XIII.

Practica pedagogică a studenţilor

Pregătirea psiho-pedagogică şi metodică a studenţilor se realizează și prin

practica pedagogică. Practica pedagogică este latura aplicativă a acestei pregătiri și
este esenţială pentru formarea viitorilor profesori.
Obiectivul principal/fundamental este formarea competenţelor specifice
profesiei de dascăl. Acest obiectiv se realizează prin:
 Cunoaşterea problematicii organizatorice, a conţinutului activităţii
didactice, a esenţei activităţii manageriale a şcolii;
 Participarea activă a studenţilor la realizarea activităţii didactice şi
metodice;
 Familiarizarea cu activităţile educative din şcoală;
 Cunoaşterea elevilor și a personalităţii lor;
 Descifrarea celor mai importante chestiuni psiho-pedagogice specifice
învăţământului gimnazial şi liceal

Conform planului de învăţământ al Departamentului pentru Pregătirea

Personalului Didactic (DPPD), practica pedagogică este disciplină obligatorie și se
desfăşoară în anul al III-lea, câte 3 ore pe săptămână, la o școală de aplicație din
învățământul gimnazial. Studenţii sunt repartizaţi pentru practică la profesori cu
experienţă la catedră şi în specialitate. Studenţii practicanţi sunt responsabili pentru
activităţile pe care le organizează şi pe care le desfăşoară/conduc. Activitatea lor se
asimilează activității profesorului. Practica pedagogică se încheie cu un colocviu (3
credite pentru nivelul I și 2 credite pentru nivelul II).
Conducerea şi îndrumarea studenţilor practicanţi se realizează de către
profesorul de specialitate (metodică/didactică). Acesta colaborează cu directorii
şcolilor şi cu profesorii la care se desfăşoară practica. De buna desfăşurare a
1
practicii răspund: directorul DPPD, decanul facultății, şeful de catedră,
metodicianul, profesorii îndrumători. Metodicianul repartizează studenţii unui
profesor metodist cu experienţă. Acesta are următoarele responsabilităţi:
 Însoţeşte studenţii pe parcursul derulării practicii;
 Programează lecţiile de asistenţă, de probă şi finale (şi celelalte
activităţi);
 Oferă consultaţii studenţilor (pentru pregătirea lecţiilor) şi avizează
proiectele de lecţii;
 Participă la desfăşurarea lecţiilor; conduce şedinţa de analiză a lecţiei;
 Evaluează activitatea fiecărui student şi propune nota finală la practică
(care este validată de examen)

Structura practicii cuprinde: 3-4 lecţii de asistenţă, 3-4 lecţii de probă; 1-

2 lecţii finale. Pregătirea lecţiilor de probă se realizează printr-o consultaţie dată de
profesorul îndrumător, în acord cu cerinţele şi îndrumările metodicianului.
Studenţii practicanţi participă şi la activităţile educative şi metodice ce se
desfăşoară în şcoala la care sunt repartizaţi (şedinţe ale ariilor curriculare, lecţii de
dirigenţie, consiliere, simpozioane, întâlniri cu părinţii, consilii profesorale etc.). În
acest fel ei se familiarizează cu multiplele activităţi ce se organizează/desfăşoară
într-o şcoală.
Primele ore de practică pedagogică îi iniţiază pe studenţi în problemele
organizatorice şi de conţinut. Se oferă modele didactice. Îi introduc în prelucrarea
unor sarcini didactice, metodice, educative.
Problematica organizatorică se realizează printr-o întâlnire cu conducerea
şcolii în care se prezintă structura organizatorică a unităţii de învăţământ şi
problemele specifice ale acesteia. Îndrumătorul practicii punctează principalele
activităţi metodice şi educative, inclusiv cele organizate în afara clasei şi a şcolii. El
detaliază obiectivele şi programul practicii pedagogice.
2
 1. Asistenţa la lecţiile demonstrative. Aceste lecţii sunt realizate de
profesorul îndrumător de grupă (profesorul de la școala și de la clasa la care sunt
repartizați studenții). Ele au ca scop să prezinte studenţilor modelele de concepere,
efectuare şi evaluare a lecţiei şi modele de comportamente pedagogice. Lecţiile
demonstrative se prezintă la începutul practicii. Ele se pot realiza şi pe parcurs,
când se începe un capitol nou, la lecţiile de recapitulare, de verificare şi de evaluare
a cunoştinţelor.
Pentru ca lecţiile de asistenţă /demonstrative să-şi îndeplinească funcţia
de iniţiere, trebuie să parcurgă trei etape:
 Pregătirea studenţilor pentru asistarea la lecţie, prin care se asigură:
cunoaşterea locului lecţiei în sistemul de lecţii din planul de învăţământ; studierea
temei din programa şcolară; conţinutul lecţiei din manual; cunoaşterea proiectului
de lecţie, a scopului lecţiei şi a obiectivelor operaţionale.
 Asistarea la desfăşurarea lecţiei, care presupune: consemnarea în
caietul de practică pedagogică a desfăşurării lecţiei; evaluarea observaţiilor;
reţinerea experiențelor din lecţia respectivă.
 Analiza lecţiei constă în: prezentarea de către îndrumătorul de grupă a
demersurilor pedagogice întreprinse; răspunsuri la întrebările studenţilor; reluarea
succintă a lecţiei pentru desprinderea aspectelor esenţiale ce trebuie reţinute de
către studenţi. Întreaga grupă de studenţi participă şi la activităţi metodice şi
educative. Discuţiile de sfârşit punctează aspectele ce trebuie reţinute.
Aşa cum spuneam, practica pedagogică are ca scop fundamental îndeplinirea
sarcinilor didactice. Acestea vizează:
- elaborarea unor programe analitice anuale şi trimestriale ale sistemului de
lecţii;
- stabilirea şi discutarea obiectivelor pedagogice ale unei lecţii;

3
 - prelucrarea unor secvenţe din conţinutul lecţiei (selectarea, structurarea,
esenţializarea informaţiilor);
- fixarea unor strategii didactice pentru predarea unor conţinuturi;
- elaborarea unor fişe de evaluare şi aplicarea lor;
- realizarea unor exerciţii de notare a elevilor examinaţi de îndrumător pe baza
calificativelor date de studenţi;
- verificarea şi notarea lucrărilor scrise;
- preluarea unor secvenţe de lecţii pentru realizarea unui dialog cu elevii (prin
care studenţii să poată exersa diferite forme de conversaţie cu elevii dintr-o
clasă);
- confecţionarea materialului didactic

Aceste sarcini le sunt repartizate studenţilor de către îndrumătorul de grupă

şi se efectuează sub supravegherea lui. El apreciază activitatea fiecărui student
în parte.

