Module4

Modul 4 | Acoperiri úi finisaje
Modul 4| Tema 1
Tencuieli úi ùape
Modul 4 - Acoperiri úi finisaje 3
Tema 1 Tencuieli úi úape
GeneralităĠi
Mortarul se utilizează în principal sub formă de :
z Mortar de zidărie (1)

(vezi Modul 3 tema 3)
z Mortar pentru tencuială (2)
z Mortar pentru úape (3)
Componentele mortarului:
1: Agregat; 2: Liant; 3: Apă
Mortar = Agregat + Liant + Apă

Lucrări de tencuială
Grupe de Marca (CompoziĠia) Utilizare

mortar
PI Mortar de var Tencuieli interioare

P II Mortar var/ciment Tencuieli exterioare
P III Mortar de ciment Tencuieli interioare úi
exterioare, în special la
pivniĠe
P IV Mortar de ipsos Tencuieli interioare
PV Mortar de anhidrit Tencuieli interioare
Din această clasificare se observă lianĠii úi folosirea individuală a grupelor.
Tencuiala exterioară serveúte

pentru protecĠia pereĠilor úi
protejarea clădirii.
De regulă aplicarea se face în două
straturi (stratul de grund úi tinci -
fără úpriĠ) úi grosimea totală a
stratului de tencuială trebuie să fie
de cca 2 cm.
Tencuiala interioară
Trebuie să preia vaporii de apă, dacă
umiditatea aerului este ridicată, iar
apoi să-i redea mediului înconjurător
úi trebuie úă aibe o suprafaĠă netedă.
Trebuie să aibe o grosime de 1 până
la 1,5 cm grosime (fără úpriĠ– vezi
mai jos).
Suportul pentru tencuială

Înaintea executării lucrărilor de tencuială trebuie verificat dacă stratul de suport
întruneúte următoarele condiĠii:
z să fie plan (orizontal úi vertical)

z să fie o suprafaĠă curată úi rezistentă
z să fie o suprafaĠă aspră, poroasă úi absorbantă
Dacă stratul suport al tencuielii nu este adecvat

trebuie aplicat úpriĠ sau se realizează un suport
pentru tencuială.
Tencuială stropită - úpriĠ
este un strat de mortar subĠire incomplet úi cu un tratament preliminar. În acelaúi timp tencuiala
stropită (úpriĠ) este un mortar de ciment subĠire care se aplică prin stropire.
Suport pentru tencuială
sunt mijloace ajutătoare care sunt montate fix pe stratul suport al tencuielii care nu este
corespunzător.
Acoperă ferme metalice, grinzi de lemn, crăpături ale peretelui, profile de tencuială.
Asigură colĠuri úi muchii curate.
SuporĠii pentru tencuială sunt:
Plasă de rabiĠ Împletitură
Dispozitiv metalic cu nervuri

Scule úi materiale anexe
Scule:
(1): Mistrie
(2): Mahala sau dreptar
(3): Scândură îmbrăcată cu pâslă
(4): Mistrie cu vârf
(5): Mistrie dinĠată - Driúcă cu cuie
(6): Nivelă
(7): Boloboc
Necesar de materiale
La amestecarea amestecului uscat cu apă se reduce volumul mortarului. Întrucât mortarul adesea
face priza rapid, calcularea exactă a necesarului de material este foarte importantă:
Calcularea suprafeĠei de tencuit în m²:
SuprafaĠa peretelui úi a tavanului de regulă au forma:
Lungimea se măsoară
în m !
1: LăĠime (b); 2: Lungime (l)
10 mm = 1 cm
10 cm = 1 dm
10 dm = 1 m
Aúadar ex.:
100 cm = 1 m
SuprafaĠa unui dreptunghi se calculează:
Aria (suprafaĠa) = Lungime x LăĠime
A=lxb
SuprafaĠa se indică în m²!
100 mm² = 1 cm²

100 cm² = 1 dm²
100 dm² = 1 m²
Aúadar ex.:
10000 cm² = 1 m²
ExerciĠiu :
Pe un perete urmează să fie aplicat un strat de tencuială interioară cu o grosime de 1,2 cm
Încăperea are o înălĠime de 3,45 m úi o lăĠime de 530 cm. CâĠi m² trebuie tencuiĠi?
SchiĠă:
1: ÎnălĠime = 3,45m; 2: LăĠime = 530cm
Sunt date:
h=3,45 m
l=530 cm -> a se transforma
deci:
l=5,30 m
De calculat:
Aria în m²
SoluĠie:
Aria (suprafaĠa) peretelui:
A= l x h
A= 5,30m x 3,45m
A= 18,285 m²
Rezultat:
Este necesară o cantitate de mortar pentru o suprafaĠă a peretelui de cca. 18,29 m².
2. Determinarea Volumului mortarului întărit
Mortarul întărit este cantitatea reală de mortar cu care a fost tencuit peretele
Pentru tencuirea unei suprafeĠe de 1 m² cu o

grosime a stratului de tencuială de 1 mm este
necesar 1 l de mortar întărit.
ExerciĠiu:
1,2 cm sunt 12 mm grosime a stratului de tencuială, ceea ce înseamnă
12 x 1 l/m² = 12 l/m² (Litri/ m²) mortar întărit
La o suprafaĠă a peretelui de 18,29 m² este:

18,29 m² x 12 l/m² =
Rezultat:
Pentru perete sunt necesare:

219,48 l mortar întărit
3. Determinarea volumului mortarului întărit:
Mortarul proaspăt = Mortar întărit+ Pierderile de mortar de cca. 10% de pe úantier.
Mortar proaspăt = Mortar întărit + Pierderi de

mortar
ExerciĠiu
10% pierdere mortar reprezintă 1/10 din cantitatea volumetrică,
ceea ce înseamnă 219,48 : 10 = 21,948
rotunjit:
219,5 l Mortar întărit + 21,9 l Pierderi de mortar =
Rezultat:
Pentru un perete sunt necesare cca.

241,4 l Mortar proaspăt.
4. Determinarea volumului mortarului uscat:
Mortarul pentru tencuieli se livrează cel mai des pe úantier ca mortar uscat în saci de 40 kg
sau vrac cu cifaromul.
(CompoziĠia mortarului uscat - vezi Modul 3 Tema 3)
Mortarul proaspăt trebuie amestecat numai cu

cantitatea corespunzătoare de apă.
Mortar proaspăt = Mortar uscat + Apă
Prin prepararea amestecului uscat cu apă volumul scade la cca. 2/3.

Din 40 kg mortar uscat nu rezultă 40l Mortar proaspăt!
Pentru 1 l mortar proaspăt sunt necesare

cca. 1,5 kg Mortar uscat
Faze de lucru pentru executarea tencuielii:

Pentru executarea tencuielii trebuie verificate existenĠa unor condiĠii esenĠiale.
dacă acestea nu sunt întrunite lucrările de tencuieli nu pot începe.
{ stratul suport trebuie să fie ferit de îngheĠ,
{ tencuiala exterioară recent executată trebuie ferită de ploaie,
{ tencuiala exterioară recent executată trebuie să fie ferită de razele solare úi vânt
puternic,
{ se vor evita curenĠii de aer în încăperi,
{ la locul de muncă temperatura să nu fie sub 5°C.
ProtecĠia muncii
Accidentarea ochiului cu stropi de mortar
foarte periculoase întrucât liantul provoacă iritaĠii.
accidentatul trebuie să se întindă,
ochiul se spală cu apă curată,
prezentare la medic (evtual însoĠit).

