1

IV. Obiective cognitive şi afective

Observarea şi măsurarea lor la lecțiile de Educație socială,
Cultură civică, Științe juridice

Pornind de la competențele generale stabilite pentru fiecare disciplină de

învățământ dintr-un ciclu de instruire și de la competențele specifice cărora le sunt
asociate mai multe domenii de conținuturi, se stabilesc obiectivele
concrete/operaționale pentru fiecare lecție. Rezultatele aplicării obiectivelor
operaționale sunt observabile şi măsurabile.
Operaţionalizarea reprezintă o transpunere a scopurilor generale în
obiective concrete. Totodată, în acest proces se precizează comportamentele
cognitive, afective şi psihomotorii ce trebuie dobândite prin desfășurarea unei
anumite activități didactice.
Prin stabilirea obiectivelor operaţionale se precizează competenţele şi
performanţele la care elevii trebuie să ajungă la sfârşitul unei activităţi.
Predarea disciplinelor Educație socială, Cultură civică, Științe juridice
ș.a. (unele din T.C. – trunchiul comun, altele din C.D.Ș. – curriculum la decizia
școlii/discipline opționale; discipline din aria curriculară Om și societate) vizează
în principal obiective de natură cognitivă şi afectivă. Am analizat anterior
procedura teoretică de stabilire a obiectivelor şi am amintit verbele de acţiune cu
ajutorul cărora se formulează obiectivele.
Operaţionalizarea obiectivelor în termeni de comportamente observabile
şi măsurabile imediat se realizează mai greu la disciplinele socio-umane, deci şi la
cele la care ne referim.
Prin obiectivele comportamentale se insistă asupra cuantificării,
măsurabilităţii. Influenţa cunoştinţelor sociale, civice și juridice asupra subiectului
 2

nu se observă imediat decât rar şi incomplet. Realizezi, de exemplu, la disciplina

opțională Elemente de drept, o lecţie despre furt. Defineşti furtul, stabileşti laturile
infracţiunii şi sancţiunile. Enumerând formele acestei infracţiuni, te opreşti şi
asupra fraudei la examene sau la diferite verificări. Constaţi că toţi subiecţii
educaţiei şi-au însuşit tot ce trebuie să ştie despre această infracţiune. Ești
mulţumit. Numai că într-o oră următoare sau la un examen, constaţi cu stupoare că
mai bine de jumătate dintre elevii (studenţii) tăi n-au altă preocupare decât să
copieze… Este măsurabilă acţiunea ta educativ-informativă? Este, dar pe dos. Căci
nu ai reuşit să formezi atitudini pozitive, conforme cu norma pe care ai prezentat-o.
Se operaţionalizează în special obiective din domeniul cognitiv. Celelalte
obiective (formative, atitudinale, acţionale) se pot operaţionaliza în măsura în care
vizează rezolvarea teoretică a unor speţe, stimularea creativităţii fiecărui elev etc.
De pildă, orice elev poate deosebi într-o speţă forma răspunderii unui funcţionar
care nu respectă sarcinile de serviciu. Poate merge mai departe şi găseşte tipul
răspunderii dacă respectivul a produs un prejudiciu sau a încălcat o lege penală. În
ce priveşte atitudinea şi acţiunea lui într-o postură de virtual funcţionar nu ne
putem pronunţa ante facto.
Aşadar, obiectivele din domeniul afectiv, motivaţional sau caracterial
care sunt în acelaşi timp premise şi efecte ale procesului instructiv-educativ nu se
pot operaţionaliza în sens clasic. Nu se pot traduce într-un comportament direct
observabil şi cuantificabil.
Aceste obiective se referă la capacităţi şi trăsături complexe care se
formează într-un timp îndelungat şi după ce au fost valorizate mai multe situaţii
educative.
La disciplina Educație socială, clasa a VI-a (Educație interculturală),
lecția Raportul eu-ceilalți, noi-ceilalți în societatea multiculturală și în societatea
interculturală, toți elevii își însușesc noțiunile teoretice referitoare la
 3