2. Lecţiile de probă au menirea să-l introducă pe student în atmosfera

comportamentală a viitorului profesor. Studentul preia conducerea efectivă a unei
activităţi reale care nu admite erori. De reuşita practicii depinde viitoarea sa carieră
didactică.
Repartizarea și programarea lecţiilor de probă se fac de către
îndrumătorul de grupă în colaborare cu metodicianul, la începutul perioadei de
practică.
Pentru fiecare lecţie de probă se pregătesc doi studenţi (ca şi când fiecare
va susţine efectiv lecţia respectivă). Ei pot alcătui în comun un proiect de lecţie sau
fiecare elaborează proiectul propriu.
Ambii primesc o consultaţie de la îndrumător (şi metodician) în
dimineaţa zilei de practică. Se stabileşte rolul fiecăruia. Unul predă lecţia, celălalt
4
este coreferent (participă la analiza lecţiei). La o a doua lecţie, rolurile se
inversează. Cei doi îşi transcriu în Caietul de practică proiectul lecţiei şi
autoanaliza, respectiv analiza detaliată a lecţiei.
Îndrumătorul de grupă participă la pregătirea, desfăşurarea şi analiza
tuturor lecţiilor de probă. El conduce şedinţa de analiză a lecţiilor şi stabileşte
concluziile. Răspunde pentru avizul de desfășurare a lecţiei, aviz pe care îl pune pe
proiectul de lecţie.
În proiectarea lecţiei se ţine cont de locul şi e tipul lecţiei în sistemul de
lecţii. Se revăd capitolul şi temele din programă, se consultă manualul şi alt
material bibliografic, se fixează scopul şi obiectivele; se organizează conţinutul
lecţiei şi se stabilesc secvenţele informaţionale; se elaborează strategiile didactice;
se structurează formele de organizare a instruirii; se precizează criteriile şi
modalităţile de evaluare.
În chestiunea elaborării proiectului de lecţie (proiect didactic) au existat
(şi există) discuţii contradictorii în privinţa obiectivelor pedagogice şi a structurării
lecţiei.
Identificarea obiectivelor pedagogice este foarte importantă în
conceperea şi realizarea lecţiei. Există ideea că acestea reprezintă o creaţie liberă a
profesorului, că profesorul nu este oprit de nicio restricţie în elaborarea
obiectivelor.
Lecţia reprezintă un microsistem ce cuprinde toate componentele
procesului de predare-învăţare, respectiv: obiectivele, conţinuturile, metodele şi
mijloacele, formele de organizare, tipurile de relaţii pedagogice. Obiectivele ca
atare nu au o existenţă independentă. Ele contribuie la asigurarea funcţionalităţii
microsistemului lecţiei. Lecția se realizează numai dacă obiectivele se conjugă cu
conţinuturile şi determină alegerea metodelor, a mijloacelor, a formelor de
organizare a celor mai adecvate situaţii de învăţare. De aceea, obiectivele nu se
inventează, ci se identifică.
5
 Benjamin Bloom deosebeşte șase clase de obiective: de cunoaştere, de
înţelegere, de analiză, de sinteză, de aplicare şi de rezolvare de probleme. Pornind
de la acestea, R. F. Mager a stabilit patru clase comportamentale şi a formulat
modurile de exprimare a obiectivelor operaţionale prin verbe de acţiune.

Iată modelul:
Clasa Operaţii Conţinuturi
Cunoaştere - a enunţa Denumiri
- a descrie Date
- a distinge Fapte
- a diferenţia Evenimente
- a identifica Procese
Înţelegere - a analiza Noţiuni
- a compara Definiţii
- a determina Reguli
- a defini Relaţii
- a corela Demonstraţii
- a explica Tehnici de calcul
- a argumenta
- a interpreta
- a demonstra
Aplicare - a combina
- a schimba
- a modifica
- a transforma
Evaluare - a estima Aspecte
- a alege Structuri
- a decide Procese
- a crea Sisteme noi (după model sau
- a inventa originale)
- a descoperi

6
 Stabilirea scopului şi a obiectivelor lecţiei trebuie să pornească de la
locul şi tipul lecţiei, menţionate în planul calendaristic. Lecţia la predare-învăţare
aduce noi cunoştinţe în experienţa elevilor. Acesta este scopul lecţiei şi se
încadrează în sfera comportamentelor de cunoaştere. După ce a fost stabilit scopul
(prin clasa de comportamente) se pune problema cum vor dovedi elevii, la sfârşitul
lecţiei, că au reuşit să cunoască noţiunea, convenţia, regula etc., ce constituie
conţinutul lecţiei. Evident prin acţiunile: a enunţa, a descrie, a identifica ș.a. Se
observă că aceste acţiuni se referă la: denumiri, definiţii, date, fapte, evenimente. În
proiectarea lecţiei, profesorul stabileşte efortul intelectual solicitat elevilor. Acesta
reiese din raporturile dintre obiectivele pedagogice, conţinutul lecţiei, tipurile de
învăţare.
Structura lecţiei cuprinde etapele acesteia: momentele, verigile,
evenimentele informaţionale.
Componentele procesului de predare-învăţare se întâlnesc la fiecare
lecţie. Ele funcţionează ca un tot unitar. Conţinuturile, metodele şi strategiile se
contopesc în timpul desfăşurării lecţiei. De aceea, componentele activităţii
profesorului şi a activității elevilor nu se prezintă în rubrici separate, fiindcă ne
aflăm în faţa unei activităţi instructiv-educative unitare.
Nu se potriveşte denumirea de ,,scenariu” pentru desfăşurarea lecţiei.
Proiectul de lecţie trebuie să prezinte desfăşurarea lecţiei, să evidenţieze modul de
îmbinare a componentelor procesului de învăţământ şi relaţiile profesor-elev. Într-
un cuvânt, să prezinte funcţionalitatea lecţiei într-un tot unitar.
Pentru conceperea proiectului se poate folosi atât modelul clasic,
tradiţional, cât şi varianta modernă (Robert Gagne).

Iată modelele:
A. Varianta clasică:

7
 Proiect de lecţie
Școala………………………… Data………………….
Disciplina ……………… Îndrumător……………
Clasa ………………………… Anul ………………….

Tipul lecţiei ………………………………………………………………

Scopurile lecţiei ………………………………………………………….
Obiective operaţionale …………………………………………………..
……………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………
Desfăşurarea lecţiei

1. Organizarea clasei pentru lecţie ………………………………………

2. Verificarea temei şi a cunoştinţelor ………………………………….
………………………………………………………………………..
3. Anunţarea titlului lecţiei. Motivarea învăţării.
………………………………………………………………………..
4. Predarea-învăţarea noilor cunoştinţe
……………………………………………………………………………
……………………………………………………………(partea cea mai amplă!)
5. Fixarea cunoştinţelor
……………………………………………………………………………
6. Tema pentru acasă …………………………………………………….
…………………………………………………………………………….

A. Varianta modernă (Gagne):

8
 Proiect de lecţiei

Școala ……………………… Data ………………..

Clasa ………………………. Propunător …………
Titlul ………………………. Anul ……………….
Scopurile …………………………………………………………….
Obiectivele operaţionale …………………………………………….

Evenimente instrucţionale

1. Captarea atenţiei şi trezirea interesului elevilor

…………………………………………………………………………
2. Reactualizarea cunoştinţelor însuşite anterior
………………………………………………………………………….
3. Anunţarea titlului şi a obiectivelor lecţiei
…………………………………………………………………………
4. Predarea-învăţarea noilor cunoştinţe care se realizează prin:
 Asigurarea condiţiilor învăţării
 Dirijarea învăţării
 Obţinerea performanţei
 Asigurarea feed-back-ului pentru corijarea performanţei
 Evaluarea performanţei
 Intensificarea procesului de retenţie şi transfer
5. Temă pentru acasă

Studenţii fără sarcini directe în pregătirea şi susţinerea lecţiilor de probă

asistă la aceste lecţii. Se procedează la fel ca la lecţiile demonstrative).

9
 Studenţii urmăresc desfăşurarea lecţiilor de probă, îşi notează observaţiile
privind conţinutul, metodologia şi comportamentul propunătorului. Sintetizează
aceste observaţii în ordinea importanţei şi elaborează concluzii argumentate asupra
reuşitei lecţiei în conformitate cu obiectivele propuse.
Analiza sau dezbaterea lecţiilor de probă este pregătită de studenţi şi
condusă de îndrumătorul de grupă. Participă şi metodicianul. Studentul propunător
(care a pregătit şi desfăşurat lecţia) prezintă o analiză succintă. Are în vedere:
 Obiectivele pedagogice proiectate şi motivaţiile psihopedagogice;
 Mijloacele, metodele şi demersurile pedagogice alese;
 Realizările lecţiei în concordanţă cu obiectivele propuse;
 Nerealizările, analiza cauzelor;
 Cum se puteau evita nerealizările

Studenţii participanţi cer lămuriri suplimentare asupra aspectelor neclare

sau discutabile, participă la discuţii, îşi prezintă opiniile. Coreferentul face o
analiză amplă şi temeinic argumentată a lecţiei. Propunătorul şi coreferentul
transcriu proiectul în Caietul de practică pedagogică.
Ambele proiecte, vizate de îndrumătorul de grupă, se predau acestuia,
devenind piese ale dosarului de practică pedagogică al studentului.
Îndrumătorul formulează concluzii asupra lecţiei analizate şi apreciază cu
notă contribuţia fiecăruia dintre cei doi studenţi. Îndrumătorul procedează astfel la
toate lecţiile de probă. El subliniază progresele realizate de studenţi în dobândirea
competenţelor profesionale de viitori profesori.
3. Ultima etapă a practicii pedagogice are ca scop completarea lecţiilor
de probă şi a activităţilor educative. Activitatea studenţilor se poate organiza în mai
multe forme:
 Preluarea pregătirii de către studenţi a unor capitole;

