Curs Masini Electrice II (2015-2016)

Universitatea Tehnica “Gh.
Asachi” Iasi
PREZENTĂRI CURS
Conferențiar Leonard Livadaru

Digitally signed by Leonard Livadaru
Leonard Livadaru DN: cn=Leonard Livadaru, o=TU Iasi, ou=University,

email=leonard997@yahoo.com, c=RO
Date: 2016.01.05 13:39:02 +02'00'
Dep. Elec. Machines 2015-2016 Mașini electrice II

Dep. Elec. Machines 2015-2016 Masini electrice II
CAMPUL CREAT DE O INFASURARE MONOFAZATA DISTRIBUITA
CAMPUL CREAT DE O INFASURARE TRIFAZATA DISTRIBUITA
TEOREMA LUI LEBLANC

N Stator
A
Intrefier
α
Q
M
0 D
X B
Γ
N
P
C
S Rotor
Expresia curentului prin

infasurarea statorica =

=
Legea circuitului
magnetic

+
+
+
=

VFe Vδ VFe Vδ Tensiuni magnetice
+ =
≪
= ·
!
, = ·

", # = − " + %, #
6
()*
& ", # = −1 + · ,-. cos 2" · sin 5#
(7*,8,9…
; , = <=> ?@ ·
& ", #
A ", # =
B "

=
<=> ?@ ·

=
<=> ?@ C ·
D = D<=> ?@ C ·

Expresia unui câmp PULSATORIU (sau alternativ) care este FIX in spațiu si VARIABIL in timp
CAMPUL CREAT DE O INFASURARE TRIFAZATA DISTRIBUITA
EF =
H
DG = −
I
LH
JK = −
I

MN =
EF +
DG +
JK

MN
H H
=
<=> · ?@ C +
<=> − · ?@ C −
I I
LH LH
+
<=> − · ?@ C −
I I
1
sin O · cos P = sin O + P + sin O − P
2

MN
!
=
<=> + C + − C

! LH
+
<=> + C − + − C
I
! RH
+
<=> + C − + − C
I
4% 8%
sin 5# + S" + sin 5# + S" − + sin 5# + S" − =0
3 3
I

MN =
<=> · − C

I
DMN = D<=> · − C

Expresia unui câmp ÎNVÂRTITOR care este VARIABIL in spațiu si VARIABIL in timp

Ω! =
C
2% · X* 2% · Y*
Ω* = =
S 60
[\ · ]!
! =
C
C = ! → ! = I\\\ M@/<
C = → ! = !`\\ M@/<
C = I → ! = !\\\ M@/<
C = L → ! = a`\ M@/<

MN
LH H
=
<=> · ?@ C +
<=> − · ?@ C −
I I
H LH
+
<=> − · ?@ C −
I I

MN
!
=
<=> + C + − C

! H
+
<=> + C − H + − C −
I
! H
+
<=> + C − H + − C +
I
I

MN =
<=> · + C

Ω! = −
Inversarea sensului de rotație al câmpului învârtitor se obține
C
prin schimbarea succesiunii fazelor curenților (inversarea a
doua faze)
TEOREMA LUI LEBLANC

=
<=> ?@ C ·
! !
=
<=> · − C +
<=> · + C

Câmpul magnetic creat de o înfășurare monofazata este echivalent cu

doua câmpuri învârtitoare identice care se rotesc in sensuri contrare si au
amplitudinea pe jumătate.
(asincrone + sincrone)
Dep. Elec. Machines 2015-2016 Masini electrice II

I I
I I
a) b)
a) Înfăşurare în inel (toroidală) b) Înfăşurare în tobă

2p = 2
τ
a) ws=3 (buclată)
I. Dupa tipul bobinelor
Bobine egale
Bobine concentrice
Bobine trapezoidale
Bobine in manta
II. Dupa numarul de straturi al infasurarii
Infasurari intr-un singur strat (in fiecare crestătura este

plasata o singura latura de bobina);
Infasurari in doua straturi (in fiecare crestătura sunt plasate

doua laturi a doua bobine diferite – o latura de ducere
respectiv o latura de întoarcere. Bobinele pot fi din aceeași
faza sau din faze diferite).
Latură (mănunchi)
de ducere
Latură (mănunchi)
de întoarcere
y
Detaliu crestătură
Înfăşurare în dublu strat

III. Dupa dispunerea partilor
frontale
I I I II
II
Infasurari in doua etaje II
a) b) c)
Forme ale capetelor de bobine la înfăşurări în 2 etaje
I I II III I
II
Infasurari in trei etaje
III II
III
a) b) c)
Dispunerea capetelor de bobine la înfăşurări în 3 etaje
Infasurari cu capetele dispuse

in coroana
Date inițiale:
- Z – numărul de crestături statorice
- 2p – numărul de poli
- m – numărul de faze
Date calculate:
- Q – numărul de crestături pe pol
2

- q – numărul de crestături pe pol si faza
2

- y – pasul înfășurării
2
2 360
- unghiul electric al fazorilor
· ·

1 5 9 13 17 21
A Z B C X Y
Înfăşurare trifazată cu bobine identice (în manta): Z=24, 2p=4, a=1

1 5 9 13 17 21
A Z B C X Y
Înfăşurare trifazată într-un strat (în două etaje) cu bobine concentrice, Z=24, 2p=4, a=1
1 5 9 13 17 21
A Z B C X Y
Înfăşurare trifazată cu bobine identice (în manta):Z=24, 2p=4, a=2

1 5 9 13 17 21 25 30
A Z B C X Y
Înfăşurare trifazată cu q fracţionar (2,5) într-un strat: Z=30, 2p=4

1 5 9 13 17 21
A Z B C X Y
Înfăşurare trifazată în 2 straturi cu pas diametral: Z=24, 2p=4

1 5 9 13 17 21
A Z B C X Y
Înfăşurare trifazată cu pas scurtat, în 2 straturi: Z=24, 2p=4

1 5 9 13 17 21 24
X B Y C Z A
Înfăşurare trifazată ondulată în bare, pentru rotor: Z=24, 2p=4, y=6

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
l2 l1
A A1 X X1
Infasurare monofazata in dublu strat

Înfășurare rotorica in scurt-circuit
TIPURI CONSTRUCTIVE DE MASINI ASINCRONE

Squirel cage motor
(rotor in scurtcircuit)
(rotor bobinat)
Wound rotor motor
Rotor in scurtcircuit –
squirrel cage rotor
Rotor bobinat – wound rotor

Crestături statorice – stator slots
Crestături rotorice – rotor slots

1. Producere câmp magnetic învârtitor

Ω =

2. Se induce in înfășurarea rotorica o tensiune

= · Ω =
3. Apariția curentului rotoric si a câmpului de reacție

4. Apariția cuplului electromagnetic ce pune in
mișcare de rotație rotorul pana la viteza Ω
Ω < Ω
5. Tensiunea indusa in înfășurarea rotorica are
pulsatie de
= · (Ω − Ω)
6. Câmpul de reacție se rotește fata de rotor cu

Ω = = Ω −Ω

iar fata de stator cu
Ω + Ω = Ω + Ω − Ω = Ω
Expresia alunecării
Ω − Ω −
= =
Ω
−
= · [%]

Regimuri de funcționare
Regim de Alunecare Turație rotor

funcționare s n
Motor s∈(0,1) n∈(0, n1)
Generator s<0 n > n1
Frână s>1 n<0
CURS 4
Ecuațiile mașinii asincrone
Scheme electrice echivalente

Ecuațiile de funcționare a mașinii
asincrone ideale
Ψ ·
Ψ ·
- fluxuri totale de dispersie corespunzătoare
înfășurării statorice (1) respectiv rotorice (2)
- Lσ – inductanța de dispersie

+ Ψ + Ψ

+ Ψ + Ψ

Ψ · ·
Ψ · ·
- fluxuri utile totale
- ϕ - flux utile fascicular

- kw – factor de infasurare
- w – numar de conductoare

+ · · + ·

+ · · + ·

+ ↔ ·

Se trece la scrierea in
· ↔
↔
complex simplificat:

