Curs OME 2018 2019 Signed

Universitatea Tehnica “Gh.
Asachi” Iasi
PREZENTĂRI CURS
Conferențiar Leonard Livadaru

Digitally signed by Leonard
Livadaru
DN: cn=Leonard Livadaru,
o=TU Iasi, ou=University,
email=leonard997@yahoo.
Leonard Livadaru com, c=RO
Date: 2019.01.16 14:05:33
+02'00'
Dep. Elec. Machines 2018-2019 FEM with FLUX
A – Date iniţiale de proiectare
B – Algoritm de proiectare
C – Optimizare

A – Date iniţiale de proiectare
Putere Tensiune
Datele nominale ale maşinii
(cele înscrise pe plăcuţa indicatoare)
Frecventa
Turatie Nr.faze
Condiţii impuse de sistemul în care este

integrată maşina electrică
Mărimi standardizate
B – Algoritm de proiectare
I. Determinare dimensiuni geometrice principale
II. Calculul parametrilor electrici
III. Determinarea caracteristicilor de funcționare
IV. Calculul pierderilor si determinarea curbei randamentului
V. Dimensionarea accesoriilor mecanice (ax, lagăre, carcasa, cuva,

piese de îmbinare)
VI. Calculul ventilației si al răcirii
VII. Determinarea solicitărilor termice

Diametru interior, D
Lungime, li
STATOR
Solicitări electromagnetice, A si Bδ
Număr de crestături, Z1
Înfășurare, w1, nc
Profil si dimensiuni crestătură
Intrefier Lățime, δ
Număr de crestături, Z2
ROTOR Înfășurare, w2, nc sau s.c.
Profil si dimensiuni crestătură
Rezistențe
Inductanțe utile si de dispersie
Permeanțe
Reactanțe
a. – caracteristica magnetica la gol si curentul de excitație (MCC + MS)
- curentul de magnetizare (MAS + TR)
b. – caracteristici de funcționare la gol , sarcina, externe si de reglaj (generatoare)
c. – caracteristici mecanice si de reglaj (motoare)

Fenomene fizice
Ecuații diferențiale
Metode analitice Metode numerice
Metode Metode
exacte aproximative Metoda Metoda Metoda
diferențelor elementelor elementelor
(transformata (Rayleigh-Ritz, finite finite de frontiera
Laplace) Galerkin)
Ce este metoda elementului finit?
INGINERIE MATEMATICA
METODA ELEMENTULUI FINIT – MEF

FINITE ELEMENT METHOD – FEM
FINITE ELEMENT ANALYSIS – FEA
Metoda numerica de calcul

Obținerea unei soluții aproximative
pentru ecuații cu derivate sau derivate
parțiale ce sunt înlocuite cu ecuații
algebrice
Ce este metoda elementului finit
Cum lucreaza metoda elementului finit
Scurta istorie a dezvoltarii metodei
Domenii de aplicatie
Pachete de programe comerciale
Fenomene fizice
Ecuatii diferentiale
Metode analitice Metode numerice
Metode Metode
exacte aproximative Metoda Metoda Metoda
diferentelor elementelor elementelor
(transformata (Rayleigh-Ritz, finite finite de frontiera
Laplace) Galerkin)
Ce este metoda elementului finit?
INGINERIE MATEMATICA
METODA ELEMENTULUI FINIT – MEF

FINITE ELEMENT METHOD – FEM
FINITE ELEMENT ANALYSIS – FEA

Obtinerea unei solutii aproximative
pentru ecuatii cu derivate sau derivate
partiale ce sunt inlocuite cu ecuatii
algebrice
Cum lucreaza metoda elementului finit?
- Divizarea domeniului de studiu in subdomenii numite elemente finite

- Inlocuirea ecuatiei ce caracterizeaza intraga structura cu ecuatii ce
caracterizeaza fiecare element
- Obtinerea solutiei globale pe baza rezultatelor obtinute pentru fiecare element
- elemente finite fara suprapuneri

- noduri – asigura interactiunea intre elemente (fiecare are 2 grade de libertate)
- frontierele intre elemente – trebuie sa asigure continuitatea
{U } = {U x,1 U y ,1 U x , 2 U y , 2 .....U x , N U y,N }

T
{ F } = { Fx,1 Fy ,1 Fx , 2 Fy , 2 ..... Fx , N Fy , N }
T
Nc Nc
∑F i
x ,n = Fx,n ∑F
i =1
i
y ,n = Fy , n { F} = [K ] ⋅ {U }
i =1
Caract.
Cauza Efect
material
{F} = [K ] ⋅ {U }
Cauza {F} Caracteristici de Efect {U}
material [K]
Deformare Forta Modul de elasticitate, Deplasare
elestica rigiditate
Analiza termica Sursa de caldura Conductivitate termica Temperatura
Electromagnetism Sarcina (electrica Permeabilitate Potential magnetic

sau magnetica) magnetica
Structura geometrica Metoda diferentelor finite Metoda elementelor finite
Metoda diferentelor finite Metoda elementelor finite
- da o aproximare a ecuatiei - da o aproximare a ecuatiei

diferentiale IN PUNCTE (pointwise) diferentiale PE PORTIUNI (piecewise)
- forme simple, sarcini constante, - forme complexe, sarcini variabile,
materiale cu proprietati liniare materiale cu proprietati neliniare
- reteaua acopera mai bine domeniul
de studiu (elemente de tip parabolic)
In MEF variatia necunoscutei in interiorul elementului este

parte a proceului de rezolvare in timp ce in MDF sunt
calculate numai valorile nodale
PASUL 1
Divizarea domeniului de studiu in elemente

finite
PASUL 1
PASUL 2
Definirea functiei de interpolare (de aproximare)

y U = a + bx + cy
1
U 1  1 x1 y1  a 
   
U 2  = 1 x 2 y 2 ⋅ b 
2 3 U 3  1 x3 y 3  c 
x
“Modeleaza” variatia necunoscutei in INTERIORUL

elementului (cel mai adesea este un polinom, uneori serie
trigonometrica)
PASUL 2
Definirea functiei de interpolare (de aproximare)
Functia reala Polinom cubic

Polinom patratic
FEM Polinom liniar
PASUL 3
Stabilirea ecuatiei matriciale ce exprima proprietatile

fiecarui element
 ∂U ∂U ∂U 
ℑ= ∫∫∫
Dc
f  x, y, z , U ,
 ∂x
,
∂y
,
∂z
,... dxdydz +

∫∫ g (x, y, z )dS
Σ
Functionala – exprimare matematica in forma

integrala a energiei potentiale a unui sistem
∂ℑ
Metoda variationala –minimizarea functionalei ∂U
=0
PASUL 3
Metode de rezolvare a functionalei:

a. Metoda directa (aplicabila numai in cazul problemelor simple)
b. Metoda variationala –principiul minimizarii energiei potentiale a
sistemului
∂ℑ
=0 [M1] = [U]·[M2]
∂U
c. Metoda reziduurilor ponderate (metoda Galerkin) – calculeaza DIRECT

ecuatiile fiecarui element finit prin inlocuirea ecuatiei diferentiale cu un
polinom algebric de aproximatie dupa care “se lucreaza” asupra erorii
reziduale
PASUL 3
Camp electromagnetic nestationar
 E B
 
