor din exemplu, costul materialelor consumate se determină în
modul prezentat în tabelul 2.

Tabelul 2
Calculul costului materialelor consumate conform metodei costului mediu
ponderat determinat după fiecare intrare

Intrări Ieşiri Sold

Data cant., preţ, valoarea, cant., preţ, valoarea, cant., preţ, valoarea,
kg lei/kg lei kg lei/kg lei kg lei/kg lei
1 octombrie - - - - 7 000 20,50 143 500
2020
6 octombrie 5 000 19,0 95 000 - - 12 000 19,875 238 500
2019
11 octombrie 7 500 19,50 146 250 - - 19 500 19,731 384 750
2020
15 octombrie - - 11 800 19,731 232 825,8 7 700 19,731 151 924
2020
22 octombrie 9 600 22,0 211 200 - - 17 300 20,990 363 124
2020
25 octombrie - - 4 700 20,990 98 653 12 600 20,990 264 471
2020
27 octombrie 1 500 21,50 32 250 - - 14 100 21,044 296 721
2020
29 octombrie - - 2 200 21,044 46 296,8 11 900 21,044 250 424
2020
31 octombrie 23 600 - 484 700 18 700 - 377 775,6 11 900 21,044 250 424
2020
- Costul mediu ponderat după intrarea din 6 octombrie 2020:
143 500 lei  95 000 lei 238 500 lei
  19,875 lei/kg ;
7 000 kg  5 000 kg 12 000 kg
- Costul mediu ponderat după intrarea din 11 octombrie 2020:
238 500 lei  146 250 lei 384 750 lei
  19,731lei/kg ;
12 000 kg  7 500 kg 19 500 kg
- Costul mediu ponderat după intrarea din 22 octombrie 2020:
151924,2 lei  211 200 lei 363124,2 lei
  20,990 lei/kg ;
7 700 kg  9 600 kg 17 300 kg
- Costul mediu ponderat după intrarea din 27 octombrie 2020:
264 471,2 lei  32 250 lei 296 721,2 lei
  21,044 lei/kg .
12 600 kg  1 500 kg 14 100 kg
Conform metodei costului mediu ponderat calculat după fiecare intrare,
materialele eliberate din depozit se evaluează astfel:
- la 15 octombrie 2020 – în sumă de 232 825,8 lei (11 800 kg x 19,731
lei/kg);
- la 25 octombrie 2020 – în sumă de 98 653 lei (4 700 kg x 20,990 lei/kg);
7
 - la 29 octombrie 2020 – în sumă de 46 296,8 lei (2 200 kg x 21,044 lei/kg).
Costul stocului final de materiale poate fi determinat prin următoarele două
variante:
Varianta I
a) costul stocului iniţial – 143 500 lei;
b) costul materialelor intrate – 484 700 lei;
c) costul materialelor consumate – 377 775,6 lei;
Costul stocului final (a + b – c) 250 424,4 lei
Varianta II
a) cantitatea stocului final – 11 900 kg;
b) costul mediu ponderat la sfîrşitul perioadei – 21,044 lei;
Costul stocului final (a x b) 250 424,4 lei.
Conform calculelor efectuate entitatea contabilizează:
- costul materialelor intrate în sumă de 484 700 lei – ca majorare
concomitentă a stocurilor şi datoriilor curente;
- costul materialelor consumate în sumă de 377 775,6 lei – ca majorare a
costurilor activităţii de bază şi diminuare a stocurilor.
Evaluarea ulterioară a stocurilor se face la valoarea cea mai mică dintre costul
de intrare și valoarea realizabilă netă, care poate fi mai mică decât valoarea
contabilă a stocurilor în cazurile:

- deteriorării sau degradării parțiale;

- învechirii morale parțiale sau integrale;

- reducerii prețului de vânzare;

- creșterii eventualelor cheltuieli aferente finalizării și vânzării stocurilor etc.

4.3. Contabilitatea materialelor

Materialele sunt bunurile economice utilizate în procesele de producție,
prestare a serviciilor, executare a lucrărilor, precum și la deservirea activităților
administrative și comerciale:
 Materii prime și materiale de bază;
 Materiale auxiliare;
 Combustibil;
 Materiale pentru ambalat;
 Piese de schimb;
8
  Anvelope și acumlatoare procurate separat de mijloacele de transport
etc.