Φ
+ · + · · ·

Φ
+ · + · · ·

Întrucât: ·
ecuația 2 devine:
Φ
+ · + · · ·

Φ
+ · + · · ·

Termenul:
− · · ·
Φ

si reprezintă t.e.m. indusa in înfășurarea statornica de către câmpul magnetic

rezultant
Analog:
Φ Φ
− · · · − · · · − ·

si reprezintă t.e.m. indusa in înfășurarea rotorica de către câmpul magnetic

rezultant când rotorul este fix (s=1 sau n=0)
+ · −

+ · −

Din ecuația a doua poate fi detaliata expresia curentului rotoric:

+
+ +

Celor doua ecuații li se poate adăuga ecuația circuitului magnetic (de egalitate
a solenațiilor):
· · + · · · ·
sau in complex simplificat:
·
+ ·
·
reprezintă curentul de magnetizare

+ ! · −

+ ! · −

·
+ ·
·
!
!
- reactanțe de dispersie
Schema electrica echivalenta – mașina ideala
I1 R1 Xσ1 Xσ2 R2/s I2
U1 -E1 -E2
I1 R1 Xσ1 Xσ2 R2 I2
U1 -E1 -E2 R2⋅(1-s)/s
"# 1−$
"# + "# ·
$ $
Ecuațiile mașinii asincrone cu
mărimile rotorului raportate la stator
Mașina cu mărimi raportate – este o mașina

echivalenta cu mașina reala dar care are același
număr de conductoare (w) si același factor de
înfășurare (kw)pe ambele armaturi.
Condiții de echivalenta
1. Solenatia raportata sa fie egala cu cea reala
· · & · ·
·
& · ' ·
·
K – coeficient de raportare
Conditii de echivalenta
2. Pierderile de putere activa pentru cele doua situatii

sa fie aceleasi
& · & ·

· &
&
·
'
Conditii de echivalenta
3. Pierderile de putere reactiva datorate fluxului de

dispersie sa fie aceleasi
!& · & ! ·

!& ! · & · !
'
In plus
&
dar
· &

·
de unde rezulta

& ·
'
+ ! · −

+ ! · −

·
(ecuațiile mașinii ideale)
+ ·
·
Ecuațiile mașinii raportate
+ ! · −
& &
+ !& · & −

+ &
Schema electrica echivalenta – rotorul este
raportat la stator
I1 R1 Xσ1 Xσ2′ R2′ I2′
U1 -E1 Xm -E2′=-E1 R2′⋅(1-s)/s
I10
Ecuațiile mașinii asincrone când sunt
luate in considerare pierderile in fier
( mașina reala )
+ ( + &
( - componenta activa a curentului de magnetizare ce corespunde

pierderilor in fier
- componenta reactiva a curentului de magnetizare

)*
(
+
)*

)* + · · ( + · ·
+
+

)*
Schema electrica echivalenta – mașina reala
R1 Xσ1 N X'σ2 R'2

I1 I10 I2'
Iµ I10a
U1 Xm Rm
R'2(1-s)/s

+
, !
· · ! · · ! + · ! · ! · !
, +·
+ ! + ! + ! + !
+ · !
, · − , · + , ·
,& · & − ,& · & + , ·
+ ( + &
− ! · , ·
unde
+ ! ,
&
+ !& ,&

Schema electrica echivalenta – in T
Z1 Z'2s I2'
I1
I10
U1 - E1 Z0
Pentru determinarea curentului I2’
, · + , ·
,& · & + , ·
+ &
In ecuatia 2 inlocuiesc cu ecuatia 3
,& · & + , · + , · &
,& + ,
− · &
,
Dar (înlocuiesc expresia curentului I1 in prima ecuație a sistemului):
,& + , ,& + ,
−, · · & − , · · & + , · &
, ,
, · ,& , · , , · ,&
− · & − · & − · & − , · & + , · &
, , ,
,
−,& + · & − , · &
,
Notez
,
+ -
,
−- · ,& · & − , · &

&
−
, + - · ,
&
Bilanțul puterilor, cuplul
electromagnetic si randamentul
mașinii asincrone

Bilanțul puterilor si randamentul
mașinii asincrone
= + · −

= + · −

= = +
Reamintesc
= = +
∗ = = −
· ∗ =
= + · − ∗

= + · −

= = +
· ∗ = · ∗ + · · ∗ − · ∗
Din ecuația 3 înlocuiesc pe I1
∗
· ∗ = + · − −
· ∗ = + · − · ∗ + ·

∗
Înlocuiesc pe I10 cu suma celor doi curenți
∗
· ∗ = + · − + + ·
∗
Din schema echivalenta înlocuiesc pe E1
· ∗ = + · + · + · + ·

∗
Explicitez E1 din ecuația 2

· ∗ = + · + · + · + + ·
∗

dar
−
= + ·

Înlocuiesc si rearanjez termenii
· ∗
= + · + · + · + · + · +

· − /

Trec la modul de scriere in mărimi de faza
= + · + · + · − /

= · + · + ·

Puterea activa absorbita
! = "
Pierderi in înfășurarea statorică si fierul statorului
# = "
#$ = "

Puterea electromagnetica
! = ! − # + #$
Pierderi in infasurarea rotorului
# = " ·

Puterea mecanica
! = ! − # = · − /

Puterea disponibila la arbore
! = ! − #%& + #
! = ! − # + #$ + # + #%& + # = ! − ' #
! ! − ∑ #
η= =
! !
MOTOR
Pe Pmec P2
P1
pj1 pFe1 pj2 pfv+ps
' '
I1 R1 Xσ1 I10 R2 X σ2 I2'
I10 Iµ
U1 -E1 Rm Xm '
R 2(1-s)/s
SINCRONISM
P=0
Pel Pmec
pFe1
pj10
pfv+ps
Cuplul electromagnetic la
mașina asincrona
Din diagrama bilanțului energetic
! = # + !
Pe Pmec P2
P1
pj1 pFe1 pj2 pfv+ps
) · Ω = " · + ) ·Ω

" ·

) =
·Ω

=−
* + · *
Expresia modulului curentului rotoric

=

+ · + + ·

" ·
) =

· + + · + + ·

Pentru determinarea valorii maxime a cuplului se deriveaza in funcție de s
,)
=
,

Pentru ușurința rescriu relația
" · #
) = ·
-%

+ · + + ·

,) " · # . · / + . · /
= ·
, -% . + /
Regula de derivare

· · ·

− + · + + ·
− − −
,) " · #
"
= ·
, -%

+ · + + ·

,) ·
= → − + + · =

,
Valoarea maxima a cuplului se obtine pentru:
·
1 = ±
+ + ·
"
)3 =± ·
· ·
Ω
· ± + + ·
·
+ + ·
+ + ·
"
)3 =± · = )1
·Ω
+ + · ±
" ·
)# =

+ · + + ·

Ω
Formula lui Kloss
)
= 1
)1 +
1
Coeficientul de suprasarcina
)1 1
= + =4
) 1
M Q1
Mcr1
generator motor frână
MN
Sincronism N
P
s= -1 O MP
sN s=1 s
scr2 scr1
Pornire
|Mcr2|> Mcr1
Q2 M
Mcr2
(E3) Ampere (rms)
1
Pornire
0,5
Nominal
0,25 0,5 0,75

I. Cuplare directa la rețea
L1 I1/I1N
6 M/MN
L2
L3 5 I1
2
K 4
3
M
2 1
M 1
3∼
∼ n/n
3~ 0 0,5 1
I. Cuplare directa la rețea
1. Curent de pornire Ip=(4-7.5)In
2. Cuplul de pornire depinde de caracteristicile motorului
3.