Realizarea tencuielii interioare cu un singur strat:
1. Fixare úipci ptr. tencuială (stâlpiúori

demontabili)
Pe suprafaĠa care urmează să fie tencuită se

fixează vertical cu ajutorul bolobocului
Stâlpiúorii. Aceútia au grosimea stratului de
tencuială care trebuie aplicat.
Grosime úablon = Grosime strat de

tencuială
2. Se aruncă mortar pe suprafaĠa dintre

stâlpiúori, cu Dreptarul de nivelare se
repartizează uniform, respectiv se
îndepărtează surplusul de mortar.
Mortarul pentru tencuit se aruncă pe perete

cu mistria.
Mortarul se nivelează de jos în sus cu miúcări în

formă de zig-zag cu ajutorul dreptarului sau
mahalalei.
3. Stâlpiúorii se îndepărtează cu atenĠie de

tenciala uscată, prin împingere verticală sau
orizontală (nu se smulg de pe perete)
SpaĠiile rămase se umplu cu acelaúi tip de

mortar.
4. Netezirea suprafeĠei cu driúca
Mortarul continuu umezit se freacă cu driúca cu

miúcări circulare
Se freacă întotdeauna de sus în jos.
A nu se apăsa puternic, este preferabil a se

freca de mai multe ori úi cu miúcări circulare
mai rapide.
A nu freca mult timp.
Realizarea unei tencuieli interioare úi exterioare în mai multe straturi
A: Fazele de lucru 1 úi 3 ca anterior.
B: Înăsprirea suprafeĠei
SuprafaĠa stratului de suport al tencuielii se
înăspreúte cu úipca cu cuie sau mistria dinĠată
C: Fazele de lucru A úi B la nevoie se repetă.
D: Faza de lucru 4 ca anterior.
E: Modelarea suprafeĠei
SuprafaĠe tencuielii poate fi modelată în timpul
aplicării sau după.
Aceste lucrări se execută de personal specializat

(zugravi, tencuitori).
Lucrări de executarea úapelor
ùapele sunt un amestec de agregate.

După felul agregatului folosit (nisip, griblură, piatră spartă) se obĠin cele mai diverse
tipuri de úape precum úi caracteristici de rezistenĠă diferite.
Acestea sunt normate.
ResistenĠa depinde de asemenea de grosimea úapei.
Tipuri de mortar pentru úape:

Mortarul pentru úape se împarte în grupe.
Mortarul pentru úape în raport cu liantul întrebuinĠat se împarte în:
z Mortar de ciment pentru úape (ZE)

z Mortar de anhidridă pentru úape (AE)
z Mortar de magnetit pentru úape (ME)
z Asfalt (bitum) turnat (GE)
După modul de execuĠie deosebim:
z ùapă aderentă (V)
Se aplică pe planúeul brut
z ùapă pe strat intermediar (T)
ùapa se aplică peste un strat de

carton asfalt sau folie. astfel nu
există legătură directă cu planúeul
brut(este separată de elementele de
construcĠie învecinate).
z ùapă cu dală flotantă (D)
ùapa se aplică pe un strat izolator úi

un start intermediar / separator.
Tipuri de úape după tehnica turnării
ùapă executată manual cu mistria
ùapă curgătoare - autonivelare
ùapă prefabricată (úapă uscată)
scule úi mijloace anexe

Scule (generale):
Sculele sunt aceleaúi ca úi în cazul lucrărilor de tencuieli
Stratul suport al úapei

Stratul suport trebuie să aibe următoarele
proprietăĠi:
z trebuie să fie plan orizontal úi vertical

z trebuie să aibe o suprafaĠă curată úi
rezistentă.
ÎnlăturaĠi deficienĠele altfel:
Un strat de suport inadecvat determină

formarea de goluri úi crăpături.
Stratul izolator úi / sau intermediar (despărĠitor)
z Fâúii de contur
se prind de peretele tencuit.
AtenĠie: nu se prinde peste nivelul úapei.
z Stratul izolator
se pune cu atenĠie rând pe rând pe
stratul de suport plan.
Materiale de izolaĠii - vezi Modul4 tema 3
z Stratul de reparaĠie
se aúează cu îmbinări suprapuse de cca.
10 cm.
Pe margine se trage peste izolaĠie.
Ca strat de separaĠie se utilizează cel mai

des: folie, împâslitură din fibre de
sticlă sau carton asfalt.
necesar de materiale
Necesarul de materiale izolatoare úi pentru stratul de separaĠie se calculează în baza
suprafeĠei úapei (suprafaĠa încăperii).
La această suprafaĠă se adaogă:
Benzile de contur úi eventual:

Fâúii pentru suprapunere
ExerciĠiu:
Într-o încăpere dreptunghiulară urmează să fie turnată o úapă nouă.

Încăperea are o lungime de 6,51m úi lăĠimea de 6,26 m..
Folia de separaĠie are o lăĠime de 60 cm.
Câte rânduri de folie sunt necesare, cu ce lungime?
Ce lungime totală trebuie să aibe folia (fără căzături)?
Lungimea fâúiilor:
întrucât încăperea are o lungime de 6,51 m, pentru obĠinerea lungimii totale trebuie
adăogate úi benzile de contur.
Benzi de contur: cca. 10 cm,

ceea ce înseamnă în total 2 x 10 cm = 20 cm
AtenĠie 20 cm se transformă în 0,20 m !
6,51 m + 0,20 m = 6,71 m .
Rezultat:
Fâúiile de folie trebuie să aibe cel puĠin o lungime de 6,71 m

Numărul rândurilor de fâúii:

Încăperea ere o lăĠime de 6,26 m , ceea ce înseamnă că
împreună cu cele două benzi de contur suprafaĠa care trebuie acoperită este:
6,26 m + 0,20 m = 6,46 m
Întrucât 10 cm de la fiecare fâúie trebuie petrecute lăĠimea utilă a unei fâúii este de
numai:
60 cm – 10 cm = 50 cm.
Numărul rândurilor de fâúii se calculează:

Numărul fâúiilor= lăĠimea de acoperit : lăĠimea utilă
6,46 : 0,50 = 12,92
AtenĠie: rezultatul întotdeauna se rotunjeúte la cifre întregi !
Rezultat:
În total sunt necesare 13 fâúii cu 6,71 m.
Lungimea totală a foliei fără crăpături ar trebui să fie de cel puĠin

13 x 6,71 m = 87,23 m .
Necesarul de materiale pentru mortar pentru úape se calculează conform calculelor

pentru mortarul pentru tencuială.
Pentru o grosime a úapei de 1 cm, la o suprafaĠă de 1 m² se ia în calcul cca 18

kg mortar uscat .
Turnarea úapei
Executarea unei úape Manual- / Cu mistria:
Repere ( úine metalice, Ġevi din metal, úipci din

lemn, repere din mortar)
Cu bolobocul úi dreptarul se determină exact

înălĠimea úi planeitatea.
O eventuală nivelare a suprafeĠei úapei se

realizează prin fâúii de mortar de úapă.
ùapa se toarnă fără a fi deplasate reperele
ùapa de nivelare prin tragere prin úerpuire cu

dreptarul.
Se scot reperele
(nu se mai ridică în sus)
Umplerea locaúului de stâlpiúor.
SuprafaĠa se driúcuie
(vezi tencuiala pereĠilor).
Executarea unei úape autonivelante:
ùape autonivelante sunt utilizate în construcĠia

de locuinĠe. Cel mai des se foloseúte tehnica
úapelor autonivelante.
Aceste úape
se împrăútie pe planúeul brut úi se
autonivelează
CondiĠia este:
Ca stratul de separaĠie să fie repartizat sub
formă de vană úi să fe etanú.
Executarea unei úape din prefabricate:
Elementele prefabricate pentru úape sunt

úape uscate, ceea ce înseamnă că se montează
plăci pentru úapă úi se îmbină între ele cu adeziv
(vezi Modul 4 Tema 3)
Tehnica rosturilor
VariaĠiile de temperatură conduc inevitabil la modificarea lungimii úapei.
Prin rosturi care se realizează intenĠionat úi
estetic aceste schimbări se echilibrează.
Se deosebesc:
z Rosturi de dilatare
Rosturile din profile prefabricate înaintea
turnării úapei se aúează pe stratul de
separaĠie.
z Rosturi aparente
Profilele se îneacă în úapa proaspătă.
Lucrări după turnarea úapei

După uscarea úapei, benzile de contur se îndepărtează. Aplicarea de pardoseli elastice, textile sau
ceramice, precum úi a parchetului sunt realizate de alĠi meseriaúi (compară cuprinsul).
Modul 4| Tema 2
Placaje din faianĠă úi din alte
materiale
Modul 4: Acoperiri úi finisaje 22
Tema 2: Placaje din faianĠă úi din alte materiale
GeneralităĠi
Plăcile sunt materiale de construcĠie cu compoziĠie minerală ce se folosesc la îmbrăcarea
pereĠilor úi pardoselilor. Ele au suprafaĠa mai mare de 90 cm².
(90 cm² este ceva mai mare decât 2 bancnote una lângă alta).
Plăcile se împart în:
z Plăci din piatră naturală
ex. Placi de Marmură
z Plăci din materiale legate cu ajutorul

unui liant
ex. Plăci din ciment în mozaic
z Plăci ceramice
ex. Plăci din clincher úi plăci de
faianĠă
z Plăcile de faianĠă sunt plăci ceramice fine fără impurităĠi

z Riemchen =placă în formă dreptunghiulară.
z Mozaic = faianĠă cu o suprafaĠă mai mică 90 cm².
scule de mână úi ajutătoare
Scule de mână (SelecĠie)
(1) Mistrie - (2) Netezitor - (3) Bolovoc

