Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
C a r a g i a l e” Bucureşti
Zona caldă
Zona pădurii ecuatoriale Zona pădurii musonice
între 0 şi 5o lat. N şi S, în Câmpia Amazonului în Peninsula Indochina şi în estul şi nord-estul
(selvas)52, bazinul fluviului Congo, Arhipelagul Indiei;
Indonezian, Insulele Filipine etc.; climă musonică;
climă ecuatorială; vegetaţia: pădure luxuriantă cu specii care în
vegetaţia: pădure luxuriantă dispusă etajat; cu: sezonul secetos îşi pierd frunzele dar înfloresc; cu:
palmieri, abanos, arbore de cauciuc, palisandru, santal, teck, bambus ş.a.;
mahon, orhidee, liane, ferigi ş.a.; fauna: tigrul, pantera, elefantul indian, ursul
fauna: maimuţe (gorila, cimpanzeul, babuinul, panda, maimuţe;
urangutanul), crocodil, păsări colorate (papagali, soluri: feralsoluri.
tucan, pasărea paradisului), păianjeni uriaşi ş.a.;
soluri: feralsoluri. Zona deşerturilor şi semideşerturilor
tropicale
Zona de savană între 15 şi 35o lat. N şi S, în: Podişul Sahara,
între 5 şi 15o lat. N şi S, în: Africa, America de Sud Depresiunea Kalahari, Peninsula Arabia, Podişul
– Podişul Braziliei (campo-cerrado, caatinga) şi Iranului, Podişul Mexicului, Atacama, partea central-
Podişul Guyanelor (llanos), nord-estul Australiei etc.; vestică a Australiei;
climă subecuatorială; climă tropicală uscată;
vegetaţia: ierburi înalte – 2-4 m (iarba vegetaţia: ierburi, tufişuri xerofile, cactuşi,
elefanţilor) – care se usucă în anotimpul secetos, agave;
tufişuri, pâlcuri cu arbori (acacia, baobab), păduri- fauna: şerpi, scorpioni, cămila, şacalul, hiena,
galerii (pe malurile râurilor); struţul african ş.a.;
fauna: antilopa, gazela, bivolul, girafa, tigrul, soluri: arenosoluri, calcisoluri, gipsosoluri.
ghepardul, elefantul53, hipopotamul, rinocerul, struţul ş.a.
soluri: roşii de savană.
Zonele temperate
Zona mediteraneană
între 30 şi 40o (45o) lat. N şi S, în: teritoriile din jurul Mării Mediterane, sudul Africii, California, Chile, sud-
vestul Australiei;
climă mediteraneană (subtropicală);
vegetaţia: păduri rare (cu: stejar veşnic verde, stejar de stâncă, stejar de plută, cedru de Liban, pin de Alep,
măslin sălbatic, eucalipt; vegetaţia secundară este formată din tufişuri dese sau mai rare numite: maquis, garriga,
tomilares (în Europa), chaparral (în California) etc.;
fauna: şopârle, broasca ţestoasă de uscat, vipera cu corn, scorpionul, şacalul ş.a.
soluri: terra rossa.
52
Pădurea Amazonului înregistrează cel mai mare număr de specii de plante (peste 16.000 specii). Este o pădure luxuriantă, întinsă pe
aproximativ 5.500.000 km2, cu peste 385 mld. arbori, situată în jumătatea nordică a Americii de Sud, fiind traversată de Ecuator. Din 2008 a
fost inclusă pe lista celor „7 Noi Minuni ale Naturii”.
53
Elefantul african este cel mai mare reprezentant al faunei de uscat (aproximativ 4-5 m înălţime şi 3-5 t greutate). Elefanţii trăiesc în
grupuri mici compuse din descendenţii femelei dominante. Masculii duc o viaţă solitară. Sunt vânaţi de braconieri pentru colţii lor din fildeş
foarte valoroşi.
Geografie generală. Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a IX-a, Ioan Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-25185-2, 2017.
71