II. Pornirea stea-triunghi

· ·

IlY L3
IfY L2
L1 Il
Uf Ul K
II(D)
u1 v1 w1
IlD Stator Inv
Ul=Uf u2 v2 w2
I(Y)
IfD
Rotor
#$%&%' #()*) +$%&%' +()*)
Y Δ #$%&%' 3 #()*)
+$%&%' 3 +()*)

! ·!

∆ · ∆ · ·
! !

∆
4
I1/I1N M/MN
6
(I )
5
S 3 2
4 D
3 (M )
N 2
2 Q 1
R (I ) Y
1
1
0 M pY P s
0 (M ) 1
1. Curentul de pornire scade de 3ori
2. Cuplul de pornire scade de 3ori
3. Mașina trebuie sa aibă toate capetele înfășurării statorice

scoase la cutia de borne (6 borne)
4. Mașina trebuie sa fie destinata funcționarii in triunghi

∆/Y - 380/660 V (400/690)
∆/Y - 220/380 V
III. Pornirea cu autotransformator
L3
L2 UR 1. Se închide K1 si apoi K2.
Înfășurarea statorica este
L1 alimentata la jumătate din
Il tensiunea rețelei.
K2 S AT
2. Se deschide K1. Rămâne
1 2 3 jumătate din înfășurarea
IlA autotransformatorului pe care are
K3 loc o anumita cădere de tensiune
1' 2' 3' W1 iar tensiunea de alimentare creste
peste jumătatea tensiunii rețelei
W2 dar sub valoarea sa nominala.
u1 v1 w1
IlM 3. Se închide K3. Mașina se
K1 alimentează la tensiunea nominala.
M
a)
3~Y
III. Pornirea cu autotransformator
1. Curent de pornire scade de w1/w2 ori
.
-
/ 0 1, 3 · 04
.
2. Cuplul de pornire scade cu pătratul raportului w1/w2
3. Metoda se aplica mașinilor de mare putere (4-5 MW)
4. Deoarece costul ATR este mare se folosește pentru

alimentarea succesiva a mai multor motoare
IV. Pornirea cu soft-starter
1. Pornire cu tensiune redusa ajustabila
2. Controlul rampei de pornire. Oprirea poate fi de

asemenea controlata
3. Se poate folosi un singur starter pentru pornirea mai
multor motoare.
4. Atenție la reducerea cuplului de pornire
Tipul pornirii Directă Cu AT sau/şi Cu com. Cu soft-startere
react. înser. Y-∆
Procent din I1N la 30-40% 33% Dependent de

pornirea directă (în 100% sau 64% reglaje <90%
reţea)
Procent din cuplul la 100% 30-40% 33% Depend. de reglaje
pornirea directă sau 64% <80%
Nr. de paşi la pornire 1 4,3 sau 2 2 Continuu, fără paşi

(modif. bruşte de vit.)
Nr. de conexiuni la 3 3 6 3
motor
Supracurentul în reţea 5I1N 1,5-2,1 sau 1,65I1N Depend. de regl. <
(aprox.) 3,2 I1N 5I1N
V. Pornirea cu rezistente inseriate in
circuitul rotoric
·
0

· · Ω · ·
L3 M/MN
L2 V T R P
L1 2
MPmax
K 1,5
U S Q
N 0 1 2 3
MAB 1
Rp1 0 0,5
Rp2 1
Rp3 2 0 sN sU sS sQ 1 s
3
a) C pe plot 0 C pe 1 C pe 2 C pe plot 3 b)
C
V. Pornirea cu rezistente înseriate in
circuitul rotoric
1. Se poziționează rezistenta de pornire pe valoarea sa maxima
2. Motorul asincron pornește si evoluează pe porțiunea PQ.
3. In momentul atingerii unei valori de cuplu de 1,5 Mn se
trece rezistenta de pe valoarea Rp3 pe valoarea Rp2. Punctul
de funcționare sare in R si evoluează pe caracteristica 2
4. Când ajunge in punctul S, se micșorează din nou rezistenta
de pornire, la valoarea Rp1, iar punctul de funcționare sare pe
caracteristica 1, in T.
5. In mod similar, in punctul U se elimina si ultima treapta de
rezistenta, iar mașina trece pe caracteristica naturala, 1,
punctul de funcționare evoluând din V până in N, la valoarea
nominala de funcționare.
V. Pornirea cu rezistente înseriate in
circuitul rotoric
1. Curentul de pornire se poate micșora cu mai mult de 30%

fata de pornirea directa
2. Cuplul de pornire se poate aduce la valoarea cuplului
maxim al motorului. Pentru aceasta Rp=5,1R2’
3. Se poate menține cuplul in anumite limite pe perioada
pornirii (de ex. 1,5-2 In)
4. Metoda se folosește pentru porniri in sarcina grea

Inversarea sensului de rotatie
Succesiune directa
Inversarea alimentarii a doua dintre faze
=

=
−

=
−

= ·
− Ω = +

Succesiune inversa
=

=
−

=
−

= ·
+ Ω = −

Reglarea turatiei
·
−
= =

·
= · −

Reglarea turatiei
1. Modificarea frecventei tensiunii de alimentare
2. Modificarea numărului de poli ai mașinii
3. Modificarea alunecării
Caracteristica mecanica
n
M O n1
Mcr Q 1
nN N
S
2
nQ
Q
3
N P 4
MN
I
MP
MP
0 sN scr 1 s 0 P M
O MN Mcr
Reglarea vitezei prin schimbarea
numărului de poli
1. Se aplica NUMAI la motoarele cu rotor in scurtcircuit
2. Consta in schimbarea sensului curentului prin jumătate din

fiecare faza
3. Reglarea turației se face IN TREPTE
4. Mașinile au DOUA sau PATRU turații de funcționare
5. Raportul turațiilor este de regula 1/2 dar exista soluții si

pentru 2/3 sau 3/4
numarului de poli - principiu
numarului de poli - conexiuni
1 L1
*
YY Conexiuni
L3 4
* L1 L2 L3
6 * N (dublă-stea)
* 2p 4 5 6
5
3 * * 2 Viteza mica 1 2 3
L2 a1) la putere
1 L1 constantă
D Conexiuni
*
4 4 5 6
* (triunghi)
6 1 2 3
*
*
p
L1 L3 L2
L2 L3 Viteza mare
3 * *5 2
a2)
a2)
L1
D Conexiuni
1
* 4 L1 L2 L3
* (triunghi)
1 2 3
6 * 2p
* * * 2 Viteza mica 4 5 6
L3 L2
3 5
b1) la cuplu
1 constant
* 4 L1 YY Conexiuni
L2 * 1 2 3
6 * (dublă-stea)
4 5 6
* * 2 p
*
3 5 Viteza mare L1 L3 L2
L3 b2)
L1
1 Conexiuni
Y
*4 L1 L2 L3
(stea)
1 2 3
**
6 * 2p 4 5 6
3 * 5* 2 Viteza mica
L3 1 L2 la cuplu
L1 c1)
variabil
YY Conexiuni variabil
* 4
1 2 3
** L3 (dublă-stea)
6 * 4 5 6
3 * 5 * 2 p
Viteza mare L1 L3 L2
L2 c2)
∆ – functionare la putere constanta

1. Conexiune YY/∆
2p P2 = 3U (2 I )η 2 cos ϕ 2
p P1 = 3UIη1 cos ϕ1
P2  η 2 cos ϕ 2 
rP = = 1,15 
P1  η1 cos ϕ1 
 P2   P1  P2 Ω1  η 2 cos ϕ 2 
rM =     = = 2,3 
 Ω2   Ω1  P1 Ω 2  η1 cos ϕ1 
(η2cosφ2)/(η1cosφ1)=0,6-0,8
2. Conexiune ∆/YY – functionare la cuplu constant

2p P2 = 3UIη 2 cos ϕ 2
p P1 = 3 (2 I )η1 cos ϕ1
P2 3  η 2 cos ϕ 2 
rP = =  
P1 2  η1 cos ϕ1 
 P2   P1  P2 Ω1  η 2 cos ϕ 2 
rM =     = = 1,73  = 1 ÷ 1,4
 Ω2   Ω1  P1 Ω 2  η1 cos ϕ1 
(η2cosφ2)/(η1cosφ1)=0,6-0,8
3. Conexiune Y/YY – functionare la cuplu variabil

