Anexa A

STABILIREA CATEGORIEI DE IMPORTANTA

Nr. Factori Criterii

Punctaj
crt. determinanti asociate
1 Importanta vitala a.) oamenii implicati in cazul unor disfunctii ale constructiei. 1 0
b.) oameni implicati indirect in cazul unor disfunctii ale constructiei. 1
c.) caracterul evolutiv al efectelor periculoase in cazul unor disfunctii ale
0
constructiei.
a.) marimea comunitatii care apeleaza la functiile constructiei si/sau valoarea 2
2
Importanta bunurilor materiale adapostite de constructie.
2 social-economica si
b.) ponderea pe care functiile constructiei o au in comunitatea respectiva. 2
culturala
c.) natura si importanta functiunilor respective 2
3 Importanta ecologica a.) masura in care realizarea si exploatarea constructiei intervin in 1
1
perturbarea mediului natural si al mediului construit.
b.) gradul de influenta nefavorabila asupra mediului natural si al mediului
1
construit.
c.) rolul activ in protectia/refacerea mediului natural construit. 1
4 Necesitatea luarii in a.) durata de utilizare a constructiei. 0 0
considerare a duratei de
utilizare b.) masura in care performantele alcatuirilor constructive depind de
0
cunoastere actiunilor (solicitarilor) pe durata de utilizare.
c.) masura in care performantele functionale depind de evolutia cerintelor pe
0
durata de utilizare.
5 Necesitatea adaptarii la a.) masura in care asigurarea solutiilor constructive este dependenta de 0
0
conditiile locale de teren si conditiile locale de teren si mediu.
mediu
b.) masura in care conditiile locale de teren si de mediu evolueaza
0
nefavorabil in timp.
c.) masura in care conditiile locale de teren si de mediu determina
0
activitati/masuri deosebite pentru exploatarea constructiei.
6 Volumul de munca si de a.) ponderea volumului de munca si de materiale inglobate. 1 1
materiale necesare
b.) activitati necesare pentru mentinerea constructiei. 1
c.) activitati deosebite in exploatarea constructiei. 1

TOTAL 4
Punctaj: Inexistent – 0 pct., redus - 1 pct., mediu – 2 pct., apreciabil – 4 pct., ridicat – 6 pct.

Categoria de importanta Exceptionala (A) Deosebita (B) Normala (C) Redusa (D)

Punctaj >29 18...29 6...17 <6

In urma punctajului obtinut investitia se incadreaza in categoria de importanta "C".

1
 Anexa D

CAIETE DE SARCINI

Borderou caiete de sarcini

A. LUCRARI DE TERASAMENTE.................................................................................................... .....37
B. STRAT DE BALAST SI/SAU BALAST AMESTEC OPTIMAL..............................................................55
C. BORDURI PREFABRICATE DIN BETON..........................................................................................63
D. ELEMENTE PREFABRICATE - PAVAJE............................................................................................67
E. BETOANE SI MORTARE DE CIMENT..............................................................................................70
F. COFRAJE SI SUSTINERI..................................................................................................................90
G. PODETE TUBULARE DIN ELEMENTE PREFABRICATE..................................................................95

2
 A. LUCRARI DE TERASAMENTE

1. DATE GENERALE - LUCRARI PREGATITOARE

1.1. Domeniul de aplicare

Prezentul caiet de sarcini se aplica la executarea terasamentelor pentru modernizarea,
constructia si reconstructia drumurilor publice precum si la amenajarea unor platforme
aferente constructiilor publice sau private. El cuprinde conditiile tehnice comune ce trebuie
sa fie indeplinite la executarea debleurilor, rambleurilor, transporturilor, compactarea,
nivelarea si finisarea lucrarilor, controlul calitatii si conditiile de receptie.
1.2. Prevederi generale
La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile din STAS 2914-84 si din alte
standarde si normative in vigoare la data executiei, in masura in care completeaza si nu
contravin prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul va asigura, prin mijloace proprii sau prin colaborare cu alte unitati de
specialitate, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea
prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul este obligat sa efectueze, la cererea
beneficiarului, si alte verificari suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea masurilor tehnologice si organizatorice
care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini. De
asemenea, are obligatia sa tina evidenta zilnica a conditiilor de executare a
terasamentelor, cu rezultatele testelor si a celorlalte cerinte.
In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul
poate dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor ce se impun, pe
cheltuiala antreprenorului.
Inceperea lucrarilor de terasamente se va face numai dupa obtinerea autorizatiilor
legale de la administratorul drumului si detinatorii de retele si constructii sub si supraterane
existente in amplasament.
Inainte de executarea lucrarilor de sapatura este obligatoriu ca la predarea
amplasamentului sa participe toti detinatorii de retele existente in zona si sa se tina cont
de conditiile impuse in avizele de amplasament.
In cazul cand nu se cunoaste exact pozitia instalatiilor existente se vor efectua sondaje
manuale pentru depistarea acestora.

2. MATERIALE FOLOSITE

2.1. Pamantul vegetal

Pentru acoperirea suprafetelor ce urmeaza a fi insamantate sau plantate se foloseste
pamant vegetal rezultat din curartirea terenului si cel adus de pe alte suprafete locale de
teren.
2.2. Pamantul de terasamente
Categoriile si tipurile de pamanturi care se folosesc la executarea terasamentelor, sunt
date in tabelele 1.a si 1.b.
Pamanturile clasificate ca foarte bune pot fi folosite in orice conditii climaterice si
hidrologice, la orice inaltime de terasament, fara sa fie luate masuri speciale.
Pamanturile clasificate ca bune pot fi de asemenea folosite in orice conditii climaterice
si hidrologice, la orice inaltime de terasament, compactarea lor necesitand o tehnologie

3
adecvata.
Pamanturile prafoase si argiloase, clasificate ca mediocre in cazul in care conditiile
hidrologice locale sunt mediocre si nefavorabile vor fi folosite numai cu respectarea
prevederilor STAS 1709/1-90, 1709/2-90, 1709/3-90 privind actiunea fenomenului de
inghet – dezghet la lucrari de drumuri.
In cazul terasamentelor in debleu sau la nivelul terenului, executate in pamanturi rele
sau foarte rele (vezi tabelul 1b) sau a celor cu densitate in stare uscata compactata mai
mica decat 1.5g/cmc, vor fi inlocuite cu pamanturi de calitate satisfacatoare sau vor fi
stabilizate mecanic sau cu lianti (var, cenusa de furnal, ciment, dorosol, etc.). Inlocuirea
sau stabilizarea se va face pe toata latimea platformei, la o adancime de minimum 20cm in
cazul pamanturilor rele si de minim 50cm in cazul pamanturilor foarte rele sau pentru soluri
cu densitate in stare uscata compactata mai mica de 1.5g/cmc. Adancimea se va
considera sub nivelul patului drumului si se va stabili in functie de conditiile locale
concrete, de catre beneficiar.
Pentru pamanturile argiloase, simbol 4d, se recomanda fie inlocuirea, fie stabilizarea lor
cu var, var-ciment, stabilizatori chimici, etc. pe o grosime de minim 15cm, sau cand
pamantul din patul drumului are umiditatea relativa Wo>0.55 se va executa un strat de
separatie din geotextil, rezistent si permeabil.
Wo = W (umiditate naturala) / WL (limita de curgere)
Realizarea terasamentelor in rambleu, in care se utilizeaza pamanturi simbol 4d
(anorganice) si 4e (cu materii organice peste 5%) a caror calitate, conform tabelului 1b,
este rea, este necesar ca alegerea solutiei de punere in opera si eventualele masuri de
imbunatatire sa fie fundamentate cu probe de laborator, pe considerente tehnico-
economice.
Nu se vor utiliza in ramblee pamanturile organice, maluri, namoluri, pamanturi turboase
si vegetale, pamanturile cu consistenta redusa (care au indicele de consistenta sub
0.75%), precum si pamanturile cu continut mai mare de 5% de saruri solubile in apa. Nu
se vor introduce in umpluturi, bulgari de pamant inghetat si nici material care prezinta
materii organice in putrefactie (brazde, frunzis, radacini, crengi).
Pamanturile cu particule fine se clasifica in:

4
 Pamanturile se clasifica astfel:

Tabel 1a (Materiale pentru terasamente – Categoriile si tipurile de pamanturi)

Granulozitate Coefi- Indice Umfla- Calitate
Continut in parti cient de re material
fine in % din masa de plasti- libera pentru
totala pt: neuni- citate terasa-
Denumirea si caracterizarea Sim D< D< D< formita- (Ip) mente
principalelor tipuri de pamant -bol 0.005 0.05 0.25 te pentru
min min min fractiu- UI%
Un nea
sub
0.5mm
1.Pamanturi necoezive Cu foarte
grosiere (fractiunea mai putine parti
mare de 2mm reprezinta fine,
mai mult de 50%) Blocuri, neuniforme
bolovanis, pietris (granulozitate
Foarte
continua) 1a >5
buna
insensibilitate
la inghet- <1 <10 <20 0 -
dezghet si la
variatiile de
umiditate
Idem 1a insa
uniforme Foarte
1b ≤5
(granulozitate buna
continua)
2.Pamanturi necoezive Cu parti fine,
medii si fine (fractiunea neuniforme
mai mica de 2mm (granulozitate
reprezinta mai mult de continua)
50%) Nisip cu pietris, sensibilitate
Foarte
nisip mare, mijlociu sau mijlocie la 2a >5
buna
fin inghet-
dezghet, <6 <20 <40 ≤10 -
insensibile la
variatiile de
umiditate
Idem 2a insa
uniforme
2b ≤5 Buna
(granulozitate
discontinua)
3.Pamanturi necoezive Cu multe parti
medii si fine (fractiunea fine, foarte
mai mica de 2mm sensibile la
reprezinta mai mult de inghet-
50%) cu liant constituit dezghet,
Medio-
din pamanturi coezive fractiunea 3a - ≤40
cra
Nisip cu pieris, nisip fina prezinta
mare, mijlociu sau fin cu umflare libera
liant, prafos sau argilos (respectiv ≥6 ≥20 ≥40 >10
contractie)
redusa
Idem 3a insa
fractiunea
fina prezinta Medio-
3b - >40
umflare libera cra
medie sau
mare
NOTA
- In terasamente se poate folosi si material provenit din sapaturi, in conditiile aratate in prezentul tabel

5
 Tabel 1b (Materiale pentru terasamente – Categoriile si tipurile de pamanturi)
Granulozitate Calita
Indice
Umfla- te
de
re mater
plasti-
libera ial
citate
Denumirea si caracterizarea Sim- pentr
Conform monogramei (Ip)
principalelor tipuri de pamant bol u
Casagrande pentru
teras
fractiu-
a-
nea sub
UI% ment
0.5mm
e
Anorganice cu
compresibilitate si
Medio-
umflare libera reduse, 4a <10 <40
cra
sensibilitate mijlocie la
inghet-dezghet

100
Anorganice cu
compresibilitate mijlocie

90
si umflare libera reduse Medio-
4b <35 <70
sau medii, foarte cra

80
sensibile la inghet-

4f
4.Pamanturi
dezghet
coezive:
Organice (MO>5%) cu

70
nisip prafos,
compresibilitate si

4d
nisip argilos, Medio-
umflare libera reduse si 4c ≤10 <40

0)
praf argilos cra

(W c=2

60
sensibile mijlocie la
nisipos, praf
inghet-dezghet

lp=0,73
argilos,

Limita de scurgere Wc%

Anorganice cu

50
argila Wc=50%
compresibilitate si

4c
prafoasa
umflare libera mare, 4d >35 >70 Rea

40
nisipoasa,
sensibile mijlocie la
4b
argila
inghet-dezghet
prafoasa, 30
Organice (MO>5%) cu Wc=30%
argila, argila
compresibilitate mijlocie
grasa
si umflare libera redusa
20

4e <35 ≤75 Rea

sau medie, foarte
4a

sensibile la inghet-
10

dezghet
Organice (MO>5%) cu
compresibilitate mare,
0
70
60
50
40

20
10
30

umflare libera medie Foarte

4f Indice de plasticitate lp - >40
sau mare, foarte rea
sensibile la inghet-
dezghet
NOTA
- materialele organice sunt notate cu MO

2.3. Apa de compactare

Apa necesara compactarii rambleelor nu trebuie sa fie murdara si nu trebuie sa contina
materii organice in suspensie. Apa salcie va putea fi folosita cu acordul beneficiarului in
afara de terasamentele din spatele lucrarilor de arta.
Adaugarea eventuala a unor produse, destinate sa faciliteze compactarea nu se face
decat cu aprobarea proiectantului si beneficiarului, aprobare care va preciza si modalitatile
de utilizare.

2.4. Pamanturi pentru straturi de protectie

Pamanturile care se vor folosi la realizarea straturilor de protectie a rambleurilor
erodabile trebuie sa aiba calitatile pamanturilor care se admit la realizarea rambleurilor,
fiind excluse nisipurile si pietrisurile aluvionare. Aceste pamanturi nu trebuie sa aiba
elemente cu dimensiuni mai mari de 100mm.

6
 2.5. Verificarea calitatii pamanturilor
Verificarea calitatii pamantului consta in determinarea principalelor caracteristici ale
acestuia prevazute in tabelul 2.
Laboratorul de incercari va avea un registru cu toate rezultatele testelor de laborator.
Inainte de inceperea lucrarilor materialele trebuiesc acceptate si receptionate de catre
beneficiar.
Daca pamanturile folosite sunt respinse, executantul trebuie sa inlature imediat
materialele neaprobate.

Tabel 2
Metode de
Nr. Caracteristici care se
Frecvente minime determinare
crt. verifica
conform
1 Granulozitate STAS 1913/5-85
2 Limite de plasticitate STAS 1913/4-86
in functie de heterogenitatea pamantului utilizat, insa
3 Densitate uscata maxima nu va fi mai mica decat o incercare la 5000 mc STAS 1913/13-83
Coeficientul de
4 STAS 1913/5-85
neuniformitate
Caracteristicile de - pentru pamanturile folosite in rambleurile din spatele
5 compactare. Incercarea zidurilor STAS 1913/13-83
Proctor - pamanturile folosite la protectia rambleurilor - o
6 Umflare libera incercare la fiecare 1000 mc STAS 1913/12-88
O incercare la:
Sensibilitate la inghet-
7 2000 mc pamant pentru rambleuri STAS 1709/3-90
dezghet
250m de drum in debleu
8 Umiditate Zilnic sau la fiecare 500 mc STAS 1913/1-82
Determinarea in functie de heterogenitatea pamantului utilizat, insa
9 STAS 7107/1-76
continutului de humus nu va fi mai mica decat o incercare la 1000 mc

3. EXECUTAREA TERASAMENTELOR

3.1. Pichetajul si bornarea lucrarilor

Pichetajul este efectuat prin grija beneficiarului de catre antreprenor.
Sunt marerializate pe teren toate punctele importante ale traseului prin picheti cu
martori, iar varfurile de unghi prin borne de beton, legate de reperi amplasati in afara
amprizei drumului. Pichetajul este insotit de o retea de reperi de nivelment stabili, din
borne de beton amplasati in afara zonei drumului, cel putin cate doi reperi pe km.
Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente, antreprenorul, pe cheltuiala sa, trece la
restabilirea si completarea pichetajului sau la executarea pichetajului complet nou. In
ambele cazuri trebuie sa se faca o pichetare detaliata a profilurilor transversale la o
distanta maxima intre acestea de 30m in aliniament si 20m in curbe. Pichetii implantati in
cadrul pichetajului complementar vor fi legati in plan si in profil in lung de aceeasi reperi ca
si pichetii din pichetajul initial.
Odata cu definitivarea pichetajului, in afara de axa drumului, antreprenorul va
materializa prin tarusi si sabloane urmatoarele:
- inaltimea umpluturii sau adancimea sapaturii in ax, de-a lungul axului drumului;
- punctele de intersectii ale taluzurilor cu terenul natural (ampriza);
- inclinarea taluzelor.
Antreprenorul este raspunzator de buna conservare a tuturor pichetilor si reperelor de a
restabili sau de a le reamplasa daca este necesar. In caz de nevoie, scoaterea lor in afara
amprizei lucrarilor este efectuata de antreprenor, pe cheltuiala si raspunderea sa, dar
numai cu aprobarea scrisa a beneficiarului, cu notificare cu cel putin 24 de ore in avans.
Cu ocazia efectuarii pichetajului, executantul impreuna cu beneficiarul, vor identifica
toate instalatiile subterane si aeriene, electrice, de telecomunicatii sau de alta natura,
aflate in ampriza lucrarilor in vederea mutarii sau protejarii acestora, conform
documentatiilor tehnice pentru predarea terenului liber antreprenorului. Aceste lucrari se
vor corela cu cele prevazute in proiect si in caz de neconcordante se va instiinta

7
beneficiarul pentru a stabili sumele necesare, eventual suplimentare, fata de cele
prevazute in proiect.
3.2. Lucrari pregatitoare
Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se executa urmatoarele lucrari
pregatitoare in limita zonei expropriate:
- defrisari;
- curatarea terenului de resturi vegetale si buruieni;
- decaparea si depozitarea pamantului vegetal;
- asanarea zonei drumului prin indepartarea apelor de suprafata si subterane;
- demolarea constructiilor existente (daca este cazul, dar numai in baza autorizatiilor obtinute).
Antreprenorul trebuie sa execute in mod obligatoriu, taierea arborilor, pomilor si
arbustilor, sa scoata radacinile si buturugile, inclusiv transportul materialului lemnos
rezultat, in caz ca este necesar, in conformitate cu legislatia in vigoare.
Scoaterea buturugilor si radacinilor se face obligatoriu la rambleuri cu inaltime mai mica
de 2m precum si la debleuri.
Curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni si alte materiale se face pe
intreaga suprafata a amprizei.
Decaparea pamantului vegetal (cu continut de radacini) nu neaparat si a pamantului
negru de sub stratul vegetal se face pe intreaga suprafata a amprizei drumului si a gropilor
de imprumut.
Pamantul decapat si oricare alte pamanturi care sunt improprii pentru umplutura vor fi
transportate si depuse in depozite definitive, evitand orice amestec sau impurificare a
terasamentelor drumului. Pamantul vegetal se va depozita in depozit provizoriu in vederea
reutilizarii.
Pe portiunile de drum unde apele superficiale se pot scurge spre rambleul sau debleul
drumului, acestea trebuie dirijate prin santuri de garda care sa colecteze si sa evacueze
apa in afara amprizei drumului. ***In general, unde este cazul, se vor executa lucrari
de colectare, drenare si evacuare a apei pluviale si a altor ape***.
Demolarile constructiilor existente vor fi executate pana la adancimea de 1,00m sub
nivelul platformei terasamentelor.
Materialele rezultate prin demolarea constructiilor vor fi stranse cu grija pentru a fi
reutilizate conform indicatiilor precizate in caietele de sarcini speciale, sau in lipsa
acestora, vor fi evacuate in groapa publica cea mai apropiata, transportul fiind in sarcina
antreprenorului.
Toate golurile ca: puturi, pivnite, excavatii, gropi rezultate dupa scoaterea buturugilor si
radacinilor, etc., vor fi umplute cu pamant bun pentru umplutura, conform prevederilor din
prezentul caiet de sarcini si compactate pentru a se obtine gradul de compactare prevazut
in tabelul 5 al prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul nu va trece la executia terasamentelor inainte ca beneficiarul sa constate
si sa accepte executia lucrarilor pregatitoare enumerate in prezentul capitol.
Aceasta acceptare trebuie sa fie in mod obligatoriu mentionata in registrul de santier.
***Compactarea terenului se va realiza doar dupa ce pamantul a fost udat astfel
incat umiditatea acestuia a atins umiditatea optima pentru compactare.***
3.3. Miscarea pamantului
Miscarea pamantului se efectueaza prin utilizarea pamantului provenit din sapaturi, in
profilurile cu umplutura ale proiectului. La inceputul lucrarilor antreprenorul trebuie sa
prezinte beneficiarului (dirigintelui de santier) spre aprobare, o diagrama a cantitatilor ce
se vor transporta (inclusiv un tabel de miscare a terasamentelor), precum si toate
informatiile cu privire la mutarea terasamentelor (distante de transport, utilaje
implicate,etc,).
Excedentul de sapatura, ca si pamaturile din deblee care sunt improprii realizarii
rambleelor, precum si pamantul din patul drumului din zonele de debleu care trebuie
inlocuite vor fi transportate in depozite definitive.

