Elemente componente

 Stator - inductor:
 poli principal
 poli auxiliari (de comutaţie)

 Rotor – indus

 Sistem perii-colector
 Tipuri constructive
 MCC cu excitaţie separată
 MCC cu excitaţie compund
A1
F1 F2 A1
E1 E2 D1 D2
A2
A2

 MCC cu excitaţie derivaţie

A1
E1 E2  MCC cu excitaţie mixtă
A2
A1
F1 F2
 MCC cu excitaţie serie A2 D 1 D 2
B1
A1 B2
D1 D2 C1
A2 C2
 Tipuri de înfăşurări

 Înfăşurări concentrate:

 Poli principali
 Poli auxiliari

 Înfăşurări de tip repartizate:

 Înfăşurare de compensaţie
 Înfăşurare tip indus
 Înfăşurări concentrate
 Înfăşurările concentrate
sunt realizate din spire
formate din conductoare
izolate şi grupate între ele
în bobine.
 Bobinele sunt aşezate pe
miezurile feromagnetice
ale polilor, formând
împreună cu acestea polii
maşinii.
 Înfăşurări de tip repartizat
A. Înfăşurarea de compensaţie
 Este construită din spire sau
bobine aşezate într-un singur
strat, având una din laturi
aşezată într-una din crestăturile
unei piese polare, iar cealaltă
latură într-o crestătură a unei
piese polare vecine.
 Se conectează în serie cu
înfăşurarea indusului, având
rolul de a compensa reacţia
acestuia.
B. Înfăşurările indusului
Categorii de înfăşurări:
 Înfăşurare în inel(toroidală)

c. ducere
c. întoarcere

 Înfăşurare în tambur (tobă)

c. ducere
c. întoarcere
 Noţiuni generale. Definiţii

 Conductorul activ – elementul părţi

primar al înfăşurării indusului, mănunchi de frontale
ducere
plasat în crestătura rotorică.
 Spira – elementul alcătuit din 2 mănunchi de
întoarcere
conductoare elementare: unul
de ducere şi unul de întoarcere,
împreună cu părţile frontale, de
închidere.
ws=3
 Secţia – ansamblul format din
una sau mai multe spire
înseriate.
 Bobina – este un ansamblu format din una sau mai
multe secţii, în care laturile de ducere ale spirelor se
plasează într-o crestătură, iar laturile de întoarcere în
alta.
 O secţie are 2 capete de acces, care se vor lega la 2
lamele de colector diferite.
 La fiecare lamelă de colector se leagă capete de la 2
secţii diferite.
 O crestătură elementară este ansamblul constituit
dintr-un mănunchi de ducere al unei secţii, şi
mănunchiul de întoarcere al altei secţii.
 Distanţa dintre un mănunchi de ducere şi cel de
întoarcere corespunzător secţiei se numeşte pas cu
spatele şi se notează cu y1.
Ze
y1  , 
2p

 Pasul polar (τ) – distanţa dintre axele a doi poli

consecutivi.
D Ze
 in m, sau :   fara unitate
2p 2p
Clasificarea înfăşurărilor tip indus
 În funcţie de relaţia dintre y1 şi  avem situaţiile:
 înfăşurarea are pas diametral - y1=, ε=0
 înfăşurarea are pas scurtat - y1<, ε < 0
 înfăşurarea are pas alungit - y1>. ε > 0

 După modul cum se leagă între ele secţiile înfăşurării:

 Înfăşurări buclate – capetele mănunchiurilor de ducere a
două secţii consecutive se leagă la două lamele ale
colectorului aflate în vecinătate.
 Înfăşurări ondulate - capetele mănunchiurilor de ducere
a două secţii consecutive se leagă la două lamele ale
colectorului aflate la distanţa de aproximativ două ori
pasul polar.
 y1 y1