2p P2 = 3UIη 2 cos ϕ 2
p P1 = 3 (2 I )η1 cos ϕ1
1  η 2 cos ϕ 2 
rP =  
2  η1 cos ϕ1 
η 2 cos ϕ 2
rM = ∈ (0,6 ÷ 0,8)
η1 cos ϕ1
(η2cosφ2)/(η1cosφ1)=0,6-0,8
Schema Raportul Raportul Raportul

fluxurilor: inducţiilor în jug: inducţiilor în
Φ2/Φ1 Bj2/Bj1 întrefier Bδ2/Bδ1
YY/Δ 1/1,05 1/1,05 1/0,52
Δ/YY 1/1,41 1/1,41 1/0,71
Y/YY 1/2,42 1/2,42 1/1,21

Reglarea vitezei prin schimbarea numarului
de poli – caracteristica mecanica
n a2, b2, c2
60f/p1
1
2
60f/(2p1) 3
4 c1 b1 a1
5
Fig. 5. 44 Caracteristici mecanice la diverse tipuri de

Reglarea vitezei prin modificarea
frecventei tensiunii de alimentare
Modificarea frecventei aduce schimbări MAJORE in valorile

parametrilor mașinii asincrone
Φ
( = −) · *+ · + ·
' '
Ψ≈ →
' = # + )% · − (
' ·
& =± · = &!
! ·
# + % + ! · $% ± #
! · #$
! = ±
# + % + ! · $%
I. La scăderea frecventei:
- CRESTE cuplul critic
- CRESTE capacitatea de suprasarcina
- CRESTE fluxul magnetic ceea ce duce la
saturarea mai rapida a mașinii
II. La scăderea frecventei:

- SCADE cuplul mașinii
- SCADE cuplul critic
- SCADE capacitatea de suprasarcina
- SCADE fluxul magnetic ceea ce duce la
functionare in zona nesaturata
Reglarea vitezei prin modificarea tensiunii de alimentare
' '
Ψ≈ →

#$
' ·
& = ·
#$
# + ! · + % + ! · $%

' ·
& =± · = &!
! ·
# + % + ! · $% ± #
' · #$
& =
$
#
Ω # + ! · + % + ! · $%

! · #$
! = ± NU se modifica
# + % + ! · $%
Reglarea vitezei prin modificarea tensiunii de alimentare
L1 n
n1 N
L2
L3 nN
T1 T2 T3
4 3 2 1 0
n'N
u1 v1 w1
(0,6)U (0,7) (0,8) (0,9U ) caract.
(1U )
naturala
M
∼
3∼ U1 scadenaturală
0 MN M
a) b)
3~Y
tensiunii de alimentare
1. Metoda ineficienta - Reglaj de turatie in limite mici
2. Scade capacitatea de suprasarcina a motorului
3. La sarcini mici reglajul de viteza este aproape insesizabil

frecventei si tensiunii de alimentare
n/n1 2,5
f1/f1N= 2,
2,52, J 2,25 1. Reglaj de turatie in limite
I 2,0
1,75
foarte largi (inclusiv peste
2
H valoarea de sincronism)
1,5
U1=ct, G 1,25
F C0 2. Raport U/f=const. pana la
P=ctC
1 E frecventa nominala
1,0
1 naturală
A
3. Peste frecventa nominala,
U1/f1=ct, 0,75
B tensiunea U1 ramane constanta
0,5
C
0,25
0 D M/MN
1 2
Reglarea vitezei prin modificarea frecventei si
L1 L1
L2 L2
L3 L3
Redr
Redr.1
Lf Lf
Cf Cf
Filtru
Ud
id
Redr.2
Inv
Lf Cf Filtru
MA
id Ud
Ondulor de tensiune
a) (invertor) b)
Fig. 5. 46 Invertoare de tensiune: a) ireversibil; b) reversibil
Reglarea vitezei prin modificarea frecventei si
id
Lf +
1 2 3
M.A.
Ud Ud'
1' 2' 3'

C
L1,L2,L3 -
Redr. Inv.
Filtru activ
Fig. 5. 47 Schemă de alimentare a motorului asincron cu invertor de curent
Reglarea vitezei prin variația
rezistentei circuitului rotoric
1. Se aplica NUMAI la motoarele cu rotor bobinat
2. Rezistenta introdusa in circuitul rotoric este voluminoasa

pentru ca trebuie dimensionata pentru funcționare de durata
Reglarea vitezei prin variatia
rezistentei circuitului rotoric
L1 n
n1
L2 0 N
1 N' R'2 caract.
L3 nN
2 " R'2+R'r1 naturala
G1 nN' N"
3 R' +R' naturală
nN" N"' 2 r2
MAB nN"' R'2+R'r3
caract.
Rr1 C0 R'r creşte artificiale
C1
Rr2 C2
M
Rr3 0 MN
C3
a) b)
G2
Fig. 5. 34 Reglarea vitezei prin înserierea de rezistenţe în circuitul rotoric
Reglarea vitezei prin variația rezistentei
circuitului rotoric
1. Reglarea vitezei se poate face NUMAI descrescător pana

la oprirea mașinii
2. Metoda este eficienta la funcționarea la sarcini mari. La

gol, variația vitezei este nesemnificativa.
3. Capacitatea de suprasarcina rămâne neschimbata

(Mmax=ct) însă alunecarea critica se modifica
4. Este o metoda cu pierderi importante pe rezistenta

rotorica ce duce la scăderea pronunțata a randamentului.
Marimi variabile cu alunecarea
1. Caracteristica M=f(s) 2. Caracteristica curentului, I=f(s)

M
Mcr Q I (E3) Ampere (rms)
1
Pornire
N P
MN
0,5
MP
Nominal
0 sN scr 1 s s
O
0,25 0,5 0,75
3. Caracteristica mecanica n=f(M2)
n
O n1
N
nN S
MP
0 P M2
MN Mcr
Marimi variabile cu puterea utila, P2
M2/MN n/n
4. Caracteristica de
I1/I1N
randament(2), η=f(P2) 2,0 1,5 1,0
n
1
η
5. Caracteristica factorului 1,6 1,2 0,8 cosφ
1
M/M
3
de putere(3), cosϕ ϕ= f(P2) 2
I1/I1N
1,2 0,9 0,6
3
6. Caracteristica de M/MN
2
curent(4), I1=f(P2) 0,8 0,6 0,4 4 M2/MN
1
7. Caracteristici de cuplu 0,4 0,3 0,2
s
5
6 P2/P2N
8. Caracteristica de 0 0 0
a) 0,2 0,4 0,6 0,8 1 1,2
alunecare (6) Fig. 5. 55 Caracteristicile motoarelor
CURS 8

3′
2′
S
1′
1′ 2′ 3′ 10′ 11′ 12′
3
2
1 12′
0
12 N S
11 1 2 3 10 11 12
10
a) b)
Dispunerea in crestături a înfășurării principale

Expresia câmpului electromagnetic creat de o înfășurare
monofazata:

· câmp alternativ (pulsatoriu)
Daca se aplica teorema lui Leblanc:

·
·

câmp învârtitor direct câmp învârtitor invers

sforw – alunecarea rotorului
fata de câmpul direct

sback – alunecarea rotorului fata
Md – cuplu direct
de câmpul invers
Mi – cuplu invers
Mrez – cuplu rezultant
Cuplul rezultant este nul pentru s=1 Motorul monofazat (cu o singura
faza) NU are cuplu de pornire
Motor monofazat cu faza auxiliara
Se adaugă o faza auxiliara pentru a transforma mașina monofazata intr-una

bifazata (polifazata) capabila sa producă un câmp învârtitor si deci un cuplu de
pornire.
Cele doua înfășurări sunt DEFAZATE spațial la 90° electrice
Curenții prin cele doua înfășurări TREBUIE defazați temporal (ideal la 90°
electrice)
I. Motor cu faza auxiliara
Split-phase motor
Infasurarea auxiliara este

realizata din conductor mai subtire
deci cu rezistenta mai mare. Rezulta
o defazare a curentilor prin cele
doua faze de circa 30º.
Faza auxiliara este folosita NUMAI
la pornire după care este scoasa din
circuit de către întrerupătorul
centrifugal
Cuplu mediu de pornire
Curent mare de pornire in
infasurarea auxiliara
Configuratia este favorabila
pentru motoare de pana la 250 W
II. Motor cu condensator de pornire
Capacitor-start motor
Cele doua înfășurări sunt identice

Defazarea curenților prin cele
doua faze este realizata de către
condensatorul din faza auxiliara
Valoare mare a condensatorului
folosit NUMAI la pornire
Cuplu mare de pornire
Configurația este favorabila
pentru motoare de pana la câțiva kW
Ideal pentru aplicații de cuplu
mare ca de ex. compresoare in
instalații de aer condiționat
III. Motor cu faza auxiliara permanenta
Permanently split capacitor motor
Cele doua infasurari sunt identice

Valoarea condensatorului este
intre cea favorabila pornirii si cea
favorabila functionarii
Curentul de pornire este mai mare
Timpul de pornire este mai mare
Apar pulsatii de cuplu la turatie
nominala
pentru motoare de pana la 200 W
Inversarea sensului de rotatie se
poate obtine usor prin trecerea
condensatorului in circuitul
celeilalte faze
IV. Motor monofazat cu doua condensatoare
Capacitor-start capacitor –run motor
Înfășurarea auxiliara
RĂMÂNE conectata
permanent in circuit
Se folosesc doua
condensatoare: unul pentru
pornire, C1 (ce este scos din
circuit cu un întrerupător
centrifugal) si altul pentru
funcționare, C2.
C1>C2
Este configurația cea mai
performanta pentru motoare
monofazate
pentru motoare de ordinul kW
V. Motor cu spira in scurtcircuit
Shaded-pole motor
Motor asincron monofazat cu poli
APARENTI pe stator si infasurare de tip
CONCENTRAT
Fiecare pol statoric are o spira in scurt-
circuit ce imbratiseaza cca 1/3 din pol
Motorul are de obicei un singur sens de
rotatie
Fiabilitate mare; performantele cele mai
slabe dintre motoarele asincrone
monofazate
M Q1
Mcr1
MN
N
P
s= -1 O MP
sN s=1 s
scr2 scr1
|Mcr2|> Mcr1
Q2 M
Mcr2
L1
L2 1. Mașina asincrona funcționează ca generator
L3 conectat la rețea atunci când viteza rotorului
este MAI MARE decât viteza de sincronism.
K
2. Generatorul asincron ABSOARBE putere
reactiva de la rețea.
M1, n
GA 3. Puterea furnizata rețelei CRESTE odată cu
MA turația mașinii.
R2r
M K n
1 2
Mcr1 G'
N 1
O N
MOTOR G n1
s=-1 scr2 scr1 s
O s=1 MN K
GENERATOR Generator
Motor
G
MG 2
Mcr2
naturală
artificială
Q P M
Caracteristicile artificiale (2) se pot obține NUMAI la mașinile cu rotor bobinat prin
modificarea rezistentei conectata in rotor.
L1 Rec
L2
L3
K3 K2 Zf
Zc Cf
M1, n K1
MA GA
(ω)
!" $"

Amorsare
%$ & '(&!($
Φrem
Ist Φst
Est
Rolul condensatorului:
1. Defazează curentul Ist in avans fata de tensiunea indusa astfel încât fluxul creat de
înfășurarea statorica sa se ADUNE cu fluxul remanent.
2. Furnizează energie reactiva mașinii asincrone pentru magnetizarea circuitului
magnetic.
Particularități de funcționare:
1. Mașina poate trece in regim de generator si la viteze mai mici decât viteza de
sincronism in funcție de valoarea bateriei de condensatoare.
2. Tensiunea si frecventa la bornele generatorului sunt variabile in funcție de turația
rotorului.
Condiții de amorsare Caracteristici externe
U1
U1N
U1 cosφ=0,5 cap.
N
ωLm0 I1 3
ωLȆm I1 U10
1' 1
1 (cosφ=1)
R2r 2 cosφ=0,5 ind.
2
αc
αcr
Er0 I1N I1 0 IsN Is
0
) -
)*
· +,
Generator asincron conectat la Generator asincron independent
rețea
Tensiune constanta la borne Tensiune variabila la borne
Frecventa constanta Frecventa variabila
Cedează putere activa si Amorsare
absoarbe putere reactiva Baterie de condensatoare
Puterea activa cedata este Puterea activa cedata este

proporționala cu viteza proporționala cu viteza
Elemente contructive
1. Stator
2. Rotor
3. Sistem de excitatie
4. Accesorii
Tipuri de masini sincrone
Masina cu poli inecati – are intrefier cvasi-constant
Masina cu poli aparenti – are intrefier variabil

Tipuri de masini sincrone
1
2
3
4
5
6
7
a) b)
Elemente constructive de bază ale maşinilor sincrone:

a) cu poli aparenţi, b) cu poli înecaţi.
1. Jug statoric, 2. Înfăşurare statorică (indusă), 3. Înfăşurare

rotorică (inductoare), 4. Jug rotoric, 5. Pol rotoric, 6. Piesă
polară, 7. Înfăşurare de amortizare
ROTOR – INDUCTOR STATOR – INDUS

Infasurarea de pornire (amortizare)
1- Miez pol rotoric, 2 – Inel de scurtcircuitare, 3 – Bară de

colivie, 4 – Piesă polară
Tipuri de rotoare
Rotor cu poli înecați
Rotor cu poli aparenți

Turbogenerator
Hidrogenerator
Sisteme de excitație
A
B
C
11
2
6 5 - 7
4 +
3
1. Înfăşurare statorică, 2. Rotor generator sincron, 3. Înfăşurare de excitaţie, 4. Inele
rotorice, 5. Perii, 6. Regulator de tensiune, 7. Excitatoare.
A
B 8
C
11 - +
2
6 5
4
3
1. Înfăşurare statorică, 2. Rotor generator sincron, 3. Înfăşurare de
excitaţie, 4. Inele rotorice, 5. Perii, 6. Regulator de tensiune, 8. Redresor.
A
B
C
6
11 11
2 10
12
+
- 9 13
8
3
1.Înfăşurare statorică, 2. Rotor generator sincron, 3. Înfăşurare de excitaţie,

6. Regulator de tensiune, 8. Redresor, 9. Rotor excitatoare, 10. Înfăşurare
indusă a excitatoarei, 11. Înfăşurare de excitaţie a excitatoarei,
12.Subexcitatoare, 13. Înfăşurare de excitaţie a subexcitatoarei.
Excitatrice separata
Excitatrice incorporata
cu magneți permanenți
Surface mounted Spoke PMs Interior PMs

(pe suprafață) (tip spiță) (interiori)
Principiul si ecuațiile de funcționare ale
generatorului sincron cu poli înecați
ϕ0 O
C n1
Rotor
Stator A X θ
ϕσ ϕa B ϕ n1
- flux inductor
1
2
- flux de reacție
- flux rezultant
3 - flux de dispersie
1. Câmp magnetic învârtitor in întrefier
, =
−
- fluxul fascicular al acestui câmp
= ∅
2. Tensiunea indusa in înfășurarea statorica (defazata in urma tensiunii cu π/2)

= − · · = − · · · ∅ =

= · · · ∅ · −

- având valoarea efectiva

= · · · · ∅ = , · · · · ∅

3. Se conectează la bornele generatorului o sarcina activ-inductiva (determina
defazajul β)

! = · "# · − − $

- Analog pentru fazele BY si CZ

= · − − !
= " # · − − $ −
% %

& = · − − !& = " # · − − $ −
% %
4. Sistemul trifazat de curenți produce un câmp magnetic învârtitor (de reacție)