8
 Necesarul de pamant care nu poate fi asigurat din debleuri, va proveni din gropi de
imprumut.
Recurgerea la debleuri sau rambleuri in afara profilului din proiect sub forma de
supralargire trebuie supusa aprobarii beneficiarului.
Daca in cursul executiei lucrarilor, natura pamanturilor provenite din debleuri si gropi de
imprumut este incompatibila cu prescriptiile prezentului de sarcini si ale caietului de sarcini
spaciale, sau ale standardelor si normativelor tehnice in vigoare, privind calitatea si
conditiile de executie a rambleurilor, antreprenorul trebuie sa informeze beneficiarul si sa-i
supuna spre aprobare propuneri de modificare a provenientei pamantului pentru
umplutura, pe baza de masuratori si teste de laborator, demonstrand existenta reala a
materialelor si evaluarea cantitatilor de pamant ce se vor exploata.
Transportul pamantului se face pe baza unui plan intocmit de antreprenor, „Tabelul de
miscare a pamantului” care defineste in spatiu miscarile si localizarea finala a fiecarei
cantitati izolate de pamant din debleu sau din groapa de imprumut. El tine cont de „Tabloul
de corespondenta a pamantului” stabilit de client, daca acesta exista, ca si de punctele de
trecere obligatorii ale itinerarului de transport si de prescriptiile caietului de sarcini
speciale. Acest plan este supus aprobarii beneficiarului in termen de 30 de zile de la
notificarea ordinului de incepere a lucrarilor.
3.4. Gropi de imprumut si depozite de pamant
In cazul in care gropile de imprumut si depozitele de pamant nu sunt impuse prin proiect
sau in caietul de sarcini speciale, alegerea acestora o va face Antreprenorul, cu acordul
beneficiarului. Acest acord va trebui sa fie solicitat cu minimum opt zile inainte de
inceperea exploatarii gropilor de imprumut sau a depozitelor. Daca beneficiarul considera
ca este necesar, cererea trebuie sa fie insotita de:
- un raport privind calitatea pamantului din gropile de imprumut alese, in spiritul prevederilor articolului
2.2 din prezentul caiet de sarcini, cheltuielile pentru sondajele si analizele de laborator executate
pentru acest raport fiind in sarcina Antreprenorului;
- acordul proprietarului de teren pentru ocuparea terenurilor necesare pentru depozite si/sau pentru
gropile de imprumut;
- un raport cu programul de exploatare a gropilor de imprumut si planul de refacere a mediului.
La exploatarea gropilor de imprumut Antreprenorul va respecta urmatoarele reguli:
- pamantul vegetal se va indeparta si depozita in locurile aprobate si va fi refolosit;
- crestele taluzurilor gropilor de imprumut trebuie, in lipsa autorizatiei prealabile a beneficiarului, sa fie
la o departare mai mare de 10 m de limitele zonei drumului;
- taluzurile gropilor de imprumut, pot fi executate in continuarea taluzurilor de debleu ale drumului cu
conditia ca fundul sapaturii, la terminarea extragerii, sa fie nivelat pentru a asigura evacuarea apelor
din precipitatii, iar taluzurile sa fie ingrijit executate;
- sapaturile in gropile de imprumut nu vor fi mai adanci decat cota practicata in debleuri sau sub cota
santului de scurgere a apelor, in zona de rambleu;
- in albiile majore ale raurilor, gropile de imprumut vor fi executate in avalul drumului, amenajand o
bancheta de 4,00 m latime intre piciorul taluzului drumului si groapa de imprumut;
- fundul gropilor de imprumut va avea o panta transversala de 1...3% spre exterior si o panta
longitudinala care sa asigure scurgerea si evacuarea apelor;
- taluzurile gropilor de imprumut amplasate in lungul drumului, se vor executa cu inclinarea de
1:1,5...1:3; cand intre piciorul taluzului drumului si marginea gropii de imprumut nu se lasa nici un fel
de banchete, taluzul gropii de imprumut dinspre drum va fi de 1:3.
Surplusul de sapatura din zonele de debleu, poate fi depozitat in urmatoarele moduri:
- in continuarea terasamentului proiectat sau existent in rambleu, surplusul depozitat fiind nivelat,
compactat si taluzat conform prescriptiilor aplicabile rambleurilor drumului;
- suprafata superioara a acestor rambleuri suplimentare va fi nivelata la o cota cel mult egala cu cota
muchiei platformei rambleului drumului proiectat;
- la mai mult de 10 m de crestele taluzurilor de debleu ale drumurilor in executie sau ale celor
existente si in afara firelor de scurgere a apelor; in ambele situatii este necesar sa se obtina
aprobarea pentru ocuparea terenului si sa se respecte conditiile impuse.
La amplasarea depozitelor in zona drumului se va urmari ca prin executia acestora sa
nu se provoace inzapezirea drumului.
Antreprenorul va avea grija ca gropile de imprumut si depozitele sa nu compromita

9
stabilitatea masivelor naturale si nici sa nu riste antrenarea terasamentelor de catre ape,
sau sa cauzeze, din diverse motive, pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor
publice particulare. In acest caz, Antreprenorul va fi in intregime raspunzator de aceste
pagube.
Beneficiarul se va opune executarii gropilor de imprumut sau depozitelor, susceptibie de
a inrautati aspectul imprejurimilor si a scurgerii apelor, fara ca Antreprenorul sa poata
pretinde pentru acestea fonduri suplimentare sau despagubiri.
Achizitionarea sau despagubirea pentru ocuparea terenurilor afectate de depozitele de
pamanturi ca si ale celor necesare gropilor de imprumut, raman in sarcina Antreprenorului.
3.5. Executarea debleelor
Antreprenorul nu va putea executa nici o lucrare inainte ca modul de pregatire a
amprizelor de debleu, precizat de prezentul caiet de sarcini si caietul de sarcini speciale sa
fi fost verificat si recunoscut ca satisfacator de catre beneficiarul lucrarii.
Aceste acceptari trebuie, in mod obligatoriu sa fie mentionate in registrul de santier. Se
va intocmi proces verbal de lucrari ce devin ascunse.
Sapaturile trebuiesc atacate frontal pe intreaga latime si pe masura ce avanseaza, se
realizeaza si taluzarea, urmarind pantele taluzurilor mentionate pe profilurile transversale.
Nu se vor creea supra adancimi in debleu. In cazul cand in mod accidental apar
asemenea situatii se va trece la umplerea lor, conform modalitatilor pe care le va prescrie
beneficiarul lucrarii si pe cheltuiala Antreprenorului.
***La saparea in terenuri sensibile la umezeala, terasamentele se vor executa
progresiv, asigurandu-se permanent drenarea si evacuarea apelor pluviale si
evitarea destabilizarii echilibrului hidrologic al zonei sau a nivelului apei subterane,
pentru a preveni umezirea pamanturilor. Toate lucrarile preliminare de drenaj vor fi
finalizate inainte de inceperea sapaturilor, pentru a se asigura ca lucrarile se vor
executa fara a fi afectate de ape***.
In cazul cand terenul intalnit la cota fixata prin proiect nu va prezenta calitatile stabilite si
nu este de portanta prevazuta, beneficiarul va putea prescrie realizarea unui strat de
forma pe cheltuiala acestuia. Compactarea acestui strat de forma se va face la gradul de
compactare de 100% Proctor Normal. In acest caz se va limita pentru stratul superior al
debleurilor, gradul de compactare la 97% Proctor Normal.
Inclinarea taluzurilor va depinde de natura terenului efectiv. Daca acesta difera de
prevederile proiectului, Antreprenorul va trebui sa aduca la cunostinta beneficiarului
neconcordanta constatata, urmand ca acesta sa dispuna o modificare a inclinarii
taluzurilor si modificarea volumului terasamentelor.
Prevederile STAS 2914-84 privind inclinarea taluzurilor la deblee pentru adancimi de
maximum 12,00 m sunt date in tabelul 3, in functie de natura materialelor existente in
debleu.

Tabel 3
NATURA MATERIALELOR DIN DEBLEU INCLINAREA TALUZURILOR
Pamanturi argiloase, in general argile nisipoase sau prafoase, nisipuri
1,0:1,5
argiloase sau prafuri argiloase
Pamanturi marnoase 1,0:1,0...1,0:0,5
Pamanturi macroporice (loess si pamanturi loessoide) 1,0:0,1
Roci stancoase alterabile, in functie de gradul de alterabilitate si de 1,0:1,5...1,0:1,0
adancimea debleurilor
Roci stancoase nealterabile 1,0:0,1
Roci stancoase (care nu se degradeaza) cu stratificarea favorabila in ce de la 1,0:0,1 pana la pozitia
priveste stabilitatea verticala sau chiar in consola
In debleuri mai adanci de 12,00 m sau amplasate in conditii hidrologice nefavorabile
(zone umede, infiltratii, zone de baltiri) indiferent de adancimea lor, inclinarea taluzurilor se
va stabili printr-un calcul de stabilitate.
Taluzurile vor trebui sa fie curatate de pietre sau de bulgari de pamant care nu sunt
perfect aderente sau incorporate in teren ca si rocile dislocate a caror stabilitate este

10
incerta.
Daca pe parcursul lucrarilor de terasamente, masele de pamant devin instabile,
antreprenorul va lua masuri imediate de stabilizare, anuntand in acelasi timp beneficiarul.
Debleurile in terenuri moi, ajunse la cota, se vor compacta pana la 100% Proctor
Normal, pe o adancime de 30 cm (conform prevederilor din tabelul 5 pct.c).
In terenuri stancoase, la sapaturile executate cu ajutorul explozivului, Antreprenorul va
trebui sa stabileasca si apoi sa adapteze planurile sale de derocare in asa fel incat dupa
explozii sa se obtina:
- degajarea la gabarit a taluzurilor si platformei;
- cea mai mare fractionare posibila a rocii, evitand orice risc de deteriorare a lucrarilor.
Pe timpul intregii durate a lucrului va trebui sa se inspecteze, in mod frecvent si in
special dupa explozie, taluzurile de debleuri si terenurile de deasupra acestora, in scopul
de a se inlatura partile de roca, care ar putea sa fie dislocate de viitoare explozii sau din
alte cauze.
Dupa executia lucrarilor, se va verifica daca adancimea necesara este atinsa peste tot.
Acolo unde aceasta nu este atinsa, Antreprenorul va trebui sa execute derocarea
suplimentara necesara.
Tolerantele de executie pentru suprafata platformei si nivelarea taluzurilor sub lata de 3
m sunt date in tabelul 4.

Tabel 4
Profilul Tolerante admise
Roci necompacte Roci compacte
Platforma cu strat de forma +/- 3 cm +/- 5 cm
Platforma fara strat de forma +/- 5 cm +/- 10 cm
Taluz de debleu neacoperit +/- 10 cm variabil in functie de natura rocii
Daca proiectul comporta reutilizarea in ansamblu a debleelor sensibile la apa,
beneficiarul va prescrie:
- in perioada ploioasa: extragerea verticala;
- dupa perioada ploioasa: extragerea in straturi pana la orizontul a carui continut in apa va fi superior
cu 10 puncte umiditatii optime Proctor normal.
In timpul executiei debleelor, antreprenorul este obligat sa conduca lucrarile de asa
maniera incat pamanturile ce urmeaza sa fie folosite in realizarea rambleelor sa nu fie
degradate sau inmuiate de apele de ploaie. Va trebui, in special, sa se inceapa cu lucrarile
de debleu de la partea de jos a rampelor profilului in lung cu conditia ca apelor de
scurgere naturala sa nu se adune in acest front.
Daca topografia locurilor permite o evacuare gravitationala a apelor antreprenorul va
trebui sa mentina o panta suficienta la suprafata partii excavate si sa execute in timp util
santuri, rigole, lucrari provizorii necesare evacuarii apelor in timpul excavarii.
3.6. Pregatirea terenului de sub rambleuri
In afara de lucrarile pregatitoare aratate anterior, care sunt comune atat sectoarelor de
debleu cat si celor de rambleu, pentru acestea din urma, mai sunt necesare si alte lucrari,
pregatitoare, dupa cum urmeaza:
- atunci cand linia de cea mai mare panta a terenului este superioara lui 20%, antreprenorul va trebui
sa execute trepte de fratire avand o inaltime de 0,15 m si distantate la maximum 1,00 m pe terenuri
obisnuite si cu inclinare de 4% spre vale. Aceste trepte vor putea fi folosite pentru deplasarea utilajelor
in lungul drumului. Executia lor se face de jos in sus, pamantul extras fiind folosit pe treapta
inferioara.
- pe terenurile remaniate in cursul acestor pregatiri, sau pe terenuri de slaba portanta desemnate prin
caietul de sarcini speciale, se va executa o compactare a terenului de la baza rambleului pe o
adancime minima de 30 cm, pentru a obtine un grad de compactare Proctor normal conform tabelului
5.

11
 3.7. Executarea rambleelor

3.7.1Prescriptii generale
Nu se executa lucrari de umpluturi pe timp de ploaie sau ninsoare sau cu pamanturi
inghetate.
Executia rambleelor trebuie sa fie intrerupta in cazul in care calitatile lor minimale
definite prin prezentul caiet de sarcini sau prin caietul de sarcini speciale vor fi
compromise de intemperii.
Executia nu poate fi reluata decat dupa un timp fixat de beneficiar (diriginte de santier),
la propunerea antreprenorului.
3.7.2Modul de executie a rambleurilor
Rambleele se executa pe cat posibil pe intreaga latime a platformei si in principiu pe
lungimea corespunzatoare procesului tehnologic adoptat.
Profilul transversal va trebui sa prezinte pante suficient de mari pentru a asigura
scurgerea rapida a apelor de ploaie. In lipsa unor precizari in caietul de sarcini speciale,
aceste pante vor fi de minimum 5%.
Inclinarea taluzelor va depinde de natura terenului efectiv. Daca aceasta difera de
prevederile proiectului, antreprenorul va trebui sa aduca la cunostinta beneficiarului care
va putea, eventual, dispune o modificare a inclinarii taluzelor si modificarea volumului
terasamentelor.
***Compactarea terenului se va realiza doar dupa ce pamantul a fost udat sau
zvantat astfel incat umiditatea acestuia a atins umiditatea optima pentru
compactare.***
3.7.3Compactarea rambleurilor
Toate rambleele vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare Proctor
normal prevazute in STAS 2914-89, conform tabelului 5.

Tabel 5
Pamanturi
ZONELE DIN
necoezive coezive
TERASAMENTE LA CARE SE
imbracaminti imbracaminti imbracaminti imbracaminti
PRESCRIE GRADUL DE
permanente semi- permanente semi-
COMPACTARE
permanente permanente
a. Primii 30 cm ai terenului natural
sub un rambleu cu inaltimea h de:
h≤ 2,00 m 100 95 97 93
h> 2,00 m 95 92 92 90
b. In corpul rambleurilor la adancimea
(h) sub patul drumului:
h ≤ 0,50 m 100 100 100 100
0,5 < h≤ 2,00 m 100 97 97 94
h > 2,00 m 95 92 92 90
c. In debleuri pe adancimea de 30 cm
100 100 100 100
sub patul drumului
Antreprenorul va trebui sa supuna acordului beneficiarului, cu cel putin opt zile inainte
de inceperea lucrarilor, grosimea maxima a stratului elementar pentru fiecare tip de
pamant, numarul de treceri ale utilajului de compactare, viteze cu si fara vibrare,
intensitatea de compactare Q/S, care poate asigura obtinerea (dupa compactare) a
gradelor de compactare aratate in tabelul 5, cu echipamentele existente si folosite pe
santier.
***In acest scop, inainte de inceperea lucrarilor, Antreprenorul va realiza un
tronson experimental de min.30 m si va verifica numarul de treceri necesar pentru
indeplinirea cerintelor de compactare conform tabelului nr.5 cu echipamente
propuse***.
Daca nu se obtine gradul de compactare, trebuie sa se faca noi sectoare de proba
schimband grosimea stratului sau utilajul de compactat. Realizarea acestor incercari
12
trebuie consemnate intr-un registru special. Daca aceste conditii nu se realizeaza,
grosimea stratului dupa compactare nu va depasi 20 cm.
La compactare se va tine seama de urmatoarele:
• trecerile succesive la compactare vor incepe de la margine spre interior si de la cota inferioara
spre cea superioara. Suprapunerea in trecerile succesive va fi de 20 cm sau 1/2 din latimea
pneului.
• umiditatea optima de compactare trebuie mentinuta in permanenta tinaind cont de faptul ca pe
timp uscat suprafata stratului suport trebuie sa fie scarificata si stropita inainte de bascularea
solului pentru stratul urmator;
• compactarea trebuie sa fie consistenta si executata cu grija, astfel incat la finalizarea acesteia,
fiecare punct de pe suprafata sa aiba acelasi numar de treceri si toate marginile trebuie
compactate;
• intensitatea de compactare Q/S se verifica in permanenta. Aceasta este un raport intre Q
(volumul terasamentelor) executate intr-o anumita perioada (ora), exprimat in mc si S (suprafata
volumului Q), acoperita de compactori in aceeasi perioada, exprimata in mp.
Abaterile limita la gradul de compactare vor fi de 3% sub imbracamintile din beton de
ciment si de 4% sub celelalte imbracaminti si se accepta in max. 10% din numarul
punctelor de verificare.
3.7.4Controlul compactarii
Pe timpul executiei terasamentelor se va controla fiecare strat, iar frecventa minima a
testelor trebuie sa fie potrivit tabelului nr.6:

Tabel 6
Frecventa minimala a Observatii
Denumirea incercarii
incercarilor
Incercarea Proctor min.1 la 5000 mc Pentru fiecare tip de pamant
min.1 la 250ml de platforma
Determinarea continutului de apa Pe strat
respectiv 1 la 2000mp
min. 3 la 250m de platforma
Determinarea gradului de compactare Pe strat
respectiv min. 3 la 2000mp
Laboratorul antreprenorului va tine un registru in care se vor consemna toate rezultatele
privind incercarea Proctor, determinarea umiditatii si a gradului de compactare realizat pe
fiecare strat si sector de drum.
Antreprenorul nu va putea cere receptia unui strat decat daca toate gradele de
compactare corespunzatoare sunt superioare minimului prescris. Aceasta receptie va
trebui, in mod obligatoriu, mentionata in registrul de santier si prin intocmirea proceselor
verbale de receptie calitativa.
3.7.5Profiluri si taluzuri
Lucrarile trebuie sa fie executate de asa maniera incat, dupa cilindrare, profilurile din
proiect sa fie realizate cu tolerante admisibile. Taluzul nu trebuie sa se prezinte nici cu
scobituri si nici cu excrescente in afara celor rezultate din dimensiunile blocurilor
constituente ale rambleului. Profilul taluzului trebuie sa fie obtinut prin metoda umplerii in
adaos, daca nu sunt dispozitii contrare in caietul de sarcini speciale.
Taluzurile rambleelor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitatea portanta
corespunzatoare, vor avea inclinarea 1:1,5 pana la inaltimile maxime pe verticala indicate
in Tabel 7.

Tabel 7
NATURA MATERIALELOR IN RAMBLEU H MAX. [m]
Argile prafoase sau argile nisipoase 6
Nisipuri argiloase sau praf argilos 7
Nisipuri 8
Pietrisuri sau balasturi 10
Panta taluzurilor trebuie verificata si asigurata numai dupa realizarea gradului de

13
compactare indicat in tabel 5.
In cazul rambleelor cu inaltimi mai mari decat cele aratate in tabelul 7 dar pana la
maxim 12,00 m, inclinarea taluzurilor de la nivelul patului drumului in jos, va fi de 1:1,5 , iar
pe restul inaltimii pana la baza rambleului inclinarea va fi de 1:2.
La rambleuri mai inalte de 12.00m, precum si la cele situate in albiile raurilor, ale vailor
si in balti, unde terenul de fundare este alcatuit din particule fine, inclinarea taluzurilor se
va determina in baza unui calcul de stabilitate de 1,3 ... 1,5.
Taluzurile rambleelor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitate portanta redusa vor
avea inclinarea de 1:1,5 pana la inaltimile maxime hmax pe verticala date in tabelul 8, in
functie de caracteristicile fizico-mecanice ale terenului de fundatie.

Tabel 8
Caracteristicile terenului de fundatie
a) unghiul de frecare interna [grade]
Panta terenului 5° 10° 15°
de fundatie b) coeziunea materialului [kPa]
30 60 10 30 60 10 30 60 80
Inaltimea maxima a rambleului, hmax [m]
0 3,00 4,00 3,00 5,00 6,00 4,00 6,00 8,00 10,00
1:10 2,00 3,00 2,00 4,00 5,00 3,00 5,00 6,00 7,00
1:5 1,00 2,00 1,00 2,00 3,00 2,00 3,00 4,00 5,00
1:3 - - - 1,00 2,00 1,00 2,00 3,00 4,00
Tolerantele de executie pentru suprafatarea patului si a taluzurilor este data in tabelul 4.
Denivelarile sunt masurate sub lata de 3m lungime.
Toleranta pentru ampriza rambleului realizat fata de cea proiectata este de +50cm.
3.7.6Prescriptii aplicabile pamanturilor sensibile la apa
Cand la realizarea rambleurilor sunt folosite pamanturi sensibile la apa, beneficiarul va
putea ordona antreprenorului urmatoarele:
- asternerea si compactarea imediata a pamanturilor din debleuri sau gropi de imprumut cu un grad
de umiditate convenabil;
- un timp de asteptare dupa asternere si scarificarea, in vederea eliminarii apei in exces prin
evaporare;
- tratarea pamantului cu var pentru reducerea umiditatii;
- practicarea de drenuri deschise, in vederea reducerii umiditatii pamanturilor cu exces de apa.
Cand umiditatea naturala este mai mica decat cea optima se vor executa stropiri
obligatoriu succesive.
Pentru aceste pamanturi beneficiarul va putea impune antreprenorului masuri speciale
pentru evacuarea apelor.
3.7.7Prescriptii aplicabile rambleurilor din material stancos
Materialul stancos rezultat din derocari se va imprastia si nivela astfel incat sa se obtina
o umplutura omogena si cu un volum minim de goluri.
Straturile elementare vor avea grosimea determinata in functie de dimensiunea
materialului si posibilitatile mijloacelor de compactare. Aceasta grosime nu va putea, in nici
un caz, sa depaseasca 0,80 m in corpul rambleului. Ultimii 0,30 m de sub patul drumului
nu vor contine blocuri mai mari de 0,20 m.
Blocurile de stanca ale caror dimensiuni vor fi incompatibile cu dispozitiile de mai sus
vor fi fractionate. Beneficiarul va putea aproba folosirea lor la piciorul taluzului sau
depozitarea lor in depozite definitive.
Granulozitatea diferitelor straturi constituente ale rambleurilor trebuie sa fie omogena.
Intercalarea straturilor de materiale fine si straturi din materiale stancoase, prezentand un
procentaj de goluri ridicat, este interzisa.
Rambleurile vor fi compactate cu cilindri vibratori de 12-16 tone cel putin, sau cu utilaje
cu senile de 25 tone cel putin. Aceasta compactare va fi insotita de o stropire cu apa,
suficienta pentru a facilita aranjarea blocurilor.
Controlul compactarii va fi efectuat prin masurarea parametrilor Q/S unde:

14
 Q - reprezinta volumul rambleului pus in opera intr-o zi, masurat in mc dupa
compactare;
S - reprezinta suprafata compactata intr-o zi de utilajul de compactare care s-a deplasat
cu viteza stabilita pe sectoarele experimentale.
Valoarea parametrilor (Q/S) va fi stabilita cu ajutorul unui tronson de incercare controlat
prin incercari cu placa. Valoarea finala va fi cea a testului in care se obtin module de cel
putin 500 bari si un raport E2/E1 inferior lui 0,15.
Incercarile se vor face de antreprenor intr-un laborator autorizat iar rezultatele vor fi
inscrise in registrul de santier.
Platforma rambleului va fi nivelata, admitandu-se aceleasi tolerante ca si in cazul
debleurilor in material stancos (tabelul 4).
Denivelarile pentru taluzurile neacoperite trebuie sa asigure fixarea blocurilor pe cel
putin jumatate din grosimea lor.
3.7.8Prescriptii aplicabile rambleurilor nisipoase
Rambleurile din materiale nisipoase se realizeaza concomitent cu imbracarea
taluzurilor, in scopul de a le proteja de eroziune. Pamantul nisipos omogen (U < 5) ce nu
poate fi compactat la gradul de compactare prescris (tabelul 5) va putea fi folosit numai
dupa corectarea granulometriei acestuia, pentru obtinerea compactarii prescrise.
Straturile din pamanturi nisipoase vor fi umezite si amestecate pentru obtinerea unei
umiditati omogene pe intreaga grosime a stratului elementar.
Platforma si taluzurile vor fi nivelate admitandu-se tolerantele aratate in tabelul 4.
Aceste tolerante se aplica straturilor de pamant care protejeaza platforma si taluzurile
nisipoase.
3.7.9Prescriptii aplicabile rambleurilor din spatele lucrarilor de arta (culei, aripi,
ziduri de sprijin, etc.)
In lipsa unor indicatii contrare caietului de sarcini speciale, rambleurile din spatele
lucrarilor de arta vor fi executate cu aceleasi materiale ca si cele folosite in patul drumului,
cu exceptia materialelor stancoase. Pe o latime minima de 1 metru, masurata de la
zidarie, marimea maxima a materialului din cariera, acceptat a fi folosit, va fi de 1/10 din
grosimea umpluturii.
Rambleul se va compacta mecanic, la gradul de compactare din tabelul 5 si cu
asigurarea integritatii lucrarilor de arta.
Echipamentul/utilajul de compactare va fi supus aprobarii beneficiarului sau
reprezentantului acestuia, care vor preciza pentru fiecare lucrare de arta intinderea zonei
lor de folosire.
3.7.10 Protectia impotriva apelor
***Antreprenorul este obligat sa asigure protectia rambleurilor contra apelor
pluviale si inundatiilor provocate de ploi, a caror intensitate nu depaseste
intensitatea celei mai puternice ploi inregistrate in cursul ultimilor zece ani.***
Intensitatea precipitatiilor de care se va tine seama va fi cea furnizata de cea mai
apropiata statie pluviometrica.
3.8. Executarea santurilor si rigolelor neprotejate
Santurile si rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, respectandu-se
sectiunea, cota fundului si distanta de la marginea amprizei.
Santul sau rigola trebuie sa ramana constant, paralel cu piciorul taluzului. In nici un caz
nu va fi tolerat ca acest paralelism sa fie intrerupt de prezenta masivelor stancoase.
Paramentele santului sau ale rigolei vor trebui sa fie plane iar blocurile in proeminenta sa
fie taiate.
La sfarsitul santierului si inainte de receptia finala, santurile sau rigolele vor fi complet
degajate de bulgari si blocuri cazute. ***Dupa finisarea santurilor si rigolelor
neprotejate acestea vor fi inierbate.***