(4)Gumă de rostuit - (5) Daltă - (6) Ciocan pentru faianĠă
(7) Piatră abrazivă
Stratul suport:
Stratul suport trebuie să fie realizat astfel:
z peretele, respectiv pardoseala este plan,

orizontal úi vertical
z suprafaĠa trebuie să fie curată úi
rezistentă
DeficienĠele trebuie înlăturate, căci:
Un strat de suport necorespunzător duce la

formarea de goluri úi desprinderea plăcilor.
Dacă stratul suport nu este corespunzător trebuie realizat neapărat un strat de úpriĠ
(vezi Modul 4 Tema 1).
În acest caz faianĠa NU poate fi aplicată în strat subĠire.
ProtecĠia muncii
la punerea în operă a plăcilor úi faianĠei trebuie respectate normele de protecĠia muncii specifice
lucrării care se execută.
EX.
z La pregătirea úi prelucrarea plăcilor se poartă mănuúi de protecĠie

z În timpul executării lucrărilor de placare trebuie evitat ca stropii de mortar să ajungă în ochi
(produc iritaĠii ale ochilor)
Stabilirea necesarului pentru plăci de faianĠă úi gresie

Procedeul de îmbrăcare (a pereĠilor /pardoselilor) impune o antecalculaĠie:
Planul de placare
ObservaĠie
SuprafaĠa care urmează să fie placată trebuie

să aibe un aspect simetric.
Plăcile de faianĠă úi gresie se aplică continuu

vertical úi orizontal.
Pentru asigurarea acestor cerinĠe trebuie elaborat un Plan de placare:
Planul de placare prevede ca întotdeauna
Plăcile tăiate
să fie mai late ca o jumătate de placă
úi să fie poziĠionate
în cele patru părĠi laterale
Calcularea necesarului de materiale (Orientativ)
1. calculul suprafeĠei peretelui în m²:
Peretele úi suprafaĠa pardoselii de regulă au forma unui dreptunghi sau pot fi compuse din
suprafeĠe dreptunghiulare individuale:
1: Lungime; 2: LăĠime
în metri!
10 mm = 1 cm
10 cm = 1 dm
10 dm = 1 m
deci spre exemplu.:

100 cm = 1 m
suprafaĠa unui dreptunghi se calculează:
SuprafaĠa = Lungime x LăĠime
A=lxb
SuprafaĠa se indică în m² !
100 mm² = 1 cm²

100 cm² = 1 dm²
100 dm² = 1 m²
deci spre exemplu.:

10 000 m² = 1 m²
ExerciĠiu:
Un perete urmează a fi placat cu faianĠă cu dimensiunea 10 cm x 10 cm. Încăperea are o înălĠime
de 2,65 m úi o lăĠime de 420 cm. Ce suprafaĠă trebuie placată (îmbrăcată) cu faianĠă?
SchiĠa:
1: ÎnălĠime = 2,65m; 2: Lungime = 420cm
Se dă:
h = 2,65 m
l = 420 cm transformare!!!
deci
l= 4,20 m
Se cere:
SuprafaĠa totală în m²
Rezolvare:
SuprafaĠa peretelui: A = l x h
A = 4,20 m x 2,65 m
A = 11,13 m²
Rezultat:
Sunt necesare plăci de faianĠă pentru o suprafaĠă a peretelui de cca. 11,13 m²

2. Determinarea mărimilor plăcilor de faianĠă în cm x cm (măsura nominală)

Plăci de faianĠă dreptunghiulare.
( mărimile uzuale sunt redate în tabelul de mai jos)
Dimensiunea plăcilor de faianĠă se diferenĠiază măsura de coordonare (C) in cm, măsura

nominală (N) în cm úi măsura de fabrică (W) în mm.
1: W (W=N); 2: b; 3: l; 4: J; 5: C
Măsura nominală (N) úi Măsura de fabrică (W) se deosebesc doar prin indicarea
unităĠilor de măsură
Sunt indicate lungimile úi lăĠimile plăcilor de faianĠă.
Măsura de coordonare ia în considerare úi rosturile dintre plăcile de faianĠă.
Exemplu:
FaianĠa din exemplul anterior are dimensiunea de 10 cm x 10 cm (măsura nominală).

3. Calculul necesarului de plăci de faianĠă în bucăĠi:

În tabel este înscris necesarul anticipat de plăci de faianĠă pentru 1 m²:
Mărimea faianĠei
sau plăcii
în cm x cm 7,5 x 15 10 x 10 10 x 20 12,5 x 25 15 x 20 15 x 30 15 x 15 20 x 20
Numărul m²
85 64 50 33 34 23 44 25
ExerciĠiu
Conform tabelului ( îngroúat !) sunt necesare cca. 64 plăci pe m².
Cantitatea totală se calculează astfel:
Cantitatea totală în bucăĠi = SuprafaĠa peretelui în m² x Număr de bucăĠi / m²
Cantitatea totală în bucăĠi = 11,13 m² x 64 buc/ m²

Cantitatea totală în bucăĠi = 712,32 bucăĠi
Rezultat:
În total sunt necesare cca. 712 Plăci de faianĠă.

Procedee de placare
Plăcile de faianĠă úi gresie pot fi lipite în două moduri:
z Procedeul de lipire cu adeziv
z Procedeul de lipire cu mortar
În cazul gresiei mortarul sau adezivul se aplică întotdeauna pe pardosea úi se presară cu ciment
cernut, iar gresia se apasă, respectiv se bat prin ciocănire
1. Procedeul de lipire cu adeziv
z CerinĠe:
Stratul de suport poate fi úi un perete din gips carton care trebuie numai puĠin
încărcat.
z Aplicarea (încărcarea ) kleber-rului
Kleberul se încarcă uniform cca 4 mm grosime, pe perete cu un úpaclu dinĠat sau
mistrie"
ReĠine:
Nu se acoperă o suprafaĠă mare cu Kleber, se

usucă până vor fi aplicate plăcile de faianĠă.
Calculul necesarului de materiale (Orientativ)

Cantitatea necesară de kleber rezultă din indicaĠiile de pe ambalajul kleberului úi
suprafaĠă.
Aplicare primei plăci de faianĠă (dreapta úi stânga)
Placa de faianĠă se Ġine înclinat úi se aúează cu partea de jos la locul

corespunzător pe kleber.
Acum se aúează úi partea de sus
Se împinge uúor în poziĠia dorită
Se loveúte uúor cu mânerul mistriei sau altă sculă asemănătoare.