1 2 3 4 5 K-1 K 1 2 3 4 5 6 7 8 9
y
y y2 y2

yk yk

K 1 2 3 K 1 2 3 8
înfăşurare buclată neîncrucişată înfăşurare ondulată neîncrucişată

y1 y1
y2
K 1 2 K-1 K 1 2 3 4 5 6 7 8 9
y
y y2

yk yk

K 1 2 1 2 3 9
înfăşurare buclată încrucişată înfăşurare ondulată încrucişată
 Distanţa, în crestături, dintre mănunchiul de întoarcere
al unei secţii şi mănunchiul de ducere al secţiei
următoare se numeşte pas în faţă şi se notează cu y2.
 Pasul rezultant al înfăşurării este dat de mărimea
y=y1-y2 - înfăşurare buclată
y=y1+y2 - înfăşurare ondulată
 Distanţa dintre lamelele la care sunt legate capetele a 2
secţii consecutive se numeşte pas la colector şi se
notează cu yk.
 În funcţie de valoarea pasului rezultant yk înfăşurarea
poate fi:
 simplă
 multiplă
 n

Înfăşurare buclată simplă – Ze=K=S=16, 2p=4 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 1

n
2Ia
15 16 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

P1 P2 P3 P4
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
IA =4Ia Ru
IA
A1 A2 a)

2Ia P1
1 2 3 4
15 16 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 5’ 6’ 7’ 8’
Ia P2
P1 P2 P3 P4

IA =4Ia Ru Ia 8 7 6 5
IA
12’ 11’ 10’ 9’
A1 A2 a) P3

P1 Ia P4
1 2 3 4 16 15 14 13
5’ 6’ 7’ 8’ 4’ 3’ 2’ 1’
Ia P2

momentul t=0 9 10 11 12
Ia Ia 13’ 14’ 15’ 16’
8 7 6 5
A1 A2
12’ 11’ 10’ 9’ Ru IA=4Ia
P3
b)
Fig.i3. Înfăşurare buclată simplă (Ze=16=K=S , 2p=4) cu pas diametral: t=0
 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

Ia
15 16 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

P1 P2 P3
n
4Ia Ru
A1 A2
a)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
P1 16
4’

Ia 1 2 3
5’ 6’ 7’ P2
15 16 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

P1 P2 P3 P4 4
8’

4Ia Ru 7 6 5
11’ 10’ 9’
A1 A2 P3
a) 8
12’
P1 16 P4
15 14 13
4’
3’ 2’ 1’

12
momentul t=Tk/2
1
5’
2
6’
3
7’ P2
16’

9 10 11
13’ 14’ 15’
4 A1 A2
8’ Ru

b)
7 6 5
11’ 10’ 9’
P3 Fig.i4. Înfăşurare buclată simplă cu pas diametral la t=Tk/2 ( Ze=16=K=S , 2p=
 Legături echipotenţiale de spe
n

16 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Legături echipotenţiale de specia I 2Ia

n 14 15 16 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1

P1 P2 P3

4Ia Ru
16 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
A1 A2
a)

2Ia P1
16 1 2 3
14 15 16 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 Ia 4’ 5’ 6’ 7’ P2

P1 P2 P3 P4

4Ia Ru Ia 7 6 5 4
11’ 10’ 9’ 8’
A1 A2 P3
a)

Ia P4
15 14 13 12
P1
16 1 2 3 3’ 2’ 1’ 16’

Ia 4’ 5’ 6’ 7’ P2
momentul t=Tk
8 9 10 11
Ia 12’ 13’ 14’ 15’
Ia 7 6 5 4 A1 A2
Ru 4Ia
11’ 10’ 9’ 8’ b)
P3
Fig.i5. Înfăşurare buclată simpla (Ze=16=K=S , 2p=4) cu pas diametral: t=
 Căile de curent ale înfăşurării buclate
Cale de curent este un traseu al
P2
înfăşurării parcurs de acelaşi
S1
6

6
5
4
4

3
N1 curent, de la o perie de un nume
7 9’ 8’

7 10’
7’ 3
la o perie de nume contrar.
8 n 6’
11’ 2 2
8
5’ Ia 4
P1
P3 2Ia 1
12’ 4 -Ia
9 4’ 2Ia
Ia 8’
+Ia 8’ 4
13’ 16
3’
10
10 16
14’ 2’ 15 8’
11 15’
16’ 1’ 6 t=0 t=Tk/2 t=Tk
11 12 14 15
13 6 S2 i
N2 +Ia
12 14