10
  Susţinerea lecţiilor recapitulative;
 Preluarea activităţilor pe durata unei zile de şcoală;
 Organizarea activităţii în afara clasei şi în afara şcolii

În aceeași ultimă perioadă de practică pedagogică se definitivează lecţiile

de probă, se ţin lecţii de dirigenţie şi se susţine lecţia finală.
Pregătirea şi susţinerea lecţiei finale au un regim special, întrucât acestea
reprezintă ,,momentul adevărului”, punctul terminus al pregătirii teoretico- practice
a viitorilor profesori.
Pregătirea, desfăşurarea şi evaluarea se realizează sub coordonarea
metodicianului şi a îndrumătorului de grupă. Activitatea studentului se desfăşoară
independent. El trebuie să demonstreze că a dobândit performanţele de competenţă,
calităţile profesionale şi morale.
Încheierea şi evaluarea activităţii desfăşurate pe parcursul practicii
pedagogice se realizează prin susţinerea unei lecţii finale de practică. Aceasta se
susţine după lecţiile de asistenţă şi de probă.
Dosarul de practică al fiecărui student cuprinde:
- proiectele lecţiilor demonstrative asistate şi concluziile din şedinţele
de analiză;
- proiectele lecţiilor de probă susţinute ca propunător şi coreferent cu
autoanaliza (analiza) lecţiilor;
- proiectele şi autoanaliza lecţiei finale;
- materialul didactic confecţionat de student;
- alte activități la care a participat studentul;
- sinteza elaborată de studentul practicant asupra activităţii, cu elemente
de autoanaliză şi u propuneri

11
 Cele mai bune caiete se reţin de către metodician spre a fi folosite ca
model.
Îndrumătorul de grupă prezintă fişa cu evidenţa activităţii studentului
practicant pe parcursul practicii, aprecierile de sinteză, propunerea notei finale la
practica pedagogică.
Întreaga activitate de la practica pedagogică se evaluează la examenul
sustinut de către studenți. La stabilirea notei finale se evaluează întreaga activitate
desfășurată de student, precum și notele obținute la lecțiile de probă și la lecția
finală.
Cu certitudine, o practică pedagogică realizată și desfășurată cu
răspundere îl pregătește pe student pentru momentul începerii carierei didactice.

ANEXE – MODELE DE PROIECTE DE LECȚIE

12
 PROIECT DE LECŢIE

Profesor metodist: G. G.
Profesor îndrumător: M. T.
Propunător: D. R.

Data: ............
Clasa a XI-a
Şcoala: .....
Disciplina: Cultură civică
Titlul lecţiei: Democrația. Respectarea legii
Tipul lecţiei: mixtă
Scopul lecţiei: La sfârșitul lecției toți elevii vor putea să demonstreze că au înțeles
ce înseamnă conceptul de democrație.

Obiective operaţionale:
O1 – să definească conceptul de democraţie;
O2 – să identifice principalele măsuri legislative anticorupţie;
O3 – să enumere câteva dintre actele normative care reglementează această
problematică;
O4 - să indice instituţiile însărcinate cu aplicarea acestor măsuri;
O5 – să explice necesitatea supunerii în faţa legii şi consecinţele nerespectării
acestui deziderat

Strategia didactică:
A. Mod de abordare a învăţării: euristic
B. Metode şi procedee: lucrul în echipe, simularea, dezbaterea
C. Mijloace: informative-demonstrative: studii apărute în domeniu (Educaţie civică
- coordonator Dorina Chiriţescu), principalele acte normative: Constituţia
României, Codul Penal şi de procedură penală, Codul civil şi de procedură civilă.
D. Evaluare: Fişa de evaluare a lecţiei

13
 Momentele Ob. Unităţi de Activitatea profesorului Evaluare
lecţiei conţinut
Elementul O1 Conceptul de Se creează un climat adecvat
organizatoric O2 democraţie începerii orei de cultură civică.
Se cere elevilor să înlăture alte
preocupări şi să fie atenţi.
Captarea O3 Conţinutul 1. Dreptul desemnează totalitatea Evaluare
atenţiei O4 dreptului normelor juridice care formativă:
reglementează relaţiile sociale Conturarea
O5 dintr-un stat şi care reprezintă conţinutului
voinţa întregului popor: dreptului cu
Reactualizare respectarea lor fiind impusă, la ajutorul
a nevoie, de forţa coercitivă a răspunsurilor
cunoştinţelor statului. corecte
2. Dreptul - facultate, prerogativă Se dezvoltă
legală necunoscută unei persoane gândirea logică şi
de a avea o anumită conduită, de peraţiile acesteia:
a se bucura de anumite privilegii. - Memoria
3. Natura drepturilor - Analiza
-negative/impuse prin legi - Comparaţia
-pozitive/cu care te naşti. - Analogia
Se reactualizează cunoştinţele
elevilor referitoare la democraţie,
egalitate a cetăţenilor în faţa
legilor, obligaţia respectării
legilor.
Se va citi clar conţinutul fiecărei
întrebări, numindu-se câţiva elevi
pentru a da răspunsul la acestea.
Anunţarea Titlul lecţiei: Se vor anunţa elevii că subiectul
temei „Democrația. lecţiei curente va fi discuţia
Respectarea legii” asupra faptelor de corupţie din
România.
Voi scrie titlul lecţiei pe tablă,
elevii pe caiete.
Se va explica elevilor conceptul
de democraţie.
După expunerea orală voi nota
principalele idei pe tablă.
Voi realiza o trece în revistă a Evaluare
principalelor măsuri legislative formativă, se
anticorupţie, precum şi a actelor dezvoltă memoria
normative care le reglementează. şi capacitatea de
(Constituţia României, Codul sinteză.
penal şi de procedură penală,
14
 Codul civil şi de procedură
civilă).
Voi arăta care sunt instituţiile
însărcinate cu aplicarea acestor
măsuri (Parchetul Naţional
Anticorupţie).
Voi explica conceptul de
supremaţie a legii şi consecinţele
nesupunerii.
Voi realiza pe tablă schema care
să cuprindă aceste elemente.
- Motivele pentru care cetăţenii
să se supună legii.
Întrebări din - Factorii care concură la
lecţia predată. cerinţele constatate în aplicarea
Comentarea unui corectă a legilor.
fragment din - Raţiunile optimizării aplicării şi
cartea „Împăratul respectării legilor. Evaluare
Fixarea Muştelor” de Pentru fixarea cunoştinţelor formativă
cunoştinţelor William Golding, predate voi desemna câţiva elevi continuă:
aflat la sfârşitul să răspundă acestor cerinţe. -evaluez gradul de
lecţiei şi percepere a
răspunderea la cunoştinţelor
întrebări -se dezvoltă
referitoare la spiritul de
acest fragment, pe observaţie şi
grupe de lucru. principalele
operaţiuni ale
Test de evaluare gândirii:
memoria, sinteza,
analiza,
comparaţia.
Evaluare
Asigurarea Pentru evaluare sumativă a sumativă.
feed-back- cunoştinţelor voi împărţi elevilor Completaţi corect
ului fişe de evaluare. conţinutul fişei de
evaluare.
Se dezvoltă
Rezultatele gândirea logică şi
obţinute la fişele principalele
de evaluare. operaţiuni ale
Aprecieri acesteia.
generale şi
Încheierea individuale. Se comentează conţinutul fişelor
lecţiei de evaluare, dându-se indicaţii
dacă este cazul. Evaluarea
Se fac aprecieri colective asupra comportamentului
modului de participare şi asupra şi modului de

15
 comportamentului în timpul participare pe
desfăşurării lecţiei. parcursul lecţiei.

TEST

1. Ce este democrația?

2. Alege cuvântul potrivit să fie alăturat sintagmei – legi

democratice:
a) dictatură
b) anticorupţie
c) opresiune

3. Care dintre următoarele concepte sunt egale pentru toţi:

a) şanse
b) legi

4. Numiţi o măsură legislativă anticorupţie.

5. Există vreo diferenţă între cetăţeni şi cetăţeni investiţi cu

autoritate? Dacă da, care ar fi aceasta?

