INTRODUCEREA

Scopul studiului de caz este analiza modului de organizare, functionare și constiuire a Băncii
Comerciale ”EXIMBANK” prin prisma indicatorilor bancari și situației macroeconomice în R.
Moldova.
Sectorul bancar autohton, pe parcursul anului de raportare, a trecut printr-un şir de provocări:
deprecierea monedei naţionale cu 25,9% faţă de dolarul SUA şi cu 13,1% faţă de euro; majorarea
graduală cu 13 puncte procentuale a ratei de bază la principalele instrumente de politică monetară şi
cu 21 p.p. a normei rezervelor obligatorii pentru resursele atrase în monedă naţională; în consecinţă,
majorarea preţului, atât la resursele atrase în monedă naţională, cât şi la cele plasate; scăderea
activităţii economice a companiilor şi în consecinţă a cererii pentru credite; reducerea remitenţelor
din partea conaţionalilor care muncesc peste hotare; reducerea tendinţei populaţiei în a economisi,
urmare a necesităţii direcţionării unei părţi tot mai mare din venit spre consum.
Obiective : 1. Analiza indicatorilor bancari, evoluția și gradul lor la Banca Comercială
”EXIMBANK”.
2. Evaluare serviciilor prestate de către Banca Comercială ”EXIMBANK”
persoanelor fizie și juridice, gradul de tehnologizare și calitatea lor.
Structura studiului de caz: Pentru realizarea obiectivelor propuse, studiul de caz este compus din
2 subiecte care vor reflecta analiza propriu-zisă. Subiectul I reprezintă Capitalul şi acţionariatul
băncii. Subiectul II este întitulat. Sistemul de plăţi al băncii.

Obiectul studiului : Analiza rezultatelor înregistrate de Banca Comercială „EXIMBANK -

Gruppo Veneto Banca” S.A. în exerciţiul financiar 2011-2015. Dar și privind prestarea serviciilor şi
oferirea produselor bancare.
 I. Capitalul și acționariatul băncii

NR. Deținătorii direcți ai cotelor substanțiale Beneficiarii efectivi ai

crt. cotelor substanțiale
Numele, Țara de Numărul Cota de Dreptu Numele, Țara de
prenumele/ reședință grupului participare, l de prenumele reședință
Denumirea % vot, % beneficiarilor
acționarilo efectivi
r
Veneto ITA 0 100 100 Nu există Nu se
Banca s.p.a aplică

Banca comercială este obligată să furnizeze publicului informațiile privind structura

acţionariatului băncii, inclusiv denumire, cota de participare. Cerințele BNM ce reglementează
aceste informații sunt expuse în Regulamentul cu privire la dezvăluirea de către băncile din
Republica Moldova a informaţiei aferente activităţilor lor, aprobat prin HCA al BNM nr.52 din
20.03.2014.
Punctul 37 a acestui regulament prevede:
Banca dezvăluie informaţia aferentă acţionarilor şi / sau grupurilor de persoane care acţionează
concertat care deţin cote substanţiale în capitalul social al băncii şi beneficiarilor efectivi ai acestor
persoane în conformitate cu anexa nr. 6 la prezentul regulament, care va include, dar nu se va
limita la:
1) date generale despre deţinătorii direcţi ai cotelor substanţiale: numele, prenumele / denumirea
acţionarilor, ţara de reşedinţă, numărul grupului, cote de participare, dreptul de vot;
2) date generale despre beneficiarii efectivi ai persoanelor menţionate la subpunctul 1): numele,
prenumele beneficiarului efectiv, ţara de reşedinţă.
Banca Comercială ”EXIMBANK” are un unic acționar și anume ”Veneto Banca s.p.a” care este
o bancă cooperativă italiană fondată ca Banca Popolare di Montebelluna în 1877.
I.II. Evoluția capitalului băncii și a coeficientului suficienței capitalului ponderat la risc.

Autorităţile bancare impun băncilor o serie de norme privind capitalul necesar pentru
constituirea, funcţionarea băncilor şi respectarea cotei normative a capitalului. Banca Naţională a
Moldovei reglementează băncile prin Regulamentul cu privire la suficienţa capitalului ponderat la
risc privitor la menţinerea şi formarea unui anumit nivel al capitalului normativ total, capitalului
minim şi suficienţei capitalului ponderat la risc.