15
 3.9. Finisarea platformei
Stratul superior al platformei va fi bine compactat, nivelat si completat respectand cotele
din profilul longitudinal si profilele transversale curente, declivitatile si latimea prevazute in
proiect.
Gradul de compactare si tolerantele de nivelare sunt date in tabelul 5 si in tabelul 4.
In ce priveste latimea platformei si cotele de executie abaterile limita sunt:
a) la latimea platformei:
• +/- 0,05 m, fata de ax
• +/- 0,10 m, pe intreaga latime
b) la cotele proiectului:
• +/- 0,05 m, fata de cotele de nivel ale proiectului.
Daca executia sistemului rutier nu urmeaza imediat dupa terminarea terasamentelor,
platforma va fi nivelata transversal, urmarind realizarea unui profil acoperis, in doua ape,
cu inclinarea de 4% spre marginea acestora. In curbe se va aplica deverul prevazut in
piesele desenate ale proiectului, fara sa coboare sub o panta transversala de 4%.
3.10. Acoperirea cu pamant vegetal
Cand acoperirea cu pamant vegetal trebuie sa fie aplicata pe un taluz, acesta este in
prealabil taiat in trepte sau intarit cu caroiaje din brazde, nuiele, geocelule sau prefabricate
etc., destinate a le fixa. Aceste trepte sau caroiaje sunt apoi umplute cu pamant vegetal.
Terenul vegetal trebuie sa fie sfaramat, curatat cu grija de pietre, radacini sau iarba si
umectat inainte de raspandire.
Dupa executarea stratului de pamant vegetal acesta se va insamanta fiind urmat de o
tasare cu un mai plat sau cu un rulou usor dupa care va fi udat.
Executarea lucrarilor de imbracare cu pamant vegetal este in principiu, suspendata pe
timp de ploaie.
***Este obligatoriu ca stratul vegetal sa fie intretinut prin udare pe o perioada de
cel putin o luna.***
Se recomanda ca aceste lucrari sa se ececute de regula primavara si toamna.
3.11. Drenarea apelor subterane
Antreprenorul nu este obligat sa construiasca drenuri in cazul in care apele nu pot fi
evacuate gravitational.
Lucrarile de drenare a apelor subterane, care s-ar putea sa se dovedeasca necesare,
vor fi definite prin dispozitii de santier de catre proiectant si reglementarea lor se va face,
in lipsa unor alte dispozitii ale caietului de sarcini speciale, conform prevederilor clauzelor
contractuale.
3.12. Intretinerea in timpul termenului de garantie
In timpul termenului de garantie, antreprenorul va trebui sa execute in timp util si pe
cheltuiala sa lucrarile de remediere a taluzurilor rambleurilor, sa mentina scurgerea apelor,
si sa repare toate zonele identificate cu tasari datorita proastei executii.

4. CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR

4.1. Controlul calitatii lucrarilor de terasamente

Controlul calitatii lucrarilor de terasamente consta in:
- verificarea trasarii axului, amprizei drumului si a tuturor celorlalti reperi de trasare;
- verificarea pregatirii terenului de fundatie (de sub rambleu);
- verificarea calitatii si starii pamantului utilizat pentru umpluturi;
- verificarea grosimii straturilor asternute;
- verificarea compactarii umpluturilor;
- controlul caracteristicilor patului drumului;

16
 - controlul capacitatii portante.
Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica, in registrul de laborator, a verificarilor
efectuate asupra calitatii (umiditatii) pamantului pus in opera si a rezultatelor obtinute in
urma incercarilor efectuate privind calitatea lucrarilor executate. Antreprenorul nu va trece
la executia urmatorului strat daca stratul precedent nu a fost finalizat si aprobat de
beneficiar prin intocmirea proceselor verbale de receptie calitativa a lucrarilor ce devin
ascunse. Antreprenorul va intretine pe cheltuiala sa straturile receptionate, pana la
acoperirea acestora cu stratul urmator.
4.1.1Verificarea trasarii axului, amprizei si a tuturor celorlalti reperi de trasare
Aceasta verificare se va face inainte de inceperea lucrarilor de executie a
terasamentelor urmarindu-se respectarea intocmai a prevederilor proiectului. Toleranta
admisibila fiind de +/-0.10 m in raport cu reperii pichetajului general. Pe verticala se
adminte o toleranta de +/-0.05 m.
4.1.2Verificarea pregatirii terenului de fundatie (sub rambleu)
Inainte de inceperea executarii umpluturilor, dupa curatirea terenului, indepartarea
stratului vegetal si compactarea pamantului, se determina gradul de compactare si
deformarea terenului de fundatie.
Numarul minim de probe, conform STAS 2914-89 este dat in tabelul 6.
Natura si starea solului se vor testa la minim 2000 mc umplutura.
Verificarile efectuate se vor consemna intr-un proces verbal de verificare a calitatii
lucrarilor ascunse, specificandu-se si eventuale remedieri necesare.
Deformabilitatea terenului se va stabili prin masuratori cu deflectometru cu parghii
(Bemkelman), conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie si
deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide,
indicativ CD 31-2002.
Masuratorile cu deflectometrul se vor efectua in profiluri transversale amplasate la max.
25 m unul dupa altul, in trei puncte (stanga, ax, dreapta).
La nivelul terenului de fundatie se considera realizata capacitatea portanta necesara
daca deformatia elastica corespunzatoare vehiculului etalon de 115 KN sarcina pe osie, se
incadreaza in valorile din tabelul 9, admitandu-se depasiri in cel mult 10% din punctele
masurate. Valorile admisibile ale deformatiei la nivelul terenului de fundatie in functie de
tipul pamantului de fundatie sunt indicate in tabelul 9.

Tabel 9
Tipul de pamant conform Valoarea admisibila a deformatiei
SR EN ISO 14688–2 elastice 1/100 mm
Nisip prafos, nisip argilos 350
Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos, praf 400
Argila prafoasa, argila nisipoasa, argila prafoasa nisipoasa,
450
argila
Verificarea gradului de compactare a terenului de fundatii se va face in corelatie cu
masuratorile cu deflectometrul, in punctele in care rezultatele acestora atesta valori de
capacitate portanta scazuta.
Verificarea calitatii pamantului consta in determinarea principalelor caracteristici ale
pamantului conform tabelului nr.2.
4.1.3Verificarea grosimii straturilor asternute
Va fi verificata grosimea fiecarui strat de pamant asternut la executarea rambleului.
Grosimea masurata trebuie sa corespunda grosimii stabilite pe sectorul experimental,
pentru tipul de pamant respectiv si utilajele folosite la compactare.
4.1.4Verificarea compactarii umpluturilor
Determinarile pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru fiecare strat de
pamant pus in opera.
In cazul pamanturilor coezive se vor preleva cate 3 probe de la suprafata, mijlocul si
17
baza stratului, cand acesta are grosimi mai mari de 25cm si numai la suprafata si la baza
stratului cand grosimea este mai mica de 25cm.
In cazul pamanturilor necoezive se va preleva o singura proba din fiecare punct care
trebuie sa aiba un volum de minim 1000mc, conform STAS 2914-89. Pentru pamanturile
stancoase, necoezitive materialele a caror rezistenta la forfecare este mai mare de
300kPa se pot comporta ca roci slabe; se recomanda sa fie descrise ca roci, conform SR
EN ISO 14689-1.
Verificarea gradului de compactare se face prin compararea densitatii in stare uscata a
acestor probe, cu densitatea in stare uscata maxima stabilita prin incercarea Proctor,
STAS 1913/13-83.
Verificarea gradului de compactare realizat se va face atat pentru fiecare strat cat si la
stratul superior al rambleului si la patul drumului in debleu. Aceasta verificare se va face in
minim trei puncte, repartizate stanga, ax, dreapta pentru o suprafata de 2000 mp. Aceste
puncte vor fi la cel putin 1m de la marginea platformei, situate pe o lungime de maxim
250m. In cazul in care valorile obtinute la verificari nu sunt corespunzatoare celor
prevazute in tabelul 5, se va dispune fie continuarea compactarii, fie scarificarea si
recompactarea stratului respectiv.
Nu se va trece la executia stratului urmator decat numai dupa obtinerea gradului de
compactare prescris, compactarea ulterioara a stratului ne mai fiind posibila.
Zonele insuficient compactate pot fi identificate usor cu penetrometrul sau cu
deflectometrul cu parghie.
4.1.5Controlul caracteristicilor patului drumului
Controlul caracteristicilor patului drumului se face dupa terminarea executiei
terasamentelor si consta in verificarea cotelor realizate si determinarea deformabilitatii cu
ajutorul deflectometrului cu parghie la nivelul patului drumului.
Tolerantele de nivelment admisibile impuse pentru patul drumului sunt ±0,05m fata de
prevederile proiectului. In ceea ce priveste suprafata platformei si nivelarea taluzelor,
tolerantele sunt cele aratate anterior in prezentul caiet de sarcini. Controlul topografic al
nivelmentului va fi facut pe profile din 25 in 25m.
Deformabilitatea platformei drumului este stabilita prin masuratori cu deflectometrul cu
parghie. La nivelul platformei (patului) se considera realizata capacitatea portanta
necesara daca deformatia elastica corespunzatoare sub sarcina osiei etalon de 115 KN,
are valori mai mari decat cea admisa, indicate in tabelul 9, in cel mult 10% din punctele
verificate.
Cand masurarea deformatiei elastice, cu deflectometrul cu parghie nu este posibila,
antreprenorul va putea folosi si alte metode standardizate sau agrementate, acceptate de
beneficiar.
In cazul folosirii metodei de determinare a deformatiei liniare prevazuta in STAS 2914/4-
89, frecventa incercarilor va fi de trei incercari la fiecare sectiune de drum de maxim 250m
lungime.

5. RECEPTIA LUCRARILOR
Lucrarile de terasamente vor fi supuse unor receptii pe parcursul executiei (receptii pe
faze de executie) unei receptii la terminarea terasamentelor si unei receptii finale.
5.1. Receptia pe faze de executie
In cadul receptiei pe faze (de lucrari ascunse) se va verifica daca partea de lucrari ce se
receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de documentatii
si de prezentul caiet de sarcini.
In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptie pe faze, in care se confirma
posibilitatea trecerii executiei la faza imediat urmatoare.
Receptia pe faze se efectueaza de catre beneficiar si antreprenor, iar documentul ce se
incheie ca urmare a receptiei trebuie sa poarte ambele semnaturi.

18
 Receptia pe faze se va face in mod obligatoriu la urmatoarele momente ale lucrarii:
- trasarea si pichetarea lucrarii;
- natura si calitatea terenului de fundare;
- terminarea lucrarilor pregatitoare, inclusiv decaparea stratului vegetal;
- compactarea terenului de fundatie;
- in cazul ramleurilor, pentru fiecare metru din inaltimea de umplutura si la realizarea umpluturii sub
cota stratului de forma sau a patului drumului;
- in cazul sapaturilor, la cota finala a sapaturilor;
- terminarea terasamentelor la nivelul patului drumului.
In afara acestei receptii, lucrarile de terasamente se receptioneaza, odata cu restul
lucrarilor de drumuri pe sectorul respectiv, de catre beneficiar in conformitate cu
prevederile "Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente
acestora", aprobat prin HGR nr. 273/1994 cu modificarile ulterioare.
Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de
control si comisiei de receptie la terminarea lucrarilor sau finala.
Lucrarile nu se vor receptiona daca:
- nu sunt realizate cotele si dimensiunile prevazute in proiect;
- nu este realizat gradul de compactare la nivelul patului drumului cat si pe fiecare strat in parte
(atestate de procesele verbale de receptie pe faze);
- lucrarile de scurgerea apelor sunt necorespunzatoare;
- nu s-au respectat pantele transversale si suprafatarea platformei;
- se observa fenomene de instabilitate, inceputuri de crapaturi in corpul terasamentelor, ravinari ale
taluzelor, etc.;
- nu este asigurata capacitatea portanta la nivelul patului drumului.
Neregulile constatate se vor consemna in procesul verbal incheiat, in care se va stabili
si modul de remediere.
5.2. Receptia preliminara la terminarea lucrarilor
Receptia preliminara se face la terminarea lucrarilor, pentru intreaga lucrare, conform
regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente ascestora,
aprobat cu HG 273/1994 cu modificarile ulterioare.
5.3. Receptia finala
La receptia finala a lucrarii se va consemna modul in care s-au comportat
terasamentele in perioada de garantie si daca acestea au fost intretinute corespunzator.

DOCUMENTE DE REFERINTA

SR EN ISO 14688–2:2005 Cercetari si incercari geotehnice. Identificarea si clasificarea pamanturilor. Partea 2: Principii
pentru o clasificare.
STAS 2914/4-89 Lucrari de drumuri si de cale ferata. Determinarea modulului de deformatie liniara
STAS 1709/1-90 Actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrarile de drumuri. Adancimea de inghet in
complexul rutier
STAS 1709/2-90 Actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrarile de drumuri. Prevenirea si remedierea
degradarilor din inghet – dezghet. Prescriptii tehnice.
STAS 1709/3-90 Actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrarile de drumuri. Determinarea sensibilitatii la
inghet a pamanturilor de fundare. Metoda de determinare
STAS 1913/1-82 Teren de fundare. Determinarea umiditatii
STAS 1913/3-76 Teren de fundare. Determinarea densitatii pamanturilor
STAS 1913/4-86 Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate
STAS 1913/5-85 Teren de fundare. Determinarea granulozitatii
STAS 1913/6-76 Teren de fundare. Determinarea permeabilitatii in laborator
STAS 1913/8-82 Teren de fundare. Determinarea inaltimii capilare in pamanturile necoezive. Metoda coloanei
de pamant
STAS 1913/12-88 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor fizice si mecanice ale pamanturilor cu umflari
si contractii mari
STAS 1913/13-83 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. Incercarea Proctor

19
STAS 1913/15-75 Teren de fundare. Determinarea greutatii volumetrice pe teren
STAS 7107/1-76 Teren de fundare. Determinarea materiilor organice
SR 4032-1:2001 Lucrari de drumuri. Terminologie
STAS 2916-87 Lucrari de drumuri si cai ferate. Protejarea taluzurilor si santurilor. Prescriptii generale de
proiectare
STAS 2914/4-89 Lucrari de drumuri si cai ferate. Determinarea modulului de deformatie liniara
CD 31-2002 Normativ pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a
drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide
SR EN ISO 14689-1:2004 ver.eng. Cercetari si incercari geotehnice. Denumire si clasificarea rocilor. Partea 1: Denumire si
descriere
HGR 272/1994 Regulamentul privind controlul de stat al calitatii in constructii
HGR 273/1994 Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora
C 56-2002 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente
BTR publicata de CNADNR Caiete de sarcini generale utilizabile la lucrarile de reabilitare si constructie de drumuri publice

20
 B. STRAT DE BALAST SI/SAU BALAST AMESTEC
OPTIMAL

1. GENERALITATI

1.1. Obiect si domeniul de aplicare

Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind executia si receptia
straturilor de fundare din balast sau balast amestec optimal din sistemele rutiere ale
drumurilor si ale strazilor.
La executia stratului de balast se vor respecta si prevederile tehnice mentionate in:
- STAS 6400 - Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatie. Conditii tehnice generale de calitate
- SR 662 - Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera. Conditii tehnice generale de calitate

1.2. Prevederi generale

Stratul de fundatie din balast sau balast amestec optimal se realizeaza intr-unul sau mai
multe straturi, in functie de grosimea stabilita prin proiect si variaza conform prevederilor
STAS 6400-84 intre 15cm si 30cm.
Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice
corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale si prin colaborare cu un laborator
autorizat, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului
caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea beneficiarului (dirigintelui de santier)
verificari suplimentatre fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.
In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul va
dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.
Rezultatele tuturor masuratorilor, determinarilor si verificarilor specificate vor fi tinute la
zi in documentatia de executie a santierului.

2. MATERIALE FOLOSITE

2.1. Agregate naturale

Pentru executia stratului de fundatie se vor utiliza balast sau balast amestec optimal cu
granula maxima 63 mm.
Balastul utilizat trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile in aer, apa sau inghet, nu
trebuie sa contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi
vegetale) sau elemente alterate (SR 662). In conformitate cu prevederile SR 662 balastul
si balastul amestec optimal trebuie sa indeplineasca caracteristicile calitative aratate in
tabel 1:
Tabel 1
CONDITII DE ADMISIBILITATE
METODE DE
COMPLETAREA SISTEMULUI
CARACTERISTICI AMESTEC FUNDATII VERIFICARE
RUTIER LA INGHET-DEZGHET
OPTIMAL RUTIERE CONFORM
– STRAT DE FORMA
Sort 0-63 0-63 0-63
Continut de fractiuni %
Sub 0.02mm max3 max3 max3
Sub 0.2mm 4-10 3-18 3-33 SR 662
0-1mm 12-22 4-38 4-35 SR EN 933-1
0-4mm 26-38 16.57 16-72
0-8mm 35-50 25-70 25-80
0-16mm 48-65 37-82 37-66
0-25mm 60-75 50-90 50-90

21
 CONDITII DE ADMISIBILITATE
METODE DE
COMPLETAREA SISTEMULUI
CARACTERISTICI AMESTEC FUNDATII VERIFICARE
RUTIER LA INGHET-DEZGHET
OPTIMAL RUTIERE CONFORM
– STRAT DE FORMA
Sort 0-63 0-63 0-63
0-50mm 85-92 80-98 80-98
0-63mm 100 100 100
Granulozitate Conform fig.2 din
SR 662:2002
Coeficient de
- 15 15
neuniformitate SR 662
Echivalent de nisip SR EN 933-1
30 30 30
(EN) minim SR EN 933-8
Uzura cu masina tip SR EN 1097-2
Los Angeles (LA) 30 50 50
%max

Site cu ochiuri patrate conform SR EN 933-2, mm

(da =0.80dØ)

31.5
0.02

0.03

0.05
0.06
0.07
0.01

0.08
0.09
0.04

100
0.2

0.8
0.1

0.3

0.4
0.5
0.6
0.7

0.9

60
20

40

50
63
18

25

30

70
80
90
10
x

4
5
6
7
8
9
3
1
98
100
90 92
90 86 85
80 82 80
80
75
72
70
70 65
Treceri % de masa

60
60 57
53
50 50
50 48

40 38 38 37
33 35
30 26
22 25
20 18 18

10 12
10
4 4
0
11.25
10.0
1.25

12.5

62.5
3.15

6.25
3.75

8.75

78.8
2.5

5.0

7.1
8.0

16
20

50
25
31

71
40
1

Domeniul balastului pentru fundatii rutiere Domeniul balastului amestec optimal Domeniul balastului pentru completarea sistemului rutier la
inghet-dezghet ,strat de forma,etc

Site cu ochiuri patrate ,mm Ciururi cu ochiuri rotunde Ø,mm

(dØ=1.25d )
Scari logaritmice

Figura 2 -Zone granulometre prescrise pentru

balasul amestec optim din straturi de fundatii

Balastul amestec optimal se poate obtine fie prin amestecarea sorturilor 0-8, 8-16, 16-
25, 25-63, fie direct din balast daca indeplineste conditiile din tabelul 1.
Limitele de granulozitate ale agregatului total in cazul balastului amestec optimal sunt
prezentate in tabelul 2.
Tabel 2
Domeniu de Limita
Treceri in % din greutate prin sitele sau ciururile cu dimensiuni de ….mm
granulozitate 0.02 0.2 1 4 8 25 63
Inferioara 0 4 12 28 35 60 100
0-63
Superioara 3 10 22 38 50 75 100
Agregatul (balast sau balast amestec optimal) se va aproviziona din timp in depozite
intermediare pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestuia.
Aprovizionarea la locul de punere in opera se va face numai dupa efectuarea testelor
de laborator complete pentru a se verifica daca agregatele din depozit e indeplinesc
cerintele prezentului caiet de sarcini si numai dupa aprobarea beneficiarului.
Laboratorul executantului va tine evidenta calitatii balastului sau a balastului amestec
optimal aprovizionat astfel:

22
 - intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor;
- intr-un registru (registru pentru incercarea agregatelor) rezultatele determinarilor efectuate de
laborator.
Depozitatrea agregatelor se va face in depozite deschise dimensionate in functie de
cantitatea necesara si de esalonarea lucrarilor.
In cazul in care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea si depozitatrea
acestora se va face astfel incat sa se evite amestecarea materialelor din surse diferite.
Fiecare lot de agregate aprovizionat va fi insotit de documentul de cerificare a calitatii si
de raporte de incercari.
In cazul in care la verificarea calitatii balastului sau a balastului amestec optimal
aprovizionat, granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor din tabelul 1, acesta se
corecteaza cu sorturile granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative
prevazute.
2.2. Apa
Apa necesara compactarii stratului de balast poate sa provina din reteaua publica sau
din alte surse, dar trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- sa fie limpede si sa nu contina suspensii organice sau anorganice (mil, argila);
- sa nu aiba gust si miros pronuntat;
- sa corespunda caracteristicilor chimice conform SR EN 1008.
Verificarea se va face la un laborator de specialitate.