P4
0 t=Tk/2 t
A1 IA A2
t=Tk

-Ia
 2Ia
16 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

P1 P2 P3

Înfăşurare buclată multiplă cu pas diametral

R – 8Ia u

A1 A2
Ze=K=S=16, 2p=4, m=2
1 3
P1 Ia 5’ 7’

2 4
Leg. echipot. Leg. echipot. de 6’ 8’
n de specia I specia a II-a
16 14
P2
4’ 2’

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 15 13
3’ 1’

9 11
2Ia P3 13’ 15’
16 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
10 12
P1 P2 P3 P4
14’ 16’ P4
8Ia Ru
a) 7 5
A1 A2
11’ 9’

1 3 8 6
P1 5’ 7’
Înfăşurare buclată multiplă
2
Ia

4
12’ 10’

cu dublă închidere 6’ 8’ A1 Ru 8Ia A2

16 14
P2
4’ 2’
Fig.i.9. Înfăşurare buclată multipla cu pas diametral la t=T k/2 ( Ze=16=K=S
13
 16 17 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

P1 P2 P3
Înfăşurare buclată multiplă cu pas diametral
R – u

A1 A2
Ze=K=17, 2p=4, m=2
1 3
P1 Ia 5’ 7’
4
n
8’
17 2
4’ 6’ P2
17 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
3’ 1’
16 14
2’ 17’
15 13
16 17 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
9 11
P3
P1 P2 P3 P4 13’ 15’

Ru 10 12
a) 14’ 16’ P4
A1 A2

7 5
1 3 11’ 9’
P1 Ia 5’ 7’
8 6
4
Înfăşurare buclată multiplă 8’
12’ 10’

17 2
cu o închidereP2 4’ 6’ A1 Ru 8Ia A2
3’ 1’
16 14
2’ 17’ Fig.i.9bis. Înfăşurare buclată multiplă cu o închidere ( Ze=17=K=S , m=2
Înfăşurare ondulată simplă – Ze=K=S=17, 2p=4, m=1
n

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17

Ia Ia Ia Ia
3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 1 2
P1
P1 P2 Ia P3 2Ia P4 Ia

2Ia Ru
1’ 14
A1 P2 A2
9’
5
Ia 17 8’ 16 7’ 15 6’
13 ’ 4 12 ’ 3 11 ’ 2
5’
P3 1

9
Ze  m
13

y  yk  , 
’
10
14

10
Ia 6
2’
15
11’
7
3’
16
12’
8
4’
17
’
’ p
’
P4

A1 Ru A2
2Ia
 2Ia
16 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

Înfăşurare ondulată multiplă – Ze=K=S=16,

R
2p=4, m=-2 P1
4Ia
P2 P3 P4

A1 A2 a)

1 8

Înfăşurare ondulată multiplă P1 Ia 5’ 12’

2 15
cu o închidere 6’ 3’

3 6
n P2
7’ 10’

14’ 7
15 16 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 10 11’

16’ 9’
P3 12 5
2Ia
16 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 15’ 2’
11 14 P4
P1 P2 P3 P4
4Ia Ru 13’ 4’
9 16
A1 A2 a)
4 13
1 8
8’ 1’
P1 Ia 5’ 12’

momentul t=Tk/2
2 15
A1 A2
6’ 3’ Ru 4Ia
3 6 b)
P2
7’ 10’
Fig.i.11 Înfăşurare ondulată multiplă cu pas diametral la t=Tk/2 ( Ze=16=K=S , m=2
 Ia
16 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

P1 P2 P3 P4
4Ia Ru
A1 A2 a)

Înfăşurare ondulată multiplă 1 8 15

Ia 5’ 12’ 3’
cu o închidere P1
2
6’ 6 P2
n
10’
14’
10
14 15 16 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
7’ 16’ 9’
3 12 5