Toate operațiile cu privire la mișcarea materialelor se înregistrează în

documentele primare, conținutul și forma cărora depinde de:
- sursa intrării, pentru materialele intrate de la:
Furnizori;
Fabricare proprie;
Lichidarea mijloacelor fixe și obiectelor de mică valoare și scurtă durată;
Plusurile stabilite la inventariere;
Schimb cu alte active etc.

- direcțiile utilizării, pentru materialele ieșite:

Fabricarea produselor;
Necesități administrative;
Corectarea rebutului;
Vânzare altor entități sau lucrătorilor proprii;
Stabilirea lipsurilor cu ocazia inventarierii etc.
Perfectarea documentară a mișcării materialelor:
 Documente primare:
 Factură fiscală;
 Bon de intrare a materialelor;
 Fișă limită de consum;
 Bon de consum a materialelor;
 Proces – verbal privind rezultatele inventarierii;
 Notă contabilă etc.
 Documentele centralizatoare:
 Registrul evidenței materialelor primite;
 Registrul procurărilor;
 Registrul vânzărilor.

9
  Registre contabile – Registru de evidență sintetică și analitică la contul
211,,Materiale”.

Evidența sintetică a materialelor aflate în patrimoniul entității se ține în

contul de activ de gradul I - 211,,Materiale”.
În debitul contului 211,,Materiale” se reflectă:
- Costul de intrare al materialelor procurate;
- Costul efectiv al materialelor fabricate la entitate;
- VRN a materialelor obținute în urma casării mijloacelor fixe și a obiectelor de
mică valoare și scurtă durată;
- valoarea justă a plusurilor constatate cu ocazia inventarierii;
- suma majorării (ajustării) valorii materialelor intrate în anii precedenți.
În creditul contului 211,,Materiale” se reflectă:
- valoarea contabilă a materialelor ieșite de la entitate prin calea vânzării,
transmiterii în capitalul social al altei entități, transmiterii cu titlu gratuit, constatate
lipsuri la inventariere etc.
- valoarea materialelor pentru necesitățile de producție și alte necesități ale
entității;
- diferența dintre valoarea de intrare (costul) a materialelor și valoarea realizabilă
netă a acestora;
- suma micșorării (ajustării) valorii materialelor intrate în anii precedenți.
Soldul contului 211,,Materiale” este debitor și reprezintă valoarea
materialelor existente la sfîrșitul perioadei de gestiune.
Evidența sintetică a intrării și consumului de materiale este redată în tabelul
2.

10
 Tabelul 2
Contabilitatea materialelor
N d/o Conținutul operațiilor economico - Corespondența
financiare conturilor
Debit Credit
Intrarea materialelor
1. Reflectarea valorii materialelor cumpărate de
la furnizori:
- la suma fără TVA 211 521, 522
- la suma TVA aferentă 534 521, 522
2. Reflectarea valorii materialelor intrate prin
intermediul titularilor de avans:
- la suma fără TVA 211 226, 532
- la suma TVA aferentă 534 226, 532
3. Reflectarea valorii materialelor intrate din 211 811, 812
producția proprie
4. Reflectarea valorii materialelor intrate cu titlu 211 622
gratuit
5. Reflectarea valorii materialelor intrate ca aport 211 313, 314
al proprietarilor în capitalul social
6. Reflectarea valorii juste a materialelor stabilite 211 612
plusuri în urma inventarierii
Ieșirea materialelor
7. Reflectarea valorii materialelor utilizate pentru 811, 812 211
fabricarea produselor, prestarea serviciilor
8. Reflectarea valorii materialelor utilizate pentru 821 211
nevoile gospodărești ale secțiilor de producere
9. Reflectarea valorii materialelor utilizate pentru 713 211
necesitățile administrative ale entității

11
 10. Reflectarea valorii materialelor utilizate în 712 211
operațiile aferente expedierii produselor și
mărfurilor
11. Reflectarea valorii materialelor utilizate pentru 111, 121 211
crearea imobilizărilor necorporale, construcția
și montarea mijloacelor fixe
12. Reflectarea valorii contabile a materialelor 714 211
vândute, stabilite lipsuri în urma inventarierii

Problema 1. În luna septembrie a anului 2021 entitatea Favor S.R.L. a

procurat materiale de la un furnizor din Republica Moldova în valoare de 203 000
lei, inclusiv TVA – 20 %. Serviciile organizației de transport au constituit 550 lei,
TVA – 20 %. Descărcarea materiei prime a fost asigurată de angajații entității,
cărora li s-a calculat salariu în mărime de 950 lei, precum și contribuții de
asigurare socială (potrivit normelor în vigoare). Entitatea Favor S.R.L. s-a achitat
integral cu furnizorul prin virament. În decursul lunii din depozitul entității au fost
eliberate materiale pentru: fabricarea produselor finite – 25 000 lei; întreținerea
utilajului de producție – 7 000 lei; reparația clădirii administrative – 6 300 lei.