3. CONTROLUL CALITATII BALASTULUI INAINTE DE UTILIZARE

Controlul calitatii se face de catre Antreprenor prin laborul sau, in conformitate cu
prevederile cuprinse in tabelul 3:
Actiunea, procedeul de
verificare sau caracteristici
ce se verifica
Examinarea datelor inscrise in
certificatul de calitate sau
certificatul de garantie
-Determinarea granulometrica
-Echivalentul de nisip
-Neomogenitatea balastului
Umiditate
Rezistenta la uzura cu masina
Los Angeles (LA)
Tabel 3
Frecventa minima Metoda de
determinare
La aprovizionare La locul punerii in opera
conform
La fiecare lot
- -
aprovizionat
O proba la fiecare lot
aprovizionat de 500 SR EN 933-1
tone, pentru fiecare - SR EN 933-8
sursa si pentru fiecare SR 662
sort (daca este cazul)
O proba pe schimb (si sort)
inainte de inceperea
- lucrarilor si ori de cate ori se SR EN 1097-3
observa o schimbare cauzata
de conditii meteo
O proba la fiecare lot
aprovizionat pentru
- SR EN 1097/2
fiecare sursa (sort) la
fiecare 5000 tone

4. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE

4.1. Caracteristicile optime de compactare

Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale balastului amestec optimal
se stabilesc de catre un laborator de specialitate acreditat, inainte de punerea in opera a
materialului, astfel:
Prin incercarea Proctor modificata (PM), conform SR EN 13286 se stabileste:
- ρuscd max P.M. - greutate volumica in stare uscata, exprimata in g/cm3
- Wopt P.M. - umiditatea optima de compactare, exprimata in %

23
 4.2. Caracteristicile efective de compactare
Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe probe
prelevate din lucrare si anume:
- ρd ef – greutatea volumica in stare uscata efectiva (g/cm3)
- Wef – umiditatea efectiva de compactare (%)

Gradul de compactere D se va stabili cu formula:

ρd ef
D= ------------------ X 100
ρmax P.M.
La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare
conform cu prevederile prezentului caiet de sarcini.

5. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI

5.1. Masuri preliminare

Executarea stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal va incepe numai
dupa:
- receptionarea lucrarilor de terasamente sau de executie a stratului de forma;
- verificarea si reglarea utilajelor si dispozitivelor necesare punerii in opera a balastului sau a
balastului amestec optimal;
- executia lucrarilor de drenare a apelor din fundatii (drenuri transversale de acostament, drenuri
longitudinale sub acostament sau sub rigole, racordurile stratului de fundatie la acestea, alte lucrari
prevazute in acest scop)
In cazul straturilor de fundatie prevazute pe intreaga platforma a drumului, cum este
cazul la autostrazi sau la lucrarile la care drenarea apelor este prevazuta a se face printr-
un strat drenant continuu, se va asigura in prealabil posibilitatea evecuarii apelor in orice
punct al traseului, la cel putin 15 cm deasupra santului sau in cazul rambleelor deasupra
terenului.
In cazul in care exista mai multe surse de aprovizionare cu balast se vor lua masuri de
evitare a amestecarii agregatelor si de delimitare a sectoarelor de drum in functie de sursa
folosita, acestea fiind consemnate in registrul de santier.
5.2. Experimentarea punerii in opera a balastului sau a balastului amestec
optim
Inainte de inceperea lucrarilor, Antreprenorul este obligat sa efectueze o experimentare
pe un tronson de proba in lungime de minim 30m si o latime de cel putin 3.40m (dublul
latimii utilajului de compactare)
Experimentarea are ca scop, stabilirea in conditii de executie curenta pe santier, a
componentei atelierului de compactare si a modului de actionare a acestuia, pentru
realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini, precum si reglarea utilajelor
de raspandire pentru pentru realizarea grosimii din proiect si pentru o suprafatare corecta.
Compactarea de proba pe tronsonul experimental, se va face in prezenta beneficiarului,
efectuandu-se controlul compactarii prin incercari de laborator stabilite de comun acord si
efectuate de un laborator de specialitate.
In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, antreprenorul va
trebui sa realizeze o noua incercare, dupa modificarea grosimii stratului sau a tipului
utilajului de compactare folosit.
Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume:
- grosimea maxima a stratului de balast pus in opera
- conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si intensitatea de
compactare a utilajului)
• Intensitarea de compactare = Q / S; unde,
• Q – volumul de balast pus in opera in unitatea de timp (ora, zi , schimb) exprimat in mc

24
 • S – suprafata compactata in intervalul de timp dat, exprimata in mp.
Partea din tronsonul experimental cu cele mai bune rezultate va servi ca sector de
referinta pentru restul lucrarii.
Caracteristicile obtinute pe acest tronson se vor consemna in registrul de santier pentru
a servi la urmarirea calitatii lucrarilor ce se vor executa.
5.3. Punerea in opera a balastului sau a balastului amestec optimal
Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul sau balastul amestec
optimal intr-unul sau doua straturi, in functie de grosimea prevazuta in proiect si de
grosimea optima de compactare stabilita pe tronsonul experimental.
Descarcarea balastului se va face prin basculare, de preferinta din mers.
Imprastierea si nivelarea se face cu autogrederul sau buldozerul, evitandu-se pe cat
posibil manipularile repetate in vederea evitarii segregarii. Asternerea si nivelarea se face
la sablon, cu respectarea latimilor si pantelor prevazute in proiect.
Cantitatea de apa necesara pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se
stabileste de laboratorul de santier.
Se determina umiditatea balastului asternut inainte de compactare in mini 3 puncte la
250m banda sau la1000m2 suprafata si se compara valoarea obtinuta cu valoarea
umiditatii optime de compactare stabilita in laborator. Umiditatea obtinuta trebuie sa fie
egala cu Wop +/-1.
In cazul in care valorile umiditatii balastului sunt mai mici decat limita inferioara
domeniului optim de compactare, caz intalnit in perioadele de timp cu insolatie puternica si
temperaturi atmosferice ridicate, este necesar sa se adauge apa. In acest sens, functie de
debitul asigurat, se vor stabili pentru cisterna prevazuta sa execute operatia, viteza de
deplasare si numarul de treceri necesar.
In cazul in care valorile umiditatii balastului sunt mai mari decat limita superioara a
domeniului optim, caz intalnit in perioadele de precipitatii abundente sau la utilizarea
agregatelor imediat dupa extragerea din balastiera, operatia de compactare se va incepe
numai dupa pierderea partiala a apei, astfel incat umiditatea de compactare sa se situeze
in domeniul optim.
Agregatele se umezesc prin stropire cu apa, uniform, evitandu-se supraumezirea locala.
Compactarea straturilor de balast sau de balast amestec optimal se face cu atelierul de
compactare stabilit pe tronsonul experimental respectandu-se componenta atelierului,
viteza utilajelor de compactare, tehnologia si intensitatea de compactare (Q / S).
Pe drumurile pe care stratul de fundare nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei
acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu stratul de fundatie, astfel ca
acesta sa fie permanent incadrat de acostamente, asigurandu-se totodata si masurile de
evacuare a apelor conform pct. 5.1.
Compactarea incepe de la margine in sensul lungimii asternute, avansand progresiv
catre axul strazii, prin treceri succesive. Fasiile succesive trebuie sa se suprapuna pe
minimum 20cm. Inversarea sensului de mers al utilajelor de compactare se va realiza lin
pentru a se evita valurirea suprafetei; de asemenea, la terminarea compactarii fiecare
punct al suprafetei va fi supus aproximativ aceluiasi numar de treceri. Se vor evita mersul
serpuit si intoarcerile utilajelor de compactare pe suprafata stratului.
Dupa primele treceri ale utilajului de compactare se verifica uniformitatea suprafetei
stratului si realizarea pantelor transversale prevazute in proiect, efectuandu-se eventualele
modificari, completari si inlocuiri de materiale in zonele cu segregari, astfel incat dupa
terminarea compactarii sa se asigure grosimea si suprafata corespunzatoare stratului.
Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie sau care raman
dupa compactare se corecteaza cu material de aport si se recompacteaza. Suprafetele cu
denivelari mai mari de 4cm se completeaza, se niveleaza si apoi se compacteaza din nou.
Este interzisa folosirea balastului inghetat si asternerea balastului pe patul acoperit cu
zapada sau cu pojghita de gheata.

25
 5.4. Controlul calitatii compactarii balastului sau a balastului amestec
optimal
Calitatea balastului pus in opera se verifica pe toata durata executiei lucrarilor.
In timpul executiei stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal se vor
face, pentru verificarea compactarii, incercarile si determinarile conbform tabelului 4:
Tabel 4
DETERMINAREA, PROCEDEUL
DE VERIFICARE SAU FRECVENTE MINIME LA LOCUL DE METODE DE
CARACTERISTICA, CARE SE PUNERE IN OPERA VERIFICARE CONFORM
VERIFICA
Incercare Proctor Modificata - SR EN 13286-2
Determinarea umiditatii de Zilnic, dar cel putin un test la fiecare 250m
SR EN 1097-3
compactare si corelatia umiditatii de banda de circulatie
Determinarea grosimii stratului Minim 3 probe la o suprafata de 2000mp
-
compactat
Verificarea realizarii intensitatii de
Zilnic -
compactare Q / S
Determinarea gradului de Zilnic, in minim 3 puncte pentru suprafete <
compactare prin determinarea 2000mp si minim 5 puncte pentru suprefete STAS 9850
greutatii volumice in stare uscata > 2000mp de strat
Determinarea capacitatii portante la In cate doua puncte situate in profiluri
nivelul superior al stratului de transversale la distante de 10m unul de altul, Normativ CD 31-2002
fundatie pentru fiecare banda cu latime de 7,5m
Capaciatea portanta la nivel superior al stratului de balast sau de balast amestec
optimal se determina prin masuratori cu deflectometrul cu parghie, conform Normativului
pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor
cu structuri rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31-2002.
Laboratorul antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului
executat:
- compozitia granulometrica a balastului utilizat
- caracteristicile optime de compactare obtinute prin metoda Proctor modificat (umiditate optima,
densitate maxima uscata)
- caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portanta).

6. CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE

6.1. Elemente geometrice

Verificarea elemetelor geometrice se face pe baza datelor din proiect si cu respectarea
prevederilor din STAS 6400-84.
Grosimea stratului de fundare din balast sau din balast amestec optimal trebuie sa fie
egala cu cea din proiect. Grosimea stratului se stabileste prin sondare cu tija metalica
gradata, la fiecare 200m de strat executat. Grosime stratului de fundatie este media
masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum prezentat receptiei. Abaterea limita a
grosimii stratului este de maximum +/-20mm.
Latimea stratului de balast sau balast amestec oprtimal este cea prevazuta in proiect,
iar abaterile limita la latime pot fi de ±5cm. Verificarea latimii executate se va face in
dreptul profilelor transversale ale proiectului.
Panta transversala a fundatiei de balast sau balast amestec optimal este cea a
imbracamintii sub care se executa, prevazuta in proiect.
Denivelarile admise sunt cu +/- 0.5cm diferite de cele admise pentru imbracamintea
respectiva si se masoara la fiecare 25m distanta.
Declivitatile in profil longitudinal vor respecta prevederile proiectului. Abaterile limita pot
fi de +/-10mm.
6.2. Conditii de compactare
Straturile de fundatie din balast sau balast amestec optimal, trebuie compactate pana la
realizarea gradelor de compactare minime prezentate in tabelul 5, rezultate din densitatea
26
maxima in stare uscata determinata prin incercarea Proctor modificata conform SR EN
13286-2.
Tabel 5
Clasa tehnica Categoria Gradul de compactare a balastului
a drumului strazii In 95% din punctele de masurare In toate punctele de masurare
I, II, III I, II, III 100% min.98%
IV, V si platforme IV min.98% min.95%
Capacitatea portanta la nivel superior al stratului de fundatie se considera realizata
daca valorile deflexiunilor masurate nu depasesc valoarea deflexiunilor admisibile aratate
in tabelul 6.
Masuratorile cu deflectometrul se vor efectua in profiluri transversale amplasate la max.
25 m unul dupa altul, in trei puncte (stanga, ax, dreapta).
Tabel 6
Valorile deflexiunii admisibile
Grosimea stratului
Stratul superior al terasamentelor alcatuit din:
de fundatie din
Strat de forma Pamanturi de tipul (conform SR EN ISO 14688–2)
balast sau
Praf nisipos, praf Argila prafoasa, argila
amestec optimal Conform STAS Nisip prafos,
argilos – nisipos, nisipoasa, argila
h(cm) 12253-84 nisip argilos (P3)
praf argilos (P4) prafoasa nisipoasa (P5)
10 185 323 371 411
15 163 284 327 366
20 144 252 290 325
25 129 226 261 292
30 118 206 238 266
35 109 190 219 245
40 101 176 204 227
45 95 165 190 213
50 89 156 179 201
Masuratorile de capacitate portanta se vor efectua in conformitate cu CD 31-2002.
Interpretarea masuratorilor cu deflectometrul cu parghie tip Benkerman efectuate in
scopul verificarii calitatii executiei lucrarilor de fundatii, se va face prin examinarea modului
de variatie la suprafata stratului de fundatie, a valorii deflexiunii corespunzatoare vehicului
etalon (cu sarcina pe osia din spate de 115 KN) si a valori coefientului de variatie (Cv).
Uniformitatea executiei este satisfacatoare daca, la nivelul superior al stratului de
fundatie, valoarea coeficientului de variatie este sub 35%.
6.3. Caracteristicile suprafetei stratului de fundatie
Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul latei 3.00m
lungime astfel:
• in profil longitudinal, masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si nu pot fi
mai mari de +/- 2.0cm;
• in profil transversal, verificarea se face in dreptul profilelor aratate in proiect si nu pot fi mai
mari de +/- 1.0cm.
In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet de sarcini
se va face corectarea suprafetei fundatiei.

7. RECEPTIA LUCRARILOR

7.1. Receptia pe faze

Receptia pe faze se efectueaza la terminarea executiei unui strat de balast si inainte de
executarea unui strat imediat superior. Cu aceasta ocazie se verifica respectarea
proceselor tehnologice aplicate in executie, latimi, grosimi, pante transversale si
capacitatea portanta la nivelul stratului executat.
Se verifica exactitatea rezultatelor determinarilor inscrise in registrele de laborator.
Se incheie proces verbal de receptie conform reglementarilor legale in vigoare,
specificandu-se eventualele remedieri necesare. Nu se trece la executarea stratului
urmator pana cand nu se executa eventualele remedieri.

27
 7.2. Receptia preliminara
Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie
si calitative impuse de proiect si caietul de sarcini precum si constatarile consemnate pe
parcursul executiei de catre organele de control.
In urma acestei receptii se incheie “Procesul verbal de receptie preliminara”.
7.3. Receptia finala
Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face in
conditiile respectarii prevederilor legale in vigoare precum si a prevederilor din prezentul
caiet de sarcini.

DOCUMENTE DE REFERINTA

STAS 6400-84 Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatie. Conditii tehnice generale de calitate
SR 662:2002 Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera. Conditii tehnice de calitate
STAS 1913/5-85 Teren de fundare. Determinarea granulozitatii
STAS 1913/13-83 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. Incercarea Proctor
SR EN 13286-2:2011 Amestecuri de agregate netratate si tratate cu lianti hidraulici. Partea 2: Metode de incercare
pentru determinarea in laborator a masei volumice de referinta si a continutului de apa.
Compactare Proctor
STAS 1913/15-75 Teren de fundare. Determinarea greutatii volumetrice, pe teren
STAS 9850-89 Lucrari de imbunatatiri funciare. Verificarea compactarii terasamentelor
SR EN 932 Incercari pentru determinarea caracteristicilor generaleale agregatelor
SR EN 933-1:2012 Incercari pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 1:
Determinarea granulozitatii - Analiza granulometrica prin cernere
SR EN 933-9:2009 Incercari pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 9: Evaluarea
partilor fine. Incercare cu albastru de metilen
SR EN 933-8:2012 Incercari pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 8: Evaluarea
partilor fine. Determinarea echivalentului de nisip
SR EN 933-4:2008 Incercari pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 4:
Determinarea formei particulelor. Coeficient de forma
SR EN 933-7:2001 Incercari pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 7:
Determinarea continutului de elemente cochiliere. Procent de cochili in agregate
SR EN 1097-2 Incercari pentru determinarea caracteristicilor mecanice si fizice ale agregatelor.
SR EN 1097-3 Incercari pentru determinarea caracteristicilor mecanice si fizice ale agregatelor. Partea 3:
Metode pentru determinarea masei volumice in vrac si a porozitatii intergranulare
SR EN 1008:2003 Apa de preparare pentru beton. Specificatii pentru prelevare, incercare si evaluare a aptitudinii
de utilizare a apei, inclusiv a apelor recuperate din procese ale industriei de beton, ca apa de
preparare pentru beton
STAS 4606-80 Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali. Metode de incercare
SR EN ISO 14688-2:2005 Cercetari si incercari geotehnice. Identificarea si clasificarea pamanturilor. Partea 2: Principii
pentru o clasificare
CD 31-93 Normativ pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a
drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide.
HGR 272/1994 Regulamentul privind controlul de stat al calitatii in constructii
HGR 273/1994 Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora
C 56-2002 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente
BTR publicata de CNADNR Caiete de sarcini generale utilizabile la lucrarile de reabilitare si constructie de drumuri publice

28
 C. BORDURI PREFABRICATE DIN BETON

1. GENERALITATI

1.1. Obiect si domeniul de aplicare

Prezentul caiet de sarcini se refera la caracteristicile calitative pe care trebuie sa le
indeplineasca elementele prefabricate – bordurile - utilizate pentru incadrarea partii
carosabile, a spatiilor verzi si trotuareler, precum si la modul lor de montare.
1.2. Prevederi generale
Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice
corespunza-toare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale si prin colaborare cu un laborator
autorizat, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului
caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea dirigintelui de santier verificari
suplimentatre fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.
In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul va
dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.

2. MATERIALE FOLOSITE

2.1. Forma si dimensiunile bordurilor

Tipurile si dimensiunile bordurilor sunt de regula cele prevazute in tabelul 1 si in fig.1.
La executia lucrarilor se vor folosi bordurile cu dimensiunile prevazute in detaliile de
executie ale proiectului tehnic; schimbarea tipului de bordura folosit se poate face doar cu
acceptul scris al proiectantului.

29
 Tabel 1
Titlu Latimea b+/-2 Inaltimea h +/- Lungimea Utilizari
5 l +/-5
B3 200 250 500 - incadrarea partii carosabile
B3.1 200 250 100
B3.2 200 250 200
B6 200 250 500
B7 200 250 500
RD 250 250 500
RS 250 250 500
ER 500 250 250
B1 100 150 500 - chenarele spatiilor verzi
B2 120 250 500
B4 50 200 500
B5 100 150 500
BC 100 200 500
B8 120 130 500

2.2. Conditii de admisibilitate ale bordurilor

Bordurile utilizate trebuie sa aiba dimensiunile prevazute in detaliile de executie si vor
indeplini conditiile tehnice prevazute in tabelul 2, conform prevederilor SR EN 1340.

Caracteristica
Aspect vizual
Grosime strat de finisare
Rezistenta la incovoiere
Forma si dimensiuni
Rezistenta la uzura
Absortia de apa
Rezistenta la inghet-dezghet
cu saruri de dezghet
Tabel 2
Criterii de admisibilitate conform
SR EN 1340:2004
Fata bordurii nu trebuie sa prezinte defecte cum sunt: crapaturi, exfolieri sau
delaminari.
Min.4 mm. Particulele izolate de agregat care patrund prin stratul de finisare
trebuie ignorate.
Trebuie sa fie mai mare decat valoarea clasei, adica:
> 2,8 Mpa pentru clasa 1 cu marcare S;
> 4,0 Mpa pentru clasa 2 cu marcare T;
> 4,8 Mpa pentru clasa 3 cu marcare U.
Dimensiunile de fabricatie trebuie sa fie cele declarate de catre producator.
Abateri admise :
- lungime : ± 1% pana la cel mai apropiat milimetru, cu un minim de 4 mm si nu
mai mare de 10 mm;
-pentru fete vazute : ± 3% pana la cel mai apropiat milimetru, cu un minim de 3
mm si nu mai mare de 5 mm;
-pentru alte parti: ± 5% pana la cel mai apropiat milimetru cu un minim de 3 mm
si nu mai mare de 10 mm.
Diferenta dintre oricare doua masuratori ale aceleiasi dimensiuni a unei singure
borduri trebuie sa fie ≤ 5 mm.
≤ 18000 mm3 / 5000 mm 2
< 6 % din masa
Pierderea de masa dupa incercare:
≤ 1,0 kg/mp, ca medie cu nici o valoare individuala > 1,5 kg/mp.

3. REGULI PENTRU VERIFICAREA CALITATII

Verificarea calitatii bordurilor se va face de catre constructor, prin examinarea
documentelor de certificare a calitatii emis de catre producatorul acestora, pentru fiecare
lot aprovizionat.
Pentru fiecare lot aprovizionat se vor verifica aleator 1bordura la 500buc aprovizionate
dimensiunile si marimea stirbiturilor. Acestea masuratori se vor executa cu instrumente
obisnuite de masurare, iar verificarea denivelarii si a culorii se face vizual.
La solicitarea beneficiarului contra cost se pot face si urmatoarele incercari
suplimentare:
Determinarea rezistentei la incovoiere - conform prevederilor SR EN 1340, pe 3 borduri
de proba tinute in prealabil timp de 3 zile invelite in carpe ude si bagate in nisip umed.
30
 Determinarea rezistentei la uzura se efectueaza conform SR EN 1340, considerand ca
rezultat, media rezultatelor obtinute pe 3 borduri.
Incercarea la inghet-dezghet se efectueaza conform prevederilor SR EN 1340.

4. LIVRARE, MARCARE, DEPOZITARE SI TRANSPORT

Bordurile, marcate in prealabil conform prevederilor mentionate in SR EN 1340, vor fi
expediate numai dupa 28 de zile de la confectionare. Fiecare livrare va fi insotita de un
certificat de calitate eliberat de producator.
Bordurile din beton se transporta paletizat.
Incarcarea in mijloacele de transport se face mecanizat, cu motostivuitirul sau cu
instalatii de ridicat echipate cu dispozitiv tip furca. Daca nu se dispune de aceste
dispozitive manipularea bordurilor se va face manual.
Este interzis transportul bordurilor in vrac si descarcarea acestora prin basculare sau
aruncare. Se recomanda evitarea socurilor in timpul tansportului.
Paletii cu borduri se depoziteaza pe suprafete plane, de preferinta betonate, fara
denivelari sau tasari neuniforme.