Aúezarea plăcilor de faianĠă
z ÎmpărĠirea suprafeĠei peretelui

conform planului de placare.
z Se întinde sfoara (vezi Modul 3)
Se verifică poziĠia plăcii de faianĠă cu

bolobocul.
z Plăcile de faianĠă cu rosturile corespunzătoare se aúează pe sfoară
Ca în imaginea de sus se pun pe rând plăcile de faianĠă, cu rosturi

prestabilite (între 2 úi 5 mm).
Dacă este posibil pot fi întrebuinĠate distanĠiere de rosturi (sub formă de cruce) din
material plastic (la nevoie pot fi utilizate chibrite).
z Lucrări de finisare (vezi pag 35)

2. Procedeul de lipire cu mortar
z CerinĠe:
Stratul de suport trebuie pregătit cu úpriĠ. (vezi sus)
ObservaĠie:
SuprafeĠele absorbante se umezesc

(se stropesc cu apă).
SuprafaĠa peretelui se împarte conform planului de placare
z Se întinde sfoara (vezi Modul 3)
Se verifică poziĠia plăcii de faianĠă cu bolobocul.
z Prepararea mortarului
În procedeul de lipire cu mortar pe strat de suport gros se utilizează mortar de ciment.
Mortarul de ciment se amestecă

la început uscat într-un raport de 1 parte ciment
úi 4 până la 6 părĠi nisip.
ObservaĠie:
1 x ciment + 4 x nisip = 5 x mortar uscat
Mortarul uscat trebuie amestecat cu cantitatea corespunzătoare de apă.
Mortar proaspăt = Mortar uscat + Apă

În urma amestecării mortarului uscat cu apă volumul scade cu 1/3.
ObservaĠie:
Pentru 1 l mortar proaspăt este necesar

cca. 1,5 kg mortar uscat
Calculul necesarului de material (Orientativ)
Cantitatea necesară de mortar se calculează Ġinând cont de suprafaĠa peretelui úi grosimea

stratului de mortar.
ExerciĠiu:
Un perete urmează a fi placat cu plăci de faianĠă de 10 cm x 10 cm. Încăperea are o înălĠime de

2,65 m úi lăĠime de 420 cm. câĠă l de mortar trebuie preparaĠi pentru suprafaĠa peretelui ?
Este nevoie de mortar pentru o suprafaĠă de cca. 11,13 m².
Regulă:
Pentru o suprafaĠă a peretelui de 1 m², cu o

grosime a stratului de mortar de 15 mm sunt
necesare 17 l de mortar proaspăt.
Deci sunt necesare:
11,13 m² x 17 l/m² = 189,21 l
190 l Mortar proaspăt sunt necesare pentru o grosime de 15 mm a stratului.
Pentru1 l mortar proaspăt cca. 1,5 kg mortar uscat

încât 190 x 1,5 = 285 :
Rezultat:
Sunt necesarecca 285 kg mortar uscat.
AtenĠie:
Amestecă numai cantităĠi parĠiale în cuva de

mortar cu apă, întrucât numai mortarul
proaspăt preparat are aderenĠă bună.
z Aúezarea plăcilor de faianĠă
Plăcile de faianĠă se scufundă scurt

timp în apă
Se încarcă placa de faianĠă cu
mortar (cca. 15 mm grosimea
stratului de mortar)
z Placa de faianĠă cu rostul

corespunzător se aliniază pe o
sfoară,
z se Ġine înclinat úi se orientează întâi
partea de jos pe perete.
z acum se aúează úi partea de sus

z se loveúte uúor cu mânerul mistriei
sau altă sculă asemănătoare
z Prin lovire mortarul se fixează úi

se repartizează uniform úi în
pori.
z Lucrări de finisare
3. Lucrări de finisare
z CurăĠarea rosturilor
Înaintea întăririi se curăĠă cu un beĠiúor din lemn rosturile de surplusul de
mortar.
Plăcile de faianĠă se spală bine.
z Rostuirea plăcilor de faianĠă

Rostuirea se face după o zi,
Masa pentru rostuire se amestecă conform indicaĠiilor de pe ambalaj, cu guma
pentru rosturi, se aplică diagonal în rosturi,
z cu buretele úi apă se curăĠă suprafaĠa (nu rosturile),

z după ce masa din rosturi s-a uscat (cca 15 - 20 minute) se úterge suprafaĠa cu o
lavetă.
Modul 4| Tema 3
ConstrucĠii uscate úi
termoizolaĠii
Tema 3: ConstrucĠii uscate úi termoizolaĠii
GeneralităĠi
Prin construcĠii uscate se îmbracă pereĠi, tavane

úi pardoseli cu plăci uscate.
ÎntrebuinĠări:
Îmbrăcarea pereĠilor (ex.

tencuială uscată)
PereĠi montaĠi (ex. pereĠi despărĠitori

uúori)
Tavane casetate (ex. tavane casetate)
Pardoseală uscată (ex.

úapă uscată)
Avantajele sistemelor:
relizare rapidă, protecĠie antifoc, izolare termică úi fonică

Materialul:
Plăci care au ca element de bază gipsul. Plăcile din gips carton sunt cele mai întrebuinĠate.
Foloseúte permanent echipamentul

propriu de protecĠie
ProtecĠia muncii/ ProtecĠia sănătăĠii
Cască ÎncălĠăminte de protecĠie
Ochelari de protecĠie Cască de protecĠie (la lucrări care se execută în

apropierea maúinilor)
Mâinile
mănuúi pentru contactul cu materiale (ipsos, var etc. ) la ProtecĠie împotriva razelor solare, cremă de protecĠie
úlefuire, spăcluire, la cărat găleĠi pentru mâini (unghii úi zona interdigitală)
fără alcool
fără droguri
fără medicamente puternice
Constituie un pericol pentru tine úi alĠii
Nu se poartă brăĠări, lănĠiúoare, ceasuri!

Sculele trebuie corect alese úi verificate!
Aparate de măsurat, mijloace ajutătoare, scule manuale, maúini
Mijloace de măsurare úi examinare:
(1) metru pliant

(2) ruletă
(3) fir cu plumb
(4) boloboc
(5) dispozitiv de marcat
(6) furtun de nivel
(7) vinclu
(8) aparat laser
Scule manuale (generale)
(1) ciocan
(2) cleúte rabiĠ
(3) foarfecă pentru tablă
(4) bonfaier
(5) fierăstrău coadă de vulpe
(6) úurubelniĠă
(7) spaclu, mistrie
(8) chei pentru úuruburi
Maúini
(1) Maúină de găurit

(2) ùurubelniĠă electrică
(3) Fierăstrău unghiular
(4) Maúină de úlefuit manuală
(5) Burghiu
(6) Cap înúurubare
(7) Polizor unghiular
Scule profesionale
CuĠit universal
Pentru tăierea stratului de carton
ùurubelniĠă electrică
Pentru înúurubarea úuruburilor rapide
Dispozitiv de tăiat în fâúii
Pentru tăierea de fâúii înguste din placa de gips

carton
Rindea de muchii
Pentru profilarea muchiilor plăcii la unghi
(22,5° sau 45°)
Raúchetă
Pentru prelucarea muchiilor placii după tăiere
Freză pentru găuri de doză

Pentru execuĠia diferitelor găuri în placă, ex.
gaură pentru dozele de curent electric
Scule anexe
Sculele manuale,
maúinile úi mijloacele
ajutătoare trebuie
permanent verificate!!
Cuvă pentru mortar
Găleată Scară pliantă
În caz de necesitate este neapărat nevoie:
z fixarea ciocanului în coadă, a pilei etc.,

z cozile se curăĠă úi se degresează,
z se îndepărtează prin polizare floarea dălĠilor,
z ascuĠirea fierăstraielor úi a dălĠilor când este nevoie,
z verificarea cordoanelor de legătură, eventual schimbarea lor dacă este nevoie.
Materiale, auxiliare
Gips úi plăci de gips carton
Gipsul este liantul de bază al plăcilor de gips

carton!
Se utilizează : gips sau gips cu adaosuri
Gipsul favorizeză coroziunea !
De aceia :
z la tencuiala din gips se folosesc dibluri

z la plăcile din gips se utilizează numai dispozitive de fixare zincate
z părĠile metalice se protejează cu un strat de lac sau prin zincare
z a nu deforma suprafeĠele metalice acoperite
ParticularităĠi în operaĠia de prelucrare a gipsului:
z gipsul se prelucrează întotdeauna în apă

(invers este incorect)
z adaosul, ca spre exemplu nisipul se
amestecă cu gipsul uscat în rapoarte
stabilite!
z gipsul întărit nu se mai amestecă!
z se utilizează numai vase curate pentru
amestecarea gipsului, întrucât resturile
de gips accentuează întărirea!
Tipuri de gips utilizate pe úantier
Tencuială interioară
(gipsul pentru tencuială, eventual amestecat cu
nisip úi var)
ùtucaturi - elemente de ornament

(gips pentru ornamente - nu este permis a fi
amestecat cu ciment sau alĠi lianĠi!)
Plăci pentru construcĠii uscate

Plăcile uscate de construcĠii se realizează de diferite mărimi, forme úi materiale

componente.
Plăci uscate de construcĠie din gips (GK)