Eficienţa capitalului – ca esenţă reprezintă sensibilitatea băncii faţă de risc. Capitalul bancar
trebuie să fie suficient deoarece reprezintă primele resurse de care dispune banca, cu toate acestea
pentru bancă nu este benefică o capitalizare prea mare, deoarece nu tot capitalul poate funcţiona sau
poate fi pus în lucru, o parte din capital va fi păstrat , însă aceasta nu va scuti banca de plata
dividendelor. Acest comitet a mai stabilit că capitalul bancar se va compune din 2 părţi:

Capital de gradul I, capital de bază, care se calculează ca suma dintre:

1. Acțiuni ordinare
2. Acțiuni preferențiale necumulative, emise cu termen nelimitat
3. Surplus de capital
4. Profitul nedistribuit și rezervele formate din profit
5. Minus mărimea calculată dar nerezervată a reducerilor pentru pierderi la active și
angajamente condiționale
6. Minus imobilizări necorporale nete

Capitalul de gradul II este componenta suplimentară a capitalului normativ total şi include:

1. Acțiuni preferențiale cumulative și parțial cumulative cu scadență nefixată

2. Surplusul de capital atribuit acțiunilor preferențiale cumulative și parțial cumulative
3. Datorii subordonate cu scadență nefixată
4. Datorii subordonate cu scadență și acțiuni preferențiale cu termen limitat
5. Minus mărimea capitalului de gradul II care depășește mărimea capitalului de gradul I
 Capitalul de gradul I este componenta de bază a capitalului normativ. Suma minimă a capitalului
de gradul I constituie capitalul minim necesar pe care banca trebuie să-l dețină și să-l mențină.
Începînd cu 2013, cuantumul minimi necesar este stabilit în marărime de 200 mil.de lei.
Banca Comercială ”EXIMBANK” deține un capital normativ ce depășește limita minimală de 3-
6 ori în perioda anilor 2011-2015, ce reprezintă un indicator impresionant.

Capitalul normativ, mln. lei

1400

1200
1138.57 1166.95
1000
928.5
800 Capitalul normativ, mln. Lei
692
600
588.1
400

200

0
2011 2012 2013 2014 2015

Graficul nr. 1 ”Capitalul normativ 2011-2015”

100%

90%

80%

70%

60%
89.90% 91.70% 90.60% 89.30% 90.00%
50%

40%

30%

20%

10%
10.10% 8.30% 9.40% 10.70% 10.00%
0%
2011 2012 2013 2014 2015

EXIMBANK Celelalte bănci

Graficul nr.2 ”Cota capitalului normativ total”

 Pentru a crea un climat concurențial favorabil între bănci, a fost elaborată norma Cooke, care a
fost acceptată de către majoritatea băncilor centrale, inclusiv BNM, și reprezintă coeficientul
suficienței capitalului.
Conform Regulamentului cu privire la suficiența capitalului ponderat la risc, nr.269 din
17.10.2011, coeficientul suficienței capitalului (norma Cooke – NC) se calculează în felul următor:

Capitalul normativ total

NC= x 100 %≥ 16%
Activele ponderate la risc

Activele ponderate la risc sunt activele băncii şi unele conturi condiţionale ( ce reprezintă un risc
pentru bancă) care se clasifică în categorii cu anumite ponderi ale riscului. Ponderea riscului
atribuită unui anumit activ sau cont condiţional determină procentul activului dat care se sumează cu
toate celelalte active ponderate la risc pentru a determina suma totală a activelor ponderate la risc ale
băncii. Asupra conturilor extrabilanţiere (care reprezintă un risc pentru bancă), anterior aplicării
ponderii riscului se aplică factorul de transformare creditară şi apoi fiecare categorie transformată
este atribuită unei categorii de ponderare la risc în conformitate cu tipul activelor sau cu tipul
partenerului cu care se efectuează tranzacţia.
În perioada propusă pentru analiză 2011-2015, Banca Comercială ”EXIMBANK” a deținut o
pondere a capitalului ponderat la risc în medie de 41,56% , aceste rezultat este unul suficient peste
norma minimă reglementată de BNM, ca fiind ≥ 16%.
 Suficiența capitalului ponderat la risc
60

50
48.4
45.42
40
40.45
38.52
35.04 Suficienta capitalului, %
30

20

10

0
2011 2012 2013 2014 2015

Graficul nr.3 ”Suficiența capitalului ponderat la risc”

 Eximbank
mun. Chişină u, bd. Ştefan cel Mare şi
Sfâ nt, 171/1 

Filiala nr. 1 Filiala nr. 2

or. Comrat, str. Pobedî, 53 or. Ungheni, str. Decebal, 16

Agentia nr.1
or. Comrat, str. Lenin nr.191, ap.3 Filiala nr. 4
or. Căuşeni, str. Ştefan cel Mare,
4
Filiala nr. 3
Filiala nr. 6
mun. Chişinău, str. Alecu Russo, 1
mun. Chişinău, str. Mihail
Kogălniceanu, 76

Filiala nr. 5
or. Orhei, str. Vasile Lupu nr. 44 Filiala nr. 8
or. Soroca, str. Kogălniceanu
Filiala nr. 7 Mihail, 20

mun. Chişinău, bd. Dacia, Filiala nr. 11

27
mun. Chişinău, str. Eminescu
Filiala nr. 9 Mihai, 48, ap.1
mun. Chişinău, bd. Grigore
Vieru, 16 Filiala nr. 15
or. Cahul, str. 31 August, 13
Agentia nr.5
mun. Chişinău, str. Varlaam Filiala nr. 17
Mitropolit nr.69
Chişinău, str. Bulgară, 35