# , =
# − − − $

- fluxul fascicular al acestui câmp

# = ∅# − − $

- si tensiunea indusa in înfășurarea statorica
#
# = − · · = # · − − $

- având valoarea efectiva
# = , · · · · ∅#
5. Fluxul rezultant ∅ = ∅ + ∅#
Diagrama fazoriala
Φ - flux inductor
Φ - flux de reacție
Φ0
Φ - flux rezultant Φ
θ
- tensiunea indusa de fluxul inductor
- tensiunea indusa de fluxul de reacție

E0
- tensiunea indusa rezultanta
β
Ea Φa θ
" - curentul statoric E
Ia
θ - unghiul intern
β - unghiul de defazaj dictat de tipul sarcinii

ia ϕ0
R
Z u et ϕσ
ϕ
(R,L,C)
( + ) · !# =
unde et este tensiunea indusa de ϕ0 ϕa si ϕσ

!# !#
( + ) · !# = − · · − *# · − *+ ·

∅
, + ) · "# = −- · · · − - · *# · "# − - · *+ · "#

dar
∅
- · · · = −

, + ) · "# + - · *# + · *+ "# =
dar · *# = .#
· *+ = .+
= , + ) · "# + - .# + .+ "#
= , + ) · "# + -./ · "#

Principiul si ecuațiile de funcționare ale
generatorului sincron cu poli aparenți
d
q q
Exista doua tipuri de axe de simetrie:

- Axa d – axa longitudinala (axa polilor)
- Axa q – axa transversala (axa interpolară)
Generator sincron cu poli aparenți
funcționând in sarcina activ-inductiva
1 rotor 2 n1
vad stator
q d va q vaq d ϕo q
a)
q vad(ϕad, bad) d vaq q baq d q
ϕaq ϕo
b)
- tensiunea indusa in faza statorica

= · −

- curent statoric determinat de sarcina activ-inductiva (defazaj β)

! = · "# · − − $

- tensiunea magnetica de reacție

0# , = 1#2 − − − $

inducție magnetica 0# ,
# , = 3 ·
4
- descompunerea undei de reacție in doua componente
0# = 0# + 0#5 · !# = · !# + · !#5 !# = !# + !#5

Ecuația de tensiuni
( + ) · !# =
!# !#5 !#
( + ) · !# = − · · − *# · − *#5 · − *+ ·

∅
, + ) · "# = −- · · · − - · *# · "# − - · *#5 · "#5 − - · *+ · "#

"# = "# + "#5
∅
dar - · · · = −

, + ) · "# + -.# "# + -.#5 "#5 + -.+ "# =
, + ) · "# + - .# + .+ "# + - .#5 + .+ "#5 =
, + ) · "# + -. "# + -.5 "#5 =

,

Diagrama fazoriala (simplificata)
Φ0
+ · + +
Aproximam: · ≅
+ +
E0
Iaq
β ≅
θ jXdIad
Iad
ϕ jXqIaq
Ia U

dar −

−

+

Din diagrama fazoriala

Rezulta:
+

insa:
−
−

−

adica: si

Deci:

−

+

− +

dar:

+ −

- componenta principala: depinde atât de

I.
excitație cat si de tensiunea la borne

- componenta secundara (de reluctanța):

exista in absenta excitației si este cu

atât mai mare cu cat diferența dintre
II. " −

reactanțele sincrone longitudinala si
transversala este mai mare

"
+ −

Ω
Caracteristica unghiulara
Me
Mașina cu poli aparenți Memax
Mașina cu poli înecați Mexc
θθ
Mrel
PA
PI
- Memax max max
Zona de funcționare stabila (ca generator sau motor) este pentru

< max
Diagrama echilibrului de puteri
MEC EL
P1 Pe P2
pFe1
pm pj1
pex pjex

η
+ ∑ %
Generatorul sincron
I. Generator sincron autonom
C
A
K3
Re K1
Ie
= Ue GS A A
A 3∼
V K2 R
A
n = const
M1
L
II. Generator sincron conectat la retea (functionare in
paralel)
R
S
T
GS
3∼
n Ie
I. Functionare autonoma –caracteristici
Marimi electrice: E0, U, Ia, Ie, P1, P2, θ, cosϕ
ϕ, f
- Caracteristica de functionare in gol E0 = f(Ie), n=const., Ia = 0
- Caracteristica externa U=f(Ia), n=const., Ie =const., cosϕ

ϕ=const.
- Caracteristica de reglaj Ie =f(Ia), n=const., Ia =const.,
cosϕ
ϕ=const.
Eo B U Ie cosϕ=0 ind.
N 1 1
UN 2
UN 2 cosϕ=1
3 cosϕ=0,8 cap.
2 3
1 cosϕ=0 cap.
4
A IeN Ie IN I I
O O O
− (
∆'(
(
I. Funcționare autonoma – concluzii
a) Generatorul sincron poate functiona la ORICE turatie

(conceptul de “funcționare numai la sincronism” nu este
valabil)
b) TENSIUNEA la bornele mașinii variază odată cu turația
c) FRECVENTA la bornele mașinii variază odată cu turația

II. Funcționarea in parale pe o rețea
Condiții de cuplare in paralel
1. Egalitatea valorilor efective ale TENSIUNILOR (rețelei

si generatorului)
2. Egalitatea FRECVENTELOR tensiunilor
3. Aceeași ordine de succesiune a fazelor
4. Același tip de variație a tensiunilor (de preferința

sinusoidala)
Momentul cuplării: când tensiunile sunt in faza

A. Metoda voltmetrelor
1. V4 si V5 indica aceeași valoare

R
S 2. Acele voltmetrelor V1, V2 si V3
T oscilează încet (o oscilație la 3-4
V4 U secunde)
V1 V2 K V3 3. Acele voltmetrelor oscilează
simultan in acelasi sens
V5 E
o
GS
3∼ 4. Moment conectare : când acele
voltmetrelor ajung la valoarea zero
n Ie
1’. Tensiunea V5 se modifica din turație si din curentul de excitație

2’. Frecventele se aduc la aceeași valoare din turație
3’. Se inversează doua faze la generator sau rețea
B. Metoda sincronoscopului cu lămpi
1. V4 si V5 indica aceeași valoare

R
S 2. Lămpile L1, L2 si L3 se aprind si se
T sting încet (o data la 3-4 secunde)
V4
L2 3. Lămpile se aprind si sting SUCCESIV
K
L1 L3
V5
GS
3∼
4. Moment conectare: când lampa L1
n Ie se stinge
1’. Tensiunea V5 se modifica din turație si din curentul de excitație

2’. Frecventele se aduc la aceeași valoare din turație
3’. Se inversează doua faze la generator sau rețea
C. Metoda autosincronizării
R 1. Se conectează înfășurarea de
S excitație pe o rezistenta de protecție –
T K2 poziția 1
U
2. Se antrenează generatorul pana la o
K1 turație apropiata de sincronism
3. Se conectează K1
GS
MS 4. Se conectează excitația – K2 pe
n 33∼
∼ poziția 2
Ie 5. Apar oscilații ale rotorului după care
Rd mașina se sincronizează
1
K2
−
Ex + 2
C. Consecințe ale nerespectării condițiilor de cuplare in
paralel
1. Tensiunile NU sunt egale: la cuplare apar curenți de egalizare