5. MONTAREA
Prima operatiune consta in efectuarea trasarii si a cotarii lucrarilor cu sfoara si tarusi
metalici.
Latimea sapaturii pentru fundatia bordurii va fi egala cu latimea elementului, majorata
cu 0,20 m. Fundul sapaturii este adus cu grija la cotele stabilite prin proiect si este
compactat, daca este nevoie, ca sa ajunga la 95% din densitatea optima Proctor normal.
In cazul executiei unei sapaturi mai adanci fata de cota prescrisa, Antreprenorul trebuie sa
compenseze diferenta, prin cresterea grosimii fundatiei bordurii.
Bordurile prefabricate din beton se monteaza pe o fundatie din beton de ciment C12/15
de 15cm grosime in cazul bordurilor mari, si de 10cm in cazul bordurilor mici, in
conformitate cu detaliile de executie din proiectul tehnic.
Bordurile sunt asezate la nivel si aliniate cu ajutorul unui cican de cauciuc.
Modul de preparare a betonului pentru fundatie si a mortarului pentru rostuire, precum
si conditiile tehnice si de calitate ale materialelor care intra in componenta acestora se
regasesc in:
- Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat. Partea
1: Producerea betonului NE 012-1:2007
- Normativ pentru producerea betonului si executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton
precomprimat. Partea 2: Executarea lucrarilor din beton NE 012/2
- caietul de sarcini “Betoane si mortare de ciment”.
Rosturile dintre borduri vor avea cel mult 2cm si se vor rostui cu mortar M50.
Bordurile se vor aseza conform proiectului, la cotele stabilite prin detaliile de executie.
Tolerantele admise la montarea bordurilor vor fi mai mici de 5mm fata de cotele
precizate in profilele transversale corespunzatoare si in profilul in lung.

6. Verificarea executiei lucrarilor

Inainte de turnarea betonului in vederea montarii bordurilor se va verifica planeitatea
suprafetei si ca aceasta sa fie bine compactata.
Dupa montarea bordurilor se verifica daca cota din proiect corespunde cu cota
executata. In acest sens se vor executa masuratori din 10 in 10m acceptandu-se o
diferenta de maxim ±5mm. Nu se accepta ca diferenta intre bordurile invecinate sa fie mai
mare de ±1mm.

31
 7. RECEPTIA LUCRARILOR
Lucrarile de montare a bordurilor vor fi supuse unor receptii pe parcursul executiei
(receptii pe faze de executie).
In cadrul receptiei pe faze de executie (de lucrari ascunse) se va verifica de catre
diriginte de santier si executant daca partea de lucrari ce se receptioneaza s-a executat
conform proiectului si atesta conditiile impuse de documentatia de executie si prezentul
caiet de sarcini.
In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptie pe faze (proces verbal de
receptie calitativa a lucrarilor ce devin ascunse), in care se confirma posibilitatea trecerii
executiei la faza imediat urmatoare.
Receptia pe faza determinanta, stabilita prin proiect, se efectueaza conform
Regulamentului privind controlul de stat al calitatii lucrarilor de constructii, aprobat prin
HGR nr. 272/1994, atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatii sunt complet
terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile din aceasta
procedura. Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de
executie si calitative impuse de proiect si caietul de sarcini precum si constatarile
consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control. In urma acestei receptii
se incheie “Proces Verbal”.
In afara acestor receptii, lucrarile se receptioneaza o data cu restul lucrarilor de drumuri
pe sectorul respectiv, de catre dirigintele de santier in conformitate cu prevederile
"Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora",
aprobat prin HGR nr. 273/1994.
Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de
control si a comisiei de receptie pe faza.

DOCUMENTE DE REFERINTA

SR EN 1340:2004/AC:2006 Elemente de borduri de beton. Conditii si metode de incercari

NE 012-1:2007 Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton
precomprimat. Partea 1: Producerea betonului
NE 012/2:2010 Normativ pentru producerea betonului si executarea lucrarilor din beton, beton armat si
beton precomprimat. Partea 2: Executarea lucrarilor din beton
HGR 272/1994 Regulamentul privind controlul de stat al calitatii in constructii
HGR 273/1994 Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora
C 56-2002 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii
aferente
BTR publicata de CNADNR Caiete de sarcini generale utilizabile la lucrarile de reabilitare si constructie de drumuri
publice

32
 D. ELEMENTE PREFABRICATE - PAVAJE

1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE

Prezentul caiet de sarcini contine prescriptiile tehnice, de calitate si de executie, privind
realizarea pavajului cu elemente prefabricate realizate din beton cu marci superioare,
pentru partea carosabila si trotuare.

2. PREVEDERI GENERALE
Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice
corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul va tine evidenta zilnica a conditiilor de executie, a suprafetei realizate din
elementele prefabricate din beton pentru trotuare, a incercarilor efectuate si a rezultatelor
obtinute.
In cazul in care se constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneiciarul va
dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.

3. NATURA SI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE

3.1. Elemente prefabricate din beton

Elementele prefabricate pentru trotuare sunt executate din beton in ateliere specializate
prin procedeul de vibro-presare in matrite de diferite forme prin respectarea normelor
impuse de SR 6978:1995.
Acestea au grosimea variabila (2,5 - 10 cm), functie, de tipul de pavaj si de producator.
Se va utiliza pavajul care are aceeasi grosime cu cea specificata in detalii de executie
din cadrul proiectului.
Pavajul aprovizionat in vederea punerii in opera, trebuie sa fie insotit de certificate de
calitate si de conformitate emise de producator, care trebuie sa garanteaze faptul ca
modul de fabricare si calitatea acestora este conform standardelor si normativelor in
vigoare.
Nu se vor pune in opera dalele ciobite sau care nu respecta dimensiunile prevazute in
fisa tehnica a produsului.
3.2. Nisip
Nisipul sortat spalat de rau sau lacuri 0-4mm pentru stratul de poza pe care urmeaza sa
fie asezate elementele prefabricate va respecta conditiile prevazuta in SR 662:2002.
Pentru umplerea rosturilor se va utiliza nisip sortat nespalat de rau sau lacuri 0-4mm.
3.3. Apa
Apa utilizata la stropirea nisipului poate sa provina din reteaua publica.
In timpul utilizarii pe santier se va evita ca apa sa se polueze cu detergenti, materii
organice, uleiuri vegetale, argile, etc.

4. PUNEREA IN OPERA

4.1. Transportul
Elementele prefabricate se vor transporta in stive, pe mai multe randuri, pe paleti din
lemn. Acestea vor fi legate impreuna pentru a nu se rasturna in timpul manipularilor
(incarcare, descarcare) sau in timpul transportului.
Incarcarea si descarcarea in mijloacele de transport se face mecanizat, cu

33
motostivuitorul sau cu instalatii de ridicat echipate cu dispozitiv tip furca.
La locul de punere in opera se vor transporta cu roaba.
4.2. Montarea
Alcatuirea si dimensionarea stratului de fundatie trebuie sa se faca conform STAS 6400,
respectiv, conform caietului de sarcini corespunzator acestui strat.
Dupa executarea incadrarilor si verificarea fundatiei, se va asterne si nivela un strat de
nisip, cu respectarea pantelor longitudinale si transversale necesare. Acesta va avea
grosimea de 3-5cm dupa pilonare. Apoi se asterne un al doilea strat de nisip afanat, in
care se aseaza pavelele. Asezarea pavajului se face cu 2 cm mai sus decat cota finala a
pavajului. Se recomanda ca inceperea asezarii elementelor sa inceapa dintr-un colt de
90º. Acesta va asigura o linie dreapta si va reduce nevoia de taiere a elementelor.
Montarea se va face element langa element, fixandu-se prin batere cu ciocanul de
cauciuc, pana la realizarea suprafetei sub sablon. Taierea la margini se face cu ghilotina
sau cu discul diamantat. Dupa asezare se face prima batere cu maiul, fara sa se
stropeasca cu apa, batandu-se bucata cu bucata, verificandu-se suprafata cu dreptarul si
sablonul si corectandu-se eventualele denivelari. Se imprastie apoi nisip pe toata
suprafata pavajului, se stropeste abundent cu apa si se freaca cu peria, impingandu-se
nisipul in rosturi, pana la umplerea lor.
Dupa aceasta operatie se executa a doua batere cu maiul sau cu ajutorul unei placi
vibrante pe suprafata careia a fost montat in prealabil o banda din cauciuc.
Neregularitatile ramase dupa aceasta operatie se suprima prin scoaterea pavelelor si
revizuirea grosimii stratului de nisip, adaugandu-se sau scotandu-se material.
In final se vor umple rosturile cu nisip fin si se va curati suprafa de surplusul de nisip.
4.3. Verificarea executiei lucrarilor
Inainte de asternerea stratului de nisip se verifica cota stratului suport, aceasta neavand
voie sa depaseasca cota din proiect cu mai mult de +5mm. In acest sens se va face o
verificare la fiecare 5mp. De asemenea se verifica si ca supafata sa fie plana si sa fie bine
compactata.
Dupa montarea dalelor din beton si compactarea acestora se verifica daca cota din
proiect corespunde cu cota executata. In acest sens se vor executa masuratori
rectangulare cu o distanta intre puncte de maxim 10m intre ele acceptandu-se o diferenta
de maxim ±2cm, cu conditia ca apa sa nu balteasca in zonele cu problema. Nu se accepta
ca diferenta intre dalele din beton invecinate sau intre dalele din beton si borduri sa fie mai
mare de ±2mm.

5. RECEPTIA LUCRARILOR

5.1. Receptia preliminra

La receptia preliminara se verifica:
• concordanta cu prevederile prezentului caiet de sarcini si a proiectului de executie;
• conditiile tehnice si de calitate ale executiei;
• daca nu exista dale de beton crapate sau ciobite;
• denivelarile maxime in lungul drumului care nu trebuie sa depaseasca 10mm sub lata de 3m
atat in profil longitudinal cat si transversal.
• nu se admit denivelari si abateri care favorizeaza stagnarea apei.
In urma acestei receptii se incheie Procesul verbal de receptie preliminara si in care se
consemneaza eventualele remedieri necesare, termenul de executie a acestora si
recomandari cu privire la modul de tinere sub observatie unde s-au constata abateri fata
de prevederile prezentului caiet de sarcini.

34
 5.2. Receptia finala
La receptia finala a lucrarilor se va consemna modul in care s-au comportat lucrarile,
daca au functionat bine si daca au fost intretinute corespunzator.

Nota:
- Forma, dimensiunile in plan si culoarea pavajului vor fi impuse de beneficiar sau arhitect.

DOCUMENTE DE REFERINTA

SR 6978:1995 Lucrari de drumuri. Pavaje de piatra naturala, pavele normale, pavele abnorme si calupuri
STAS 6400-84 Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatie. Conditii tehnice generale de calitate
SR 662:2002 Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera. Conditii tehnice de calitate
HGR 272/1994 Regulamentul privind controlul de stat al calitatii in constructii
HGR 273/1994 Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora
C 56-2002 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente
BTR publicata de CNADNR Caiete de sarcini generale utilizabile la lucrarile de reabilitare si constructie de drumuri publice

Intocmit: ing. Ficior Constantin

Verificat:

35
 E. BETOANE SI MORTARE DE CIMENT

1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE

Prezentul caiet de sarcini contine conditiile tehnice, de calitate si de executie pe care
trebuie sa le indeplineasca betoanele si mortarele de ciment puse in opera.

2. PREVEDERI GENERALE
Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice
corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator
autorizat efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului
caiet de sarcini.
De asemenea, este obligat sa efectueze la cererea beneficiarului, verificari
suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.
In cazul in care se constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneiciarul va
dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.

3. CLASIFICARE

3.1. Clasele de expunere in functie de actiunile datorate mediului

inconjurator
Actiunile datorate mediului inconjurator sunt clasificate in clase de expunere si sunt
prezentate in tabelul 1. Exemplele sunt indicate cu titlul informativ.
Betonul poate fi supus la mai multe din actiunile descrise in tabelul 1, in acest caz,
conditiile de mediu inconjurator la care el este supus, trebuie sa fie exprimate sub forma
de combinatii de clase de expunere.

Tabel 1
Denumirea Denumirea mediului Exemple informative ilustrand alegerea claselor de
clasei inconjurator expunere
1. Nici un risc de coroziune sau atac
Beton simplu si fara piese
metalice inglobate. Toate
X0 expunerile, cu exceptia cazurilor Beton de umplutura / egalizare
de inghet-dezghet, de abraziune
si de atac chimic
2. Coroziunea datorata carbonatarii
Cand betonul care contine armaturi sau piese metalice inglobate, este expus la aer si umiditate, expunerea
trebuie clasificata in modul urmator :
NOTA – Conditiile de umiditate luate in considerare sunt cele din betonul ce acopera armaturile sau piesele
metalice inglobate, dar in numeroase cazuri, aceasta umiditate poate fi considerata ca reflecta umiditatea
ambianta. In acest caz, o clasificare fondata pe diferite medii ambiante poate fi acceptabila. Situatia nu poate fi
aceeasi daca exista o bariera intre beton si mediul sau inconjurator (acoperirea betonului cu un material de
protectie).
Beton in interiorul cladirilor unde gradul de umiditate a mediului
XC1 Uscat sau permanent umed ambiant este redus (inclusiv bucatariile, baile si spalatoriile
cladirilor de locuit)Beton imersat permanent in apa
Suprafete de beton in contact cu apa pe termen lung (de
XC2 Umed, rareori uscat exemplu elemente ale rezervoarelor de apa) Un mare numar
de fundatii
Beton in interiorul cladirilor unde umiditatea mediului ambiant
este medie sau ridicata (bucatarii, bai, spalatorii profesionale
XC3 Umiditate moderata
altele decat cele ale cladirilor de locuit)
Beton la exterior, insa la adapost de intemperii (elemente la

36
Denumirea Denumirea mediului Exemple informative ilustrand alegerea claselor de
clasei inconjurator expunere
care aerul din exterior are acces constant sau des, de
exemplu : hale deschise)
Suprafete supuse contactului cu apa, dar care nu intra in clasa
XC4 Alternanta umiditate - uscare
de expunere XC2 (elemente exterioare expuse intemperiilor)
3. Coroziunea datorata clorurilor avand alta origine decat cea marina
Cand betonul care contine armaturi sau piese metalice inglobate, este in contact cu apa avand alta origine
decat cea marina, continand cloruri, inclusiv din sarurile pentru dezghetare, clasele de expunere sunt dupa cum
urmeaza:
NOTA - In ce priveste conditiile de umiditate, a se vedea de asemenea sectiunea 2 din acest tabel.
Suprafete de beton expuse la cloruri transportate de curenti de
aer (de exemplu suprafetele expuse agentilor de dezghetare de
XD1 Umiditate moderata
pe suprafata carosabila, pulverizati si transportati de curentii de
aer, la garaje, etc.)
Piscine, rezervoare Beton expus apelor industriale continand
XD2 Umed, rar uscat
cloruri
Elemente ale podurilor, ziduri de sprijin, expuse stropirii apei
XD3 Alternanta umiditate - uscare continand cloruri sosele, dalele parcajelor de stationare a
vehiculelor
4. Coroziunea datorata clorurilor din apa de mare
Cand betonul care contine armaturi sau piese metalice inglobate, este pus in contact cu cloruri din apa de mare,
sau actiunii aerului ce vehiculeaza saruri marine, clasele de expunere sunt urmatoarele:
Expunere la aerul ce
Structuri pe sau in apropierea litoralului (agresivitatea
vehiculeaza saruri marine, insa
XS1 atmosferica marina actioneaza asupra constructiilor din beton,
nu sunt in contact direct cu apa
beton armat pe o distanta de circa 5 km de tarm)
de mare
XS2 Imersate in permanenta Elemente de structuri marine
Zone de amaraj, zone supuse
XS3 Elemente de structuri marine
stropirii sau cetei
5. Atac din inghet-dezghet cu sau fara agenti de dezghetare
Cand betonul este supus la un atac semnificativ datorat ciclurilor de inghet-dezghet, atunci cand este umed,
clasele de expunere sunt urmatoarele:
Saturatie moderata cu apa fara
XF1 Suprafete verticale ale betonului expuse la ploaie si la inghet
agenti de dezghetare
Saturatie moderata cu apa, cu Suprafete verticale ale betonului din lucrari rutiere expuse la
XF2
agenti de dezghetare inghet si curentilor de aer ce vehiculeaza agenti de dezghetare
Saturatie puternica cu apa, fara
XF3 Suprafete orizontale ale betonului expuse la ploaie si la inghet
agenti de dezghetare
sosele si tabliere de pod expuse la agenti de dezghetare
Saturatie puternica cu apa, cu Suprafetele verticale ale betonului expuse la inghet si supuse
XF4 agenti de direct stropirii cu agenti de dezghetare
dezghetare sau apa de mare Zonele structurilor marine expuse la inghet si supuse stropirii
cu agenti de dezghetare
6. Atac chimic
Cand betonul este expus la atac chimic, care survine din soluri naturale, ape de suprafata si ape subterane,
clasificarea se face dupa cum se indica in tabelul 2. Clasificarea apelor de mare depinde de localizarea
geografica, in consecinta se aplica clasificarea valabila pe locul de utilizare a betonului
NOTA: Un studiu special, poate fi necesar pentru determinarea clasei de expunere adecvate in medii
inconjuratoare, in situatiile urmatoare:
- nu se incadreaza in limitele din tabelul 2;
- contine alte substante chimice agresive;
- sol sau apa poluata chimic;
- prezinta o viteza ridicata a apei de scurgere, in combinatie cu anumite substante chimice din tabelul 2.
Mediu inconjurator cu
XA1 agresivitate chimica slaba,
conform tabelului 2
Mediu inconjurator cu
XA2 agresivitate chimica moderata,
conform tabelului 2
Mediu inconjurator cu
XA3 agresivitate chimica intensa,
conform tabelului 2
7. Solicitarea mecanica a betonului prin uzura
Daca betonul este supus unor solicitari mecanice care produc uzura acestuia, atunci acest tip de expunere
poate fi clasificat dupa cum urmeaza:
Elemente din incinte industriale supuse la circulatia vehiculelor
XM1 Solicitare moderata de uzura
echipate cu anvelope

37
Denumirea Denumirea mediului Exemple informative ilustrand alegerea claselor de
clasei inconjurator expunere
Elemente din incinte industriale supuse la circulatia
XM2 Solicitare intensa de uzura
stivuitoarelor echipate cu anvelope sau bandaje de cauciuc
Elemente din incinte industriale supuse la circulatia
Solicitare foarte intensa de
XM3 stivuitoarelor echipate cu bandaje de elastomeri / metalice sau
uzura
masini cu senile
NOTA
- Pentru caracterizarea expunerii betonului este necesara in general combinarea mai multor clase de
expunere. In tabelul 1a se prezinta exemple de astfel de combinatii.

3.2. Beton proaspat

3.2.1Clase de consistenta
In functie de tasare betoanele se clasifica conform tabelului 4.
Tabel 4
Clasa Tasarea, mm
S1 de la 10 pana la 40
S2 de la 50 pana la 90
S3 de la 100 pana la 150
S4 de la 160 pana la 210
S51) ≥ 220

3.2.2Clase in functie de dimensiunea maxima a agregatelor

Cand betonul este clasificat dupa dimensiunea maxima a agregatelor, clasificarea
trebuie sa se faca plecand de la dimensiunea nominala maxima a agregatului grosier
prezent in beton (Dmax ), conform SR EN 12620.
Mortarele pot avea dimensiunea maxima de 1, 2 si 4mm.
Betoanele au dimensiunea maxima de 8, 16, 22, 32 si 63mm.
3.3. Beton intarit

3.3.1Clase de rezistenta la compresiune

In functie de clasa betonului rezistenta la compresiune a betonului are urmatoarele
valori. Valoarea fck,cil este rezistenta caracteristica ceruta la 28 zile, masurata pe cilindri de
150mm diametru si 300mm inaltime, si valoarea fck,cub este rezistenta caracteristica ceruta
la 28 zile, masurata pe cuburi de 150mm latura.
Tabel 5
Clasele de rezistenta la Rezistenta caracteristica Rezistenta caracteristica
compresiune minima pe cilindrii minima pe cuburi
f ck, cil f ck, cub
N/mm 2 N/mm 2
C8/10 8 10
C12/15 12 15
C16/20 16 20
C20/25 20 25
C25/30 25 30
C30/37 30 37
C35/45 35 45
C40/50 40 50
C45/55 45 55
C50/60 50 60
C55/67 55 67
C60/75 60 75
C70/85 70 85
C80/95 80 95
C90/105 90 105
C100/115 100 115

38
 4. CERINTE PENTRU BETON sI METODE DE VERIFICARE

4.1. Cerinte de baza pentru materiale componente

4.1.1Generalitati
Materialele componente nu trebuie sa contina substante nocive in cantitati care pot
avea un efect daunator asupra durabilitatii betonului sau provoaca coroziunea armaturilor,
ele trebuie sa fie apte pentru utilizarea preconizata a betonului.
In betonul conform cu SR EN 206-1 trebuie sa se utilizeze numai materiale componente
cu aptitudinea de utilizare stabilita pentru cerintele specificate.
NOTA
Pentru produsele speciale utilizate drept componente in betonul conform SR EN 206-1,
care nu sunt acoperite de standarde europene, sau cand un standard european existent
nu trateaza aceste produse speciale, sau cand un anume component difera semnificativ
de standardul european, aptitudinea de utilizare poate fi stabilita prin:
• agrement tehnic european care se refera in special la utilizarea materialului component in
beton in conformitate cu SR EN 206-1;
• prevederi in vigoare la locul unde betonul este utilizat (standarde / agremente nationale
corespondente), referitoare la utilizarea materialului component in beton in conformitate cu SR
EN 206-1.
4.1.2Cimenturi
Tipurile de ciment care se pot utiliza pentru prepararea betonului sunt precizati in SR
EN 197-1.
NOTA
- Pentru alte cimenturi care nu sunt cuprinse in SR EN 197-1, aptitudinea generala de utilizare trebuie
sa se faca pe baza prevederilor altor standarde europene de cimenturi in vigoare, a standardelor
nationale SR 3011, SR 7055, SR 10092, elaborate avand in vedere principii si proceduri recunoscute
care sunt in conformitate cu standardul SR EN 206-1. Pentru toate cimenturile pentru care nu exista
experienta de utilizare in betoane in tara, folosirea acestora se va face numai pe baza unor rezultate
ale cercetarilor experimentale prin care sa se demonstreze comportarea betoanelor la diferite tipuri de
solicitari fizico-mecanice si de mediu.

4.1.3Agregate
Aptitudinea generala de utilizare este stabilita pentru:
• agregate de masa volumica normala si agregate grele conform SR EN 12620;
• agregate usoare conform SR EN 13055-1;
NOTA
- Utilizarea agregatelor din beton reciclat se face in conformitate cu SR EN 13242.