6. Numiţi o instituţie însărcinată cu aplicarea legislaţiei

anticorupţie.

16
 SPEŢE

1. Inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de furt de curent

electric. Instanţa a constatat că săvârşirea infracţiunii a fost întreruptă într-o

perioadă în care inculpatul s-a aflat în detenţie pentru executarea unei sancţiuni

contravenţionale. După liberarea din detenţie, inculpatul a reluat sustragerea, pe

baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale. Să se arate cum urmau să fie calificate

faptele inculpatului.

Soluţie: Furtul de curent electric în paguba avutului public săvârşit de

inculpat în cele două perioade constituie infracţiune continuă-continuată.

2. S-a reţinut în fapt că minorul A.N., care nu împlinise încă vârsta de 14 ani, a

lovit pe victima D.I., cauzându-i o vătămare corporală care părea că va necesita

pentru vindecare cel mult 30 zile îngrijiri medicale. Ulterior însă starea sănătăţii

victimei s-a înrăutăţit, astfel că pentru vindecare au fost necesare peste 60 zile

îngrijiri medicale, urmării specifice infracţiunii de vătămare corporală gravă. Să

se arate pentru ce faptă penală urma să răspundă minorul.

Soluţie: Răspunderea penală a minorului fiind stabilită în raport cu data

săvârşirii faptei şi nu cu data producerii rezultatului, minorul nu are răspundere

17
 penală dacă la data săvârşirii faptei nu avea vârsta cerută de lege pentru

răspunderea sa penală.

PROIECT DE LECŢIE

Profesor coordonator: G. G.
Profesor metodist: C. C.
Propunător: C. A.

Unitatea de învățământ:.......................
Clasa: a VII-a
Data: ................................
Disciplina: Educație socială
Subiectul: „Toleranţa. Regula de aur”
Tipul lecţiei: dobândire de noi cunoştinţe
Scopul lecției: La sfârșitul lecției, toți elevii vor ști să facă deosebirea
între toleranță și intoleranță.
Obiective operaţionale:
O1: Să definească şi să interpreteze corect termenul de toleranţă.
O2: Să definească noţiunile de intoleranţă, indulgenţă şi indiferenţă.
O3: Să evidenţieze diferenţele dintre intoleranţă, indiferenţă şi
indulgenţă.
O4: Să stabilească legătura dintre regula de aur a moralei şi regula
toleranţei.

Strategia didactică:
a) Modul de abordare a învăţării: mixt
b) Metode şi procedee: expunerea, explicaţia, conversaţia,
problematizarea
c) Forma de organizare: individual, frontal
d) Bibliografie:
Mihai Delcea, Anda Maxim, „Drepturile omului. Drepturile mele”;
Doina Ştefănescu, Elena Nedelcu, Mihaela Miroiu, Vasile Morar,
„Cultură civică”;

Durata lecţiei: 50 de minute

18
 Desfăşurarea lecţiei
Momentele Ob. Unităţi de Activitatea Activitatea Evaluare
lecţiei conţinut propunătoarei elevilor
Moment Asigură liniştea Elevii întrerup
organizatoric necesară desfăşurării orice activitate şi
lecţiei. se pregătesc
pentru oră.
Verificarea Cetățenia activă Ascultă referatele Câţiva elevi Evaluare
temei pentru elevilor cu privire la formulează iniţială,
acasă. ce înseamnă propriile păreri frontală
cetățenia activă. referitoare la
conceptul de
cetățenie activă.
Anunţarea Toleranţa „Regula Scrie titlul lecţiei pe Elevii îşi notează
temei şi a de aur” tablă. Comunică titlul pe caiete şi
obiectivelor elevilor că vor apoi sunt foarte
discuta despre atenţi.
„toleranţă”.
Dirijarea O1 Noţiunea de Vorbeşte elevilor Elevii îşi notează
învăţării „toleranţă” despre noţiunea de pe caiete
toleranţă ca fiind explicaţia
alegerea deliberată noţiunii de
de a nu interzice, a „toleranţă”
nu împiedica, a nu
ne amesteca în
comportamentul
unei persoane chiar
dacă dezaprobăm
acea purtare şi avem
puterea de a o
interzice sau de a ne
amesteca.
O1 Atitudini şi valori Prezintă elevilor Elevii sunt atenţi Evaluare
morale ale noţiunea de toleranţă la noţiunile continuă
toleranţei ca fiind o atitudine a predate şi îşi
indivizilor, notează.
societăţilor şi
instituţiilor.
O2 Intoleranţă, Solicită definirea Elevii Evaluare
indiferenţă şi „intoleranţei şi formulează continuă,
indulgenţă indulgenţei”, răspunsuri, frontală
plecând de la recurgând la
definiţia noţiunii de rememorarea

19
 „toleranţă”. cunoştinţelor şi
se completează
reciproc.
O3 Trăsături esenţiale Cere elevilor să Elevii îşi notează
evidenţieze pe caiete ideile
diferenţele dintre esenţiale,
noţiunile de implicându-se
intoleranţă, activ prin
indulgenţă şi precizarea unor
indiferenţă. cunoştinţe
dobândite
anterior.
O4 Regula de aur Prezintă elevilor Elevii îşi notează Evaluare
semnificaţia formei în caiete continuă
pozitive şi negative înţelegând
a regulii de aur a importanţa
moralei. respectului faţă
Se enumeră cele de persoană.
două reguli:
1)„Tratează-i
întotdeauna pe alţii
aşa cum ţi-ar
conveni să fii tratat
tu însuţi”.
2) „Nu-i trata pe alţii
cum nu-ţi convine
nici ţie să fii tratat.”
O4 Regula toleranţei Pornind de la Elevii se împart Evaluare
semnificaţia regulii în două grupe, continuă,
de aur a moralei, expunându-şi frontală
cere elevilor să punctele de
stabilească legătura vedere şi
dintre cele două argumentându-
reguli şi ce le.
presupune regula
toleranţei.
O3, Opinii privind Evidenţiează că Elevii participă
O4 toleranţa, regula toleranţei şi a la discuţii
intoleranţa şi regula moralei presupune formulând
de aur. cunoaşterea opinii.
fenomenului în sine
şi respectarea
stilului de viaţă al
fiecărui om.
Fixarea O1, Întrebări Adresează elevilor Elevii îşi Evaluare
cunoştinţelor O2, întrebări care să notează, continuă,
O3, arate că au înţeles: formulează individuală
O4 „Ce fel de diferenţe răspunsuri şi trag şi frontală
20
 există între noţiunile concluzii.
de toleranţă,
intoleranţă,
indiferenţă?
„Credeţi că există
legătură între regula
de aur a moralei şi
regula de aur a
toleranţei”?
Explicaţi această
legătură.
Încheierea Tema pentru acasă Anunţă elevilor Elevii îşi notează Evaluare
lecţiei tema pentru ora tema. finală
următoare: pornind
de la definiţia
toleranţei, comentaţi
textul: „În opinia
mea nu ar trebui să
fim toleranţi faţă de
colegii care
absentează în mod
regulat de la şcoală.”
Apreciază felul în
care au participat
elevii la lecţie.

21
 PROIECT DE LECŢIE

Profesor coordonator: G. G.
Profesor metodist: C. C.
Propunător: C. A.

Unitatea de învățământ: ..............................

Clasa a IX-a
Data: ....................
Disciplina opțională: Drepturile omului
Subiectul: „Toleranţa. Regula de aur”
Tipul lecţiei: dobândire de noi cunoştinţe
Scopul: La sfârșitul lecției, toți elevii vor cunoaşte noţiunea de toleranţă
și vor putea face diferențele necesare între toleranţă, intoleranţă, indiferenţă şi
indulgenţă.

Obiective operaţionale:

O1: Să definească şi să interpreteze corect termenul de toleranţă.

O2: Să analizeze atitudinile şi valorile morale ce stau la baza toleranţei.
O3: Să definească noţiunile de intoleranţă, indulgenţă şi indiferenţă.
O4: Să evidenţieze diferenţele dintre intoleranţă, indiferenţă şi
indulgenţă.
O5: Să constate semnificaţia formei pozitive şi negative a regulii de aur.