ℑ =  DdE − HdB  + (JA − ρ vV )dxdydz
∫ ∫ ∫
  
Dc  0 0 
PASUL 4
Asamblarea ecuatiilor matriciale individuale intr-un

sistem ce descrie proprietatile globale
6
1 5
4
2 3
PASUL 5
Impunerea conditiilor de frontiera
1. Conditii tip Dirichlet – se cunoaste si impune valoarea necunoscutei pe

frontiera (liniile de camp sunt paralele cu frontiera)
2. Conditii tip Neumann – se cunoaste valoarea derivatei necunoscutei pe
frontiera (liniile de camp sunt perpendiculare pe frontiera)
PASUL 6
Rezolvarea sistemului de ecuatii – determinarea

necunoscutei in noduri
PASUL 7
Rezolvari post procesare pentru determinarea

marimilor asociate
Scurta istorie
1942-1943
Alexander Hrennikoff si Richard Courant publica

primele lucrari in care apare notiunea de divizare a unui
domeniu continuu in sub-domenii discrete, denumite
generic ELEMENTE
Hrennikoff - foloseste o structura tip grilaj

Richard Courant foloseste pentru prima data elemente
triunghiulare si principiul energiei potentiale minime
(studiul problemei St. Venant)
Scurta istorie
1959
J. Greenstadt
– divizeaza domeniul de studii in subdomenii
INTERCONECTATE si descrie o procedura prin care
functia necunoscuta este echivalata cu o serie de functii ce
caracterizeaza fiecare “celula”.
- aloca functii de aproximare pentru fiecare
celula si folosind principiul variational “leaga “ ecuatiile
tuturor celulelor.
Scurta istorie
1960
Ray Clough
– introduce termenul de “element finit”.
Scurta istorie
1965
Zienkiewicz si Cheung
– arata ca MEF este aplicabila TUTUROR
problemelor de camp ce pot fi modelate intr-o forma
variationala
- in 1967 publica prima carte consacrata MEF
Scurta istorie
anii 1960
Specialisti NASA impreuna cu compania MSC Software

(MacNeal & Schwendler Corp.) dezvolta PRIMUL cod sursa
NASTRAN pentru analiza structurala a aeronavelor
Scurta istorie
dupa 1970
Apar primele pachete comerciale de software dedicat

analizei MEF : Abaqus, Adina, Ansys, Sap
Aplicatii
I. Analize de tip structural
Calculul solicitarilor in diverse structuri, bare cu zabrele,

etc
Calculul deformarilor in diverse structuri
Calculul vibratiilor
Aplicatii
II. Analize non-structurale
Transfer de caldura
Curgerea fluidelor inclusiv infiltratii in medii poroase
Calculul campului electric si magnetic
Aplicatii
Aplicatii
- www.cedrat.com
electromagnetism
campuri termice
electromagnetism
probleme cuplate
Versiunea 12
Versiunea 17.2
mecanica structurala
- www.ansys.com
dinamica fluidelor
analiza termica
probleme cuplate
- www.infolytica.com
camp electromagnetic
analiza termala
Versiunea 7.1
Opensource
- www.solidworks.com
dinamica fluidelor
anliza termica
anliza vibratiilor
probleme cuplate
Versiunea 2018
- www.jmag-international.com
camp electromagnetic
camp termic
multiphysiscs
- www.comsol.com
acustica
inginerie chimica
transfer de caldura
electromagnetism
antene
plasma
stiinta pamantului (geofizica, curgerea fluidelor pe si sub pamant, magnetism
terestru)
specializat in analize multiphysics
- www.mscsoftware.com
acustica
analiza termica
transfer de caldura
zgomot, vibratii
dinamica rotatiei
specializat in analize multiphysics
- www.adina.com
dinamica fluidelor
analiza termica
transfer de caldura
analize multiphysics (interactiune
fluid-structura; analiza termo-
mecanica)
Pachete de programe comerciale - consideratii
I. Pachete de programe de uz general
- Pot rezolva mai multe tipuri de probleme

- Li se pot adauga module pentru alte tipuri de probleme
- Nu cer cunostinte speciale de hardware sau programare software
- Costul initial de dezvoltare este mare

- Sunt mai putin eficiente iar unele module pot fi de prisos
- Nu exista acces la algoritmul de programare (eventuale erori sau
nevoi de modificare pot fi facute numai de catre firma
producatoare)
Pachete de programe comerciale - consideratii
II. Pachete de programe specializate
- Programele sunt mici si cu costuri de dezvoltare reduse

- Nu necesita computere puternice
- Sunt eficiente fiind dedicate rezolvarii unui singur tip de problema
- Pot rezolva un singur tip de problema

- Mai multe probleme…….mai multe programe
Principii fundamentale in
Metoda Elementului Finit
Scurt rezumat

Metoda Elementului Finit (MEF) este o metoda
numerica ce furnizeaza solutii aproximative pentru
ecuatii cu derivate sau derivate partiale ce descriu
fenomene fizice
Esența metodei consta in transformarea
domeniului continuu într-o suma de domenii
discrete numite elemente finite.
Cu cat numărul de elemente este mai mare
prima aproximație
Cu atât soluția obținuta este mai exacta

In interiorul elementelor acționează funcția de
interpolare, care este o funcție polinomiala ce
înlocuiește ecuația diferențiala care modelează
fenomenul fizic (a doua aproximare).
Cu cat ordinul funcției polinomiale este mai mare
Cu atât soluția obținuta este mai exacta

Fixarea condițiilor de frontiera.
Conditii Dirichlet
Conditii Neumann
Asamblarea si rezolvarea ecuatiilor matriciale prin
metode de aproximare (a treia aproximare):
Metoda variationala
Metoda Galerkin
Tehnici de utilizare a programului
FLUX 2D pentru analiza campului
in structura convertoarelor
electromecanice

Metoda elementului finit
Divizarea domeniului de calcul in elemente geometrice simple

(elemente finite) caracterizate de prezenta unor puncte speciale
(noduri)
Fiecare element este caracterizat de o functie de stare ce

reprezinta o combinatie a valorilor din noduri
Aproximeaza solutia globala prin interpolare

Element finit triunghiular
Element finit curbiliniu

de ordinul II
Element finit rectangular

de ordinul I
Tipuri de elemente finite
Ecuatiile lui Maxwell
 ∂B
rot E = − − legea inductiei electromagnetice
 ∂t

rot H = J + ∂ B − legea circuitului magnetic

 ∂t
div D = ρ − legea fluxului electric
 v
div B = 0 − legea fluxului magnetic
B – inducția magnetica
D – inducția câmpului electric
H – intensitatea câmpului magnetic
E – intensitatea câmpului electric
J – densitate de curent
Ρv – densitatea de volum a sarcinii
electrice
Ecuatiile de material
D = ε 0 ⋅ E