(componente inductive) ce au un efect magnetizant (demagnetizant)
asupra generatorului. Efectele sunt destul de mici.
2. Frecventele NU sunt egale: pot apărea cupluri puternice de

accelerare sau frânare cu solicitări mecanice puternice
3. Tensiunile NU sunt in faza: apar curenți de egalizare ce creează

solicitări electrodinamice importante respectiv șocuri de cuplu
(accelerare sau decelerare brusca a mașinii sincrone).
Funcționarea la putere constanta si curent de excitație
variabil
Ia
P2=PN
P2=0,5 PN
P2=0
Q>0 Q<0
Ie
O
Ieopt
1. Funcționare la Ieopt: Factor de putere unitar; mașina furnizează

putere activa rețelei
2. Funcționare la Ie < Ieopt: Comportare inductiva; mașina furnizează
putere activa rețelei dar absoarbe putere reactiva
3. Funcționare la Ie > Ieopt: Comportare capacitiva; mașina furnizează
putere activa rețelei precum si putere reactiva
MOTORUL SINCRON

Înfășurare de pornire/amortizare

"

Ω
GENERATOR
Mașina cu poli aparenți
Mașina cu poli înecați
MOTOR
Principiu de funcționare
1. Alimentare înfășurare statorică câmp magnetic

învârtitor (creat pe cale electrica)
2. Rotirea rotorului cu viteza de sincronism (obligatoriu)
3. Cuplarea celor doua câmpuri magnetice învârtitoare

(polii de polaritate opusa sunt plasați fata in fata)
4. Câmpul magnetic rezultant conduce câmpul magnetic
rotoric de excitație (unghiul intern este negativ)
5. Motorul sincron dezvolta cuplu electromagnetic

NUMAI la sincronism
Câmp rezultant
S N
GENERATOR (θ>0)
N S
Câmp rotoric
Câmp rezultant
S N
FUNCTIONARE
LA GOL
N S
Câmp rotoric
Câmp rezultant
S N
MOTOR (θ<0)
N S
Câmp rotoric
Diagrama puterilor
EL MEC
P1 Pe P2
pj1 pm
pex pjex pFe1
∑
η

Caracteristicile de funcționare ale
motorului sincron
n 1
cosϕ
n1 N m
η
0,5
I1/IN
M 0,5 1
O MN Mm 0
P2/P2N
a. b.
a. Caracteristica mecanica
b. Caracteristici de performanta
Caracteristicile in “V”
- funcționare la putere constanta si curent de excitație variabil -
Ia cosϕ
ϕ∈(0;π⁄2) ϕ∈(3π⁄2;2π)
P2=PN 1
P2=0,5 PN P2=PN
P2=0,5 PN
P2=0 (ind.) (cap.)
Q>0 Q<0
Ie Ieopt Ie
O O
Ieopt a) b)
- funcționare la putere variabila si curent de excitație constant -
a) Stabilitate statica – capacitatea mașinii de a funcționa

normal la trecerea dintr-o stare staționara in alta
b) Stabilitate dinamica - capacitatea mașinii de a funcționa

normal la variații bruște a sarcinii (înfășurare de amortizare)
Pornirea motorului sincron
A. Pornirea cu motor de antrenare (se antrenează mașina

sincrona pana in apropierea sincronismului; se îndeplinesc
condițiile de cuplare in paralel; se sincronizează mașina si
se trece in regim de motor.
B. Pornirea cu frecventa si tensiune variabile
C. Pornirea in asincron
Pornirea in asincron
R 1. Prezenta înfășurării de pornire

S
T 2. Deconectarea înfășurării de excitație
U de la excitatrice si conectarea pe o
rezistenta (K2 pe poziția 1)
K1
3. Alimentarea înfășurării statorice (K1
închis)
4. Funcționarea mașinii sincrone ca
MS motor asincron. Accelerarea rotorului
3∼ până la cca. 0.9 din turația de
Ie sincronism.
Rd
1 5. Conectarea excitatricii pe înfășurarea
K2 de excitație (K2 pe poziția 2).
− Sincronizare si funcționare ca motor
Ex + 2
sincron.
Caracteristica de pornirea in asincron
M
2
3
1
Mp2
A B
4 Mp1
Mr
0,5 1 s
O
1. Curba de pornire (funcționare) in asincron
2. Curba cuplului monoaxial creat de înfășurarea de excitație conectata in s.c.
3. Curba rezultanta (1+2)

4. Curba de pornire in asincron pentru colivie de pornire de rezistență mare
Frânarea motorului sincron
Rf 1. Frânarea se utilizează ca regim de funcționare

doar pentru oprirea controlata a mașinii (într-o
K perioada de timp impusa)
2. Se deconectează mașina de la rețea si se

conectează pe o rezistenta de frânare (valoarea
rezistentei determina timpul de frânare).
Excitația RĂMÂNE conectata.
MS
3. Frânarea este optima daca rezistenta scade
3∼ odată cu viteza mașinii (astfel cuplul de frânare
se menține la o valoare ridicata).
Ie
G 4. Frânarea reprezintă, de fapt, o funcționare in
regim de generator pe baza inerției mașinii.
Motoare sincrone cu magneți permanenți
- Brushless AC motors -
I. Magneți permanenți îngropați
II. Magneți permanenți interiori
III. Magneți permanenți de suprafața
IV. Structuri Halbach
Structuri cu magneți permanenți având

magnetizări cu orientare diferita
Structuri Halbach cu magnetizari diferite
Curba inductiei in intrefier: a. Structura cu MP normala; b. structura Halbach cu 8MP;
c. structura Halbach cu 16MP.
Masini sincrone cu structuri Halbach si
rotor exterior
a. structura Halbach cu 8MP; b. structura Halbach cu 16MP.

Distributia liniilor de camp in structuri Halbach
a. Rotor interior b. Rotor exterior

Masini sincrone speciale
Motorul cu reluctanta
variabila
Alternator cu poli gheara
Masina sincrona hibrida
1-rotor cu MP
2-rotor cu excit. EM 1 2
Masina de CA a carei viteza de rotatie Masina de CA a carei viteza de rotatie
este INTOTDEAUNA DIFERITA de viteza este INTOTDEAUNA EGALA cu viteza de
de sincronism sincronism
1 5 9 13 17 21
1 5 9 13 17 21 25 30
A Z B C X Y A Z B C X Y
A
B
C
11
2
6 5 - 7
4 +
3
Câmp magnetic învârtitor produs pe Câmp magnetic învârtitor produs pe
cale ELECTRICA cale MECANICA
R1 Xσ1 N X'σ2 R'2
ia ϕ0
I1 I10 I2' R
Iµ I10a Z u et ϕσ
U1 Xm Rm ϕ
R'2(1-s)/s (R,L,C)
· · ·

·

·
·

· · · · !
Ω

·
·Ω ! !
· Ω
·

· ·

Ω
M
Mcr1
Q1 GEN.
MN
N
P
s= -1 O MP
sN s=1 s
scr2 scr1
MOT.
|Mcr2|>
Q2 M
Mcr2
Câmp rezultant
S N
N S
Câmp rezultant
Câmp rotoric S N
N S
Câmp rotoric
MOTOR
MOTOR
EL MEC
P1 Pe P2
Pe Pmec P2
P1
pj1 pFe1 pj2 pfv+ps