Strategia didactică:
e) Modul de abordare a învăţării: mixt
f) Metode şi procedee: expunerea, explicaţia, conversaţia,
problematizarea
g) Forma de organizare: individual, frontal
h) Bibliografie:
Mihai Delcea, Anda Maxim, „Drepturile omului. Drepturile mele”;

22
 Doina Ştefănescu, Elena Nedelcu, Mihaela Miroiu, Vasile Morar,
„Cultură civică”
Durata lecţiei: 50 min.

Desfăşurarea lecţiei
Momentele Ob. Unităţi de Activitatea Activitatea Evaluare
lecţiei conţinut propunătoarei elevilor
Moment Asigură liniştea Elevii întrerup
organizatoric necesară desfăşurării orice activitateşi
lecţiei. se pregătesc
pentru oră.
Verificarea Drepturile Ascultă referatele Câţiva elevi Evaluare
temei pentru femeilor-„Femeia elevilor cu privire la formulează iniţială,
acasă. de astăzi, tradiţie şi dezvoltarea şi propriile păreri frontală
modernism” modernizarea referitoare la
drepturilor femeilor drepturile
de ieri şi de astăzi. femeilor şi
Subliniază caracterul atitudinea
deplin al egalităţii în acestora pe o
drepturi al femeilor perioadă
de astăzi. definită.
Anunţarea Toleranţa „Regula Scrie titlul lecţiei pe Elevii îşi notează
temei şi a de aur” tablă. Comunică titlul pe caiete şi
obiectivelor elevilor că vor apoi sunt foarte
discuta despre atenţi.
„toleranţă”.
Dirijarea O1 Noţiunea de Vorbeşte elevilor Elevii îşi notează
învăţării „toleranţă” despre noţiunea de pe caiete
toleranţă ca fiind explicaţia
alegerea deliberată noţiunii de
de a nu interzice, a „toleranţă”
nu împiedica, a nu
ne amesteca în
comportamentul
unei persoane chiar
dacă dezaprobăm
acea purtare şi avem
puterea de a o
interzice sau de a ne
amesteca.
O2 Atitudini şi valori Prezintă elevilor Elevii sunt atenţi Evaluare
morale ale noţiunea de toleranţă la noţiunile continuă.
toleranţei ca fiind o atitudine a predate şi îşi
indivizilor, notează.
23
 societăţilor şi
instituţiilor.
O3 Intoleranţă, Solicită definirea Elevii Evaluare
indiferenţă şi „intoleranţei şi formulează continuă,
indulgenţă indulgenţei”, răspunsuri, frontală.
plecând de la recurgând la
definiţia noţiunii de rememorarea
„toleranţă”. cunoştinţelor şi
se completează
reciproc.
O4 Trăsături esenţiale Cere elevilor să Elevii îşi notează
evidenţieze pe caiete ideile
diferenţele dintre esenţiale,
noţiunile de implicându-se
intoleranţă, activ prin
indulgenţă şi precizarea unor
indiferenţă. cunoştinţe
dobândite
anterior.
O5 Regula de aur Prezintă elevilor Elevii îşi notează Evaluare
semnificaţia formei în caiete continuă
pozitive şi negative înţelegând
a regulii de aur a importanţa
moralei. respectului faţă
Se enumeră cele de persoană.
două reguli:
1)„Tratează-i
întotdeauna pe alţii
aşa cum ţi-ar
conveni să fii tratat
tu însuţi”.
2) „Nu-i trata pe alţii
cum nu-ţi convine
nici ţie să fii tratat.”
O5 Regula toleranţei Pornind de la Elevii se împart Evaluare
semnificaţia regulii în două grupe, continuă,
de aur a moralei, expunându-şi frontală.
cere elevilor să punctele de
stabilească legătura vedere şi
dintre cele două argumentându-
reguli şi ce le.
presupune regula
toleranţei.
O1, Opinii privind Evidenţiez că regula Elevii participă
O2, toleranţa, toleranţei şi a la discuţii
O3 intoleranţa şi regula moralei presupune formulând
de aur. cunoaşterea opinii.
fenomenului în sine
24
 şi respectarea
stilului de viaţă al
fiecărui om.
Fixarea O1, Întrebări Adresează elevilor Elevii îşi Evaluare
cunoştinţelor O2, întrebări care să notează, continuă,
O3, constate că au formulează individuală şi
O4, înţeles: „Ce fel de răspunsuri şi trag frontală.
O5 diferenţe există între concluzii.
noţiunile de
toleranţă,
intoleranţă,
indiferenţă?
„Credeţi că există
legătură între regula
de aur a moralei şi
regula de aur a
toleranţei”?
Explicaţi această
legătură.
Încheierea Tema pentru acasă Anunţă elevilor Elevii îşi notează Evaluare
lecţiei tema pentru ora tema. finală
următoare: pornind
de la definiţia
toleranţei, comentaţi
textul: „În opinia
mea nu ar trebui să
fim toleranţi faţă de
colegii care
absentează în mod
regulat de la şcoală.”
Apreciază felul în
care au participat
elevii la lecţie.

25
 PROIECT DE LECŢIE

Profesor coordonator: G. G.
Profesor metodist: C. C.
Şcoala: ..............................
Propunător: B. M.
Disciplina: Educație socială
Clasa: a VII-a
Tema: Cetăţenia şi practicile democratice
Titlul lecţiei: Dreptul de a alege şi de a fi ales. Alegerile şi votul
Tipul lecţiei: mixtă

Scopul lecţiei: dobândirea de noi cunoştinţe referitoare la dreptul de a alege şi a fi

ales; dezvoltarea capacităţii de comunicare, valorificând noţiunile nou învăţate

Obiective operaţionale:
O1 – să definească alegerile
O2 – să explice rolul alegerilor şi a votului într-o societate democratică
O3 – să explice mecanismele de funcţionare a celor trei sisteme electorale:
proporţional, majoritar şi mixt
O4 – să precizeze cine are dreptul de a alege şi de a fi ales
O5 – să enumere caracteristicile votului

Strategia didactică:
a) Mod de abordare: mixt
b) Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, observaţia, exerciţiul
c) Mijloace materiale: manualul
d) Forma de organizare: frontală şi individuală
e) Durata lecţiei: 50 minute
f) Locul de desfăşurare: sala de clasă
g) Bibliografie: „Cultură civică” – manual pentru clasa a VII-a, Ed. Humanitas
Educaţional

26
27
 DESFĂŞURAREA LECŢIEI

ETAPELE UNITĂŢI ACTIVITATEA ACTIVITATEA EVALUARE

LECŢIEI DE PROPUNĂTORULUI ELEVILOR
CONŢINUT
1. Moment Stabilesc climatul socio- Elevii ascultă,
organizatoric afectiv necesar sunt atenţi, îşi
desfăşurării lecţiei. pregătesc
Pregătesc materialele manualele şi
necesare desfăşurării stilourile
lecţiei
2.Verificarea Verificarea Verific temele elevilor. Elevii prezintă Apreciez
temei şi temei scrise Numesc un elev să temele. Un elev răspunsurile
reactualizarea acasă şi a citească tema. citeşte tema; corecte şi
cunoştinţelor cunoştinţelor ceilalţi vor fi corectez
asimilate Pentru reactualizarea atenţi şi vor eventualele
cunoştinţelor adresez aprecia greşeli
elevilor o serie de răspunsurile (evaluare
întrebări din lecţia colegilor lor. iniţială)
anterioară („Dreptul la Elevii răspund la
asociere. Despre întrebări.
partidele politice”):
1. Care este scopul
înfiinţării şi acţionării
partidelor politice? 1.Scopul
2.Ce se înţelege prin partidelor politice
partid politic? este acela de a
dobândi puterea
politică.
2.Partidul politic
3.Ce principii trebuie să defineşte şi
respecte un partid exprimă voinţa
politic? politică a
cetăţenilor,
promovând o
4.Clasificaţi partidele anumită doctrină
după orientarea şi un anumit
generală. program.
3.Un partid
5.Clasificaţi partidele trebuie să respecte
după culoarea politică. suveranitatea
naţională,
6.Daţi exemple de integritatea
câteva partide politice. teritorială, ordinea
de drept şi
principiile
democratice.
4.Există, din acest
28