B = µ 0 ⋅ H

J = τ ⋅ E
ε0 – permitivitate electrica
μ0 – permeabilitate magnetica
τ – conductivitate electrica
Marimi de calcul
B = rot A ; A − potential magnetic vector
H = − grad P ; P − potential magnetic scalar

δ A
E+ = − grad V ; V − potential electric scalar
δt
TIPURI DE ANALIZA
MAGNETOSTATICA
MAGNETODINAMICA
TRANZITORIE
Analiza magnetostatica
• Curent constant
• Componente geometrice statice
• Lipsa circuitului electric echivalent

MAGNETOSTATICA
Functionare la curent constant, corpuri imobile
REZULTATE
Inductie
rot H = J Camp magnetic

div B = 0 Forte
Cuplu
electromagnetic
Analiza magnetodinamica
• Cuplare câmp – circuit
• Mișcare rotativa - liniara

MAGNETODINAMICA
Functionare la curent sinusoidal
REZULTATE
 ∂B
rot E = − Inductie
 ∂t Camp magnetic

rot H = J Forte
 Cuplu
div D = ρ v electromagnetic
div B = 0 Curenti, tensiuni,
 inductante
Puteri
Analiza tranzitorie
• Cuplaj câmp – circuit plus ecuații de
mișcare
• Variație in timp a mărimilor electrice

(tensiuni, curenți, etc.)
• Rezolvare in pași de timp (Time-step

resolution)
TRANZITORIU
Functionare la curent sinusoidal cu luarea in considerare a starii de
miscare
- parametru de calcul: timpul
Inductie
Camp magnetic
Forte
Cuplu
electromagnetic
Curenti, tensiuni,
inductante
Puteri
• Alimentare infasurare statorica (pentru un

moment fixat al variatiei sinusoidale a
sistemului de curenti)
• Absenta reactiei rotorului (situatie

echivalenta cu functionarea la sincronism)
• Cuplarea circuitului magnetic cu
circuitul electric al masinii
• Simularea rotirii rotorului la o
anumita turatie
• Posibilitatea obtinerii curbei M=f(s)
prin rezolvari parametrice la valori
impuse ale turatiei
Analiza tranzitorie
• Cuplarea circuitului magnetic cu

circuitul electric si ecuatiile de
miscare mecanica ale masinii
• Modelarea in timp a unui regim

tranzitoriu (pornire, franare)
Etape de analiza
I.
PRE-PROCESARE
II. REZOLVARE
III. POST-PROCESARE
Pre-procesare
Definirea domeniului de studiu
Constructia geometriei
Divizarea domeniului in elemente

finitede studiu
Alocarea proprietatilor de material si

a conditiilor de frontiera
Constituirea circuitului electric

puncte, linii
suprafete
Realizare structura de discretizare
mesh asistat – insertie noduri
Structura de elemente finite
Alocare proprietati de material
-curba de magnetizate circuit magnetic-
Conditii de frontiera
-conditii Dirichlet-
Circuit electric
Surse de alimentare Parti frontale stator Parti utile stator Colivie rotorica
Rezolvare
• Metoda Newton- Raphson
• Metoda algoritmului progresiv

se aplica pentru situatiile cu
saturatie ridicata
Post-procesare
- distrubutie linii de camp -
Post-procesare
- harta spectrala a inductiei -
Post-procesare
- harta spectrala a inductiei – distributie 3D
Post-procesare
- distributia densitatii de curent in crestaturi – distributie 3D
Post-procesare
- curba inductiei in intrefier si continutul in armonici –
MAS28R_10
Tesla
0,5 CURVE C2D_2

Flux density / Normal component
Path_1
0 Slip : 0,04
Phase (Deg): 0
Full cycle / Normal
-0,5
-1
mm
0 50 100
(E-3) Tesla
750
500 SPECTRUM Spectr_1

From C2D_2
Fundamental 7,168E-3
250
0
0 10 20 30
Post-procesare
- curba cuplu-alunecare, M=f(s) –
Newton.m
50
40
30 CURVE C2D_1
Torque / Moment
Slip
STATOR ;
20 Phase (Deg): 0
10
0,25 0,5 0,75

Post-procesare
- variatia curent-alunecare –
(E3) Ampere (rms)
CURVE C2D_3
Current / rms value
0,5 Slip
R13 ;
Phase (Deg): 0
0,25 0,5 0,75

FEM with FLUX G E O M E T R I E
Strategie, mod de abordare
2018-2019
Dep. Elec. Machines
Analiza 2D sau 3D?
• Daca exista un număr infinit de secțiuni transversale

identice de-a lungul unei axei
analiza 2D
• Daca nu exista nici măcar o axa de-a lungul căreia sa

existe simetria secțiunilor transversale
analiza 3D
Analiza 2D sau cu simetrie in jurul unei axe
(axisymmetric)?
Caracteristici:
- Cel puțin o axa de simetrie
- Reprezentarea geometrica este un plan perpendicular pe
direcția axei de simetrie
- Calculul mărimilor globale ia in considerație adâncimea
obiectului studiat (dimensiunea după cea de a treia coordonata)
Analiza 2D sau cu simetrie in jurul unei axe
(axisymmetric)?
Caracteristici:
- Exista o simetrie de rotație in jurul unei axe
- Axa de revoluție trebuie sa fie obligatoriu verticala si trebuie
sa treacă prin originea sistemului de coordonate
- Acest tip de analiza este o abordare 2D ce furnizează însă
rezultatele unei evaluări 3D
Analiza 2D sau 3D?
Definirea limitelor domeniului de studiu
MEF are nevoie (in mod obligatoriu) de precizarea condițiilor de

frontiera pe frontierele exterioare (metoda nu poate fi aplicata
daca domeniul de studiu este deschis)
Adeseori este necesara determinarea unei soluții a câmpului

electromagnetic in afara structurii fizice analizate (in mediul
exterior)
Adeseori este necesara determinarea unei soluții a câmpului

electromagnetic in afara structurii fizice analizate (in mediul
exterior)
1. Metoda trunchierii – consta in închiderea domeniului de studiu cu

o frontiera suficient de îndepărtata de dispozitivul studiat astfel încât
sa nu interacționeze cu acesta (cutie umpluta cu aer in care se
plasează dispozitivul studiat).
Dezavantaj – creste numărul de elemente si rezulta un timp de calcul

mai lung si o putere de calcul mai mare
2. Metoda „infinite box” – se creează o „cutie” printr-o

procedura speciala proprie programului Flux.
- Pentru analiza 2D acest „infinite box” este format din doua

discuri suprapuse ambele având centrul in originea sistemului de
coordonate.
Micșorarea domeniului de studiu
Daca domeniul de studiu poate fi descompus in componente

simetrice atunci se poate face o analiza a unui domeniu redus.
Avantaje:
- simplificarea procedurii de realizare a geometriei,
- diminuarea numărului de elemente
- reducerea timpului de calcul
- reducerea mărimii fișierului
Studiu de caz 1
Domeniul de studiu poate fi redus in subdomenii reprezentative

daca exista axe de simetrie.
Studiu de caz 2
Studiu de caz 2
Pentru micșorarea domeniului de studiu este necesara existenta,

in planul 2D, a cel puțin unei axe de simetrie
Condiții pentru studiul de caz:

- Numărul de crestături statorice si rotorice sa fie par;
- Structura circuitului magnetic sa fie simetrica dupa axa de
simetrie.
Simetria poate fi identica sau „in oglinda”.
Daca structura domeniului de studiu o permite, acesta poate fi

micșorat la jumătate, o treime, o pătrime, etc.
Studiu de caz 2
Avantaje:
- simplificarea procedurii de realizare a geometriei;
- diminuarea numărului de elemente;
- reducerea timpului de calcul;
- reducerea mărimii fișierului.
Principii
DISCRETIZARE
STRUCTURA DE
Generarea mesh-ului
Linear function
Quadratic function
Generarea mesh-ului
• Generator automat de mesh

- generează NUMAI triunghiuri
• Generator asistat de mesh

- generează ATÂT triunghiuri CAT SI patrulatere
Mesh automat
- Folosește nodurile de pe linii

- Pentru generare automata se
folosește algoritmul Delaunay
Verificarea calității elementelor generate
Reguli de urmat pentru un mesh valid
1. Elemente finite bine proporționate (ideal: triunghiuri echilaterale

si pătrate)
2. Mesh-ul nu trebuie sa fie mai fin decât este necesar
3. Mesh-ul se adaptează la rezultatele ce se doresc a fi obținute

FEM Pre-processing
Managementul materialelor
- Baza de materiale -
• Ecuațiile lui Maxwell
• Ecuațiile de material
Tipuri de materiale
Proprietăți isotropice Proprietăți anizotropice
Materiale liniare Materiale neliniare
Materiale cu proprietăți de histerezis
Mărimile ce pot determina modificarea proprietăților

de material: frecventa, temperatura
Medium Permeability μ [H/m] Relative permeability μ/μ0
Metglas 1.26 1000000[7]

Iron (99.95% pure Fe
0.25 200000[8]
annealed in H)
Mu-metal 6.3×10−2 50000[11]
Cobalt-Iron (high
2.3×10−2 18000[12]
permeability strip material)
Permalloy 1.0×10−2 8000[10]
Iron (99.8% pure) 6.3×10−3 5000[8]
Electrical steel 5.0×10−3 4000[10]
Ferrite (manganese zinc) >8.0×10−4 640 (or more)
Ferrite (nickel zinc) 2.0×10−5 – 8.0×10−4 16–640
Carbon Steel 1.26×10−4 100[10]
Nickel 1.26×10−4 - 7.54×10−4 100[10] – 600
Neodymium magnet 1.32×10−6 1.05[15]
Platinum 1.256970×10−6 1.000265
Aluminum 1.256665×10−6 1.000022
Wood 1.25663760×10−6 1.00000043[16]
Air 1.25663753×10−6 1.00000037 [17]
Concrete (dry) 1[18]
Vacuum π4×10−7 (μ0) 1, exactly[19]
Teflon 1.2567×10−6[10] 1.0000
Sapphire 1.2566368×10−6 0.99999976
Copper 1.256629×10−6 0.999994
Water 1.256627×10−6 0.999992
Superconductors 0 0
Materiale cu histerezis
Materiale cu histerezis
Aproximare liniara
Fenomenul de saturație NU este luat in considerație!
Curba de saturație analitica
Fenomenul de saturație este luat in consideratie!
Curba analitica+ ajustarea arcului de saturație
Curba de saturație tip „spline”
Steady state AC magnetic applications
Magneți permanenți
Aproximare liniara
Curba de demagnetizare (Br si Hc)
Curba de demagnetizare+arc ajustabil
Curba de demagnetizare tip „spline”
Directii de magnetizare
Direcția de magnetizare a magnetului permanent

este definită in mod separat in program (etapa de
alocare a proprietăților de material).
In planul X0Y, exista următoarele posibilități de
alocare a direcțiilor de magnetizare.
Tipuri de aplicații
Magnetic Electric and dielectric Thermal properties
properties properties
Application Rel. Rem. Rel. Angle Resistiv Resistiv Therma Specific Coef. of Emissiv
perm. magn. peritivit of diel. ity ity tang. l heat convect ity
ty loss normal source conduct ion
source ivity
Magnetostatics x x
Transient magnetics x x x
Magnetodynamics x x
Electrostatics x x
Dielectrics x x x
Electrokinetics x
Electrodynamics x x
Steady state thermal x x x
Transient thermal x x x x
Magnetothermal coupling x x x x x x
Electrothermal coupling x x x x x
Dielectrothermal coupling x x x x x x x
Lista proprietăților fizice
Lista de comenzi
Cuplaj CIRCUIT-CÂMP

1. ANALIZA MAGNETOSTATICA
2. ANALIZA MAGNETODINAMICA
Adaugarea circuitului electric
3. ANALIZA TRANZITORIE
CUPLAJ CIRCUIT-
CIRCUIT-CÂMP:
- ecuatiile circuitului electric sunt introduse in mod direct in algoritmul de rezolvare
a problemei de camp.
- ecuatiile campului magnetic SI ale circuitului electric sunt rezolvate SIMULTAN.
Beneficii:
- se poate introduce sistemul de alimentare (retea sau circuit electronic);
- curentul este prezent in conductoare (spre deosebire de analiza magnetostatica unde
curentul nu este individualizat pe fiecare conductor).
ANALIZA CIRCUITELOR ELECTRICE
Introducere Un circuit electric poate contine mai multe tipuri de

componente precum:
Componente uzuale ca: surse (de tensiune sau curent),
componente pasive (rezistente, bobine, condensatoare),
semiconductoare (diode, tiristoare, GTO), intrerupatoare…
Componente specifice analizei de tip cuplaj circuit-camp:
conductoare solide sau bobine (cu mai multe spire)
Componentele sunt caracterizate si descrise de comportarea
Descrierea lor electrica.
componentelor In cazul componentelor uzuale este vorba despre
caracteristica tensiune-curent, adică relatia dintre
tensiunea la bornele componentei si curentul ce parcurge
acea componenta
In cazul componentelor specifice este vorba despre ecuatia
diferentiala ce leagă potentialul magnetic, potentialul
electric, curentul si tensiunea
ANALIZA CIRCUITELOR ELECTRICE
Descrierea unui Structura unui circuit electric este formata dintr-un ansamblu
circuit electric de noduri si laturi ce contin componente electrice.
(definitii): Un nod este un punct din circuit unde se intersecteaza
doua sau mai multe laturi.
Circuitul electric contine doua sau mai multe laturi ce
formeaza o bucla inchisa (nu se pot analiza circuite
deschise)
Ecuatia circuitului Ecuatiile ce descriu circuitele electrice se bazeaza pe legile
electric lui Kirchoff.
Legea I: suma curentilor ce intra intr-un nod este egala cu
suma curentilor ce ies din acel nod
Legea II: Suma algebrica a tensiunilor într-o bucla de
circuit este zero.
Lista componentelor electrice
TIPURI DE CONDUCTOARE
1. Conductoare cu mai multe spire („stranded conductors”)
Din punct de vedere fizic, componenta „stranded conductor” contine unul sau
mai multe conductoare elementare. Diametrul conductorului este mai mic decât
adâncimea de pătrundere astfel încât densitatea de curent este practic constanta
in toata sectiunea conductorului.
2. Conductoare compacte (solid conductors)