Placa este compusă dintr-un amestec de gips úi adaosuri. Ea este acoperită cu carton care este
lipit pe muchii úi feĠe.
Există plăci :
z pentru tencuirea uscată a pereĠilor

z pentru rezistenĠă ridicată la foc
z plăci impregnate pentru montaj
z plăci rezistente la foc úi impregnate
z plăci suport pentru tencuială
Toate plăcile se găsesc ca mărimi diferite úi tipuri de muchii, cele mai uzuale sunt:
Lungime în LăĠime în Grosime în Grosime în Grosime în

mm mm mm mm mm
1500 400 9,5
2000 400 9,5
2000 1250 9,5 12,5 15
2500 1250 9,5 12,5 15
3000 1250 9,5 12,5 15
3500 1250 - 12,5 15
4000 1250 - 12,5 15
Exemplu de tipuri de muchii:
muchie semirotundă înclinată muchie semirotundă

Plăci din gips armat cu fibre (GF)

Placa este realizată dintr-un amestec de gips úi celuloză (hârtie veche ). Ea are caracteristici de
prelucrare úi folosinĠă, asemănătoare ca plăcile din gips carton.
Materiale de úpaclu (pentru rostuire )
Se întrebuinĠează pentru úpăcluirea rosturilor între plăcile uscate de construcĠie.
Rosturile se úpăcluie conform indicaĠiilor producătorului de plăci uscate de construcĠie .
Întotdeauna la úpăcluire se încorporează benzi de armare .
Ca masă de úpaclu se pot utiliza :
z masă de umplere a rosturilor verticale
z Masă pentru rosturile de înnădire

ùtifturi din sârmă (Cuie) úi úuruburi

Îmbinările cu cuie úi úuruburi sunt simple úi durabile.
Îmbinările cu úuruburi sunt legături detaúabile

úi au o mai mare capacitate de preluare a
sarcinilor decât îmbinările cu cuie.
Cuiele úi úuruburile se găsesc sub diferite forme úi materiale de fabricaĠie (oĠel, fier, cupru, alamă)
etc.
Utilizarea lor este determinată prin:
z durabilitatea dorită îmbinărilor

z materialul care se prelucrează
(lemn, metal, material plastic)
z norme de construcĠie
(norme)
z locul
(interior sau exterior)
z aspect
(exterior)
ùuruburi pentru plăci
Există o varietate de forme, lungimi úi cap

de înúurubare.
după locul unde se înúurubează, ex.:
z îmbinări în lemn prin Holzúuruburi;
z úuruburi mecanice de îmbinare pentru

metal fără cap mamă;
z úuruburi speciale de îmbinare pentru

lemn-metal;
z úuruburi speciale de îmbinare

autofiletante
Materiale de izolaĠie
aceste materiale au scopul de a izola zgomotul, căldura úi umidiatatea.
Materialele de izolaĠie se deosebesc după părĠile componenete:
Vată minerală
sunt plăci de construcĠie uúoare pentru

straturi izolatoare la pereĠi din beton,
pardoseli sau tavane
Spume
(STYROPOR) pentru straturi izolatoare în

pardoseli, pentru corp de umplutură la
tavane
Plăci din plută
pentru straturi izolatoare la pardoseli úi

sub tavane
Plăci din fibre minerale
pentru straturi izolatoare în pardoseli,

corpuri de umplutură pentru tavane,
între părĠile din construcĠie a pereĠilor
despărĠitori
Materiale expandabile
(ex. tufuri naturale, zgură) ca umplutură

în tavane, ca materie primă pentru
cărămizi eficiente
Cote
Înaintea montării plăcilor de construcĠie uscate pe pereĠi sau tavane, trebuie
determinate masuri pentru croirea plăcilor.
În acest scop se folosesc cotele.
Pentru placarea pereĠilor, tavanelor úi

pardoselilor se ia în calcul cota brută între
elementele de construcĠie.
Reguli de măsurare
ExerciĠiu de măsurare (cotare)

ExerciĠiu: să se calculeze postmăsurătorile pentru placarea unui perete pentru încăperea
reprezentată în secĠiune orizontală úi să se înscrie rezultatele în formularul de postmăsurători -
Protocolul de Cotare.
ÎnălĠimea de cotare 260 cm

ÎnălĠimea ferestrei 150 cm
LăĠimea uúii 90 cm
ùantier: _ùantier_________________________________
Felul lucrării: _tencuială uscată a peretelui________________________
Fila Nr.: _1_______________________________________
Numele emitentului: _Dl.Mustermann________________
Nr. Specificare Lungime l LăĠime b ÎnălĠimeh SuprafaĠa Corectură SuprafaĠa
parĠială totală
+ - lxh= l x h=
in m in m in m in m² in m² in m²
1 Tencuială
uscată
perete 1 1 3,51 2,60 9,13
perete 2 1 3,01 2,60 7,83
- fereastră 1 2,01 1,50 3,02
perete 3 1 3,51 2,60 9,13
- fereastră 1 2,01 1,50 3,02
perete 4 1 3,01 2,60 7,83
Sumă: 33,92 6,04 27,88

Calculul suprafeĠelor
Realizările la executarea tencuielii uscate se evalueză adesea după aria pereĠilor úi tavanelor
placate.
În mod normal suprafeĠele pereĠilor úi tavanelor au forma unui dreptunghi:
în m !
1: LăĠime (b), 2: Lungime (l)
10 mm = 1 cm
10 cm = 1 dm
10 dm = 1 m
deci spre exemplu:
100 cm = 1 m
Aria unui dreptunghi se calculează:
Aria = Lungime x LăĠime
A=lxb
Unitatea de măsură utilizată pentru suprafeĠe este dată în m² !
100 mm² = 1 cm²
100 cm² = 1 dm²

100 dm² = 1 m²
deci spre exemplu:
10 000 cm² = 1 m²
ExerciĠiu:
Un perete despărĠitor urmează să despartă o încăpere pentru birou dint-un depozit.Încăperea are o
înălĠime de 3,4 m úi o lăĠime de 530 cm. CâĠi metri patraĠi de plcă din gips carton sunt necesare ?
SchiĠă
1: LăĠime = 530 cm, 2: ÎnălĠme = 3,45m
Sunt date:
h = 3,45 m
l = 530 cm recalculează !!!
deci l= 5,30 m
Trebuie determinat:
Aria în m²
SoluĠie:
Aria unui perete din gips - carton:

A=lxh
A = 5,30 m x 3,45 m
A = 18,285 m²
Aria ambilor pereĠi din gips - carton:

A = 2 x 18,285 m²
A = 36,57 m²
Rezultat:
Deci este necesar în total 36,57 m² de plăci din gips carton. În acest caz nu este inclus în
calcul deúeurile de debitare.
Executarea tencuielii uscate

Plăcile din gips carton pot fi aplicate direct pe construcĠiile zidite sau beton prin lipire sau montarea
pe profile.
Planeitatea
Planeitatea úi verticalitatea suprafeĠelor pereĠilor determină diferite moduri de aplicare a plăcilor:
Suport drept
Procedeu cu strat subĠire de adeziv
Suport denivelat
Procedeu al aplicării stratului de adeziv în turte
Suport puternic denivelat
Se pozează cu adeziv fâúii din gips carton

orizontal úi vertical (distanĠa 62,5 cm).
Se lasă să se întărească.
Pe suprafaĠa de contact a plăcilor pe útraifuri se

întinde adeziv.
Numărul de plăci de gips carton necesare se poate calcula folosind dimensiunile încăperii:
Numărul de plăci = Lungimea peretelui :

LăĠimea plăcii
Ex. 5,25 m : 1,25 m = 4,2 Plăci
deci sunt necesare: 4 plăci întregi úi un fragment de placă

LăĠimea unui fragment de placă se poate deasemenea calcula:
LăĠimea fragmentului = Lungimea peretelui -

(Numărul întreg de plăci x LăĠimea unei plăci)
Ex.
5,25 m - 4 x 1,25 m =
= 5,25 m - 5,00 m = 0,25 m
Fragmentul de placă: are 0,25 m lăĠime
Toate mărimile se dau în metri:

Faze de lucru - debitarea plăcilor
z tăierea cartonului de pe suprafaĠa

exterioară a plăcii
z ruperea miezului de gips
z tăierea cartonului de pe spatele plăcii
Pregătirea suportului
z se verifică dacă este rezistent, uscat, curat úi ferit de îngheĠ

z îndepărtarea surplusului de material de pe suport
z suportul din materiale absorbante se umezeúte
Aplicarea adezivului
z se aplică sub formă de turte de min. 1,5

cm grosime
z distanĠa între turte aprox. 30 cm
z cu cât grosimea plăcii de gips este mai
mare se realizează mai multe rânduri de
turte
începând cu 9,5 mm grosimea plăcii se

aplică 3 rânduri de turte
la 12,5 mm 4 rânduri de turte
peste 18,0 mm 5 rânduri de turte
Se prepară o cantitate de adeziv din gips care

poate fi prelucrată în cca. 30 de minute
Pozarea plăcilor
z rosturi între pardosea úi plăci (cca. 2cm)
Indiciu: calarea plăcilor cu útraifuri úi

pene din lemn
z rosturi între tavan úi plăci (cca. 0,5 cm)
Se lasă rosturi sus úi jos pentru a permite

circulaĠia aerului necesar întăririi.
z Plăcile se aduc la nivel, prin batere pe dreptar
ReĠine: de la pozarea plăcilor úi până la păsuirea lor nu trebuie să treacă mai mult de 10 minute.
Fază următoare de lucru:
z Umplerea rosturilor, úpăcluire úi úlefuire

Realizarea unui perete din construcĠii uscate
Structura de susĠinere
PereĠii din construcĠii uscate pot fi executate:
z ca realizare pe structură din lemn
z ca soluĠie modernă prin fixare pe

structură
Structura metalică se compune din:traverse

orizontale úi montanĠi verticali din profile
metalice (dintre care două sunt profile
marginale).
Numărul de plăci de gips carton necesare se poate calcula folosind dimensiunile încăperii:
Numărul de plăci = Lungimea peretelui :

LăĠimea plăcii
LăĠimea unui fragment de placă se poate deasemenea calcula:
LăĠimea fragmentului = Lungimea peretelui -

(Numărul întreg de plăci x LăĠimea unei plăci)
Lungimea necesară a profilelor de fixare pentru pardosea úi tavan se stabileúte luând în

considerare lungimea peretelui:
Lungimea profilelor de fixare = 2 x lungimea

peretelui
ex. 2 x 5,25 m = 10,50 m
lungimea totală a profilelor de fixare, jos úi sus este de 17,40 m.
Numărul suporĠilor verticali (dacă 2 profile de fixare laterale) se calculează luând în considerare
numărul de plăci necesare:
Numărul suporĠilor = 2 x numărul plăcilor +

adaosul de fragment + 1
ex. la o placă cu lăĠimea de 125 cm úi a unui fragment de placă cu lăĠimea de 25 cm:
2 x 4 buc + 1 buc+ 1= 10 bucăĠi

la o distanĠă normală de 62,5 cm, sunt necesare în total 10 bucăĠi.
Lungimea suporĠilor ar trebui să fie permanent cu 10 - 15 mm mai scurte decât înălĠimea peretelui
Trasarea construcĠiei uscate

Pentru aceasta se folosesc următoarele scule:
scară pliantă, creion, metru pliant, fir cu plumb, dreptar, sfoară de marcat úi boloboc (aparat
cu laser)
Fazele de lucru sunt următoarele:
Trasarea pe pardoseală
Traseul peretelului se marchează pe pardoseală
cu sfoara de marcat, metru pliant úi dreptar
(inclusiv golul uúii).
în continuare: Se trasează pe perete

Linia marcată pe pardoseală se continuă pe
perete (se foloseúte firul cu plumb, dreptarul úi
bolobocul).
Trasarea pe tavan
Se marchează traseul peretelui punct cu punct,
cu ajutorul firului cu plumb, folosindu-se
trasarea de pe pardoseală
Eventuala verificare cu aparat laser

Faze de lucru
Debitarea plăcilor
(vezi pagina 19)
LăĠimea plăcii se debitează numai în cazul când se alipeúte din o bucată de ajustare, căci:
DistanĠa dintre montanĠi (din axă în axă) se

montează 62,5 cm (jumătate din lăĠimea
plăcii).
Placa se debitează cu o lungime nu mai mică cu 15 - 20 mm decât înălĠimea peretelui !

Se înúurubează travesele
A nu se uita banda de izolaĠie !!!
MontanĠii
z măsurare
z îndreptare
z înúurubare de traverse (sus úi jos)
Înúurubarea plăcilor pe o faĠă
z păstrarea unui rost înte pardoseală úi

placă prin útraifuri de izolaĠie
z distanĠa între úuruburile de fixare va fi de
cca. 25 cm
Izolarea spaĠiului (volumului) peretelui
Placarea peretelui pe partea opusă
Lucrări de finisaj:
umplerea rosturilor, úpăcluirea, úlefuirea
Pentru ca suprafaĠa peretelui să fie netedă toate rosturile trebuiesc prelucrate:
- umplerea cu masă de úpaclu a rosturilor

- punerea benzilor de armare
- se lasă să se întărească,
- se aplică al doilea strat de masă
- se lasă să se întărească
- netezire prin úlefuire
Executarea suportului pentru tavane suspendate
Tavanele false se realizează adesea pentru a

reduce din diferite motive înălĠimea încăperii.
z Încărcarea pe suport.
z AgăĠarea structurii se realizează
adesea prin tije de sârmă sau tablă.
z Lungimea ancorelor determina cota

tavanului
z Plăcile din gips-carton se fixează prin
înúurubare pe profilele de montaj
z sau se aúează de sus pe profile speciale î

formă de T.
Modul 4| Tema 4
Acoperiúuri
Tema 4: Acoperiúuri
ProtecĠia muncii / ProtecĠia sănătăĠii

AtenĠie:
În fiecare lucrare situată la mai mult de 5 m deasupra unui teren deschis,

trebuie instalată o schelă de intercepĠie!
Schelele de interceptare se folosesc pentru staĠionarea pe ele în timpul lucrului. Ele

servesc ca protecĠie pentru muncitorii de pe construcĠie, trecători úi participanĠii din trafic
Schelele de interceptare trebuie să corespundă ca lăĠime úi înălĠime normelor în vigoare:
Pentru scara de interceptare de pe acoperiú se montează suplimentar:
Parapetul de protecĠie care trebuie să depăúească marginea de jos a acoperiúului cu

distanĠa
h = 150 cm – LăĠimea schelei

indiferent cât de înalt este paravanul de protecĠie!
Forme de acoperiú
(1): Acoperiú cu versante
(2): Acoperiú cu o pantă
(3): Acoperiú cu 4 pante (pavilion)
(4): Acoperiú cu două versante úi cu

părĠile frontale teúite
(5): Acoperiú cu 4 pante egale tip

cort
(6): Acoperiú cu 4 pante egale tip

turn
(7): Acoperiú mansardat
(8): Acoperiú dinĠi de fierăstrău
(9): Acoperiú plan (terasă)

Acoperiúul este format din:
ùarpantă,
se exacută de dulgheri,
úi Învelitoarea,
se execută de contructorii de acoperiúuri.
ùarpanta transmite sarcinile din acoperiú pereĠilor.
Pe úarpantă se fixează suportul învelitorii format din asterială, material izolator

Hidrofug.
Suportul învelitorii - constituie legătura dintre úarpantă úi învelitoare

Executarea úarpantei
ùarpanta esete executată de dulgheri. În general se livrează gata asamblată
úi se montează de specialiúti la faĠa locului
Grinzile poziĠionate obligatoriu în sus úi

care ulterior vor purta subconstrucĠia
acoperiúului se numesc căpriori
Executarea scheletului úarpantei

Scheletul úarpantei este o parte importantă a acoperiúului.
Ea nu este numai purtătoarea materialelor acoperiúului ci asigură úi aerisirea
(1): Aerisire / ventilaĠie
(2): Aerisire prin circulaĠia aerului
(3): Aerisirea prin intrarea aerului
Aerisirea se facilitează prin construcĠii speciale, ca de exemplu contra úipcile (úipci

suplimentare) úi prin forme speciale a materialelor pentru învelitori.
Construirea suportului învelitorii:

Spre deosebire de suporturi de învelitori din folie din material plastic úi úipci sunt formate
din:
z Plăci din lemn sau scânduri
z Strat hidroizolator
(ex. Carton bituminos sau folii)
IzolaĠii (vezi Modul 4 Tema 3)
Contraúipci (úipci suplimentare în direcĠia lungimii căpriorilor)
ùipcile de-a curmeziúul căpriorilor

Plăci din lemn respectiv scânduri

Fixarea plăcilor, respectiv al scândurilor se realizează prin baterea în cuie
(vezi Modul 5 Tema 4).
Scândurile úi plăcile se bat în cuie transversal faĠă de căprior.
De reĠinut:
Monatarea suprafeĠei de acoperiú se începe

întotdeauna din partea de jos !
Motivul pentru aceasta este că scândurie de jos susĠin pe cele poziĠionate deasupra lor.
Întrucât acoperiúul are de regulă forma unor dreptunghiuri, suprafaĠa acestor dreptunghiuri
determină cantitatea de plăci din lemn úi scânduri.
AtenĠie!
Trebuie urmărit ca, capetele scândurilor,

respectiv două muchii alăturate ale plăcilor să
se rezeme pe căprior !
ExcepĠie fac bineînĠeles proeminenĠele

exterioare.
ExerciĠiu:
Un acoperiú cu două versante al unui depozit trebuie acoperit cu o învelitoare modernă.