multiculturalism și la interculturalism, la comunitățile multiculturale, la

comunitățile interculturale, la relațiile culturale constructive etc., dar nu putem
măsura în termen scurt comportamentul lor, atitudinea lor față de persoane de altă
etnie, persoane de altă confesiune sau de altă rasă și nici atitudinea lor față de
diferite identități culturale.
Cele de mai sus ne învederează că atitudinile şi integrarea valorilor sunt
fenomene lente şi nu pot fi imediat observabile şi controlabile precum cele mai
multe valori cognitive. Controlul formării atitudinilor este dificil şi greu de
observat direct de către profesor pe parcursul duratei de şcolarizare.
Activităţile cognitive se definesc operaţional pornindu-se de la elemente
observabile. Cele afective au un efect potenţial şi nu pot fi uşor definite
operaţional. Atitudinile formate pe baza unor valori sau convingeri reprezintă un
comportament potenţial, posibil de manifestat într-o situaţie dată. Produsul lor
direct nu este imediat măsurabil şi observabil.
Dificultatea de a le operaţionaliza nu înseamnă neglijarea obiectivelor
afective în procesul didactic. Ele se află permanent în atenţia educatorului. Este
imposibil de despărţit cognitivul de afectiv. Separarea lor este pur convenţională,
artificială. Fiecare activitate didactică cuprinde o componentă cognitivă şi una
afectivă. În cazul nostru cunoaşterea normelor sociale, civice, juridice, respectiv
atitudinile conforme cu normele şi cu cele învăţate la aceste discipline.
Dacă am rămâne numai la componenta cognitivă a disciplinelor,
învăţarea acestora ar fi doar un fapt în sine.
Urmărind latura afectivă pe tot parcursul şcolarizării, reuşim să îi
sensibilizăm pe elevi pentru valorile protejate prin norme, să le cultivăm atitudinile
pozitive, să îi conştientizăm asupra rolului, drepturilor şi îndatoririlor lor
cetăţeneşti.
 4

Stabilirea obiectivelor unei lecţii este o operaţie complexă şi dificilă. Nu

se precizează doar rezultatele pe care dorim să le obţinem, ci şi circumstanţele în
care se realizează performanţa previzionată. În formularea completă a unui obiectiv
operaţional trebuie ţinut seama de:
- cine produce comportamentul dorit;
- ce dovedeşte că obiectivul este realizat;
- cum stabilim că rezultatul este satisfăcător
Formularea standard în privinţa obiectivelor poate fi:
- la sfârşitul activităţii/lecției, toţi elevii puşi în situaţia de a analiza/……../
având acces la ……./după citirea textului……/ utilizând………/ etc., vor
fi capabili să………..; obiectivul este realizat dacă………….
Exemple:
- la sfârşitul activităţii toţi elevii puşi în situaţia de a analiza structura
normei juridice vor fi capabili să stabilească şi să definească elementele
componente ale acesteia. Obiectivul este realizat dacă este analizată corect
structura unei norme oarecare luată ca exemplu (persoana care înlesneşte sau ajută
sau tăinuieşte – ipoteză; la înfăptuirea/săvârşirea unei infracţiuni – dispoziţie/ se
pedepseşte cu închisoare de la….. la.... sau cu amendă - sancţiune)
- la sfârşitul unui capitol, elevii să fie capabili să realizeze scurte
eseuri, proiecte pe o temă dată, respectând cerinţele de redactare/construire a unui
eseu, proiect etc.
La evaluarea obiectivelor unei lecţii se vor respecta anumite exigenţe:
- obiectivele vizează activitatea elevilor şi nu a profesorilor;
- fiecare obiectiv vizează o singură operaţie;
- se solicită spre a fi învăţat doar ce este esenţial, fundamental în
domeniul respectiv;
- se stabileşte clar performanţa la care trebuie să ajungă elevul;
 5