3. Anunţarea „Dreptul de a Anunţ elevii că vor
lecţiei noi şi alege şi de a fi învăţa despre „Dreptul
a obiectivelor ales. Alegerile de a alege şi de a fi ales.
operaţionale şi votul”. Alegerile şi votul.”
Scriu titlul lecţiei pe
tablă.
4. Dirijarea Alegerile şi Explic elevilor ce se
învăţării votul înţelege prin „alegeri”.
Alegerile reprezintă acel
tip de acţiune prin care,
pe calea votului,
cetăţenii selectează
persoanele, partidele sau
coaliţiile ce urmează să
facă parte din organele
reprezentative de
conducere ale statului
respectiv.
Îi întreb pe elevi care
consideră ei că este
rolul alegerilor.
Îi pun apoi pe elevi să
Sisteme noteze caiete care este
electorale rolul alegerilor: este o
pârghie de control a
puterii; exprimă voinţa
politică a poporului la
29
punct de vedere,
partide de stânga,
partide de dreapta
şi de centru.
5.Există partide:
creştin-democrate,
conservatoare,
republicane,
monarhiste,
liberale, socialiste,
etc.
6.P.D. – Partidul
Democrat,
P.R.M.-Partidul
România Mare,
P.N.L. – Partidul
Naţional Liberal,
P.S.D.- Partidul
Social Democrat.
Primat, universal,
direct şi secret.
Elevii sunt atenţi;
îşi notează în
caiete titlul lecţiei.
Elevii sunt atenţi Apreciez
şi apoi îşi notează răspunsurile
în caiet. corecte
(evaluare
continuă)
Elevii răspund.
Elevii îşi notează.
Elevii sunt atenţi
la explicaţii şi iau
notiţe.
 un moment dat; permite
schimbarea puterii în
mod paşnic.
Precizez elevilor care Elevii sunt
sunt cele trei sisteme solicitaţi să
electorale şi explic participe la
mecanismele de explicaţii şi să
funcţionare a acestora. răspundă la
Există trei sisteme întrebările
electorale: proporţional, propunătorului.
majoritar şi mixt.
Sistemul proporţional
este specific şi
României. Cetăţenii
alegători dintr-o
Prevederi circumscripţie votează
constituţionale lista de candidaţi a
şi Legea partidului preferat.
electorală Numărul candidaţilor
câştigători ai alegerilor
dintr-o circumscripţie
este proporţional cu Elevii scriu în
numărul de voturi caiete.
obţinute de acel partid
sau candidat, în
respectiva
circumscripţie.
Sistemul majoritar
(ex.SUA)- într-o
anumită circumscripţie
câştigă partidul care
obţine majoritatea
voturilor.
Sistemul mixt (ex.Italia)
îmbină sistemul
majoritar cu cel
proporţional.
Le prezint elevilor
prevederile legale
(constituţionale) care
privesc dreptul de a
alege şi de a fi ales în
organele reprezentative
ale statului:
1. Au dreptul să voteze
toţi cetăţenii care au
împlinit vârsta de 18
ani.

30
 2. Nu au dreptul să
voteze: debilii mintal
puşi sub interdicţie şi
cei condamnaţi prin
hotărâre judecătorească
definitivă la pierderea
drepturilor electorale.
3. Conform Constituţiei,
votul este liber
exprimat, universal,
direct şi secret.
4. Pot fi aleşi în
organele reprezentative
ale statului toţi cetăţenii
cu drept de vot cărora
nu le este interzisă
asocierea în partide
politice.
5. Fixarea Teme şi Îi pun pe elevi să Elevii citesc Corectez,
cunoştinţelor exerciţii din citească exerciţiile şi să exerciţiile şi le apreciez
manual le rezolve, ajutându-i rezolvă oral. (evaluare
atunci când e cazul. sumativă)
6. Încheierea Tema pentru Precizez tema pentru Elevii îşi notează
lecţiei acasă acasă: tema.
Exerciţiul 3 pag.81.
Fac aprecieri generale şi Elevii se bucură
individuale asupra de aprecierile
comportamentului făcute şi îşi
elevilor în timpul însuşesc
desfăşurării lecţiei. observaţiile.

31
 PROIECT DE LECŢIE

Unitatea de învăţământ: ...................

Profesor metodist (coordonator practică): G. G.
Îndrumător grupă: prof. metodist gr. I M. B.
Propunător: S. S. L.
Data:.............
Clasa: a VII-a
Obiectul: Educație socială
Aria curriculară: Om şi societate
Subiectul: Libertatea personală şi legea
Tipul lecţiei: dobândire şi fixare de cunoştinţe
Scopul: La sfârșitul lecției, cel puțin jumătate dintre elevi vor ști să
definească drepturile și libertățile cetățenești (drepturile și libertățile personale) și
vor putea să facă dovada că au înțeles care sunt limitele libertății (respectarea
legilor, limitele libertății).

Obiective operaţionale:
O1 - să răspundă corect şi concret la întrebări referitoare la tema lecţiei
studiate anterior „Excesul şi lipsa de autoritate”;
O2 - să identifice drepturile omului şi responsabilităţile asociate fiecărui
drept;
O3 – să definească prin limbaj propriu noţiunile: libertate,
responsabilitate;
O4 – să surprindă teoretic şi practic-prin exemplificări-diferenţiele dintre
cele două noţiuni;

Strategia didactică:
a) Mod de abordare a învăţării: mixt
32
 b) Metode şi procedee: activ-participative: conversaţia, explicaţia,
comentariul, dialogul, exemplul, dezbaterea, problematizarea etc.
c) Material didactic: manualul de clasa a VII-a de Educație socială,
„Constituţia României’’, fişe, articol din ziar
d) Forme de grupare: frontal şi individual
b) Mediul fizic: sala de clasă
c) Durata: 50 minute
d) Evaluare: curentă, iniţială, parţială, finală

Material bibliografic: „Constituţia României”, Dicţionarul explicativ al

limbii române, „Ghid metodologic de aplicare a programelor şcolare pentru
educaţie civică şi cultură civică”, manualele de educație socială disponibile în
format digital

Desfăşurarea lecţiei

Evenimentul Activitatea Activitatea elevului Evaluare

didactic propunătorului
1.Moment Verifică: Elevii verifică materialele Observarea
organizatoric - ordinea generală din necesare desfăşurării orei. comporta-
clasă; mentului
- materialul elevilor
de pe bancă (plicul cu
fişele)
- pe tablă
este scris un motto
despre libertate.

2.Verificarea Se face verificarea Elevii răspund la întrebări. Evaluare

cunoştinţelor cunoştinţelor din lecţia formativă
anterioară prin întrebări. (prin
1. Ce înţelegeţi prin …starea unei comunităţi în aprecierea
anomie? care normele fie nu există, şi
fie nu mai au putere. corectarea
2. De ce excesul de …poate duce la blocarea răspunsuri-
autoritate este dăunător? acţiunilor acţiunilor lor).
oamenilor.
3. În ce regimuri şi în …În regimurile
ce societăţi se practică nedemocratice; aici
pe scară largă excesul atitudinea oamenilor faţă de
33
 de autoritate? autoritate se bazează pe
frică.
4. Când apare lipsa de …când normele devin prea
autoritate? slabe sau când din diferite
motive oamenii le
nesocotesc cu totul.
3. Discuţii Se pun întrebări prin Elevii răspund la întrebări. Evaluare
pregătitoare care să se ajungă la formativă.
conceptul de „libertate”
în contrast cu conceptul
de „autoritate”.
- În ce loveşte excesul …libertatea omului
de autoritate, pe cine
sau ce afectează cel mai
mult