Acoperiúul are o lăĠime de 11,25 m úi o lungime a căpriorilor de 4,00 m
CâĠi m² de plăci de lemn sau scânduri sunt necesare?
Lungimea căpriorilor 4,00 m

LăĠime= 11,25 m
Sunt date:
b = 11,25 m
l = 4,00 m
De aflat:
Aria în m²
Rezolvare:
SuprafaĠa unei părĠi a acoperiúului: A = l x b
A = 4,00 m x 11,25 m
A = 45,00 m²
SuprafaĠa ambelor părĠi a acoperiúului:

A = 2 x 45,00 m²
A = 90,00 m²
==========
Rezultat:
Sunt necesare în total cca.
90 m² Plăci din lemn.
În calcul nu au fost incluse căzăturile pentru tăiere.
Stratul hidroizolator
Stratul hidroizolator cel mai des se compune din:
Folie din material plastic-, Carton bituminat- sau Fâúii de bitum.
Aceste fâúii se fixează transversal faĠă de direcĠia căpriorilor.
AtenĠie!
Se începe acoperirea suprafeĠei de acoperiú

întotdeauna din partea de jos!
Fixarea se realizează prin baterea în cuie.

(a nu uita rondele mari din material plastic úi / sau sudarea)
O fixare suplimentară se obĠine mai târziu prin contraúipci.
De reĠinut:
Fâúiile trebuie aúezate astfel încât fâúia de sus

să petreacă cu cca 10 cm cea de jos .
Fâúia superioară poate să fie îndoită pe coamă

pe partea cealaltă a acoperiúului.
Întrucât urmează ca suprafaĠa deja calculată a plăcilor din lemn să fie acoperite, se procedează la
calcularea necesarului de folie ca în cazul realizării úapei de pardoseală
(vezi Modul 4 Tema 1):
LăĠimea uzuală a fâúiei sulului:
(folia este de) 100 cm = 1,00 m,

lungimea fâúiilor 5,00 m.
ExerciĠiu:
Lungimea fâúiilor:
Întrucât lăĠimea acoperiúului este de 11,25 m se adaogă la lungimea totală suprapunerile
ieúindurilor de cotă de cca 20 cm.
Ieúinduri: cca. 20 cm,

ceea ce înseamnă în total 2 x 20 cm = 40 cm
AtenĠie: 40 cm se transformă în 0,4 m !
deci avem 11,25 m + 0,40 m = 11,65 m
Rezultat:
Fâúiile în suluri ar trebui să aibe cel puĠin o lungime de 11,65 m
Numărul fâúiilor:
Căpriorii au lungimea de 4,00m ceea ce înseamnă
împreună cu ieúindurile (suprapunerile) din ambele părĠi:

4,00 m + 0,40 m = 4,4 m lăĠime de acoperire.
Întrucât la fiecare fâúie va trebui suprapus 10 cm, lăĠimea fâúiei este numai de:
100 cm – 10 cm = 90 cm.
Numărul fâúiilor se calculează deci:
Numărul fâúiilor =
lăĠimea de acoperit : lăĠimea utilă a fâúiilor
Rezultă pentru ambele părĠi a acoperiúului:

2 x 4,40 : 0,90 =
8,80 : 0,90 = 9,78
AtenĠie: Rezultatul se rotunjeúte întotdeauna la cifre întregi !
Rezultat:
Sunt necesare 10 folii a 11,65 m pentru ambele părĠi a acoperiúului.
Lungimea totală a fâúiilor hidrofuge (lungimea de acoperire)

ar trebui fără adaosuri să fie cel puĠin de:
10 x 11,65 m = 116,50 m.
Numărul sulurilor:
La suluri cu o lungime a fâúiilor de 5,00 m rezultă la o suprapunere de 10 cm = 0,10 m o
suprafaĠă utilă de 4,90 m.
Numărul sulurilor se calculează:
Numărul sulurilor = lungimea de acoperit : lungimea utilă a sulurilor
De aici rezultă:
116,50 m : 4,90 = 23,78
AtenĠie: Rezultatul se rotunjeúte întotdeauna la cifre întregi !
Rezultat ( fără adaos ):

Sunt necesare cel puĠin 24 suluri de 5,00 m lungime úi 1,00 m lăĠime.
IzolaĠii
Despre materiale izolatoare úi prelucrarea lor vezi Modul 4 Tema 3 .
z Necasar materiale
Întrucât izolaĠia sa trebuie să acopere suprafaĠa subacoperită, suprafaĠa plăcilor de lemn

corespunde cu aproximaĠie cu suprafaĠa de izolare.
ExerciĠiu:
Rezultat (fără adaos):
Astfel cantitatea de material izolator din exerciĠiul nostru este determinată la cca 90 m².
Rigle longitudinale / contra úipcă

Riglele longitudinale se fixează în cuie pe direcĠia lungimii căpriorilor.
Aceste úipci au rolul:
z fixarea foliei, izolaĠiei úi stratului hidrofug úi
z de a facilita aerisirea dintre stratul izolator, izolaĠie úi materialul acoperit.
Necesarul de materiale
Lungimea úipcilor longitudinale este egală cu lungimea căpriorilor.

De cele mai multe ori úi riglele longitudinale se fixează în cuie pe căpriori.
Numărul riglelor longitudinale, respectiv lungimea totală a úipcilor depinde de distanĠa planificată
dintre căpriori.
ExerciĠiu:
La acoperiúul prezentat urmează să se realizeze

15perechi de căpriori cu o lungime de 4,00 m.
Deci:
15 x 2 = 30 rigle longitudinale
în total sunt necesare
30 x 4,00 m = 120 m
În total trebuie asigurat 120 m rigle longitudinale.

Fixarea úipcilor
ÎmpărĠirea suprafeĠei acoperiúului depinde de:
z Panta acoperiúului
ÎnclinaĠia determină distanĠa dintre úipci.
z Dimensiunile materialului de acoperit

(lăĠimea úipcii)
z Lungimea de suprapunere
z Suprapunerea laterală
z LăĠimea învelitorii
z DistanĠa între úipci la streaúină
DistanĠa între úipci la streaúină

trebuie să fie întotdeauna cu cca. 2 cm
mai mică decât lăĠimea úipcii.
z Dimensiunea úipcii de coamă

Dimensiunea úipcii de coamă trebuie să
fie întotdeauna de 0,04 m.
z Lucarne sau ferestre de acoperiú
Necesar de materiale (Lungimea úipcilor)
Lungimea unei úipci de acoperiú

(eventual compusă din mai multe bucăĠi)
este egală cu lăĠimea învelitorii acoperiúului inclusiv adaosurile (ieúinduri).
ExerciĠiu:
întrucât acoperiúul are o lăĠime de 11,25 m, lungimea materialului care formează o úipcă trebuie să
aibe aceiaúi lungime.
Rezultat:
O úipcă trebuie să aibe lungimea de 11,65 m.