4.1.4Apa de amestec
Aptitudinea generala de utilizare este stabilita pentru apa de amestec si apele de
spalare recuperate de la productia betonului, conform SR EN 1008.
4.1.5Aditivi
Aptitudinea generala este stabilita pentru aditivi conform SR EN 934-2.
NOTA
- Compatibilitatea aditivilor cu cimenturile utilizate trebuie verificata prin incercari preliminare.

4.1.6Adaosuri (inclusiv fibre minerale si pigmenti)

Adaosul este un material mineral fin utilizat in beton pentru imbunatatirea unor
proprietati sau pentru a-i conferi proprietati speciale.
Aptitudinea generala de utilizare ca adaos de tip I (adaosuri considerate practic inerte)
este stabilita pentru:

39
 • filere conform SR EN 12620;
• pigmenti conform SR EN 12878.
Aptitudinea generala de utilizare ca adaosuri de tip II (adaosuri puzzolanice sau
hidraulic lente) este stabilita pentru:
• cenusi volante conform SR EN 450;
• silicea ultrafina conform SR EN 13263.

4.2. Cerinte de baza pentru compozitia betonului

4.2.1Generalitati
Compozitia betonului si materialele componente cu proprietati specificate sau cu
compozitia prescrisa trebuie sa fie alese (a se vedea capitolul 6.1 din normativul NE 012-
1) astfel incat sa satisfaca cerintele specificate pentru betonul proaspat si intarit, inclusiv
consistenta, masa volumica, rezistenta, durabilitatea protectia contra coroziunii a pieselor
din otel inglobate, tinand seama de procedeele de productie si metoda prin care se
intentioneaza sa se execute lucrarile de beton.
Cand acestea nu sunt precizate in specificatie, producatorul trebuie sa selectioneze
tipurile si clasele de materiale componente dintre cele a caror aptitudine de utilizare este
stabilita pentru conditiile de mediu specifice.
NOTA 1
- Daca nu exista prescriptii contrare, compozitia betonului trebuie stabilita astfel incat sa se reduca la
minimum fenomenele de segregare si se separare a apei din betonul proaspat.
Pentru betonul de compozitie specificata intr-un standard, specificarea compozitiei este
limitata la:
- agregatele naturale de masa volumica normala;
- adaosurile in pulbere cu conditia ca acestea sa nu fie luate in consideratie la calculul dozajului in
ciment si al raportului apa / ciment;
- dozajul minim de ciment, in conformitate cu tabelele F.1.1 si F.1.2 (anexa F din NE 012-1);
- tipul cimentului, in conformitate cu tabelele F.2.1, F.2.2, F.2.3 si F.2.4 (anexa F din NE 012-1);
- aditivi, cu exceptia aditivilor antrenori de aer;
- compozitiile ce indeplinesc criteriile pentru efectuarea incercarilor initiale descrise la A.5 din anexa A
din NE 012-1.

• Valorile limita recomandate pentru compozitia si proprietatile betonului pentru clasele de

expunere X0, XC, XD si XS
Tabel F.1.1
Clasele de expunere
Nici un risc de Coroziune indusa Coroziune datorata clorurilor
coroziune sau prin carbonatare Cloruri din alte surse Cloruri din apa
atac chimic decat apa de mare de mare
X0 a) XC1 XC2 XC3 XC4 XD1 XD2 XD3 XS1 XS2 XS3
Raport maxim
- 0,65 0,60 0,60 0,50 0,55 0,50 0,45 0,55 0,50 0,45
apa / ciment
Clasa minima de C8/10 C16/20 C16/20 C20/25 C25/30 C30/37 C35/45 C35/45 C30/37 C35/45 C35/45
rezistenta
Dozaj minim de
- 260 260 280 300 300 320b 320b 300 320b 320b
ciment (kg/m3)
Continut minim de
- - - - - - - - - - -
aer antrenat (%)
Alte conditii - - - - - - - - - - -
a)
Pentru beton fara armatura sau piese metalice inglobate.
b)
La turnarea elementelor masive se recomanda cimenturile cu caldura redusa de hidratare. Pentru elemente
masive (grosimea elementelor mai mare de 80 cm) trebuie sa se adopte un dozaj de ciment de 300 kg/m3.

• Valorile limita recomandate pentru compozitia si proprietatile betonului pentru clasele de

expunere XF, XA si XM

40
 Tabel F.1.2
Clasele de expunere
Atac inghet-dezghet Atac chimic Atac mecanic
XF1 XF2 XF3 XF4 XA1 XA2 XA3 XM1 XM2 XM3
c c

Raport maxim
0,50 0,55a 0,50 0,55a 0,50 0,50a 0,55 0,50 0,45 0,55 0,55 0,45 0,45
apa / ciment
Clasa minima C25/30 C25/30 C35/45 C25/30 C35/45 C30/37 C25/30 C35/45 C35/45 C30/37 C30/37 C35/45 C35/45
de rezistenta
Dozaj minim de
300 300 320 300 320 340 300 320 360 300 300 320 320
ciment (kg/m3)
Continut minim
de aer antrenat - a - a - a - - - - - - -
(%)
Tratarea
Ciment
Alte Agregate rezistente la inghet - suprafetei
d rezistent la
conditii dezghet conform SR EN 12620 betonului
sulfati
b
a)
Continutul de aer antrenat se stabileste in functie de dimensiunea maxima a granulei in conformitate cu
pct.5.4.3 din NE 012-1. Daca betonul nu contine aer antrenat cu intentie, atunci performanta betonului trebuie
sa fie masurata conform unei metode de incercari adecvate, in comparatie cu un beton pentru care a fost
stabilita rezistenta la inghet-dezghet pentru clasa de expunere corespunzatoare.
b)
De exemplu tratare prin vacuumare.
c)
Cand prezenta de SO42- conduce la o clasa de expunere XA2 si XA3 este esential sa fie utilizat un ciment
rezistent la sulfati. Daca cimentul este clasificat dupa rezistenta la sulfati, trebuie utilizate cimenturi cu o
rezistenta moderata sau ridicata la sulfati pentru clasa de expunere XA2 (si clasa de expunere XA1 este
aplicabila) si trebuie utilizat un ciment avand o rezistenta ridicata la sulfati pentru clasa de expunere XA3.
d)
In cazul expunerii in zonele marine se vor utiliza cimenturi rezistente la actiunea apei de mare.

• Domenii de utilizare pentru cimenturi conform standardelor SR EN 197-1, SR 3011, STAS

10092, SR 7055 si SR EN 206-1

Tabel F.2.1
Clasele de expunere
Nici un risc de Coroziune datorata clorurilor
Coroziune indusa
coroziune sau Cloruri din alte surse Cloruri din apa
Tip ciment prin carbonatare
atac chimic decat apa de mare de mare
XS
XO XC1 XC2 XC3 XC4 XD1 XD2 XD3 XS1 XS2
3
CEM I, SR I, CD 40,
X X X X X X X X X X X
I A 52,5c
A/B S X X X X X X X X X X X
H II A S X X X X X X X X X X X
A/B V X X X X X X X X X X X
A X X X X X X X X X X X
LL
CEM II B X X X O O O O O O O O
A X X X X X X X X X X X
L
B X X X O O O O O O O O
A Se utilizeaza in conformitate cu prevederile tabelelor F.2.2 si F.2.4
M
B Se utilizeaza in conformitate cu prevederile tabelelor F.2.2 si F.2.4
CEM III A X X X X X X X X X X X

Tabel F.2.1 (continuare)

Tip ciment Clasele de expunere
Atac inghet-dezghet Atac chimic Atac mecanic
XF1 XF2 XF3 XF4 XA1 XA2 c XA3 c XM1 XM2 XM3
CEM I, SR I, CD 40,
X X X X X X X X X X
I A 52,5c*
CEM II A /B S X X X X X X X X X X
H II A S X X X X X X X X X X
A X O X O X X X X X X
V
B X O O O X X X X X X
A X X X X X X X X X X
LL
B O O O O O O O O O O
A L O O O O X X X X X X

41
 Tip ciment Clasele de expunere
Atac inghet-dezghet Atac chimic Atac mecanic
XF1 XF2 XF3 XF4 XA1 XA2 c XA3 c XM1 XM2 XM3
B O O O O O O O O O O
A Se utilizeaza in conformitate cu prevederile tabelelor F.2.2 si F.2.4
M
B Se utilizeaza in conformitate cu prevederile tabelelor F.2.2 si F.2.4
CEM III A X X X Xb X X X X X X
X Se poate aplica.
O Nu se aplica.
*) Ciment alb
a)
Prezentul tabel prezinta domeniile de utilizare a unor cimenturi fabricate in conformitate cu SR EN 197-1 si
standardele nationale. Conditiile de utilizare a cimenturilor sunt formulate la punctul 5.1.2 din NE 012-1.
b)
Se utilizeaza CEM III avand clasa de rezistenta ≥ 42,5 sau ≥ 32,5 cu zgura in cantitate ≤ 50 % din masa, in
cazul demonstrarii comportarii corespunzatoare la actiunile de inghet-dezghet si agenti de dezghetare sau apa
de mare.
c)
Cand prezenta de SO 42- conduce la o clasa de expunere XA2 si XA3 este esential sa fie utilizat un ciment
rezistent la sulfati. Daca cimentul este clasificat dupa rezistenta la sulfati, trebuie utilizate cimenturi cu o
rezistenta moderata sau ridicata la sulfati pentru clasa de expunere XA2 (si clasa de expunere XA1 este
aplicabila) si trebuie utilizat un ciment avand o rezistenta ridicata la sulfati pentru clasa de expunere XA3.

• Domenii de utilizare pentru cimentul de tip II M conform standardelor cu SR EN 197 – 1 si SR

EN 206-1

Tabel F.2.2
Tip ciment Clasele de expunere
Nici un risc de Coroziune indusa Coroziune datorata clorurilor
coroziune sau prin carbonatare Cloruri din alte Cloruri din apa
atac chimic surse decat apa de
de mare mare
XO XC XC XC XC XD1 XD2 XD3 XS1 XS2 XS3
1 2 3 4
S-D; S-T
S-LL; D-T X X X X X X X X X X X
D-LL; T-LL
A
S-P; S-V; D-P
D-V; P-V; P-T X X X X X X X X X X X
P-LL; V-T; V-LL
CEM II
S-D; S-T; D-T X X X X X X X X X X X
M
S-P; D-P; P-T X X X X X X X X X X X
S-V; D-V; P-V;
X X X X X X X X X X X
B V-T
S-LL; D-LL;
P-LL ; V-LL; T- X X X O O O O O O O O
LL

Tabel F.2.2 (continuare)

Tip ciment Clasele de expunere
Atac inghet-dezghet Atac chimic Atac mecanic
XF1 XF2 XF3 XF4 XA1 XA2a XA3a XM1 XM2 XM3
S-D; S-T
S-LL; D-T X X X X X X X X X X
D-LL; T-LL
A
S-P; S-V; D-P
D-V; P-V; P-T X O X O X X X X X X
P-LL; V-T; V-LL
CEM II M
S-D; S-T; D-T X X X X X X X X X X
S-P; D-P; P-T X O X O X X X X X X
S-V; D-V; P-V;
B X O O O X X X X X X
V-T
S-LL; D-LL;
O O O O O O O O O O
P-LL ; V-LL; T-LL
X Se poate aplica.
0 Nu se aplica.
a)
Cand prezenta de SO42- conduce la o clasa de expunere XA2 si XA3 este esential sa fie utilizat un ciment rezistent la sulfati. Daca

42
 Tip ciment Clasele de expunere
Atac inghet-dezghet Atac chimic Atac mecanic
XF1 XF2 XF3 XF4 XA1 XA2a XA3a XM1 XM2 XM3
cimentul este clasificat dupa rezistenta la sulfati, trebuie utilizate cimenturi cu o rezistenta moderata sau ridicata la sulfati pentru clasa
de expunere XA2 (si clasa de expunere XA1 este aplicabila) si trebuie utilizat un ciment avand o rezistenta ridicata la sulfati pentru
clasa de expunere XA3.

• Exemple de utilizare a unor tipuri de cimenturi pentru diferite combinatii de clase de expunere

Tabel F.2.3
CEM II CEM III
Clase de S
expunere T
Component / V2
relevante CEM I SR I CD 40 I A 52,5c D B-LL A-M
Constructie A-L3 A
pentru A-LL B-L B-M
P/Q
proiectare H II
AS
Beton simplu (nearmat) X0 X X X X X X X X
Se
Elemente protejate
XC1, XC2, utiliz
impotriva inghetului (in X X X X X X X5 X
XC3, XC4 eaz
interior sau in apa)
a in
Elemente exterioare XC, XF1 X X X X X X O X
conf
Constructii hidrotehnice XC, XF3 X X X X X X O X
ormi
Elemente exterioare
tate
supuse la inghet- XC, XD,
X X X X X O O cu X1
dezghet si agenti de XF2, XF4
prev
dezghetare
eder
Structuri marine XC, XS,
X X X X X O O ile X1
XF2, XF4
tabe
Atac chimic4 XA X X X X X X O X
lului
Zone cu trafic XF4, XM X X X X X O O X1
F.2.
Abraziune fara inghet-
XM X X X X X X O X 4
dezghet
1)
Pentru expunere in clasa XF4: se va utiliza, in cazul demonstrarii comportarii corespunzatoare a betonului
aflat supus actiunilor de inghet-dezghet si agenti de dezghetare sau apa de mare, numai CEM III/ A cu clasa de
rezistenta ≥ 42,5 sau ≥ 32,5 R cu zgura in cantitate ≤ 50 % din masa.
2)
CEM II/B-V nu se va utiliza pentru clasa de expunere XF3.
3)
Nu se utilizeaza pentru clasele de expunere XF1 si XF3.
4)
In caz de atac chimic sulfatic peste clasa de expunere XA1 este obligatorie utilizarea cimenturilor rezistente la
sulfati.
5)
Nu se utilizeaza pentru clasele de expunere XC3 si XC4.
NOTA 3
Tipurile si clasele de materiale componente se stabilesc avand in vedere conditiile
locale de mediu.
4.2.2Generalitati
Comanda betonului pe santier se va face in scris precizandu-se urmatoarele
caracteristici:

43
 4.2.3Alegerea cimentului
Cimentul trebuie ales dintre cele a caror aptitudine de utilizare este stabilita, luand in
considerare:
• tehnologia de executare a lucrarii;
• utilizarea finala a betonului;
• conditiile de tratare (de exemplu tratament termic);
• dimensiunile structurii (dezvoltarea caldurii de hidratare);
• agresiunile mediului inconjurator la care este expusa structura (a se vedea 4.1);
• reactivitatea potentiala a agregatelor fata de alcaliile din materiale componente.
NOTA
Anexa L (informativa) din NE 012-1 prezinta recomandari generale pentru alegerea unui
anumit tip de ciment functie de temperatura la punere in opera a betonului.
4.2.4Utilizarea agregatelor
Curbele granulometrice recomandate pentru prepararea betonului sunt prezentate in
figurile K.1, K.2, K.3, K.4, K.5 din anexa K a normativului NE 012-1 pentru diferite
dimensiuni nominale maxime ale agregatelor 0/8, 0/16, 0/22, 0/32 si 0/64 mm.
Compozitia granulometrica a agregatelor care se utilizeaza la prepararea betoanelor
este descrisa prin procentul de volum al agregatului trecut prin sitele cu ochiuri patrate cu
dimensiuni de 0,125 mm, 0,25 mm, 0,5 mm, 1 mm, 2 mm, 4 mm, 8 mm, 16 mm, 22 mm
respectiv 32 mm si 63 mm.
Compozitiile granulometrice ale agregatelor individuale sau compuse sunt determinate
avand in vedere SR EN 933-1 pe site conform SR ISO 3310.
Generalitati
Tipul, dimensiunile si categoriile de agregate privind de exemplu, aplatizarea, rezistenta
la inghet-dezghet, abraziunea, rezistenta, continutul de fin, etc. trebuie sa fie selectionate
tinand seama de:
- executia lucrarii;
- utilizarea finala a betonului;
- cerintele de mediu inconjurator la care va fi supus betonul;
- toate cerintele pentru agregatele aparente sau agregatele pentru betonul decorativ.
Dimensiunea maxima nominala superioara a agregatului (Dmax) trebuie selectionata
tinand seama de grosimea acoperirii cu beton a armaturilor si dimensiunea minima a
sectiunii elementelor.
Balast
Balastul conform SR EN 12620 nu trebuie utilizat decat in betoane avand clasa de
rezistenta la compresiune ≤ C12/15.
Agregate recuperate
Agregatele recuperate din apa de spalare sau din betonul proaspat pot sa fie utilizate ca
agregate pentru beton.
Proportia de agregate recuperate nesortate, adaugate nu trebuie sa fie mai mare de 5%
din cantitatea totala de agregate. Cand sunt folosite cantitati mai mari de 5%, acestea
trebuie sa fie de acelasi tip cu agregatele primare utilizate in beton si trebuie sortate,
separand pietrisul si nisipul, pentru a satisface cerintele din SR EN 12620.
4.2.5Utilizarea apelor reciclate
Apele reciclate provenite din productia de beton trebuie utilizate in conformitate cu
anexa A din SR EN 1008.
4.2.6Utilizarea adaosurilor
Cantitatile de adaosuri tip I si tip II, pentru a putea fi utilizate in beton, trebuie sa faca
obiectul incercarilor initiale (a se vedea anexa A din NE 012-1).
Adaosurile de tipul II, pot fi luate in consideratie in compozitia betonului, cu respectarea

44
continutului de ciment si a raportului apa/ciment, si trebuie utilizate daca aptitudinea lor de
utilizare a fost stabilita.
Stabilirea aptitudinii de utilizare se poate face pe una din urmatoarele cai:
- pe baza unui agrement tehnic european care se refera la utilizarea adaosurilor in beton conform SR
EN 206-1;
- pe baza unui standard national corespondent sau de prescriptii in vigoare la locul unde este utilizat
betonul, care se refera in special la utilizarea adaosurilor in beton conform SR EN 206-1.
Utilizarea cenusilor ca adaosuri in betoane trebuie sa se faca pe baza avizelor sanitare
eliberate de organismele abilitate ale autoritatii de reglementare din domeniul sanatatii si
numai pe baza rezultatelor unor cercetari experimentale prin care sa se demonstreze
comportarea betonului expus in anumite medii specifice in ceea ce priveste caracteristicile
de rezistenta si durabilitate conform cerintelor SR EN 206-1 in conditiile formulate in anexa
E din NE 012-1. De asemenea, betonul care contine cenusa trebuie sa fie evaluat
continuu datorita variatiilor adaosurilor, pe centre de colectare (CET-uri) de adaosuri.
4.2.7Utilizarea aditivilor
Cantitatea totala de aditivi utilizati nu trebuie sa depaseasca dozajul maxim
recomandat, de producatorul de aditivi si nu trebuie sa fie mai mare de 50 g aditiv (in stare
de livrare) pe kg de ciment, in afara de cazul cand s-a stabilit influenta unui dozaj mai
ridicat asupra performantelor si durabilitatii betonului.
Aditivii utilizati in cantitate inferioara valorii de 2 g/kg ciment nu sunt admisi decat
dispersati intr-o parte din apa de amestec. Daca cantitatea totala de aditiv lichid (in
solutie), este superioara valorii de 3 l/m3 de beton, continutul sau de apa trebuie luat in
consideratie la calculul raportului apa/ciment.
Cand sunt utilizati mai multi aditivi, compatibilitatea lor trebuie verificata atunci cand se
efectueaza incercarile initiale.
NOTA
Betoanele de consistenta ≥ S4; V4; C3 sau ≥ F4 trebuie fabricate cu aditivi puternic
reducatori de apa sau cu superplastifianti.
Betoanele trebuie sa fie preparate cu aditivi. Conditiile de utilizare a aditivilor sunt
prezentate in tabelul 2a din NE012-1.

Tabel 2a
Nr. Tip beton, tehnologie si conditii de
Aditiv recomandat Observatii
crt. turnare
Betoane de rezistenta avand clasa Dupa caz :
1 Plastifiant
cuprinsa intre C 8 / 10 si C 30 / 37 inclusiv Superplastifiant
2 Betoane supuse la inghet – dezghet repetat Antrenor de aer
Dupa caz :
- intens reducator de
3 Betoane cu permeabilitate redusa Reducator de apa / plastifiant
apa/superplastifiant
- impermeabilizator
Dupa caz :
Betoane expuse in conditii de agresivitate - intens reducator de
4 Reducator de apa / plastifiant
intensa si foarte intensa apa/superplastifiant
- inhibitor de coroziune
Betoane executate monolit avand clasa Superplastifiant / intens reducator
5
≥ C 35 / 45 de apa
6 Betoane fluide superplastifiant
Betoane masive
(Plastifiant) superplastifiant +
7 Betoane turnate prin tehnologii speciale
intarzietor de priza
(autocompactante)
Intarzietor de priza +
8 Betoane turnate pe timp calduros superplastifiant
(Plastifiant)
9 Betoane turnate pe timp friguros Anti-inghet + accelerator de priza
10 Betoane cu rezistente mari la termene scurte Acceleratori de intarire fara cloruri

4.2.8Continut de cloruri
Pentru continutul maxim de cloruri al agregatelor se considera urmatoarele limite:

45
 • maximum 0,15 % pentru beton fara armatura sau alte piese metalice inglobate
• maximum 0,04 % pentru beton armat si cu piese metalice inglobate
• maximum 0,02 % pentru beton precomprimat.
Pentru cimentul CEM III continutul de clor trebuie sa fie de maximum 0,10 % pentru
toate tipurile de betoane.
Continutul de cloruri al unui beton, exprimat ca procent de masa al ionilor de clor fata de
masa cimentului, nu trebuie sa depaseasca pentru clasa selectionata valorile date in
tabelul 6.

Tabel 6
Utilizarea betonului Clasa de cloruri a Continutul maxim de Cl -
continute raportat la masa cimentului b
Beton care nu contine armaturi de otel, sau alte piese
metalice inglobate (cu exceptia pieselor de ridicare Cl 1,0 1,0%
rezistente la coroziune)
Beton continand armaturi de otel sau piese metalice Cl 0,20 0,20%
inglobate Cl 0,40 0,40%
Cl 0,10 0,10%
Beton continand armaturi de precomprimare de otel
Cl 0,20 0,20%
a
Pentru o utilizare specifica a betonului, clasa de utilizare este in functie de prevederile valabile pe locul de
utilizare a betonului
b
Cand sunt utilizate adaosuri de tip II si sunt luate in calculul continutului de ciment, atunci continutul de cloruri
este exprimat ca procent din masa ionilor clor fata de masa de ciment plus masa totala a adaosurilor care sunt
luate in consideratie.

