Forma feței fără dinți

Majoritatea
oamenilor, când se gândesc la consecințele estetice ale pierderii
dinților, iau în considerare doar modul în care aceștia afectează
zâmbetul unei persoane. Însă, lipsa dinților provoacă mult mai
multe schimbări, și la nivelul feței, care pot influența vizibil
estetica generală, minimizând încrederea în sine a persoanelor
afectate.
Efectele asupra esteticii faciale se datoreaza nu atât dinților, cât
osului, care are nevoie de stimulare pentru a-și menține forma și
densitatea. În cazul osului alveolar care înconjoară și susține
dinții, stimularea necesară provine de la dinți înșiși.
Dinții fac sute de contacte între ei pe parcursul zilei. Aceste mici
solicitări sunt transmise prin ligamentul parodontal care susține
fiecare dinte din alveola sa, determinând osul să se remodeleze și
să se depună continuu.
Când un dinte este pierdut, lipsa stimulării determină pierderea
osului alveolar – lățimea sa, apoi înălțimea și, în cele din urmă,
volumul osos. Există o scădere cu 25% a lățimii osului în primul
an după pierderea dinților și o scădere totală de 4 milimetri în
înălțime în următorii câțiva ani.
Pe măsură ce osul pierde din înălțime și lățime, țesutul gingival se
retrage, de asemenea, treptat. Capacitatea de a mesteca și de a
vorbi poate fi afectată. Cu cât se pierd mai mulți dinți, cu atât se
pierd mai multe funcții. Acest lucru duce la unele probleme
estetice și funcționale deosebit de grave, în special la persoanele
complet edentate.
După pierderea osului alveolar, osul de sub el, osul bazal – osul
mandibulei propriu-zis – începe, de asemenea, să se resorbă.
Distanța de la nas la bărbie scade și odată cu aceasta, treimea
inferioară a feței se prăbușește parțial. Barbia se rotește înainte și
în sus, iar obrajii, după ce au pierdut suportul dinților, devin
aplatizați.
Pierderea extremă a osului poate face, de asemenea, o persoană
mai predispusă la fracturi ale maxilarului, deoarece volumul său
este mult diminuat.

Dinții laterali susțin

înălțimea verticală a feței, iar o dată cu pierderea acestora, dinții
frontali sunt nevoiți să preia funcția acestora. Din păcate, însă,
dinții frontali nu au fost concepuți pentru a susține înălțimea feței
sau pentru a mesteca mâncarea – doar pentru a o inciza sau a o
rupe.
Oamenii edentați par nefericiți, triști atunci când stau relaxați,
deoarece comisurile labiale sunt coborâte, iar buzele își pierd din
plenitudine. În plus, ridurile vor fi mult mai accentuate, ceea ce le
nemulțumește, în special, pe pacientele de sex feminin.
Fără dinții prezenți, limba va ocupa tot spațiul rămas liber, ceea
ce va îngreuna procesul confecționării unei proteze dentare.
Prevenția este cheia pentru evitarea pierderii inutile a dinților și a
daunelor pe care le poate aduce sănătății, bunăstării emoționale
și aspectului.
Dacă prevenirea nu mai este o opțiune pentru dvs., discutați
cu medicul dvs. despre restaurarea
cu implanturi dentare. Implanturile dentare stimulează osul, la fel
ca un dinte natural, astfel osul se păstrează și, la rândul său, vă
menține structura și trăsăturile faciale nemodificate, iar funcțiile
esențiale, precum masticația, fonația, pot fi refăcute.