Necesar de materiale (numărul úipcilor)

Corespunzător cu împărĠirea suprafeĠei acoperiúului rezultă úi distanĠa între úipci.
distanĠa dintre úipci =

lungimea căpriorilor – distanĠa între úipcă la
streaúină – distanĠa úipcii de coamă
Astfel se poate determina numărul úipcilor:
Numărul úipcilor =
distanĠa între úipca de coamă úi úipca de
streaúină : distanĠa maximă admisă între úipci
ExerciĠiu:
Sunt date:
lungimea căpriorilor = 4,00 m

dimensiunea úipcii de coamă = 0,04 m
distanĠa maximă între úipci (din tabele - normative!) = 0,33 m până la 0,34 m
dimensiunea între úipcă úi streaúină = 0,34 m – 0,02 m = 0,32 m
distanĠa dintre úipci= 4,00m – 0,32 m – 0,04 m =

= 3,64 m
optăm pentru lăĠimea úipcii de 0,33 m !

numărul úipcilor = 3,64 m : 0,33 m = 11,03
Pentru ambele părĠi ale acoperiúului trebuie pregătite în total:
22 úipci cu o lungime de 11.65 m .
Aceasta corespunde unei lungimi totale (fără adaos) de :
256,3 m material pentru úipci.
SecĠiunea (profilul) transversală la materialul de úipci uzual este de :

4 x 6 cm
úi
3 x 5 cm
Conform rezultatului din calculaĠia noastră putem monta pe acoperiúul nostru scânduri pentru
asterială, după cum urmează:
AtenĠie! IndicaĠie importantă pentru scânduri din asterială:

ObservaĠie:
Fiecare asterială trebuie să aibă cel puĠin 3

muchii vii (drepte).
Scândurile pentru asterială se bat în cuie astfel:
AtenĠie!
Se începe fixarea în cuie a asterialelor întotdeauna de jos !
Scândurile de corniúă (prima scândură) se fixează în cuie poziĠionată în picioare.

Acoperiúul (executarea învelitorilor)

Pentru învelitori se utilizează următoarele materiale:
z Materiale naturale pentru înveitori

úindrila de lemn, ardezie, paie.
z Materiale de acoperire
z ğigle din beton z ğiglă din argilă arsă z Plăci din azbociment
din nisip, ciment, din nisip úi argilă
arsă,
z Fâúii din material bituminos/material plastic, fibră de sticlă
z Tablă
Dimensiunile diferitelor tipuri de materiale úi necesarul de bucăĠi care intră într-un metru patrat
pot fi extrase din tabele.
Montarea Ġiglelor
Întrucât Ġiglele úi Ġiglele din beton au aceiaúi formă úi dimensiuni o să ne referim acum
numai la Ġigla .
ObservaĠie:
Montarea începe întotdeauna din dreapta jos !
Ultimul rând de Ġigle se termină deci pe partea stângă.

La ultimul rând se montează tigle speciale care acoperă coama úi constituie ultima ,
pe ambele părĠi ale acoperiúului.
Aceste Ġigle se numesc Ġigle de coamă.
Rosturile se poziĠionează funcĠie de direcĠia

vânturilor dominante
Pe lângă Ġiglele de coamă mai există multe forme de Ġigle speciale.

Ex. Ġigle laterale stângă úi dreapta, Ġigle de creastă
Pentru lungire se utilizează jumătăĠi de Ġigle (2) - sunt Ġigle cu jumătate de lăĠime, dar cu
lungime normală
Necesar de materiale (numărul Ġiglelor)

Cantitatea necesară de Ġiglă se determină luând în calcul lăĠimea acoperiúului úi numărul de rânduri
de Ġigle.
Exemplu:
La un acoperiú cu 2 versanĠi regulaĠi a unei magazii urmează să fie executată o învelitoare

modernă. Acoperiúul are o lăĠime de 11,25 m úi o lungime a căpriorilor de 4,00 m. Câte Ġigle úi
câte coame sunt necesare?
ObservaĠie:
Numărul Ġiglelor dintr-un rând este egal cu

numărul coamelor.
ğigla din exemplul nostru are o lăĠime de 33 cm, deci o

suprafaĠă de acoperire de 30 cm = 0,30 m.
Numărul Ġiglelor dintr-un rând:
ObservaĠie:
Numărul Ġiglelor dintr-un rând =
lăĠimea acoperiúului : suprafaĠa de acoperire a

unei Ġigle
Numărul Ġiglelor dintr-un rând = 11,25 m : 0,30 m=

37,5
AtenĠie:
Rezultatul întotdeauna se rotunjeúte la o zecimală

(poziĠia după virgulă)
cu 0 sau 5.
La întrebuinĠarea Ġiglelor de margine sunt

necesare pentru un rând:
1 x jumătate de Ġiglă (2)

35 x Ġiglă dreaptă (3)
1 x Ġiglă de margine stânga (1)
1 x Ġiglă de margine dreapta
_____________________
37,5 Ġigle pe rând
Numărul total al Ġiglelor:

Pentru un total de 22 rânduri (ambele jumătăĠi ale acoperiúului)
Rezultat:
22 x 1 x jumătate Ġiglă = 22 jumătăĠi Ġiglă

22 x 35 x Ġiglă întreagă = 704 Ġigle întregi
22 x 1 Ġigle de margine de stânga = 22 Ġigle de margine de stânga
22 x 2 Ġigle de margine de dreapta= 22 Ġigle de margine de dreapta

Module4

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Module4

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Modul 4 | Acoperiri úi finisaje

Tema 1 Tencuieli úi úape

Mortarul se utilizează în principal sub formă de :

z Mortar de zidărie (1)

1: Agregat; 2: Liant; 3: Apă

Mortar = Agregat + Liant + Apă

Tema 1 Tencuieli úi úape

Grupe de Marca (CompoziĠia) Utilizare

PI Mortar de var Tencuieli interioare

Din această clasificare se observă lianĠii úi folosirea individuală a grupelor.

Tencuiala exterioară serveúte

Tema 1 Tencuieli úi úape

Suportul pentru tencuială

z să fie plan (orizontal úi vertical)

Dacă stratul suport al tencuielii nu este adecvat

Tencuială stropită - úpriĠ

Suport pentru tencuială

SuporĠii pentru tencuială sunt:

Plasă de rabiĠ Împletitură

Dispozitiv metalic cu nervuri

Tema 1 Tencuieli úi úape

Scule úi materiale anexe

Tema 1 Tencuieli úi úape

Calcularea suprafeĠei de tencuit în m²:

SuprafaĠa peretelui úi a tavanului de regulă au forma:

1: LăĠime (b); 2: Lungime (l)

SuprafaĠa unui dreptunghi se calculează:

Aria (suprafaĠa) = Lungime x LăĠime

SuprafaĠa se indică în m²!

100 mm² = 1 cm²

Tema 1 Tencuieli úi úape

1: ÎnălĠime = 3,45m; 2: LăĠime = 530cm

Aria (suprafaĠa) peretelui:

2. Determinarea Volumului mortarului întărit

Pentru tencuirea unei suprafeĠe de 1 m² cu o

Tema 1 Tencuieli úi úape

La o suprafaĠă a peretelui de 18,29 m² este:

Pentru perete sunt necesare:

3. Determinarea volumului mortarului întărit:

Mortarul proaspăt = Mortar întărit+ Pierderile de mortar de cca. 10% de pe úantier.

Mortar proaspăt = Mortar întărit + Pierderi de

Pentru un perete sunt necesare cca.

Tema 1 Tencuieli úi úape

4. Determinarea volumului mortarului uscat:

Mortarul proaspăt trebuie amestecat numai cu

Mortar proaspăt = Mortar uscat + Apă

Prin prepararea amestecului uscat cu apă volumul scade la cca. 2/3.

Pentru 1 l mortar proaspăt sunt necesare

Tema 1 Tencuieli úi úape

Faze de lucru pentru executarea tencuielii:

{ stratul suport trebuie să fie ferit de îngheĠ,

{ tencuiala exterioară recent executată trebuie ferită de ploaie,

{ se vor evita curenĠii de aer în încăperi,

{ la locul de muncă temperatura să nu fie sub 5°C.

foarte periculoase întrucât liantul provoacă iritaĠii.

accidentatul trebuie să se întindă,

ochiul se spală cu apă curată,

prezentare la medic (evtual însoĠit).

Tema 1 Tencuieli úi úape

Realizarea tencuielii interioare cu un singur strat:

1. Fixare úipci ptr. tencuială (stâlpiúori

Pe suprafaĠa care urmează să fie tencuită se

Grosime úablon = Grosime strat de