4.2.9Temperatura betonului
Temperatura betonului proaspat nu trebuie sa fie mai mica de 5º C in momentul livrarii.
In general temperatura betonului proaspat nu trebuie sa depaseasca 30º C in cazul in
care nu au fost luate masuri speciale pentru a se asigura ca depasirea temperaturii peste
30º C nu va avea consecinte negative asupra calitatii betonului intarit (de exemplu
incercari prealabile prin utilizarea unui aditiv intarzietor).
In cazul in care temperatura aerului este situata intre + 5º C si – 3º C, temperatura
betonului nu trebuie sa fie mai mica de +5º C. In cazul in care dozajul de ciment este mai
mic de 240 kg/m 3 sau daca se foloseste ciment cu caldura de hidratare redusa (de
exemplu de clasa 32,5 N) temperatura betonului trebuie sa fie mai mare de +10º C la locul
de punere in opera.
La temperaturi ale aerului mai mici de –3º C, temperatura betonului trebuie sa fie mai
mare de +10º C. Trebuie luate masuri corespunzatoare de turnare pe timp friguros care
constau in protejarea betonului impotriva inghetului. Este recomandata utilizarea
cimenturilor cu degajare mare de caldura si / sau aditivi acceleratori de intarire si anti-
inghet.
Nu se recomanda punerea in opera a betonului la temperaturi ale aerului situate sub –
10º C.
In cazul in care este necesara o alta cerinta referitor la temperatura maxima sau minima
pentru betonul proaspat, aceasta trebuie sa fie specificata dand de asemenea si
tolerantele. Toate cerintele de racire sau de incalzire artificiala a betonului trebuie stabilite
de comun acord intre producator si utilizator.
4.3. Cerinte pentru betonul proaspat

4.3.1Consistenta
Consistenta betonului trebuie determinata prin incercari prin una din metodele
urmatoare:
• incercarea de tasare, conform SR EN 12350-2;
• incercarea Vebe, conform SR EN 12350-3;
• determinarea gradului de compactare, conform SR EN 12350-4;
• incercarea cu masa de raspandire, conform SR EN 12350-5;

46
 Metodele de incercare recomandabile pentru masurarea consistentei sunt metoda
raspandirii (conform SR EN 12350-5) pentru betoanele fluide si metoda tasarii (conform
SR EN 12350-2) pentru betoanele vartoase.
NOTA
Din ratiuni de lipsa de sensibilitate a metodelor de incercari, de la anumite valori, se
recomanda de a utiliza incercarile indicate mai sus numai pentru:
• inaltime a tasarii ≥ 10 mm si ≤ 210 mm;
• timp de incercare Vebe ≤ 30 s si > 5 s;
• grad de compactare ≥ 1,04 si < 1,46;
• diametru de raspandire > 340 mm ≤ 620 mm.
Daca betonul este livrat intr-un camion malaxor sau cuva agitatoare, este posibil de a
masura consistenta pe o proba prelevata la prima descarcare. Proba trebuie prelevata
dupa o descarcare de aproximativ 0,3 m3 , conform SR EN 12350-1.
4.3.2Continut de ciment si raport apa/ciment
Pentru determinarea continutului de ciment, de apa, sau de adaosuri, cantitatea de
ciment, cantitatea de adaosuri si cantitatea de apa adaugata trebuie inregistrate pe
imprimanta inregistratorului de amestecuri, sau cand nu este utilizat inregistratorul,
plecand de la registrul de productie coroborat cu instructiunile de cantarire.
Determinarea raportului apa/ciment din beton se face prin calcul pe baza continutului
de ciment determinat si a continutului de apa.
Nici o valoare individuala a raportului apa/ciment nu trebuie sa depaseasca cu mai mult
de 0,02 valoarea limita specificata.
Cand este necesara determinarea continutului de ciment, a continutului in adaosuri sau
a raportului apa/ciment din betonul proaspat, metodele de incercari si tolerantele aplicate,
trebuie sa faca obiectul unui acord intre elaboratorul de specificatie si producator.
NOTA
A se vedea Raportul Tehnic CEN CR 13902 "Metoda de incercari pentru determinarea
raportului apa/ciment din betonul proaspat ".
4.3.3Continut de aer
Continutul de aer al betonului trebuie determinat, prin masurare conform SR EN
12350-7, pentru beton de masa volumica normala si beton greu si conform cu ASTM C
173, pentru beton usor.
Continutul de aer antrenat este prescris printr-o valoare minima. Limita superioara
pentru continutul de aer este valoarea minima specifica plus 4% in valoare absoluta.
Valorile minime ale aerului antrenat sunt prezentate in tabelul 3a in functie de
dimensiunea maxima a agregatelor.

Tabel 3a
Dimensiunea maxima a Aer antrenat (% volum) Aer antrenat (% volum)
agregatelor (mm) valori medii valori individuale
8 ≥ 6,0 ≥ 5,5
16 ≥ 5,5 ≥ 5,0
22 ≥ 5,0 ≥ 4,5
32 ≥ 4,5 ≥ 4,0
63 ≥ 4,0 ≥ 3,5

4.3.4Dimensiunea maxima a agregatelor

Dimensiunea nominala maxima a agregatelor se determina pe beton proaspat, aceasta
trebuie masurata conform SR EN 933-1. Dimensiunea maxima a agregatului cum este
definita in SR EN 12620 nu trebuie sa fie superioara celei specificate.

47
 4.4. Cerinte pentru betonul intarit

4.4.1Rezistenta
Rezistenta se determina, pe baza incercarilor efectuate pe cuburi de 150 mm sau pe
cilindri de 150 mm / 300 mm conform SR EN 12390-1, confectionate si conservate
conform SR EN 12390-2, din probele prelevate conform SR EN 12350-1.
Rezistenta la compresiune
Rezistenta la compresiune trebuie determinata, si este simbolizata f c,cub, cand este
determinata pe epruvete cubice si este simbolizata f c,cil cand este determinata pe epruvete
cilindrice conform SR EN 12390-3.
Alegerea incercarilor pe cub sau pe cilindri pentru evaluarea rezistentei, trebuie
declarata la timp de producator, inainte de livrare.
Daca nu exista prevederi contrarii, rezistenta la compresiune se determinata pe
epruvete incercate la 28 zile. Pentru anumite utilizari poate fi necesar de a specifica
rezistenta la compresiune la termene mai scurte sau mai lungi de 28 zile (de exemplu
elemente structurale masive), sau dupa conservare in conditii speciale (de exemplu,
tratamentul termic).
Rezistenta caracteristica a betonului trebuie sa fie egala sau superioara rezistentei la
compresiune caracteristice minime, pentru clasa de rezistenta specificata (a se vedea
tabelele 7 si 8).
Cand este probabil ca incercarile de rezistenta la compresiune sa dea valori
nereprezentative, de exemplu betonul avand clasa de consistenta CO, mai vartos decat
S1, sau betonul vacuumat, atunci metoda de incercare trebuie modificata sau rezistenta
la compresiune poate fi evaluata in structura existenta sau in elemente de structura.
Este indicat ca evaluarea rezistentei in structuri sau in elemente de structura sa se
bazeze pe SR EN 13791.
Rezistenta la tractiune prin despicare
Rezistenta la tractiune prin despicare a betonului se determina prin incercari conform
SR EN 12390-6. Daca nu exista prevederi contrare, rezistenta la tractiune se determina pe
epruvete la 28 zile.
Rezistenta caracteristica la tractiune prin despicare a betonului, trebuie sa fie egala sau
superioara rezistentei caracteristice la tractiune prin despicare specificate.
Rezistenta la incovoiere
Daca trebuie sa se determine rezistenta la incovoiere, se poate utiliza acelasi mod de
lucru. In acest caz, standardul adecvat de incercare este SR EN 12390-5.
4.4.2Masa volumica
Dupa masa volumica uscata, betonul este definit ca:
• normal mV = (2000-2600) kg/m3;
• Usor mV = (800-2000) kg/m3;
• Greu mV > 2600 kg/m3.
Masa volumica a betonului dupa uscare in etuva este determinata conform SR EN
12390-7.
4.4.3Rezistenta la penetrarea apei
In cazul in care trebuie specificata rezistenta la penetrarea apei, metoda si criteriile de
conformitate trebuie sa faca obiectul unui acord intre beneficiar si producator.
4.4.4Rezistenta la uzura
In cazul in care betonul trebuie sa prezinte rezistenta la uzura, cerintele referitoare la
clasa de rezistenta minima, dozajul de ciment, raportul A/C maxim trebuie sa fie cele
corespunzatoare claselor XM1, XM2 si XM3 in conformitate cu punctul 5.3.2 din EN 012-1.
Trebuie sa se utilizeze agregate rezistente la uzura, verificarile fiind efectuate conform

48
SR EN 1097-1 si SR EN 1097-2.

5. PUNEREA IN OPERA A BETONULUI

5.1. Prevederi generale

Punerea in opera a betonului va fi condusa nemijlocit de conducatorul tehnic al
punctului de lucru, care are urmatoarele obligatii:
• sa aprobe inceperea turnarii betonului pe baza verificarii directe a urmatoarelor:
- starea cofrajelor si/sau a gropilor sau terasamentelor in care se toarna betonul: verificare efectuata
conform subcap. 7.4 si 7.5.3 din NE 012-2;
- starea armaturii: verificare efectuata conform subcap. 8.5 din NE 012-2;
- starea tecilor/tevilor montate pentru realizarea canalelor pentru armatura pretensionata, daca este
cazul: verificare efectuata conform pct. 9.6.13 din NE 012-2;
- starea pieselor inglobate in beton: verificare efectuata conform pct. 10.4 din NE 012-2.
- starea rosturilor de turnare, daca este cazul;
• sa verifice comanda pentru beton (la furnizori externi sau la statia proprie de preparare) avand
in vedere:
- prevederile de la pct. 11.1.3 din NE 012-2;
- planificarea livrarilor;
- eventuale alte conditii;
• sa verifice faptul ca sunt asigurate conditiile corepunzatoare pentru transportul betonului la
locul de punere in opera, precum si mijloacele, facilitatile si personalul pentru punerea in opera a
betonului, inclusiv cele necesare in caz de situatii neprevazute;
• sa cunoasca si sa supravegheze modul de turnare si compactare a betonului (cu respectarea
prevederilor privind rosturile de turnare), precum si prelevarea de probe pentru incercarile pe
beton proaspat si beton intarit, cu intocmirea unei proceduri de punere in opera, daca este cazul.
Aprobarea inceperii turnarii betonului trebuie sa fie reconfirmata pe baza unor noi
verificari, in cazul in care au trecut 7 zile fara a incepe turnarea sau au intervenit
evenimente de natura sa modifice situatia constatata la data aprobarii.
Sunt necesare masuri speciale, determinate de temperatura mediului ambiant in timpul
turnarii si intaririi betonului, astfel:
• in general se recomanda ca temperatura betonului proaspat, inainte de turnare, sa fie cuprinsa
intre 5o C si 30o C;
• in conditiile in care temperatura mediului in momentul turnarii sau in timpul perioadei de
intarire scade sub 5o C, se aplica prevederile de la art.5.2.8. din NE 012-1. Pamantul, piatra,
sustinerile sau elementele structurale in contact cu betonul ce urmeaza a fi turnat trebuie sa aiba
o temperatura care sa nu provoace inghetarea betonului inainte ca acesta sa atinga rezistenta
necesara pentru a rezista la efectele inghetului;
• in cazul in care temperatura mediului depaseste 30° C in momentul turnarii sau in timpul
perioadei de intarire sunt necesare masuri suplimentare precum: stabilirea de catre un institut de
specialitate sau un laborator autorizat a unei tehnologii adecvate de preparare, transport, punere
in opera si tratare a betonului si utilizarea unor aditivi intarzietori de priza eficienti.
Specificarea privind betonul, prevazuta in proiect, pentru comanda la furnizori sau
pentru preparare in statii proprii, se face in conformitate cu prevederile NE 012-1, avand
in vedere si eventuale alte conditii precizate in proiect.
Este obligatorie verificarea betonului la locul de turnare, pe probe, conform prevederilor
din anexa H din NE 012-2.
Epruvetele confectionate vor fi pastrate astfel:
• epruvetele pentru verificarea clasei betonului pus in opera se pastreaza in condiiile standard;
• epruvetele de control pentru verificarea rezistentelor la compresiune la termene intermediare
se pastreaza in conditii similare betonului pus in opera;
• epruvetele pentru determinarea altor caracteristici ale betonului, daca este cazul, se pastreaza
in conditiile prevazute in standardele de incercare aplicabile.
Pentru betoanele puse in opera, pentru fiecare constructie, trebuie tinuta, la zi, condica
de betoane, care trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele:
• datele privind bonurile de livrare sau documentele echivalente in cazul producerii betonului de

49
 catre executant;
• locul unde a fost pus betonul in opera in lucrare;
• ora inceperii si terminarii turnarii betonului;
• temperatura betonului proaspat;
• probele de beton prelevate si epruvetele turnate, modul de identificare a acestora si rezultatele
obtinute la incercarea lor;
• masurile adoptate pentru protectia betonului proaspat turnat;
• eventualele evenimente intervenite (intreruperea turnarii, intemperii etc.);
• temperatura mediului ambiant;
• personalul care a supravegheat turnarea si compactarea betonului.
Datele din condica de betoane trebuie sa asigure trasabilitatea betonului, de la
prepararea acestuia si pana la punerea lui in opera.
5.2. Livrarea betonului proaspat

5.2.1Informatii de la utilizatorul betonului pentru producator

Utilizatorul trebuie sa se puna de acord cu producatorul asupra:
- datei, orei si ritmului livrarii;
si daca este necesar, sa informeze producatorul asupra:
- distantelor de transport;
- gabaritului, accesului, transporturilor speciale pe santier;
- metodelor speciale (utilizate) de punere in opera (inclusiv prin pompare);
- volumului betonierelor pentru a se putea respecta programul de punere in opera a betonului;
- limitarilor asupra tipului de vehicule de livrare; exemplu de tip: echipament cu sau fara agitare,
dimensiuni, inaltime sau greutate totala.

5.2.2Informatii de la producatorul de beton pentru utilizator

Utilizatorul poate sa ceara, cand emite comanda, informatii privind compozitia betonului,
ca sa poata pune in opera corect betonul proaspat, sa-i aplice metoda de tratare adecvata
si sa evalueze evolutia rezistentei.
Astfel de informatii trebuie furnizate, la cerere, de producator inaintea livrarii.
Informatiile urmatoare trebuie furnizate pentru betoanele cu performante specificate la
cerere:
- tipul si clasa de rezistenta a cimentului si tipul de agregate;
- tipul de aditivi, tipul si continutul aproximativ de adaosuri, daca este cazul;
- raport apa/ciment specificat;
- rezultatele incercarilor efectuate recent, pentru acest beton, de exemplu: cele de control, al
productiei sau incercari initiale;
- evolutia rezistentei;
- sursa materialelor componente.
- pentru betonul in care se adauga aditiv pe santier: clasa de consistenta sau consistenta prevazuta
inainte si dupa adaugarea aditivului.
In cazul betonului gata de utilizare, informatiile pot de asemenea sa fie furnizate, cand
ele sunt cerute, prin referinta la, catalogul de compozitii de beton al producatorului unde se
gasesc informatii detaliate referitor la clasele de rezistenta, clasele de consistenta,
greutatea amestecurilor si alte date utile.
Pentru determinarea duratei de tratare, informatiile referitoare la evolutia rezistentei
betonului pot sa fie prezentate sub forma unor date conform tabelului 7, sau sub forma
unei curbe de evolutie a rezistentei la 20 0 C intre 2 zile si 28 zile.
Date informative sunt prezentate in anexa M din NE 012-1.

Tabel 7
Evolutia rezistentei Estimarea raportului rezistentelor
f cm2 /f cm28
Rapida ≥ 0,5
Medie ≥ 0,3 si < 0,5
Lenta ≥ 0,15 si < 0,3
Foarte lenta < 0,15

50
 Raportul rezistentelor indica evolutia rezistentei, corespunzatoare raportului intre
rezistenta medie la compresiune la 2 zile (fcm2) si rezistenta medie la compresiune la 28
zile (fcm28), determinate prin incercarile initiale sau pe baza performantelor cunoscute ale
unui beton avand compozitie comparabila. Pentru aceste incercari initiale, epruvetele
destinate determinarii rezistentei trebuie prelevate, confectionate, conservate si incercate
conform SR EN 12350-1 si SR EN 12390-1; SR EN 12390-2 si SR EN 12390-3.
Producatorul trebuie sa informeze utilizatorul despre riscurile de sanatate la care se
expune manipuland betonul proaspat, in conformitate cu prevederile legale in vigoare.
5.2.3Consistenta la livrare
Adaosul de apa este interzis la livrare. In cazuri speciale, aditivii pot fi adaugati, aceasta
actiune fiind in responsabilitatea producatorului, in vederea aducerii consistentei la
valoarea specificata, sub rezerva ca valorile limita permise prin specificatie nu sunt
depasite si ca aceasta adaugare de aditiv este prevazuta prin proiectarea compozitiei
betonului. Toata cantitatea suplimentara de aditivi din camionul malaxor trebuie
inregistrata in bonul de livrare, in toate cazurile. Pentru re-amestecare, a se vedea punctul
9.8 din NE 012-1.
5.3. Transportul la santier si receptia betonului proaspat
Producatorul de beton trebuie sa mentioneze pe bonul de livrare durata maxima de
transport pentru care nu se modifica performantele si caracteristicile betonului comandat.
Transportul betonului proaspat va fi efectuat cu luarea masurilor necesare pentru
mentinerea caracteristicilor acestuia in stare proaspata, precum si pentru prevenirea
segregarii, pierderii componentilor sau contaminarii betonului. Mijloacele de transport
trebuie sa fie etanse, pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment.
Receptia betonului proaspat livrat pe santier se efectueaza pe baza bonului
(documentului) de livrare, a examinarii vizuale a starii betonului proaspat si a verificarilor
caracteristicilor acestuia prin incercari, conform prevederilor din anexa H a normativului
NE 012-2.
In cazul betonului preparat langa locul de punere in opera, examinarea vizuala si
verificarea caracteristicilor se efectueaza ca pentru betonul proaspat livrat pe santier.
Datele privind livrarea betonului proaspat, inclusiv cel preparat in statii proprii sau pe
santier, vor fi inregistrate in condica de betoane.
5.4. Turnarea si compactarea betonului

5.4.1Conditii pentru turnarea betonului

Executarea lucrarilor de betonare nu poate sa inceapa daca nu este verificata
indeplinirea, in detaliu, a urmatoarelor conditii prealabile:
- intocmirea procedurii pentru punerea in opera a betonului (planul de turnare) pentru obiectul in
cauza si acceptarea acestuia de catre investitor;
- asigurarea livrarii sau prepararea betonului in mod corespunzator;
- sunt stabilite si instruite formatiile de lucru in ceea ce priveste tehnologia de executie si masurile
privind igiena, protectia muncii si PSI;
- au fost receptionate calitativ lucrarile de sapatura, cofraje si armaturi (dupa caz).
Betonul trebuie sa fie pus in lucrare imediat dupa aducerea lui la locul de turnare, fara
a-i afecta caracteristicile.
Se recomanda ca temperatura betonului proaspat la inceperea turnarii sa fie cuprinsa
intre (5-30)°C. In perioada de timp friguros se vor lua masuri de protectie astfel incat
betonul recent decofrat sa se mentina la o temperatura de (10-15)°C timp de minim 3 zile
de la turnare.
Betonul trebuie turnat si compactat astfel incat sa se asigure ca intreaga armatura si
piesele inglobate sunt acoperite in mod adecvat, in intervalul tolerantelor acoperirii cu
beton compactat si ca betonul va atinge rezistenta si durabilitatea prevazute.
Trebuie realizata o compactare adecvata in zonele de variatie a sectiunii transversale,

51
in sectiunile inguste, in nise, in sectiunile cu aglomerare de armatura si la nodurile dintre
elementele structurilor.
Viteza de turnare si compactare trebuie sa fie suficient de mare pentru a evita formarea
rosturilor de turnare si suficient de redusa pentru a evita tasarile sau supraincarcarea
cofrajelor si sustinerilor acestora.
Rostul de turnare se poate forma in timpul turnarii daca betonul din stratul anterior se
intareste inainte de turnarea si compactarea urmatorului strat de beton.
Pot fi stabilite conditii suplimentare de executare a lucrarilor cu privire la metoda si
viteza de turnare, in cazul in care exista prevederi suplimentare pentru finisarea suprafetei.
Trebuie evitata segregarea in timpul turnarii si compactarii betonului.
Pe durata turnarii si compactarii, betonul trebuie sa fie protejat impotriva radiatiei solare
nefavorabile, vanturilor puternice, inghetului, apei, ploii si zapezii.
In anexa G din NE 012-2 sunt cuprinse prevederi privind punerea in opera a betonului:
cu agregate usoare, autocompactant, ciclopian, aplicat prin torcretare, turnat in cofraje
glisante sau turnat sub apa.
Betonul trebuie sa fie pus in lucrare imediat dupa aducerea lui la locul de turnare, fara
a-i afecta caracteristicile.
5.4.2Reguli generale de betonare
La turnarea betonului trebuie respectate cateva reguli generale:
• cofrajele din lemn, betonul vechi sau zidariile - care sunt in contact cu betonul proaspat -
trebuie sa fie udate cu apa atat cu 2…3 ore inainte cat si imediat inainte de turnarea betonului,
dar apa ramasa in denivelari trebuie sa fie inlaturata;
• descarcarea betonului din mijlocul de transport, se face in bene, pompe, benzi transportoare,
jgheaburi sau direct in cofraj;
• refuzarea betonului adus la locul de turnare si interzicerea punerii lui in opera, in conditiile in
care nu se incadreaza in limitele de consistenta prevazute sau prezinta segregari; se admite
imbunatatirea consistentei numai prin utilizarea unui aditiv superplastifiant cu respectarea
prevederilor aplicabile din NE 012-1;
• inaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 3,0 m in cazul elementelor
cu latime de maximum 1,0 m si 1,5 m in celelalte cazuri, inclusiv elemente de suprafata (placi,
fundatii etc.);
• turnarea betonului in elemente cofrate pe inaltimi mai mari de 3,0 m se face prin ferestre
laterale sau prin intermediul unui furtun sau tub (alcatuit din tronsoane de forma tronconica),
avand capatul inferior situat la maximum 1,5 m de zona care se betoneaza;
• raspandirea uniforma a betonului in lungul elementului, urmarindu-se realizarea de straturi
orizontale de maximum 50 cm inaltime si turnarea noului strat inainte de inceperea prizei
betonului turnat anterior (a se vedea si pct. 11.3.10. din NE 012-2);
• corectarea pozitiei armaturilor in timpul turnarii, in conditiile in care se produce deformarea
sau deplasarea acestora fata de pozitia prevazuta in proiect (indeosebi pentru armaturile dispuse
la partea superioara a placilor in consola);
• urmarirea atenta a inglobarii complete in beton a armaturii, cu respectarea grosimii acoperirii,
in conformitate cu prevederile proiectului si ale reglementarilor tehnice in vigoare;
• nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul betonarii si nici asezarea pe
armaturi a vibratorului;
• urmarirea atenta a umplerii complete a sectiunii in zonele cu armaturi dese, prin indesarea
laterala a betonului cu ajutorul unor sipci sau vergele de otel, concomitent cu vibrarea lui; in cazul
in care aceste masuri nu sunt eficiente, trebuie create posibilitati de acces lateral, prin spatii care
sa permita patrunderea vibratorului in beton;
• luarea de masuri operative de remediere in cazul unor deplasari sau cedari ale pozitiei initiale
a cofrajelor si sustinerilor acestora;
• asigurarea desfasurarii circulatiei lucratorilor si mijloacelor de transport in timpul turnarii pe
podine astfel rezemate, incat sa nu modifice pozitia armaturii; este interzisa circulatia directa pe
armaturi sau pe zonele cu beton proaspat;
• turnarea se face continuu, pana la rosturile de lucru prevazute in proiect sau in procedura de
executare;
• durata maxima admisa a intreruperilor de turnare, pentru care nu este necesara luarea unor

