11.

Știu că toți suntem conștienți de ramificațiile sociale și politice care au însoțit aceste
schimbări în nivelul și distribuția veniturilor gospodăriilor. Vedem o nemulțumire sporită în
rândul electoratelor și o lovitură puternică de sentiment împotriva globalizării. Acestea fiind
spuse, există politici care pot contribui la soluționarea problemei inegalității
veniturilor. Printre acestea se numără:
1. programe de asistență socială bine orientate;
2. îmbunătățirea accesului la educație și recalificare;
3. Extinderea Creditului Pentru Impozitul Pe Profit, combinată cu un salariu
minim mai mare;
4. sprijin pentru părinții care lucrează pentru a acoperi costurile de îngrijire a
copiilor; și
5. concediu familial plătit.
Scopul nostru în formularea acestor recomandări este de a aborda impactul social
sever al polarizării veniturilor. Cu toții trebuie să oferim oportunitățile care le permit
oamenilor să profite de inovare și spirit antreprenorial.

12. Inflație redusă și niveluri scăzute de creștere a salariilor.

Al treilea subiect pe care doresc să-l subliniez este nivelul general scăzut al inflației
globale și al creșterii salariale, în special în economiile avansate. După cum arată
următoarea prezentare, inflația de bază în Europa se situează într-o oarecare măsură
sub obiectivul BCE de a atinge 2 %, dar aproape de această valoare. În Japonia,
inflația globală și de bază sunt aproape de zero. Și aici în SUA, în ciuda progreselor
anterioare în ceea ce privește creșterea inflației spre obiectivul de 2% al Fed, am
observat o inversare în ultimele câteva luni. Inflația de bază și principală sunt acum la
1,4 la sută.
Legată de această inflație modestă este nivelul relativ scăzut al creșterii salariale
nominale. În evaluarea noastră, statele Unite, Germania și Japonia sunt acum aproape
de ocuparea integrală a forței de muncă.
Dar chiar și pe măsură ce piețele forței de muncă s-au consolidat, se pare că nu există
un impuls puternic pentru creșterea salariilor nominale, după cum se poate observa
din acest grafic. Cu siguranță, există puține dovezi ale presiunii salariale. Forțele
structurale importante contribuie la această creștere a salariilor mici. Din nou, unul
este declinul creșterii productivității. Asistăm, de asemenea, la un dinamism redus al
pieței forței de muncă. Un exemplu de diminuare a dinamismului muncii este acela că,
de la sfârșitul anilor '80, numărul locurilor de muncă în câmpul muncii a scăzut cu
aproximativ 40%

13. Acest lucru este important deoarece cele mai mari creșteri salariale merg la cei
care își schimba locul de muncă. În acest grafic, observăm diferența dintre creșterea
medie a salariilor la nivelul întregii economii și ritmul creșterilor salariale pentru
persoanele care își schimbă locul de muncă.
Mai puțin dinamism înseamnă mai puțină schimbare a locului de muncă, ceea ce se
traduce în mod aritmetic în creșterea medie a salariilor. Pot exista și alte forțe seculare
în joc. Una este schimbările demografice, după cum se vede în îmbătrânirea multor
economii avansate. O altă măsură este consolidarea tot mai mare a întreprinderilor în
combinații din ce în ce mai mari; ceea ce întărește puterea de negociere a angajatorilor
și comprimă salariile. Diferențierea diferiților conducători auto este o sarcină dificilă.
Dar, indiferent de cauză, știm că va fi nevoie de o creștere mai puternică a salariilor
nominale pentru a readuce inflația pe calea cea bună în vederea atingerii obiectivelor
băncilor centrale.

14. Cooperare globală

În cele din urmă, în calitate de reprezentant al FMI, ultimul subiect pe care aș dori să
îl aduc în discuție nu va fi o surpriză. Am atins deja acest punct. Există îngrijorarea că
o economie mondială mai integrată și mai globalizată nu mai generează locuri de
muncă și standarde de viață mai ridicate care au fost promise odată. Vedem acest
lucru în economiile de piață avansate și emergente, după cum arată acest ultim slide.
Însă reacția la aceste preocupări nu ar trebui să fie încercarea de a încetini ritmul
schimbărilor tehnologice sau al integrării globale. Nu putem trece cu vederea
schimbările importante și pozitive pe care le-au produs aceste forțe. Să fim martorii,
de exemplu, reducerii impresionante a sărăciei în lumea în curs de dezvoltare din
ultima generație. Trebuie să evităm politicile care creează efecte de propagare
neașteptate, negative, care sporesc tensiunile dintre țări; sau care erodează sprijinul
larg pentru integrarea economică care încă există în comunitatea internațională.
Întreruperea liberei circulații a bunurilor și investițiilor nu este o soluție. Acest lucru
va înrăutăți situația doar prin întreruperea relațiilor comerciale și a lanțurilor de
aprovizionare.

15. Ar trebui să urmăm un curs mai pozitiv. Acest lucru înseamnă să continuăm să maximizăm
beneficiile globalizării și tehnologiei, dar și să facem sistemul internațional să funcționeze mai
bine pentru toți cetățenii săi. Aceasta înseamnă promovarea unui sistem multilateral care să se
adapteze la o economie globală din ce în ce mai conectată, asigurând condiții de concurență
echitabile care să evite măsurile protecționiste și politicile care denaturează concurența și să
atenueze impactul tranzițiilor globale cât mai mult posibil. În concluzie, procesul de integrare
economică internațională va continua să avanseze. Acest lucru este inevitabil. Dar efectele
secundare negative trebuie să fie recunoscute — și abordate.O parte din această sarcină revine
țărilor individuale. Însă comunitatea internațională are de jucat și ea un rol prin colaborarea în
vederea soluționării problemelor transfrontaliere. Prin consolidarea sistemului multilateral,
putem proteja economia globală și putem asigura o creștere puternică, stabilă și favorabilă
incluziunii. Mulțumesc că mi-ai permis să vorbesc în această dimineață. Aș fi foarte fericit să vă
răspund la întrebări.