pj1 pm
pex pjex pFe1
GENERATOR
GENERATOR
P2 P MEC EL
P1
P1 Pe P2
pj1 pFe1
pj2 pfv+ps pFe1
pm pj1
pex pjex
L1 I1/I1N M/MN
6
L2
5 I1
L3 2
4
K 3
1. Direct M
2 1 1. Cu motor de
1
M n/n antrenare
3∼
∼ 0 0,5 1
3~
L3 4
L2 I1/I1N M/MN
6
L1 Il (I )
5
K S 3 2
II(D) 4 D
2. Y / ∆ u1 v1 w1 (M ) R
3
Stator Inv N 2 S
2 Q 1
u2 v2 w2
I(Y) R (I )
T
1
1
Y U
Rotor 0 MpY Ps
0 (M ) 1 K1
3. Softstarter
2. In asincron
MS
3∼
Ie
Rd
1
K2
−
Ex + 2
L3
L2 M/MN
L1 V T R P
2
K MPmax 3. Cu U si f variabile
1,5
4. Cu Rp U S Q
MAB N 0 1 2 3
1
Rp1 0 0,5
Rp2 1
Rp3 2
0 sN sU sS sQ 1 s
3
C pe plot 0 C pe 1 C pe 2 C pe plot 3 b)
C
n
O n1
n
N
nN S
n1 N m
Q
MP
M2
M
0 P
MN Mcr O MN Mm
1
cosϕ
M2/MN n/n η
I1/I1N
2,0 1,5 1,0
n 0,5
1 I1/IN
η
1,6 1,2 0,8 cosφ M/M
1
2 3
I1/I1N 0,5 1
1,2 0,9 0,6 0
3 P2/P2N
2
M/MN
0,8 0,6 0,4 4 M2/MN
Ia cosϕ
1
0,4 0,3 0,2 ϕ∈(0;π⁄2) ϕ∈(3π⁄2;2π)
5 s P2=PN 1
P2=PN
6 P2/P2N
P2=0,5 PN
0 0 0
a) 0,2 0,4 0,6 0,8 1 1,2
P2=0,5 PN
Fig. 5. 55 Caracteristicile motoarelor P2=0 (ind.) (cap.)
Q>0 Q<0
Ie Ieopt Ie
O O
Ieopt a) b)
# · $ # · $
" · "
n

60f/p1 a2, b2, c2
1
2
60f/(2p1) 3
1. Dahlander c1 b1 a1
4
5
Fig. 5. 44 Caracteristici mecanice la diverse tipuri de

L1
L2 n/n1 f1/f1N= 2,
L3
2, J 2,25
Redr I 2,0
2 1,75
H
Lf 1,5
Cf
Filtru
U1=ct, G 1,25
Ud F
2. U si f - variabile id
P=ctC
C0
1 E
1,0
Inv 1 naturală
A
U1/f1=ct, 0,75
B
MA 0,5
C
0,25
0 D M/MN
a)
1 2
n
L1 n1
0 N
L2
1 N' R'2 caract.
L3 nN
2 " R'2+R'r1
G1 nN' N"
3 R' +R' naturală
3. R in circ. rotoric nN" N"' 2 r2
MAB nN"' R'2+R'r3
Rr1 caract.
C0
Rr2 C1 R'r creşte
C2
Rr3 M
C3
G2 0 MN
b)
L1 C
Rec
L2 A
L3 K3
K3 K2 Zf Re K1
Zc Cf Ie
= Ue GS A A
A 3∼
M1, n K1
V K2 R
MA GA
A
n = const
(ω) M1
L
&'( )*+ -)+' ) *

%
Amorsare
.'*)-) /) 01 /) '*1'-) Tensiune variabila la (Ind.)
borne U 1
U1
2 (rez.)
Tensiune variabila la cosφ=0,5 cap. Frecventa variabila UN
borne 3
U10
Frecventa variabila
Generatorul sincron poate 3
1 (cosφ=1) functiona la ORICE turatie (cap.)
cosφ=0,5 ind. (conceptul de
Amorsare 2 “functionare numai la
Baterie de condensatoare
sincronism” nu este
valabil)
Puterea activa cedata este IN I
Puterea activa cedata este
proportionala cu viteza O
0 IsN Is proportionala cu viteza
L1 R
L2 S
L3 T
K V4
L2
K
M1, n L1 L3
V5
MA GA
GS
3∼
R2r
n Ie
Tensiune constanta la borne Tensiune constanta la borne

Frecventa constanta Frecventa constanta
Cedeaza putere activa si absoarbe Cedeaza putere activa si absoarbe
putere reactiva sau cedeaza putere reactiva
Puterea activa cedata este Functionarea are loc la turatie
proportionala cu viteza constanta (de sincronism)

Curs Masini Electrice II (2015-2016)

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Masini Electrice II (2015-2016)

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea Tehnica “Gh.

Conferențiar Leonard Livadaru

Leonard Livadaru DN: cn=Leonard Livadaru, o=TU Iasi, ou=University,

Dep. Elec. Machines 2015-2016 Mașini electrice II

CAMPUL CREAT DE O INFASURARE TRIFAZATA DISTRIBUITA

TEOREMA LUI LEBLANC

Expresia curentului prin

VFe Vδ VFe Vδ Tensiuni magnetice

D = D<=> ?@ C ·  

Câmpul magnetic creat de o înfășurare monofazata este echivalent cu

Dep. Elec. Machines 2015-2016 Masini electrice II

a) Înfăşurare în inel (toroidală) b) Înfăşurare în tobă

Infasurari intr-un singur strat (in fiecare crestătura este

Infasurari in doua straturi (in fiecare crestătura sunt plasate

Înfăşurare în dublu strat

Infasurari in doua etaje II

Forme ale capetelor de bobine la înfăşurări în 2 etaje

Infasurari cu capetele dispuse

Înfăşurare trifazată cu bobine identice (în manta): Z=24, 2p=4, a=1

Înfăşurare trifazată cu bobine identice (în manta):Z=24, 2p=4, a=2

Înfăşurare trifazată cu q fracţionar (2,5) într-un strat: Z=30, 2p=4

Înfăşurare trifazată în 2 straturi cu pas diametral: Z=24, 2p=4

Înfăşurare trifazată cu pas scurtat, în 2 straturi: Z=24, 2p=4

Înfăşurare trifazată ondulată în bare, pentru rotor: Z=24, 2p=4, y=6

Infasurare monofazata in dublu strat

Dep. Elec. Machines 2015-2016 Mașini electrice II

Rotor bobinat – wound rotor

Crestături rotorice – rotor slots

2. Se induce in înfășurarea rotorica o tensiune

3. Apariția curentului rotoric si a câmpului de reacție

6. Câmpul de reacție se rotește fata de rotor cu

Regim de Alunecare Turație rotor

Dep. Elec. Machines 2015-2016 Mașini electrice II

- ϕ - flux utile fascicular

si reprezintă t.e.m. indusa in înfășurarea statornica de către câmpul magnetic

si reprezintă t.e.m. indusa in înfășurarea rotorica de către câmpul magnetic

Din ecuația a doua poate fi detaliata expresia curentului rotoric:

 ·  ·  +  ·  ·   ·  · 

sau in complex simplificat:

 reprezintă curentul de magnetizare

I1 R1 Xσ1 Xσ2 R2/s I2

U1 -E1 -E2 R2⋅(1-s)/s

Mașina cu mărimi raportate – este o mașina

1. Solenatia raportata sa fie egala cu cea reala

 ·  · &  ·  · 

2. Pierderile de putere activa pentru cele doua situatii

& · &   · 

3. Pierderile de putere reactiva datorate fluxului de

!& · &  ! · 

Ecuațiile mașinii raportate

I1 R1 Xσ1 Xσ2′ R2′ I2′

U1 -E1 Xm -E2′=-E1 R2′⋅(1-s)/s

 ( - componenta activa a curentului de magnetizare ce corespunde

 - componenta reactiva a curentului de magnetizare

R1 Xσ1 N X'σ2 R'2

In ecuatia 2 inlocuiesc cu ecuatia 3

,& · & + , ·  + , · &

 −- · ,& · & − , · &

Dep. Elec. Machines 2015-2016 Mașini electrice II

 =   =    +   

∗ =   =    −   

Din ecuația 3 înlocuiesc pe I1

· ∗ =  +  ·  − ·  ∗ + · 

D = D<=> ?@ C ·

· · + · · · ·

reprezintă curentul de magnetizare

· · & · ·

& · & ·

!& · & ! ·

( - componenta activa a curentului de magnetizare ce corespunde

- componenta reactiva a curentului de magnetizare

,& · & + , · + , · &

−- · ,& · & − , · &

= = +

∗ = = −

· ∗ = + · − · ∗ + ·

· ∗ = + · + · + · + ·

= + · + · + · − /

# = "

#$ = "

! = ! − # = · − /

! = ! − # + #$ + # + #%& + # = ! − ' #

!" $"