Ia 2’
16 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 14
P3 P4
P1 P2 P3 P4 13’ 4’ 11’
4Ia 9 16 7
Ru
A1 A2 a) 11 4 13
15’ 8’ 1’

1 8 15
Ia 5’ 12’ 3’
A1 A2
P1
momentul t=Tk/2 Ru 4Ia
b)
2
6’ 6 P2
Fig.i.12 Înfăşurare ondulată multiplă cu pas diametral la t=Tk ( Ze=16=K=S , m=2, 2p=4, cu
10’
14’
 15 16 17 18 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

2Ia
17 18 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
Înfăşurare ondulată multiplă cu două închideri– P1 P2 P3 P4

Ze=K=S=18, 2p=4, m=2 A1

4Ia Ru
A2
Legături echipotenţiale de specia a II-a
a)

18 8 16
P1 Ia 4’ 12’ 2’

1 15
5’ 1’

2 6
n P2
6’ 10’

14’
10
15 16 17 18 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
16’ 8’ 18’
P3 12 4 14

2Ia 15’
17 18 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 11 P4

3 13 5
P1 P2 P3 P4
7’ 17’ 9’
4Ia Ru Legături echipotenţiale de specia a II-a 11’
13’ 3’
A1 A2 a) 9 17 7
18 8 16
P1 Ia 4’ 12’ 2’
A1 Ru 4Ia A2

1 15 b)
5’ 1’
Fig.i.13 Înfăşurare ondulată multiplă ( Ze=18=K=S, m=2, 2p=4, cu 2 închideri)
2 6
P2
 Înfăşurare mixtă (combinată)
La maşinile de c.c. se adoptă, uneori înfăşurări combinate
(mixte), care constau de fapt din două înfăşurări, ambele
în câte două straturi, plasate în aceleaşi crestături, una
este buclată simplă iar alta este ondulată multiplă, soluţie
care rezolvă şi problema legăturilor echipotenţial

y1b y1m

b1 b2 m1 m2

ykb ykm

1 2 8 9
lp
 Înfăşurare combinată– Ze=K=S=14, 2p=4, a=2
P1 2 8 14
Ia 5’ 11’ 3’

13 14 1
n 3’ 4’ 5’
9 2
13’ P2
6’
13 14 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
2’ 1’ 14’
12 11 10

13’ 7’ 1’
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1 12 1 14 P3 10 4 12
P1 P2 P3 1 3 P4 A2
2’ 6
13 9’
A1 P4
9 1 7
12’ 4’ 10’
13 14 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
6’ 14’ 8’
3 11 5
a) 9’ 8’ 7’
5 4 3
6 7 8

A1 10’ 11’ 12’ A2

b)
Sinteză înfăşurări
Pasul Pasul în Pasul în Căi de
Tipul înfăşurării rezultant, spate, y1 faţă, y2 curent, Domenii de folosire în practică
y=yk 2a
Ze Maşini de putere mijlocie (50-500kW) şi de
Buclată simplă ±1  ±1-y1 2p tensiune normală (110-220V) sau de putere
2p
mare (> 500kW) şi tens. ridicată (440-600V)
Ze Maşini de putere mică (sub 50kW) şi de
Buclată multiplă ±m  ±m-y1 2mp tensiune deosebit de mică (sub 24V) sau de
2p
putere mare şi tensiune normală (110-
220V), coborâtă (60-80V) sau mică (24V)
Maşini de putere mică (sub 50kW) şi de
Ondulată simplă K 1 Ze y-y1 2 tensiune normală (110-220V), sau de putere
 medie şi de tensiune ridicată(440-600V) sau
p 2p
de tensiune înaltă (750V sau mai mult)
Ondulată multiplă K a Ze y-y1 2m Maşini de putere mijlocie (50-500kW) şi de
 tensiune ridicată (440-600V)
p 2p
Mixtă (buclată ±1 şi y1b +y1m=
simplă+ondulată K a K y2b=y2m 2p Maşini de putere mare (>500kW)
multiplă) 
p p