Jurnalul de înregistrare a operaţiilor economice:

Corespondenţa
№ Conţinutul operaţiei Suma, lei conturilor
Debit Credit
1 2 3 4 5
1. Înregistrarea valorii materialelor achiziționate de la 169 166,67 211 521

furnizor (fără TVA) [(203 000 – (203 000 / 6)]

2. Reflectarea TVA aferentă materialelor achiziționate 33 833,33 534.4 521

(203 000 / 6)

12
3. Reflectarea serviciilor prestate de către organizația de 550 211 544

transport

4. Reflectarea TVA aferentă serviciilor de transport 110 534.4 544

prestate (550 * 20 %)

5. Calcularea salariilor angajaților pentru descărcarea 950 211 531

materialelor

6. Calcularea contribuțiilor de asigurări sociale obligatorii 228 211 533

aferente salariilor calculate (CAS) (24 %) (950 * 24 %)

7. Achitarea datoriei față de furnizorul de materiale 203 000 521 242

8. Achitarea pentru serviciile prestate de către organizația 660 544 242

de transport

9. Înregistrarea consumului de materiale pentru fabricarea 25 000 811 211

produselor finite

10. Înregistrarea consumului de materiale pentru 7 000 821 211

întreținerea utilajului secției de producție

11. Înregistrarea consumului de materiale pentru reparația 6 300 713 211

clădirii administrative

13
 4.4. Contabilitatea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată şi a uzurii
acestora
Obiecte de mică valoare şi scurtă durată - bunuri valoarea unitară a cărora nu
depăşeşte 6000 lei sau pragul de semnificaţie prevăzut în politicile contabile,
indiferent de durata de serviciu sau cu o durată de serviciu nu mai mare de un an,
indiferent de valoarea unitară.
În componenţa lor sânt incluse instrumente şi dispozitive cu destinaţie generală
şi specială, ambalaj tehnologic, inventar de producţie, îmbrăcăminte şi încălţăminte
specială, dispozitive de protecţie, lenjerie etc.
Generalizării informaţiei privind existenţa şi mişcarea OMVSD este destinat
contul 213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”. Este un cont de activ. În
debit se înregistrează costul de intrare al obiectelor intrate şi construcţiilor
provizorii ridicate, iar în credit — ieşirea acestor bunuri şi valoarea materialelor
obţinute din lichidarea obiectelor.
Generalizarea informaţiei privind evidența uzurii OMVSD se ține la contul
cu funcție contabilă de pasiv 214 „Uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă
durată”. În credit se înregistrează calcularea uzurii obiectelor de mică valoare şi
scurtă durată, a construcțiilor și dispozitivelor provizorii, iar în debit — anularea
uzurii calculate aferente obiectelor de mică valoare şi scurtă durată scoase din
funcțiune. Soldul final creditor indică suma uzurii calculate la finele perioadei de
gestiune.
Obiectele indicate, de regulă, sunt procurate de la terţi. Ele sunt estimate la
valoarea de cumpărare cu includerea costurilor ce ţin de încărcarea, transportarea şi
descărcarea lor. Trecerea la intrări se efectuează în baza facturilor fiscale şi altor
documente. În acest caz se debitează contul 213 şi se creditează conturile:
521 – la procurarea obiectelor de la furnizori;
812 – la raportarea serviciilor activităţilor auxiliare după destinaţie (de
exemplu, în cazul transportării obiectelor cumpărate cu ajutorul camioanelor);
531 – la suma retribuirii muncii calculate personalului la lucrările de
încărcare şi descărcare.
14
 Dacă în documentul furnizorului este evidenţiată suma taxei pe valoarea
adăugată, iar obiectele procurate sânt destinate necesităţilor de antreprenoriat,
atunci taxa pe valoarea adăugată este reflectată astfel:
debit contul 534, credit contul 521.
Contabilitatea predării în exploatare a OMVSD este organizată în
dependență de valoarea lor:
1) Din depozit obiectele sânt transmise în exploatare conform fişelor-limită
pentru ridicarea bunurilor materiale sau bonurilor (de uz intern).