- Democraţia este … nu
spaţiul libertăţii absolute
- De ce? …este reglementată de
norme şi legi.
4. Captarea Se cere elevilor să Elevii scot din plicuri fişa Evaluarea
atenţiei scoată din plicuri cu articolul din ziar. formativă.
articolul din ziar. Un elev citeşte textul.
Se citeşte cu atenţie
textul (articolul).
Se pun întrebări:
Din ce cauză a fost prins …pentru că fusese dat în
la frontieră? urmărire generală. Fusese
condamnat la patru ani de
închisoare.
- De de credeţi că fusese …încălcase legea.
condamnat?
- Ce înseamnă să fie …să fie lipsit de libertate.
închis?
Se trage concluzia: deci,
era lipsit de libertate
pentru că încălcase
legea. Se răspunde la întrebări.
Se pun întrebări care
conduc răspunsurile
elevilor la libertate
34
 personală şi lege.
5. Anunţarea Anunţă şi scrie pe tablă Elevii scriu pe caiete.
subiectului titlul lecţiei:
„Libertate personală şi
lege”
6. Dirijarea Se cere elevilor să Elevii citesc individual şi
învăţării scoată din plicuri apoi unul sau doi cu voce
vocabularul specific tare.
subiectului.
Se dă sarcină de lucru Elevii scriu şi numele pe o
pe rânduri să scrie fişă pe care o găsesc în plic
punctat sau într-un mic şi ceea ce gândesc despre
text în formă concretă libertate.
sau imaginară răspunsul
la întrebările:
Rândul 1: „Ce înseamnă
pentru mine libertatea?”
Rândul 2: „Ce înseamnă
pentru mine
responsabilitatea?”
Se cere elevilor să Elevii citesc ce au scris.
citească ce au scris. (Cât mai mulţi).
Propunătorul strânge
fişele.
Se va face pe tablă Elevii scriu pe caiete.
schema lecţiei.
„Libertate personală şi lege”
- libertatea nu poate fi decât personală, individuală
- a fi liber – a acţiona conform propriei voinţe într-un
cadru social-politic determinat de norme şi legi, aceleaşi
pentru toţi.
- Raport de interdependenţă între libertate personală
şi lege
Libertatea personală Legile şi normele duc la:
înseamnă:
- libertatea poate acţiona - Condiţionarea libertăţii;
din iniţiativă proprie; - Reglementează;
-libertatea poate dispune - Ordonează;
de ea însăşi; - Protejează;
- libertatea de gândire; - Disciplinează;
- libertatea de credinţă; - O face posibilă într-un
35
 - libertatea la viaţă cadru social-politic
privată (la intimitate);
- libertatea opiniei;
- libertatea politică;
- libertatea economică;
- libertatea de a alege

7. Fixarea Se dă fişa cu exerciţii. Elevii completează fişa cu Evaluarea

cunoştinţelor exerciţii. răspunsuri
Se verifică. Se citeşte. lor primite
de la elevi.
8. Încheierea Se fac aprecieri Observarea
lecţiei individuale şi generale comporta-
privind desfăşurarea mentului
lecţiei şi se dă tema elevilor
pentru acasă: exerciţiile
nerezolvate din manual.

EXERCIŢII
Întrebări: Răspunsuri:
1. Încercaţi să vă imaginaţi ce anume 1.
s-ar întâmpla în şcoala voastră dacă s-ar
suspenda pentru trei zile orice regulă?

2. Constituţia garantează persoanelor 2.

inviolabilitatea domiciliului. Cum
credeţi că trebuie procedat în situaţiile
următoare?
a) Familia Georgescu locuieşte cu chirie
într-un apartament cu trei camere. Într-o
după-amiază, când nu era nimeni acasă,
proprietarul apartamentului a venit să
controleze caloriferele, starea lor.

b) Din casa unde locuieşte Tudor se aud

36
 strigăte de ajutor.

Proiect de lecţie

Unitatea de învăţământ: ................

Profesor metodist (coordonator practică): G. G.
Îndrumător grupă: prof. metodist gr.I M. B.
Propunător: E. I.
Data: ............
Clasa: a X-a
Disciplina: Cultură civică – CDȘ
Subiectul lecţiei: Patriotismul. Apartenenţă şi loialitate
Tipul lecţiei: comunicare - însuşire (transmitere) de noi cunoştinţe –
predare
Scopul lecţiei: Însuşirea şi înţelegerea noţiunilor despre patrie şi
patriotism, lărgirea orizontului cultural civic prin consolidarea noţiunilor de
personalitate, identitate personală, identitate naţională şi a raporturilor dintre
acestea, îmbogăţirea zestrei de cunoştinţe legate de conţinutul noţiunilor de
apartenenţă şi loialitatea în actualul spaţiu al comunităţii europene.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
cognitive: O1: să definească personalitatea;
O2: să redea conţinutul sintagmei identitate personală;
O3: să definească identitatea naţională;
O4: să identifice legăturile dintre identitatea personală şi identitatea
naţională;
O5: să reţină drepturile unei persoane, ce decurg din apartenenţa ei la o
etnie, minoritate, stat, comunitatea internaţională;

STRATEGIA DIDACTICĂ:
Metode şi procedee:
- expunerea (explicaţia);
- conversaţia euristică;
37
- demonstraţia;
- comparaţia (concomitentă şi succesivă);
- investigaţia (descoperirea);
- munca cu manualul;
- munca în grup;
- brainstormingul

Forma de organizare: frontală şi individuală;

Forme de evaluare: formativ-continuă, finală;
Material didactic: manualul, fişe de evaluare;
Bibliografie:
1 ,,Didactica dreptului”, note de curs, prof. dr. Gheorghe Gorun;
2. „Cultura civică”, manual cls. a VIII-a, Dakmara Georgescu, Doina-
Olga Ştefănescu, Editura „Humanitas”, Bucureşti;
3. „Dicţionarul explicativ al limbii române”, Editura Academiei
Române, Bucureşti;
4. „Dicţionar de psihologie”, Norbert Sillamy, Editura „Univers
enciclopedic”, Buc.,1996;
5. „Dicţionar de psihologie socială”, Editura ştiinţifică şi enciclopedică,
Buc.,1981;
6. Constituţia României
7. Manualele de educație socială disponibile pe site-ul
https://www.manuale.edu.ro/

Durata lecţiei: 50 de minute

Locul desfăşurării: sala de clasă

38
 DESFĂŞURAREA LECŢIEI
Nr. Etapele lecţiei Unităţi de conţinut Ob. ACTIVITATEA ACTIVITATEA EVALUARE
crt. PROFESORULUI ELEVULUI
1 2 3 4 5 6 7
1. Moment organizatoric Pregătirea celor necesare şi Elevii se organizează
asigurarea unui climat pentru lecţie
favorabil desfăşurării lecţiei
2. Captarea atenţiei Se prezintă o întâmplare de Elevii ascultă şi participă
viaţă, legată de subiectul lecţiei afectiv
3. Reactualizarea Verificarea O1 Verific cantitativ şi calitativ Verifică tema. Evaluare
cunoştinţelor conceptelor de O2 tema scrisă, corectez Ascultă aprecierile. iniţială
personalitate, O3 eventualele greşeli şi fac Personalitatea – element
identitate personală O4 aprecieri asupra efectuării stabil al comportamentului
şi identitate naţională O5 acesteia. unei persoane, definit de
Cum este definită trăsături personale, mod de
personalitatea? Daţi exemple a gândi,manieră de a simţi
de trăsături specifice, bazându- şi acţiona, care o
vă pe teoriile despre deosebesc de alte
personalitate. Identificaţi persoane.
trăsături de personalitate Trăsături specifice:
înnăscute şi trăsături de -comunicarea cu prietenii;
personalitate dobândite. Faceţi -sentimente faţă de ceilalţi;
legături între acestea. De cine -moduri de acţiune.
depinde dezvoltarea sănătoasă Trăsături înnăscute:
a personalităţii? Cine -ereditate (talent,
influenţează felul nostru de a aptitudini).
fi? Care sunt elementele şi Trăsături dobândite: Evaluare
dimensiunile identităţii - mediul, educaţia. continuă,
personale? Credeţi că există Devoltarea sănătoasă a formativă
vreo legătură între identitatea pers. depinde de un
personală şi cetăţenie? Ce comportament sănătos.
înţelegeţi prin identitate Există legătură între
naţională? Ce legături găsiţi personalitate şi cetăţenie.