Din punct de vedere fizic, componenta „solid conductor” este un conductor gros
in care se manifesta curenti turbionari. Adancimea de patrundere are o valoare
comparabila sau mai mica decat sectiunea conductorului iar densitatea de
curent NU este uniforma pe toata sectiunea transversala a conductorului.
In interiorul componentei „stranded conductor” valoarea adâncimii de
pătrundere este mult mai mare decât sectiunea transversala a conductoarelor.
In acest caz, curentul indus in conductor este neglijabil in comparatie cu cel
1. Stranded conductors furnizat de sursa de curent, daca acesta exista. Distributia spatiala a câmpului
magnetic nu este influentata de curentii indusi ceea ce permite o decuplare
partiala a ecuatiilor câmpului magnetic respectiv electric.
Densitatea de curent poate fi considerata constanta in toata sectiunea
conductorului
In interiorul componentei „solid conductor” apare un cuplaj intre câmpul

magnetic si cel electric; apar curenti turbionari.
2. Solid conductors Densitatea de curent rezulta din sumarea densitatii curentilor datorati sursei
de alimentare (daca aceasta exista) si densitatea curentilor indusi.
Tensiunea la bornele componentei „solid conductor” rezulta din tensiunea
aplicata dar si din efectul câmpului magnetic de CA asupra conductorului.
In analiza ce implica cuplajul câmp-

câmp-circuit conductoarele sunt configurate
DE DOUA ORI: ORI:
- In circuitul electric sub forma de componente electrice („stranded
(„stranded
conductor” sau „solid conductor”)
- In domeniul de studiu cu elemente finite sub forma de regiuni (tip
„stranded conductor” sau „non-
„non-meshed coils”
coils” pentru 3D)
CONDUCTOARE CU MAI MULTE SPIRE (STRANDED CONDUCTORS)
CONDUCTOARE COMPACTE (SOLID CONDUCTORS)
SURSE DE ALIMENTARE
COMPONENTE PASIVE
COMUTATAOARE SI SEMICONDUCTOARE
DIODE
DIODE: MODELUL - cu aproximare liniara
DIODE MODELUL - cu reprezentare exponentiala
SEMNALE ELECTRICE DE COMANDA
COMPONENTA „LAMELA COLECTOR-
COLECTOR-PERIE”
COMPONENTA „LAMELA COLECTOR-
COLECTOR-PERIE”
COMPONENTA „COLIVIE DE VEVERITA”
ANALIZA CU CUPLAJ CAMP-
CAMP-CIRCUIT
Proiectele ce includ cuplaj câmp-circuit se realizează in
același mod cu analizele din magnetostatica la care se
adaugă încă doua proceduri suplimentare:
Descriere Context
Realizarea schemei electrice Modulul: Circuit

1 Descrierea partiala a componentelor
electrice
Importarea circuitului electric in Modulul: Pre-procesor (Physical
proiect properties)
2 Corelarea regiunilor domeniului de

studiu cu componentele electrice din
schema electrica
Caracterizarea completa a
componentelor circuitului electric
ANALIZA CU CUPLAJ CAMP-
CAMP-CIRCUIT
Operatii in Se constituie („deseneaza”) schema electrica si se salveaza ca

modulul fisier individual.
„Circuit” Se definesc caracteristicile (valorile) componentelor pasive:
rezistente, inductante si capacitati.
Operatii in Se realizeaza corelatia intre regiunile specifice din domeniul de studiu
modulul cu componentele circuitului electric. Componentele de circuit sunt
„Physical reprezentate de doua ori:
Properties” a) Odata in circuitul electric ca „stranded conductor”sau „solid
conductor”.
b) A doua oara, in domeniul de studiu, ca regiuni tip „stranded
conductor ”sau „solid conductor”.
Utilizatorul trebuie sa coreleze cele doua tipuri de reprezentari
(circuit – geometrie).
Componentele de tipul surse de tensiune sau curent, precum si cele
specifice (semiconductoare, componente specifice masinilor electrice)
sunt descrise in „Physical properties”.
SENSUL DE PARCURGERE A COMPONENTELOR
MODELAREA BOBINELOR – 2D axisymmetric
MODELAREA BOBINELOR – 2D plane
CONECTAREA CIRCUITELOR
CONEXIUNEA-Δ –SURSE DE TENSIUNE
CONEXIUNEA-
CONEXIUNEA-Y –SURSE DE CURENT
CONEXIUNEA-
PROCEDURI DE LUCRU
ATENTIONARI
Orientati corect componentele pentru care sensul
curentului este determinant
Sursele: - in analiza Magnetodinamica sunt descrise de

valori rms; - in analiza Tranzitorie sunt descrise de
valoarea de vârf
Pentru a impune un curent nul: introduceti o rezistenta

de valoare foarte mare (de ex r = 10000 Ω) mai degrabă
decât o sursa de curent zero
Pentru a impune o tensiune nula: adaugati o rezistenta

mica (de ex r = 0,000001 Ω)
Pentru un circuit ce contine numai componente „solid

conductor”: introduceti si o rezistenta mica (de ex r < 0,01
Rmas)
In analiza tranzitorie: pasul de timp este prefixat.

Selectati valoarea potrivita pentru aplicatia studiata.
PROCEDURI DE LUCRU
PROCEDURI DE LUCRU
CUPLAJUL CINEMATIC

Ce reprezintă cuplajul cinematic?
Modulul cinematic permite studiul deplasării unei parți mobile a unui

dispozitiv ca urmare a exercitării unor forte mecanice (datorate unor
resorturi, frecării, gravitației, etc.) si forțelor electromagnetice (produse de
magneți permanenți, bobine parcurse de curent, etc.). In aceste cazuri
este vorba despre cuplaj magneto-mecanic (sau analize de cuplaj
cinematic).
Se poate folosi pentru analiza numerica a mașinilor electrice,
electrovalvelor, contactoarelor, electromagneților, etc.
Abordarea mișcării in analiza 2D
Analiza 2D permite luarea in considerație a următoarelor:

mișcare de translație de-a lungul unei axe principale (NUMAI axa Y)
mișcare de rotație in jurul unei axe principale (NUMAI axa Z)
Tehnica folosita implica deplasare cu „re-meshing” (adică partea fixa si

partea mobila sunt separate de o zona de aer).
Abordarea mișcării in analiza 3D
Analiza 3D permite luarea in considerație a următoarelor:

mișcare de translație de-a lungul unei axe principale (X, Y sau Z)
mișcare de rotație in jurul unei axe principale (X, Y sau Z)
Tehnica folosită implică deplasare cu „re-meshing” (adică părțile mobile

se deplasează in aer) sau deplasare fără „re-meshing” (adică partea fixă
si partea mobilă alunecă una față de alta).
Module cinematice
1 Modelul cinematic
multi-static
Module cinematice
2 Modelul cinematic cu
viteza impusa
Module cinematice
O
Modelul cu viteza impusă si modelul multi-static oferă aceleași rezultate
b
dacă sursele câmpului electromagnetic sunt constante (surse de curent
s
constant, magneți permanenți, etc.) si nu există cuplaj cu circuit electric.
e
r Rezultatele celor două modele sunt diferite atunci când:
v Există surse variabile in timp (surse de curent) definite direct sau prin
a intermediul cuplajului cu circuit electric;
t Există regiuni conductive unde apar curenți induși (turbionari).
i
i
Module cinematice
3 Modelul cinematic cu In acest model, partea mobila antrenează un

sarcina cuplata dispozitiv ce reprezintă o sarcina mecanică.
Acesta este modulul unde se ia in considerație
cuplajul magneto-mecanic, respectiv ambele
probleme sunt rezolvate.
Modelul cinematic cu sarcină cuplată se utilizează
in rezolvările de tip Tranzitoriu.
Exemplu 2D – electromagnet cilindric al unei electrovalve (întrefier conic)
Cazul nr. 1 Primul caz este un studiu de analiza multi-statica (modulul

Magnetostatic): partea mobila a dispozitivului studiat poate ocupa
diverse poziții fixate de către utilizator.
Este calculat câmpul magnetic pentru fiecare dintre pozițiile părții
mobile.
Se poate obține forța ce acționează asupra părții mobile.
Cazul nr. 2 Cazul al doilea este o analiza de tip parametric cu sarcina
cuplata (modulul Tranzitoriu): partea mobila este interconectata
cu un dispozitiv mecanic de repoziționare (arc) a cărui constanta de
elasticitate reprezintă parametrul problemei.
Se studiază comportarea dinamica a dispozitivului pe parcursul
variației mărimilor circuitului electric.
Avantajul acestui tip de analiza este determinarea poziției si
vitezei miezului in timp si determinarea variației forței
electromagnetice pentru diverse valori ale constantei de elasticitate
a arcului.
Exemplu 3D – traductor de viteza
Cuplaj magneto-mecanic – principii de rezolvare
Cuplajul Cuplajul magneto-mecanic ia in considerație atât

magneto-mecanic aspectul magnetic cat si cel cinematic.
Magnetismul este descris de ecuațiile lui Maxwell
iar cinematica de ecuațiile de mișcare pentru
deplasare liniara sau rotativa.
Procedura de Cuplajul magneto-mecanic este un cuplaj formal
rezolvare intre aspectele electromagnetic si cinematic ale
problemei studiate. Pentru rezolvarea acestui tip
de problema se aplica o procedura in patru-pasi.
La fiecare pas de timp mai întâi este analizat
aspectul electromagnetic si apoi cel cinematic.
Algoritmul metodei poate fi rezumat astfel:
Pas Descriere
1 Se rezolva ecuațiile lui Maxwell si se calculează forța sau cuplul
electromagnetic ce acționează asupra parții mobile pentru o anumita
poziție a acesteia fata de partea fixa.
2 Se rezolva ecuațiile de mișcare si se calculează accelerația si viteza parții
mobile pentru un anumit pas de timp după care se determina noua poziție
a parții mobile pentru următorul pas de timp.
3 Se schimba poziția parții mobile si se reface mesh-ul.
4 Se reia pasul 1.
„Re-meshing technique”
Deplasarea parții mobile duce la modificarea geometriei. In consecința,

domeniul de studiu trebuie „re-meshed” la fiecare pas de timp.
Procedura de „re-meshing” este necesara doar când exista întrefier
(compressible) intre partea fixa si cea mobila. Daca intre cele doua parți
are loc doar alunecare (nu exista aer intre ele), atunci procedura de „re-
meshing” nu mai este necesara.
Geometrie si mesh – 2D „translating air-gap”
Geometrie si mesh – 2D „translating air-gap”
Geometrie si mesh – 2D „rotating air-gap”
Exemplu 2D – PMSM – „rotating air-gap”
Exemplu 2D – PMSM – „rotating air-gap”
STUDIU CRITIC ASUPRA
OPTIMIZĂRII MAȘINII
ASINCRONE

Optimizare
► Alegerea si aplicarea solutiei OPTIME dintre

mai multe posibile
Optim
► Cel care corespunde cel mai bine intereselor

urmarite
Proces de optimizare
Optimizarea variabilelor, a functiilor obiectiv si a

constrangerilor
Alegerea algoritmului de optimizare
Modelul de analiza
Optimizarea variabilelor, a functiilor
obiectiv si a constrangerilor
Reguli de cautare Strategie
Bazate pe experienta Optimizare locala

Algoritmi specifici – Optimizare globala
tip retea, genetici, etc.
Variabile
Numar de crestaturi stator

Numar de crestaturi rotor
Forma crestaturilor
Tipul infasurarilor
Pas al infasurarilor
Latimea intrefierului
Discutie
Influenta numarului de dinti in stator:
Cu cat q este mai mare cu atat pierderile si

armonicile spatiale ale campului sunt mai mici.
INSA: qmare Zmare dinti mai ingusti

deci fortarea inductiei in dinti sau crestaturi mai
inalte ce implica un diametru exterior mai mare
deci gabarit, greutate si costuri mai mari
Influenta latimii intrefierului:
Conform Boldea: δ = 0,1 + 0,02 ⋅ 3 Pn

Conform Cioc: δ = 0,12 + 0,021⋅ D ⋅ l g
Intrefier prea mic: armonici spatiale de inductie

prea mari
pierderi suplimentare
crescute
Intrefier prea mare: factor de putere si randament

mai mici
Influenta formei crestaturilor:
Modificare a permeantelor specifice
Modificarea inductantelor si
a reactantelor de dispersie
Modificari ale caracteristicii

mecanice (cupluri de pornire
si maxime diverse)
Tipul infasurarilor:
Infasurari intr-un strat - Simplitate constructiva

- Armonici superioare de
camp cu amplitudine mai
mare
Infasurari in dublu strat - Curba a inductiei in

intrefier mai sinusoidala
- Posibilitate de scurtare a
pasului
Pasul infasurarii:
Infasurari cu pas diametral - Armonici superioare de

camp cu amplitudine mai
mare
Infasurari cu pas scurtat - Curba a inductiei in

intrefier mai sinusoidala
- Posibilitate de micsorare a
anumitor armonici superioare
de camp
Functii obiectiv
Minimizarea pierderilor
Obtinerea unor dimensiuni
geometrice limita
Obtinerea unui cost minim
Performante electrice impuse
Greutate caracteristica
Constrangeri
Valori de inductii
Densitati de curent
Incarcare liniara
Coeficienti de umplere a
crestaturilor
Tipuri de materiale
utilizate
Latimea intrefierului
Inductia:
Marirea inductiei: diminuarea consumului de material activ
Consecinte: - Cresterea pierderilor in fier