- să fie în acord cu programa de învăţământ şi realizabile în timp (de

regulă, maximum 5 obiective);
- se folosesc verbe de acţiune
Formularea obiectivelor şi operaţionalizarea lor are o importanţă
deosebită în proiectarea şi în realizarea instruirii. Putem însă influenţa
personalitatea şi comportamentul elevului şi prin modelul de personalitate pe care
îl oferim elevilor noştri. Acest fapt mi se pare un lucru deosebit. Auzim foarte
adesea oameni mari, savanţi, somităţi în domeniul lor care fac trimitere la modelul
dascălului (dascălilor) lor. La mentorii lor spirituali sau profesionali.
De regulă, elevii sârguincioşi care urmăresc o carieră profesional-
intelectuală îşi găsesc modele printre profesorii lor.
Prezentăm o listă completă (după Bloom) a verbelor de acţiune ce pot fi
întrebuinţate şi repartizarea acestora după tipul obiectivului:
I. Verbe de acţiune pentru formularea obiectivelor cognitive:
1. pentru cunoaştere (achiziţie de cunoştinţe): a defini, a recunoaşte, a
distinge, a identifica, a aminti;
2. pentru înţelegere, interpretare, extrapolare (comprehensiune): a
transforma, a ilustra, a redefini, a interpreta, a explica, a reorganiza, a
extinde, a extrapola,a estima, a demonstra, a determina;
3. pentru aplicare (folosirea abstracţiilor în situaţii particulare şi
concrete): a aplica, a generaliza, a restructura, a utiliza, a alege, a
clasifica,a se folosi de...;
4. pentru analiză (identificare elemente, legături, interacţiuni, principii
de organizare şi structurare a mesajului): a distinge, a identifica, a recunoaşte, a
detecta, a analiza, a compara, a deduce;
 6

5. pentru sinteză (structurarea unui mesaj pentru transmiterea ideilor,

elaborarea unui plan de acţiune, clarificarea unor date specifice): a scrie, a relata, a
produce, a deriva, a planifica, a propune, a formula, a sintetiza;
6. pentru evaluare (apreciere critică asupra valorii informaţiei, a
materialului etc.): a judeca, a argumenta, a evalua, a valida, a decide, a compara, a
standardiza
II. Verbe de acţiune pentru formularea obiectivelor afective:
1. pentru receptare (participare): a accepta, a acumula, a combina, a
diferenţia, a separa, a izola, a diviza, a alege, a răspunde, a asculta, a
controla;
2. pentru reacţie (răspuns): a se conforma, a asuma, a aproba, a discuta,
a practica, a oferi, a aplauda, a aclama, a-şi petrece timpul liber într-o
activitate;
3. pentru apreciere (valorizare): a renunţa, a specifica, a încuraja, a
argumenta, a dezbate, a protesta, a nega, a-şi spori competenţa
prin….;
4. pentru organizare (conceptualizare a unei idei (valori), organizarea
sistemului de aprecieri valoric): a discuta, a abstrage, a compara, a
teoretiza, a organiza, a defini, a formula, a armoniza;
5. pentru caracterizarea prin apreciere valorică: a revizui, a schimba, a
completa, a fi apreciat;
6. a aprecia valoric o activitate sau o acţiune: a dirija, a evita, a-şi
asuma, a colabora

III. Verbe de acţiune pentru formularea obiectivelor psiho-motorii:

1. pentru percepere: a percepe (o mișcare), a observa (o mișcare);
 7

2. pentru dispoziție: a avea o dispoziție fizică și psihică pentru

realizarea unei mișcări;
3. pentru ,,reacție dirijată’’: a executa mișcarea după un anumit
model, conform unei comenzi;
4. pentru ,,reacție automatizată’’: a executa mișcarea în mod automat,
ca deprindere dobândită;
5. pentru ,,reacție complexă’’: a integra mișcarea în activitate, în
termeni de adaptare, dar și de creativitate

Obiectivele îndeplinesc următoarele funcții: 

Funcţia centrală, de maximă generalitate, constă în susţinere a proiectării
curriculare a oricărei forme de organizare a procesului de învăţământ.
 Funcţii subordonate funcţiei centrale: funcţia de comunicare axiologică;
funcţia de anticipare a rezultatelor activităţii proiectate; funcţia de evaluare; funcţia
de organizare şi de reglare-autoreglare a activităţii.
 8

V. Modele de operaţionalizare a obiectivelor

Prezentăm în continuare modele de operaţionalizare a obiectivelor pentru

câteva lecţii de Drept, Educație socială şi Cultură civică.

A. DREPT
I. Obiective operaţionale pentru lecția Norma de drept

1. Elevii să definească norma de drept (regulă de conduită, generală,

impersonală şi obligatorie, instituită sau sancţionată de autoritatea publică, aplicată
din conştiinţa juridică a oamenilor şi la nevoie prin constrângerea asigurată de
autoritatea publică).
2. Să compare norma de drept cu norma morală.
3. Să distingă cel puțin jumătate dintre componentele definiţiei pentru
norma de drept.
4. Să sesizeze şi să recunoască elementele constitutive ale normei de
drept (ipoteza, dispoziţia, sancţiunea).
5. Să clasifice tipurile de sancţiuni.