39
 între identitatea personală şi Felul de a fi este influenţat
identitatea naţională? de: modul în care trăim,
familia, istoria comunităţii,
faptul de a fi fete sau
băieţi(sexul), limba
vorbită, credinţele şi
obiceiurile prietenilor,
cunoscuţilor.
Identitatea personală –
elemente:
- unică (diferă de la o
pers.la alta).
Identitate naţională –
apartenenţa la o anumită
naţiune. Cele două tipuri
de identitate nu se exclud,
adică identitatea naţională
sporeşte specificitatea
identităţii personală prin
istorie, limbă, cultură
4. Anunţarea subiectului Apartenenţă şi Voi scrie titlul ,,Apartenenţă şi Elevii scriu titlul în caiete.
lecţiei loialitate loialitate” pe tablă.
5. Dirijarea învăţării 1. Voi anunţa obiectivele noii
lecţii: “Astăzi, vom învăţa
împreună noţiunile de
apartenenţă, loialitate, vom
identifica deosebirile dintre
acestea, vom şti despre
drepturile unei persoane, ce
decurg din apartenenţa ei la o
etnie, minoritate, stat,
comunitate internaţională, vom
enumera obligaţiile persoanelor

40
 desprinse din condiţia
apartenenţei lor la o etnie,
minoritate, stat, comunitate
europeană.
O1 2. Ce înţelegem prin Elevii ascultă şi
O2 apartenenţă? Apartenenţa este conştientizează.
O3 calitatea persoanei de a face
O4 parte în mod conştient dintr-un
O5 grup, asumându-şi drepturile şi
obligaţiile înscrise în sistemul
de norme şi valori ale grupului,
acesta fiind o organizaţie
socială sau culturală, un partid
o etnie, o minoritate, un stat. Elevii scriu în caiete.
În România, majoritatea
populaţiei aparţine etniei
române. Conform
recensământului din 1992,
structura populaţiei cuprinde
89,4% români şi 10,6% alte 19
minorităţi naţionale, din care:
-maghiari, secui - 7,1%- Elevii îşi consemnează în
1.600.000 pers.: caiete datele de pe tablă.
-ţigani- 1,8%-400.000 pers.;
-germani, saşi şi şvabi- (0,5%);
-ucrainieni, ruteni- (0,3%);
-ruşi, lipoveni - (0,2%)
-turci, sârbi, tătari, slovaci-
(câte 0,1%);
-bulgari, evrei, croaţi, cehi,
polonezi, armeni ş.a.
Nu putem folosi datele
recensământului din anul 2002,
deoarece statistica acestuia se

41
va definitiva abia în luna iunie
2003.

3. Ce presupune apartenenţa la
o etnie, minoritate?
exercitarea drepturilor acelei
minorităţi;
exprimarea identităţii etnice:
garantarea drepturilor etniei
majoritare;
respectarea caracterului de stat
naţional unitar pentru
România;
apărarea integrităţii statului
român.
Ca stat democratic, România Elevii transcriu şi pot pune
apără drepturile legitime, întrebări.
aspiraţiile şi tradiţiile
minorităţilor, potrivit
Declaraţiei Universale a
Drepturilor Omului şi propriei
Constituţii, indiferent de “rasă,
culoare, sex, limbă, religie
opinie politică, orice altă
opinie, indiferent de origine
naţională sau socială, avere,
naştere sau orice alte
împrejurări."
Iată câteva drepturi pe care
statul român le recunoaşte şi le
garantează minorităţilor:
-dreptul la exprimarea
identităţii etnice, culturale,

42
lingvistice şi religioase;
-dreptul de a învăţa în limba lor
maternă;
-dreptul de a apela în justiţie la
serviciile unui interpret, pentru
a cunoaşte dosarul şi a vorbi în
instanţă.
4. Ce este loialitatea
(lealitatea)? Este o relaţie ce se Elevii transcriu în caiete şi
manifestă în sinceritatea adresează întrebări pentru
persoanelor, în probitate şi clarificarea unor
ataşament durabil faţă de nelămuriri.
principii social-morale, faţă de
instituţii şi grupuri sociale, de
ideile şi concepţiile ce le
propagă acestea, în ataşamentul
faţă de o persoană sau un grup.
Această relaţie se reflectă şi în
obligaţiile egale ale unei
minorităţi cu cele ale
majorităţii. Minoritatea este o
parte a comunităţii şi trebuie să
se armonizeze cu populaţia
majoritară în respectarea
îndatoririlor faţă de comunitate
“deoarece numai în cadrul
acesteia este posibilă
dezvoltarea liberă şi deplină a
personalităţii sale”.
Atât majoritarii, cât şi
minoritarii sunt cetăţeni
români. Ei trebuie să fie loiali
faţă de ţară, respectând
obligaţiile prevăzute de

43
 Constituţie.
Loialitatea se manifestă prin:
a) fidelitate faţă de ţară
-îndatorire pentru toţi cetăţenii;
-îndatorire pentru funcţionarii
publici;
-îndatorire pentru militari
(depunere de jurăm.)
b) apărarea ţării
- îndatorirea tuturor cetăţenilor Elevii scriu de pe tablă.
(bărbaţi şi femei); pentru
bărbaţii care au împlinit 20 de
ani este prevăzut serviciul
militar obligatoriu.
c) contribuţiile financiare
- plata taxelor şi impozitelor
fixate prin lege, către bugetul
statului, de către toţi cetăţenii.
5. Apartenenţa şi loialitatea
sunt două noţiuni care nu se
exclud.
6. Asigurarea “feed - Fixarea cunoştinţelor Fiecare elev primeşte o fişă de
back”- ului evaluare cu subiecte tip grilă.
Citesc conţinutul fişei. Anunţ
O1 timpul necesar pentru
O2 rezolvarea fişei (7 minute).
O3 FIŞĂ DE EVALUARE
O4 Apartenenţă şi loialitate
O5 Încercuiţi răspunsurile corecte
la fiecare întrebare.
1. Poate fi vorba de
apartenenţă, dacă o persoană
face parte:

44
a)dintr-o etnie; Elevii primesc fişele.
b)dintr-un club sportiv Elevii sunt atenţi şi ascultă
c)din comunitatea evreilor. explicaţiile.
2. În ce documente se găsesc
drepturile şi obligaţiile
cetăţenilor, ca valori ale
apartenenţei şi loialităţii?
a) Declaraţia Universală a
Drepturilor Omului;
b) Constituţia României;
c) Codul Muncii.
3. Loialitatea înseamnă:
a) a fi sincer cu o persoană;
b) a fi ataşat faţă de societate;
c) a încălca legea.
4. Apartenenţa şi loialitatea se:
a) exclud;
b) nu se exclud;
c) se resping.
5. Crezi că eşti loial (ă), dacă: Elevii încercuiesc litera
a) îţi ajuţi colegul (a) situată în faţa fiecărui Evaluare finală
b) respecţi sfaturile răspuns considerat corect,
profesorilor tăi; la cele cinci întrebări.
c) aperi imaginea Colegiului
Naţional “Spiru Haret” Târgu-
Jiu.
Se face autoevaluarea, punând
câte un elev să citească
răspunsurile alese. Pentru
fiecare întrebare rezolvată
corect se acordă două puncte.
Se vor strânge fişele, vor fi
notate şi notele se vor trece în
catalog.

45
7. Încheierea activităţii Tema pentru acasă Voi da următoarea temă: Elevii ascultă şi scriu în
Citesc: ,,Aţi simţit vreodată caiet.
nevoia să vă schimbaţi etnia?
Este acest lucru posibil?’’

46
Numele şi prenumele Data:
……………………. ………………
…………………….

FIŞĂ DE EVALUARE
Apartenenţă şi loialitate
Încercuiţi răspunsurile corecte la fiecare întrebare:

1. Poate fi vorba de apartenenţă, dacă o persoană face parte:

a) dintr-o etnie;
b) dintr-un club sportiv;
c) din comunitatea evreilor.

2. În ce documente se găsesc drepturile şi obligaţiile cetăţenilor, ca valori ale

apartenenţei şi loialităţii?
a) Declaraţia Universală a Drepturilor Omului;
b) Constituţia României;
c) Codul Muncii.
3. Loialitatea înseamnă:
a) a fi sincer cu o persoană;
b) a fi ataşat faţă de societate;
c) a încălca legea.
4. Apartenenţa şi loialitatea se:
a) exclud;
b) nu se exclud;
c) se resping.
5. Crezi că eşti loial(ă), dacă:
a) îţi ajuţi colegul(a);
b) respecţi sfaturile profesorilor tăi;
c) aperi imaginea școlii în care înveți

Pentru fiecare răspuns corect la întrebare se acordă 2 puncte.

47