- Cresterea saturatiei si deci marirea curentului
de magnetizare ce duce la micsorarea factorului
de putere
Densitatea si patura de curent:
Efectul majorarii: diminuarea consumului de conductoare

deci a costului global
Consecinte: - Cresterea pierderilor Joule deci micsorarea

randamentului
- Cresterea incalzirii ce implica necesitatea unor
metode suplimentare de racire
Algoritmi de optimizare
Optimizarea este un proces iterarativ de determinare a solutiei

optime
Drept umare: este necesara utilizarea unor algoritmi matematici.
1. Algoritmi genetici (GA) – ofera solutii globale

2. Algoritmi secvential patratici (SQL)
3. Algoritmi standard neliniari (NLP) – ofera solutii locale
Schema - sistem de optimizare (conform Feyzi)
Proiectarea, calculul câmpului
si optimizarea unui
motor asincron trifazat

Etapele proiectarii asistate de calculator
Proiectare analitica preliminara
Studiul câmpului prin MEF
Optimizare si reproiectare
Proiectare analitica preliminara
Date nominale
.
PN = 3 kW ;
U = 220 V ;
f = 60 Hz ;
n1 = 1200 rpm ;
conexiune triunghi
Parametrii geometrici
- Diametrul interior al statorului : D =14.5 cm ;
- Diametrul exerior al statorului : De = 20 cm ;
- Pasul polar : τ = 7.6 cm ;
- Lungimea miezului : li = 10.9 cm ;
- Numarul de perechi de poli : 2p = 6 ;
- Latimea intrefierului : δ = 0.35 mm ;
- Numarul de conductoare in crestatura : nc1 = 49 conductoare ;
- Numarul de crestaturi ale statorului : Z1 = 36 crestaturi ;
Sectiunea conductorului : S = 1.27 mm2 ;
- Densitatea de curent : J = 5.7 A / mm2 .
Infasurarea si crestaturile rotorului in
scurtcircuit
- Diametrul exterior al rotorului : Dr = 144.3 mm ;

- Diametrul interior al rotorului : Dir = 87.82 mm ;
- Numarul de crestaturi ale rotorului : Z2 = 26 crestaturi
- Pasul dentar rotoric : t2 = 17.39 mm ;
- Curentul printr-o bara a rotorului : Ibara = 385.37 A ;
- Curentul prin inelul de scurtcircuitare : Ii = 550.52 A ;
- Sectiunea barei : Sbara = 70mm2 ;
- Sectiunea inelului : Sinel = 143 mm2 ;
• Alimentare infasurare statorica (pentru un

moment fixat al variatiei sinusoidale a sistemului
de curenti)
• Absenta reactiei rotorului (situatie echivalenta cu

functionarea la sincronism)
• Cuplarea circuitului magnetic cu circuitul
electric al masinii
• Simularea rotirii rotorului la o anumita
turatie
• Posibilitatea obtinerii curbei M=f(s) prin
rezolvari parametrice la valori impuse ale
turatiei
Analiza tranzitorie
• Cuplarea circuitului magnetic cu circuitul

electric si ecuatiile de miscare mecanica
ale masinii
• Modelarea in timp a unui regim tranzitoriu

(pornire, franare)
Motor cu crestaturi rotorice dreptunghiulare
Geometrie si retea de discretizare
Harta spectrala a inductiei magnetice
magnetostatica
Distributia liniilor de camp

magnetostatica
Valorile maxime ale inducţiei în zonele

cele mai saturate, nu depăşesc 1,1-1,2 T
atât în rotor cât şi în stator.
Curba inductiei in intrefier Continutul in armonici
- Amplitudinea fundamentalei este de 0,56 T – o valoare oarecum mică faţă de valorile uzuale
de 0,68-0,72T pentru motoarele din această clasă.
- Armonica 5 – cea mai importantă şi cu influenţa cea mai nefastă asupra funcţionării maşinii
este de 0,037 T adică 6,6% din fundamentală.
- Valori semnificative au, de asemenea, armonicile 11, 23 şi 25 respectiv 0,149T, 0,089T şi
0,069T.
Se constată o saturaţie mai

puternică a circuitului
magnetic, în special în
colţul crestăturilor rotorice
(zonele albe au inducţii
mai mari de 2 T).
Harta spectrala a inductiei magnetice (s = 0,01)

Apariţia câmpului de reacţie a indusului duce la mărirea amplitudinii fundamentalei în

întrefier de la 0,56 T (analiza magnetostatică) la 0,63 T, o valoare mai apropiată de cele
uzuale.
Apar, mai pregnant, armonici de ordin superior şi în special armonica 7 care creşte la o
amplitudine de 0.049 T. Se constată şi apariţia unor armonici pare destul de importante care
însa depind de o anumită poziţie a rotorului faţă de stator surprinsă în timpul rezolvării.
Curba Mem = f(s)
cuplul de pornire Mp = 36,6 Nm

cuplul maxim Mmax = 58,54 Nm
alunecarea critică sk = 0,255
cuplul nominal MN = 20 Nm
raportul Mmax/MN = 2,9
raportul Mp/MN = 1,83
Valoarea mare a cuplului de pornire se datoreşte unei rezistenţe mari a
circuitului rotoric. In cazul în care motorul este destinat unor acţionări ce
necesită cuplu mare de pornire atunci această valoare este favorabilă.
Pentru micşorarea ei trebuie fie mărită secţiunea crestăturilor rotorului fie
modificate dimensiunile (secţiunea) celor două inele de scurtcircuitare.
Valoarea cuplului maxim pare oarecum forţată (în general raportul

Mmax/MN nu depăşeşte valoarea de 2,5). De asemenea, valoarea alunecării
critice este mult prea mare având ca implicaţie pierderi mari în rotor şi deci
un randament mai mic. Ambele valori pot fi modificate în sens descrescător
prin mărirea inductanţei de scăpări a rotorului. Acest lucru se realizează
prin modificarea permeanţei, adică prin modificarea profilului crestăturii.
Analiza tranzitorie
Variaţia cuplului de pornire Variaţia vitezei la pornire

Distributia liniilor de camp si inductia in fier la pornire
Motor cu crestaturi rotorice ovale
magnetostatica

magnetostatica
Rotor cu crestaturi dreptunghiulare Rotor cu crestaturi ovale
Reducere a zonelor de saturaţie magnetică a circuitului în miezul rotoric, în

comparaţie cu structura cu crestături dreptunghiulare.
Curba inducţiei în întrefier nu suferă nici o modificare întrucât profilul crestăturii

rotorice nu are nici o influenţă asupra ei.
Magnetodinamica
Incărcarea reală a circuitului magnetic pune în evidenţă ameliorarea saturaţiei în

zona dinţilor rotorici însă apariţia unor inducţii mari în jugul rotoric, în coada
crestăturilor.
Crestaturi ovale Crestaturi patrate
cuplul de pornire Mp = 28 Nm cuplul de pornire Mp = 36,6 Nm
cuplul maxim Mmax = 49,4 Nm cuplul maxim Mmax = 58,54 Nm
alunecarea critică sk = 0,22 alunecarea critică sk = 0,255
cuplul nominal MN = 20 Nm cuplul nominal MN = 20 Nm
raportul Mmax/MN = 2,47 raportul Mmax/MN = 2,9
raportul Mp/MN = 1,4 raportul Mp/MN = 1,83
Se constată o diminuare a valorilor cuplului de pornire respectiv cuplului maxim.