II. Obiective operaţionale pentru lecția Sistemul administraţiei publice

1. Să identifice componentele sistemului administraţiei publice.

2. Să extragă din Constituţia României cel puțin jumătate dintre
prevederile referitoare la guvern şi ministere.
3. Să realizeze, în maximum 10 minute, o schemă (organigramă) a
Guvernului României.
 9

4. Să recunoască cel puțin trei tipuri de acte emise de guvern şi de

ministere.
5. Să enumere organele administraţiei publice locale.

III. Obiective operaţionale pentru lecția Actul administrativ

1. Să definească actul administrativ (şi să identifice natura acestuia).

2. Să deosebească, la prima vedere, actul administrativ de actul juridic
civil.
3. Să identifice operaţiunile prin care încetează actele administrative.
4. Să definească contravenția.
5. Să deosebească, prin două exemple, infracțiunea de contravenție.

B. EDUCAȚIE SOCIALĂ
I. Obiectivele operaţionale pentru lecția Drepturile fundamentale ale
cetăţenilor

1. Elevii să poată defini drepturile fundamentale (subiective, esenţiale

pentru viaţa, libertatea şi demnitatea acestora, pentru libera şi deplina dezvoltare a
personalităţii umane, stabilite prin Constituţie şi Convenţiile internaţionale la care
România a aderat şi garantate prin legi).
2. Să enumere izvoarele de drept care fac trimitere la aceste drepturi
(Constituţia, Declaraţia universală a drepturilor omului -1950, Convenţia pentru
protecţia drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale – 1950, Convenţia
internaţională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială – 1960.
3. Să realizeze un eseu privind drepturile şi libertăţile fundamentale
folosind textul Constituţiei și utilizând cel puțin trei articole.
 10

4. Să explice, formulând/oferind minimum două exemple,

sintagma ,,cetăţenii sunt egali în faţa legii”.
5. Să precizeze două modalităţi (acţiuni) prin care îşi exercită drepturile
şi libertăţile social-politice.

II. Obiective pentru lecția Puterea de stat

1. Elevii să poată defini puterea de stat (şi să stabilească atributele

acesteia).
2. Să distingă puterile într-un stat de drept.
3. Să enumere ,,autorităţile publice” în baza textelor Constituţiei din
2003.
4. Să sintetizeze (folosind textul Constituţiei) câte două atribuţiunii ale
Parlamentului, Guvernului, Preşedintelui, autorităţii judecătoreşti.
5. Să redacteze, în maximum 10 minute, un text, de cel puțin 15 rânduri,
despre Constituţia României.

C. CULTURĂ CIVICĂ

I. Obiective operaţionale pentru lecția Drepturile omului

1. Să citească, să înțeleagă textul Declaraţiei universale a drepturilor

omului și să comenteze cel puțin două articole.
2. Să comenteze minimum două principii cuprinse în Declaraţia
drepturilor copilului.
3. Să distingă obligaţiile părinţilor faţă de copii.
 11

4. Să nominalizeze cel puţin 3 motive pentru care femeile au un statut de

inferioritate în cele mai multe societăţi.

II. Obiective operaţionale pentru lecția Toleranţa

1. Să prezinte cel puțin două situații de manifestare a toleranței.

2. Să compare, prin exemple, toleranţa, intoleranţa, indulgenţa,
indiferenţa.
3. Să enumere domeniile în care se manifestă toleranţa.
4. Să ofere cel puțin trei exemple de manifestare a toleranţei religioase.
5. Să realizeze, în maximum zece minute, două scurte comentarii/texte
referitoare la toleranță, respectiv la intoleranță (definiții, forme,
exemple, experiențe personale, opinii personale).

!!!
TEMĂ (1):
Având în vedere aspectele teoretice, precum și exemplele prezentate,
formulați obiective operaționale pentru cel puțin trei lecții, la alegere, din
manualele de Educație socială (clasa a V-a, clasa a VI-a, clasa a VII-a).
Vă rog să realizați un portofoliu în care se vor regăsi rezolvările
temelor.
În afară de această temă, veți mai avea de rezolvat alte două-trei teme
(ele vor compune portofoliul dumneavoastră). Nota finală se va calcula după
următoarea formulă:
MEDIE NOTE TEME SEMINAR + NOTĂ EXAMEN (evaluare scrisă)
2