Transmiterea în exploatare a OMVSD, valoarea unitară a cărora nu depăşeşte 1/6
din plafonul stabilit de legislaţie (1000 lei), uzura nu se calculează și se reflectă
astfel:
debit conturile 811, 812, 712, 713 etc., credit contul 213.
2) Obiectele de mică valoare şi scurtă durată, a căror valoare unitară
depăşeşte 1/6 din plafonul stabilit de legislaţie (1 000 lei) se decontează la
costuri/cheltuieli curente, active imobilizate etc. prin calcularea uzurii.
Uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată se calculează în mărime de
100 % din valoarea obiectelor diminuată cu valoarea reziduală – la transmiterea
acestora în exploatare și se reflectă astfel:
1) Reflectarea valorii OMVSD transmise în exploatare:
debit conturile 2132, credit contul 2131.
2) Calculul uzurii OMVSD în dependență de destinația utilizării lor (la
transmiterea în exploatare – 100 % din valoarea diminuată cu valoarea reziduală
probabilă):
debit conturile 712, 713, 821 etc., credit contul 214.
La ieşirea obiectelor uzura se decontează în baza procesului-verbal de
casare a inventarului gospodăresc şi de producţie, obiectelor de mică valoare şi
scurtă durată prin formula contabilă:
debit contul 214 , credit contul 213.
Contabilitatea existenţei şi mişcării OMVSD se ţine pe depozite şi alte locuri
de păstrare. La sfârşitul lunii gestionarii întocmesc rapoartele respective, care
15
împreună cu documentele primare justificative se transmit contabilităţii. În
rapoarte pe fiecare denumire de obiecte se indică soldul la începutul lunii, intrările,
ieşirile şi soldul la sfârşitul lunii.
Problema 2. Entitatea Grico S.R.L. a procurat în luna august 2021 obiecte
de mică valoare și scurtă durată materiale în valoare totală de 112 000 lei, TVA –
20 %. Transportarea OMVSD – lor la entitate a fost asigurată cu un mijloc de
transport propriu, și a constituit 230 lei. Achitarea pentru OMVSD – le procurate a
fost efectuată în termen de trei zile prin transfer de la contul curent în monedă
națională.
În decursul perioadei de gestiune au fost date în folosință:
 Pentru necesitățile secției de reparație OMVSD în valoare totală de
12 000 lei, cu o valoare unitară mai mică de 1/6 din plafonul stabilit
de legislație;
 Pentru necesitățile generale ale entității OMVSD în valoare totală de
55 000 lei, cu o valoare unitară mai mare de 1/6 din plafonul stabilit
de legislație, valoarea reziduală a cărora constituie 450 lei.
La sfîrșitul anului OMVSD au fost scoase din folosință obținând-se deșeuri
(materiale recuperabile) în valoare de 300 lei.

Jurnalul de înregistrare a operaţiilor economice:

Corespondenţa
Suma,
№ Conţinutul operaţiei conturilor
lei
Debit Credit
1 2 3 4 5
1. Reflectarea valorii OMVSD achiziționate de la furnizor cu 112 000 213.1 521

plata ulterioară

2. Reflectarea TVA datorată furnizorului 22 400 534 521

3. Se înregistrează costul serviciilor de transport propriu 230 213.1 812

16
4. Achitarea datoriei pentru OMVSD procurate de la furnizor 134 400 521 242

5. Se înregistrează darea în exploatare a OMVSD pentru

necesitățile secții de reparație cu valoarea unitară mai mică 12 000 812 213.1

de 1/6 din plafonul stabilit de legislație

6. Se înregistrează darea în exploatare a OMVSD pentru

necesitățile secții de reparație cu valoarea unitară mai mare 55 000 213.2 213.1

de 1/6 din plafonul stabilit de legislație

7. Calculul uzurii OMVSD la ieșirea acestora din exploatare

(55 000 – 450) 54 550 713 214

8. Se reflectă casarea valorii OMVSD scoase din folosință

(55 000 – 450) 54 550 214 213.2

9. Înregistrarea la intrări a valorii materialelor rezultate din

scoaterea din folosință a OMVSD 300 211 213.2

10. Reflectarea diferenței dintre valoarea reziduală a OMVSD,

scoase din folosință și valoarea efectivă a materialelor 150 714 213.2

obținute în urma acestei operații (450 – 300)

17