Agentia nr.2 Filiala nr. 19

Chişinău , bd. Gagarin nr.1 Chişinău, bd. Ştefan cel Mare şi
Sfânt,171/1
Filiala nr. 13
Chişinău, bd. Mircea cel Agentia nr.3
Bătrîn, nr. 11
Chişinău, bd. Ştefan cel Mare
şi Sfânt, nr.3
Filiala nr. 16
or. Hânceşti, str. Hâncu Agentia nr.11
Mihalcea, 149 Chişinău, bd. Negruzzi C. nr.
5

Filiala nr. 18
Agentia nr.12
Bălţi, str. Ştefan cel Mare, 48
Chişinău, str. Calea Moşilor
nr. 7/1
Filiala nr. 20
Chişinău, bd. Ştefan cel Mare
şi Sfânt,171/1

Agentia nr.13 Filiala nr. 21

mun. Chişinău, str. Cibotari or. Taraclia, str. Lenin, 111/a
Maria nr.37

Filiala nr. 22 Filiala nr. 23

mun. Chişinău, str. Alba Iulia
Chişinău, str. Socoleni nr. 1
nr. 190/1
I.IV. Motivele şi situaţiile de intervenţie a BNM în gestiunea băncii comerciale.

BNM are printre funcțiile sale nemijlocit și intervenirea în caz de necesitate în gestiunea băncii
comerciale. Motivele prin care ar putea surveni această necesitate por fi următoarele: situația
financiară precară a băncii, constatări de încalcari a legislației și actelor normative ale BNM.
Aceste situații duc la instituirea de către BNM a supravegherii speciale sau, după caz,
administrarea specială asupra băncii.
Supravegherea specială se efectuează printr-o comisie instituită în acest scop, pentru o perioadă
de cel mult 3 luni, formată din maximum 5 salariați din cadrul Băncii Naționale. Atribuțiile comisiei
de supraveghere specială sînt stabilite de către Banca Națională și se referă la analiza situației
financiare a băncii, verificarea managementului de vîrf al băncii și a deficienților sau a
recomandărilor formulate de comisie etc.
Dacă în activitatea băncii se constată în continuare deficiențe grave, Banca Națională poate
hotărî, în funcție de situația concretă, aplicarea măsurii de administrare specială sau retragerea
licenței și lichidarea silită a băncii.
Banca Naţională poate institui administrarea specială asupra unei bănci în cazul în care:
 instituirea măsurii de supraveghere specială nu a dat rezultate;
 cuantumul capitalului băncii este mai mic deсât cuantumul capitalului reglementat ori
coeficientul suficienţei capitalului este mai mic cu cel puţin 1/3 faţă de coeficientul stabilit în
actele normative;
 coeficientul lichidităţii băncii este mai mic cu cel puţin 1/4 faţă de coeficientul stabilit în
actele normative;
 banca nu respectă sau nu este capabilă să respecte măsurile de remediere impuse de Banca
Naţională;
 banca împiedică sistematic exercitarea atribuţiei de supraveghere bancară prin tăinuirea
conturilor, activelor, registrelor, rapoartelor, documentelor şi a informaţiilor sau prin refuzul
neîntemeiat de prezentare a acestora angajaţilor împuterniciţi ai Băncii Naţionale;
 organele de conducere ale băncii nu sunt capabile să asigure activitatea băncii în
conformitate cu legislaţia, în special în legătură cu conflictele ce dezorganizează activitatea
băncii, cu arestul, suspendarea din funcţie a administratorilor în cadrul unei cauze penale sau
cu condamnarea acestora pentru infracţiunea comisă;
  aceasta se solicită de bancă în baza hotărârii consiliului sau adunării generale a acţionarilor
băncii.
Administrarea specială reprezintă un regim de administrare instituit pe un termen de pînă la 9
luni și prevede realizarea unui complex de măsuri administrative, financiare, juridice, organizatorice
în scopul stabilirii condițiilor optime pentru conservarea valorii activelor, eliminarea deficiențelor în
administrarea băncii și a patrimoniului ei, încasarea creanțelor, stabilirea posibilităților de remediere
a situației finaciare, inclusiv de restructurare sau de lichidare a băncii. Administrarea specială se
exercită de un administrator special, un salariat al BNM, care întrunește condițiile prevăzute de
legislația respectivă, numit de Banca Națională.
Exemple care pot servi situației în care BNM a preluat gestiunea mai multor bănci comerciale
găsim în anul 2014. Banca de Economii, Banca Socială, Unibank – băncile care au fost supuse unei
supravegheri speciale în urma constatării unor încălcări și nerespectări expuse de regulamentele și
cerințele Băncii Naționale a Moldovei.
În anul 2014, s-a inrăutăţit semnificativ, situaţia financiară a Bancii de Economii (suficienţa
capitalului ponderat la risc, la 31.12.2014, a fost de doar 3.22%), Bancii Sociale (suficienţa
capitalului ponderat la risc, la 31.12.2014, a fost de doar 2.56%) şi la Unibank, ca urmare BNM a
instituit administrare din oficiu la Banca de Economii şi Banca Socială.