Prin modificarea formei crestăturii s-au modificat inductanţele înfăşurării rotorice
(în primul rând cele ale barelor rotorice: Lcr-patrat = 171e-9 H; Lcr-oval = 175e-9 H)
în sens crescător ceea ce a dus la scăderea celor două cupluri.
Motor cu crestaturi rotorice dreptunghiulare si infasurare in dublu strat
cu pas scurtat cu o crestatura
magnetostatica

magnetostatica
Infasurare statorica in dublu strat
Infasurare statorica intr-un strat
cu pas scurtat
Circuitul prezintă zone reduse de „pseudo-saturaţie”. Practic în orice punct

inducţia are valori sub 2T.
- Dispariţie a armonicii 5.
- Armonicile de ordin 11, 23 şi 25 au o amplitudine mult diminuată.
- Scade si amplitudinea fundamentalei (de la 0.56T la 0.54 T).
cu pas scurtat
Infasurare statorica intr-un strat cu pas scurtat
Infasurare statorica intr-un strat Infasurare statorica in dublu strat
cu pas scurtat
cu pas scurtat
cuplul de pornire Mp = 36,6 Nm cuplul de pornire Mp = 44,2 Nm
cuplul maxim Mmax = 58,54 Nm cuplul maxim Mmax = 68,11 Nm
alunecarea critică sk = 0,255 alunecarea critică sk = 0,294
cuplul nominal MN = 20 Nm cuplul nominal MN = 20 Nm
raportul Mmax/MN = 2,9 raportul Mmax/MN = 3,4
raportul Mp/MN = 1,83 raportul Mp/MN = 2,21
Se constată o creştere importantă a cuplului maxim, a cuplului de pornire şi a alunecării critice. Cauza o
constituie MICŞORAREA inductanţei înfăşurării statorice de la L1 = 125,9e-3 H la L1 = 117e-3 H.
CONCLUZII
A. Modificarea crestăturii rotorice
• Incărcarea reală a circuitului magnetic pune în evidenţă ameliorarea
saturaţiei în zona dinţilor rotorici însă apariţia unor inducţii mari în jugul
rotoric, în coada crestăturilor.
• Se constată o diminuare a valorilor cuplului de pornire respectiv cuplului
maxim datorită creşterii inductanţelor înfăşurării rotorice (Lcr-patrat =
171e-9 H; Lcr-oval = 175e-9 H) .
B. Modificarea înfăşurării statorice

• Apare o modificare semnificativă în variaţia inducţiei în întrefier:
dispariţia armonicii 5 şi diminuarea armonicile de ordin 11, 23 şi 25
• Se constată o creştere importantă a cuplului maxim, a cuplului de
pornire şi a alunecării critice. Cauza o constituie MICŞORAREA
inductanţei înfăşurării statorice de la L1 = 125,9e-3 H la L1 = 117e-3 H.

Curs OME 2018 2019 Signed

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs OME 2018 2019 Signed

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea Tehnica “Gh.

Conferențiar Leonard Livadaru

Dep. Elec. Machines 2018-2019 FEM with FLUX

Condiţii impuse de sistemul în care este

I. Determinare dimensiuni geometrice principale

II. Calculul parametrilor electrici

III. Determinarea caracteristicilor de funcționare

IV. Calculul pierderilor si determinarea curbei randamentului

V. Dimensionarea accesoriilor mecanice (ax, lagăre, carcasa, cuva,

VI. Calculul ventilației si al răcirii

VII. Determinarea solicitărilor termice

Inductanțe utile si de dispersie

b. – caracteristici de funcționare la gol , sarcina, externe si de reglaj (generatoare)

c. – caracteristici mecanice si de reglaj (motoare)

Metode analitice Metode numerice

METODA ELEMENTULUI FINIT – MEF

Metoda numerica de calcul

Metode analitice Metode numerice

METODA ELEMENTULUI FINIT – MEF

Metoda numerica de calcul

- Divizarea domeniului de studiu in subdomenii numite elemente finite

- elemente finite fara suprapuneri

{U } = {U x,1 U y ,1 U x , 2 U y , 2 .....U x , N U y,N }

Analiza termica Sursa de caldura Conductivitate termica Temperatura

Electromagnetism Sarcina (electrica Permeabilitate Potential magnetic

- da o aproximare a ecuatiei - da o aproximare a ecuatiei

In MEF variatia necunoscutei in interiorul elementului este

Divizarea domeniului de studiu in elemente

Definirea functiei de interpolare (de aproximare)

“Modeleaza” variatia necunoscutei in INTERIORUL

Definirea functiei de interpolare (de aproximare)

Functia reala Polinom cubic

Stabilirea ecuatiei matriciale ce exprima proprietatile

Functionala – exprimare matematica in forma

Metode de rezolvare a functionalei:

c. Metoda reziduurilor ponderate (metoda Galerkin) – calculeaza DIRECT

Camp electromagnetic nestationar

Asamblarea ecuatiilor matriciale individuale intr-un

Impunerea conditiilor de frontiera

1. Conditii tip Dirichlet – se cunoaste si impune valoarea necunoscutei pe

Rezolvarea sistemului de ecuatii – determinarea

Rezolvari post procesare pentru determinarea

Alexander Hrennikoff si Richard Courant publica

Hrennikoff - foloseste o structura tip grilaj

Specialisti NASA impreuna cu compania MSC Software

Apar primele pachete comerciale de software dedicat

I. Analize de tip structural

Calculul solicitarilor in diverse structuri, bare cu zabrele,

II. Analize non-structurale

I. Pachete de programe de uz general

- Pot rezolva mai multe tipuri de probleme

- Costul initial de dezvoltare este mare

II. Pachete de programe specializate

- Programele sunt mici si cu costuri de dezvoltare reduse

- Pot rezolva un singur tip de problema

Dep. Elec. Machines 2018-2019 FEM with FLUX

Cu atât soluția obținuta este mai exacta

Cu cat ordinul funcției polinomiale este mai mare

Cu atât soluția obținuta este mai exacta

Dep. Elec. Machines 2018-2019 FEM with FLUX

Divizarea domeniului de calcul in elemente geometrice simple

Fiecare element este caracterizat de o functie de stare ce

Aproximeaza solutia globala prin interpolare

Element finit curbiliniu