52
 masuri speciale la reluarea turnarii, nu trebuie sa depaseasca timpul de incepere a prizei
betonului; in lipsa unor determinari de laborator, aceasta se considera de 2 ore de la prepararea
betonului, in cazul cimenturilor cu adaosuri si 1,5 ora in cazul cimenturilor fara adaosuri;
• reluarea turnarii, in cazul cand s-a produs o intrerupere de turnare de durata mai mare, numai
dupa pregatirea suprafetelor rosturilor, conform subcap.11.5 din NE 012-2;
• permiterea instalarii podinilor pentru circulatia lucratorilor si mijloacelor de transport local al
betonului pe planseele betonate, precum si depozitarea pe acestea a unor schele, cofraje sau
armaturi este permisa numai dupa 24 … 48 ore, in functie de temperatura mediului si de tipul de
ciment utilizat (de exemplu 24 ore, daca temperatura este de peste 20° C si se foloseste ciment
de tip I, avand clasa mai mare de 32,5).
Compactarea betonului trebuie realizata dupa cum urmeaza:
• betonul trebuie astfel compactat incat sa conŃina o cantitate minima de aer oclus;
• compactarea betonului este obligatorie si se poate face prin diferite procedee, in functie de
consistenta betonului, tipul elementului etc.;
• in afara cazului in care se stabileste o alta metoda, compactarea se efectueaza cu vibrator de
interior. Se admite compactarea manuala (cu maiul, vergele sau sipci, in paralel, dupa caz, cu
ciocanirea cofrajelor) in urmatoarele cazuri:
- introducerea in beton a vibratorului nu este posibila din cauza dimensiunilor sectiunii sau desiunii
armaturii si nu se poate aplica eficient vibrarea externa;
- intreruperea functionarii vibratorului din diferite motive, caz in care punerea in opera trebuie sa
continue pana la pozitia corespunzatoare unui rost;
- este prevazuta prin reglementari speciale (beton fluid, beton monogranular, beton autocompactant);
• vibrarea se utilizeaza ca metoda de compactare si nu ca metoda de deplasare a betonului pe
distante lungi, sau de prelungire a duratei de asteptare pe santier inainte de turnare;
• vibrarea cu vibratoare de adancime sau de suprafata se aplica sistematic dupa turnare pana la
eliminarea aerului oclus. Se evita vibratiile excesive care pot conduce la slabirea rezistentei
suprafetei sau la aparitia segregarii;
• in mod normal, se recomanda ca grosimea stratului de beton turnat sa fie mai mica decat
inaltimea tijei vibratoare, asigurandu-se sistematic vibrarea si revibrarea suprafetei stratului
anterior;
• in cazul in care structura contine cofraje pierdute, trebuie luata in considerare absorbtia de
energie a acestora, la selectarea metodei de compactare si la stabilirea consistentei betonului;
• in sectiuni cu grosimi mari, reluarea compactarii stratului de suprafata este recomandata
pentru compensarea tasarii plastice a betonului situat sub primul rand de armaturi orizontale;
• cand se utilizeaza numai vibratoare de suprafata, stratul de beton dupa compactare nu
trebuie, in mod normal, sa depaseasca 100mm, in afara cazului in care se demonstreaza prin
turnari de proba ca sunt acceptabile grosimi mai mari. Pentru a obtine o compactare
corespunzatoare, poate fi uneori necesara o vibrare suplimentara la margini;
• in timpul compactarii betonului proaspat, trebuie evitata deplasarea armaturilor si/sau a
cofrajelor;
• betonul se compacteaza numai atat timp cat este lucrabil.
Alte prevederi suplimentare de care trebuie sa se tina seama la turnarea betonului sunt
prezentate in capitolele 11.3.11 – 11.3.14 din normativul NE 012-2.
Finisarea suprafetei prin netezire cu rigla sau mistria se efectueaza la intervale si intr-o
maniera care sa permita obtinerea finisarii specificate.
La finisarea suprafetei nu trebuie sa ramana lapte de ciment.
In timpul finisarii nu se adauga apa, ciment, agenti de intarire a suprafetei sau alte
materiale, decat in cazul in care se specifica altfel.
Elementele de constructii pot fi decofrate atunci cand betonul a atins o anumita
rezistenta care este prezenta in documentatia de executie tinand cont de prevederile
normativului NE 012-2.

6. RECEPTIA LUCRARILOR
Receptia lucrarilor de punere in opera a betonului se efectueaza, pentru elemente sau
parti de constructie, daca este prevazuta in proiect sau stabilita de beneficiar, dupa
decofrarea elementelor sau partilor de constructie respective.

53
 Aceasta receptie are la baza:
• proiectul lucrarii;
• documentele privind calitatea betonului proaspat livrat si condica de betoane;
• verificarea existentei corpurilor de proba, conform anexei H, tabelul H1 din normativul NE012-
2, si a trasabilitatii acestora;
• evaluarea starii betonului, prin sondaj, prin examinare vizuala directa, mai ales in zonele
deosebite (inguste si inalte, in apropierea intersectiilor de suprafate orientate diferit etc.);
• masurarea dimensiunilor (ale sectiunilor, ale golurilor etc.) si a distantelor (pozitia relativa a
elementelor, a pieselor inglobate, a golurilor etc.), prin sondaj.
La aceasta receptie participa reprezentantul investitorului si este invitat proiectantul, in
urma verificarilor incheindu-se un proces verbal de receptie calitativa.
In cazurile in care se constata neconformitati (la dimensiuni, pozitii, armaturi aparente
etc.), defecte (segregari, rosturi vizibile etc.) sau degradari (fisuri, portiuni dislocate etc.),
se procedeaza la indesirea verificarilor prin sondaj, pana la verificarea intregii suprafete
vizibile, consemnand in procesul verbal toate constatarile facute.
Remedierea neconformitatilor, defectelor si/sau degradarilor nu se va efectua decat pe
baza acordului proiectantului, care trebuie sa stabileasca solutii pentru fiecare categorie
dintre acestea.

DOCUMENTE DE REFERINTA

NE 012-1:2007 Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat.
Partea 1: Producerea betonului
NE 012/2:2010 Normativ pentru producerea betonului si executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton
precomprimat. Partea 2: Executarea lucrarilor din beton
SR EN 206-1:2002/C91:2008 Beton. Partea 1: Specificatie, performanta, productie si conformitate
SR EN 197-1:2011 ver.eng. Ciment. Partea 1: Compozitie, specificatii si criterii de conformitate ale cimenturilor uzuale
SR 3011:1996/A1:1999 Cimenturi cu caldura de hidratare limitata si cu rezistenta la agresivitatea apelor cu continut de
sulfati
SR 7055:1996 Ciment Portland alb
SR 10092:2008 Ciment rutier
SR EN 196-2:2006 Metode de incercari ale cimenturilor. Partea 2: Analiza chimica a cimenturilor
SR EN 196-3+A1:2009 Metode de incercari ale cimenturilor. Partea 3: Determinarea timpului de priza si a stabilitatii
SR EN 196-6:2010 Metode de incercari ale cimenturilor. Determinarea finetii
SR ISO 3310-1:2000 Site pentru cernere. Conditii tehnice si verificari. Partea 1: Site pentru cernere de tesaturi
metalice
SR ISO 3310-2:2000 Site pentru cernere. Conditii tehnice si verificari. Partea 2: Site pentru cernere de table
metalice perforate
SR EN 12620+A1:2008 Agregate pentru beton
SR EN 933-1:2002/A1:2006 Incercari pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 1:
Determinarea granulozitatii. Analiza granulometrica prin cernere
SR EN 13055-1:2003/AC:2004 Agregate usoare. Partea 1: Agregate usoare pentru betoane, mortare si paste de ciment
SR EN 13242+A1:2008 Agregate din materiale nelegate sau legate hidraulic pentru utilizare in inginerie civila si in
constructii de drumuri
SR 662:2002 Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera. Conditii tehnice de calitate
SR EN 1008:2003 Apa de preparare pentru beton. Specificatii pentru prelevare, incercare si evaluare a aptitudinii
de utilizare a apei, inclusiv a apelor recuperate din procese ale industriei de beton, ca apa de
preparare pentru beton
SR EN 934-2:2009 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Partea 2: Aditivi pentru beton. Definitii, conditii,
conformitate, marcare si etichetare
SR EN 12878:2005/AC:2006 Pigmenti pentru colorarea materialelor de constructie pe baza de ciment si/sau var. Specificatii
si metode de incercare
SR EN 450-1+A1:2008 Cenusa zburatoare pentru beton. Partea 1: Definitii, conditii si criterii de conformitate
SR EN 13263-1+A1:2009 Silice ultrafina pentru beton. Partea 1: Definitii, conditii si criterii de conformitate
SR EN 13263-2+A1:2009 Silice ultra fina pentru beton. Partea 2: Evaluarea conformitatii
SR EN 1097-1:2011 ver.eng. Incercari pentru determinarea caracteristicilor mecanice si fizice ale agregatelor. Partea 1:
Determinarea rezistentei la uzura (micro-Deval)

54
SR EN 1097-2:2010 ver.eng
SR EN 1097-3:2002
SR EN 1097-6:2002/A1:2006
SR EN 12350-1:2009
SR EN 12350-2:2009
SR EN 12350-3:2009
SR EN 12350-4:2009
SR EN 12350-5:2009
SR EN 12350-6:2009
SR EN 12350-7:2009
SR EN 12390-1:2002/AC:2006
SR EN 12390-2:2009
SR EN 12390-3:2009/AC:2011
SR EN 12390-5:2009
SR EN 12390-6:2010
SR EN 12390-7:2009
SR EN 12504-1:2009
SR EN 12504-2:2002
SR EN 12504-3:2006
SR EN 13577:2007
SR ENV 13670-1:2002
SR EN 13791:2007/C91:2007
SR ISO 2859-1:2009/C91:2009
SR ISO 2859-2:1998
SR ISO 3951:1998
SR ISO 7150-1:2001
SR ISO 7150-2:2001
SR EN ISO 7980:2002
DIN 4030-2
ASTM C173
SR ISO 4316:1996
HGR 272/1994
HGR 273/1994
C 56-2002
BTR publicata de CNADNR
Incercari pentru determinarea caracteristicilor mecanice si fizice ale agregatelor. Partea 2:
Metode pentru determinarea rezistentei la sfaramare
Incercari pentru determinarea caracteristicilor mecanice si fizice ale agregatelor. Partea 3:
Metode pentru determinarea masei volumice in vrac si a porozitatii intergranulare
Incercari pentru determinarea caracteristicilor mecanice si fizice ale agregatelor. Partea 6:
Determinarea masei reale si a coeficientului de absorbtie a apei
Incercare pe beton proaspat. Partea 1: Esantionare
Incercare pe beton proaspat. Partea 2: Incercare de tasare
Incercare pe beton proaspat. Partea 3: Incercare Vebe
Incercare pe beton proaspat. Partea 4: Grad de compactare
Incercare pe beton proaspat. Partea 5: Incercare cu masa de raspandire
Incercare pe beton proaspat. Partea 6: Densitate
Incercare pe beton proaspat. Partea 7: Continut de aer. Metode prin presiune
Incercare pe beton intarit. Partea 1: Forma, dimensiuni si alte conditii pentru epruvete si tipare
Incercare pe beton intarit. Partea 2: Pregatirea si conservarea epruvetelor pentru incercari de
rezistenta
Incercare pe beton intarit. Partea 3: Rezistenta la compresiune a epruvetelor
Incercare pe beton intarit. Partea 5: Rezistenta la incovoiere a epruvetelor
Incercare pe beton intarit. Partea 6: Rezistenta la intindere prin despicare a epruvetelor
Incercare pe beton intarit. Partea 7: Densitatea betonului intarit
Incercari pe beton in structuri. Partea 1: Carote. Prelevare, examinare si incercari la
compresiune
Incercari pe beton in structuri. Partea 2: Incercari nedistructive. Determinarea indicelui de recul
Incercari pe beton in structuri. Partea 3: Determinarea fortei de smulgere
Atac chimic asupra betonului. Determinarea continutului de dioxid de carbon agresiv din apa
Executia structurilor de beton. Partea 1: Conditii comune
Evaluarea in-situ a rezistentei la compresiune a betonului din structuri si din elemente
prefabricate
Proceduri de esantionare pentru inspectia prin atribute. Partea 1: Scheme de esantionare
indexate dupa nivelul de calitate acceptabil (AQL) pentru inspectia lot cu lot
Proceduri de esantionare pentru inspectia prin atribute. Partea 2: Planuri de esantionare
indexate dupa calitatea limita (LQ) pentru inspectarea loturilor izolate
Proceduri si tabele de esantionare pentru inspectia prin masurare pentru procent de
neconformitati
Calitatea apei. Determinarea continutului de amoniu. Partea 1: Metoda spectrometrica
manuala
Calitatea apei. Determinarea continutului de amoniu. Partea 2: Metoda spectrometrica
automata
Calitatea apei. Determinarea continutului de calciu si magneziu. Metoda prin spectrometrie de
absorbtie atomica
Evaluarea lichidelor, solurilor si gazelor nocive pentru beton – Partea 2: Prelevarea si analiza
esantioanelor de apa si soluri
Metode de incercare pentru determinarea continutului de aer al betonului proaspat, prin
metoda volumetrica
Agenti activi de suprafata. Determinarea pH-ului solutiilor apoase. Metoda potentiometrica
Regulamentul privind controlul de stat al calitatii in constructii
Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora
Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente
Caiete de sarcini generale utilizabile la lucrarile de reabilitare si constructie de drumuri publice
55
 F. COFRAJE SI SUSTINERI

1. DOMENIUL DE APLICARE
Prezentul caiet de sarcini se refera la executia si receptia lucrarilor de cofrare. El
cuprinde conditii tehnice care trebuie sa fie indeplinite de catre materiale, in vederea
realizarii cofrajelor.

2. PREVEDERI GENERALE
Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice
corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea dirigintelui verificari suplimentatre
fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.
In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul va
dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.

3. MATERIALE, ALCATUIRE
Tipurile de cofraje utilizate in mod curent sunt:
a) in functie de situatia cofrajului, incepand din momentul turnarii betonului si pana la
decofrare:
• cofraje fixe;
• cofraje mobile (de exemplu: cofraje glisante, pasitoare).
b) din punct de vedere al utilizarii componentelor:
• cofraje de inventar, la care componentele se folosesc de mai multe ori;
• cofraje unicat, la care componentele se utilizeaza o singura data. De regula, acestea sunt
realizate din materiale lemnoase (de exemplu: cofraje din scanduri pentru monolitizarea pe
reazem a unei grinzi prefabricate);
• cofraje pierdute, la care componentele intra in alcatuirea elementelor din beton care se toarna
in santier (de exemplu predale din beton armat);
• spatii realizate anterior in terasamente (gropi de fundatie etc.).
c) in functie de calitatea suprafetei de beton obtinuta dupa decofrare:
• cofraje pentru beton aparent;
• cofraje pentru beton brut, suprafetele obtinute fiind acoperite ulterior cu tencuiala, placaje etc.
d) Din punct de vedere al naturii materialului din care sunt confectionate se
deosebesc:
• cofrajele din lemn sau captusite cu lemn;
• cofraje tego;
• cofrajele furniruite de tip DOKA, PASCHAL, etc, imbinate sau tratate cu rasini
• cofraje metalice.
Principalele elemente componente ale cofrajului sunt:
- cofrajul propriu zis, care alcatuieste inchiderea volumului in care se toarna betonul;
- sustinerea cofrajului (scheletul de sustinere), care ii asigura pozitia si stabilitatea formei, fiind
amplasata la exteriorul acestuia;
- elemente de legatura, amplasate in interiorul cofrajului, necesare, de asemenea, pentru a-i asigura
pozitia si stabilitatea, dintre care unele raman inglobate in beton.
Materialele pentru confectionarea cofrajelor sunt, de regula, lemn (cherestea), produse
pe baza de lemn, metal sau produse pe baza de materiale sintetice.

4. CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE

Cofrajele si sustinerile lor se executa numai pe baza de proiecte, intocmite de unitati

56
specializate ale antreprenorului, in conformitate cu prevederile STAS 7721-90 precum si
celor din mormativul NE 012/2-2010. Cofrajele trebuie sa fie astfel alcatuite incat sa
indeplineasca urmatoarele conditii:
- sa asigure obtinerea formei, dimensiunilor si gradului de finisare, revazute in proiect, pentru
elementele ce urmeaza a fi executate, respectandu-se inscrierea in abaterile admisibile prevazute in
Normativ pentru producerea betonului si executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton
precomprimat indicativ NE 012/2-2010.
- sa fie etanse, astfel incat sa nu permita pierderea laptelui de ciment;
- sa fie stabile si rezistente, sub actiunea incarcarilor care apar in procesul de executie.
- sa asigure ordinea de montare si demontare stabilita fara a se degrada elementele de beton cofrate,
sau componentele cofrajelor si sustinerilor;
- sa permita, la decofrare, o preluare treptata a incarcarii de catre elementele care se decofreaza;
- sa permita inchiderea rosturilor astfel incat sa se evite formarea de pene sau praguri;
- sa permita inchiderea cu usurinta - indiferent de natura materialului din care este alcatuit cofrajul - a
golurilor pentru controlul din interiorul cofrajelor si pentru scurgerea apelor uzate, inainte de inceperea
turnarii betonului;
- sa aiba fetele, ce vin in contact cu betonul, curate, fara crapaturi, sau alte defecte;
- sa permita pozitionarea armaturilor din otel beton si de precomprimare;
- sa permita fixarea sigura si in conformitate cu proiectul a pieselor inglobate din zonele de capat a
grinzilor (placi de repartitie, teci, etc.).
- sa permita compactarea cat mai buna in zonele de ancorare, in special a grinzilor postintinse;
- sa asigure posibilitatea de deplasare si pozitia de lucru corespunzatoare a muncitorilor care executa
turnarea si compactarea betonului, evitandu-se circulatia pe armaturile postintinse;
- sa permita scurtarea elastica la precomprimarea si intrarea in lucru a greutatii proprii, in conformitate
cu prevederile proiectului.
- sa fie prevazute, dupa caz, cu urechi de manipulare.
- cofrajele metalice sa nu prezinte defecte de laminare, pete de rugina pe fetele ce vin in contact cu
betonul.
- sa fie prevazute cu dispozitive speciale pentru prinderea vibratoarelor de cofraj, cand aceasta este
inscrisa in proiect.
Adecvarea materialelor pentru confectionarea cofrajelor se refera la:
- rigiditatea proprie, care determina alcatuirea scheletului de sustinere a suprafetei cofrajului;
- lipsa gaurilor, fisurilor, pentru asigurarea etanseitatii;
- limitarea absorbtiei de apa, daca este cazul;
- posibilitatea de imbinare, pentru asigurarea etanseitatii suprafatei cofrajului;
- limitarea rugozitatii sau neregularitatii suprafetei cofrajului, pentru asigurarea desprinderii fara
degradarea suprafetei betonului, la decofrare;
- compatibilitatea cu betonul in cazul materialelor sintetice (absenta degajarii de ioni de clor sau
producerea unor reactii chimice).
Realizarea sustinerilor si legaturilor cofrajelor se refera la:
- esafodajele pe care sunt asezate cofrajele, daca este cazul;
- scheletul de sustinere si legaturile care asigura forma si stabilitatea cofrajelor in sine.
O atentie deosebita trebuie acordata modului de rezemare a esafodajelor, sub
urmatoarele aspecte:
- luarea in considerare a capacitatii de rezistenta si de deformare a terenului, rezemarea facandu-se
pe talpi cu suprafata corespunzatoare;
- interzicerea utilizarii ca talpa de rezemare a materialelor fragile (caramida, beton poros autoclavizat
etc.);
- luarea in considerare a evolutiei temperaturilor in cazul in care rezemarea trebuie efectuata pe teren
inghetat, pentru a se evita tasarile in cazul dezghetarii terenului;
- utilizarea unor sisteme de reglare pe inaltime care sa asigure atat capacitatea de reglare necesara,
cat si stabilitatea si indeformabilitatea pe durata utilizarii esafodajelor respective.
Pentru a impiedeca aderenta betonului la cofraje se vor utiliza agenti de decofrare.
Acestia sunt produse aplicate pe suprafata cofrajelor, care vin in contact cu betonul, pentru
a reduce aderenta intre betonul intarit si cofraje, astfel ca la decofrare sa nu se deterioreze
suprafata betonului.
Agentii de decofrare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- sa nu pateze betonul si sa nu impiedice aderenta ulterioara a materialelor aplicate pe suprafata
respectiva a betonului (tencuieli, adezivi pentru placaje etc.);
- sa nu afecteze negativ betonul, armatura si materialul din care este alcatuit cofrajul, dar nici mediul
inconjurator;

57
 - sa-si pastreze neschimbate proprietatile functionale in conditiile climatice de executare a lucrarilor;
- sa se aplice usor si sa se poata verifica aplicarea lor corecta.
Utilizarea agentilor de decofrare se face pe baza documentelor tehnice legale,
elaborate pe baza specificatiilor de produs ale producatorilor, care trebuie sa contina, dupa
caz, prevederi privind domeniul de utilizare, precum si conditii si metode de aplicare.
Agentii de decofrare se aplica dupa ce cofrajele au fost curatate in prealabil.
Aplicarea se efectueaza, tinand seama de perioada programata pentru turnarea
betonului si de perioada si/sau conditiile in care agentii de decofrare sunt eficace.
Pentru obtinerea calitatii betonului dupa decofrare, este obligatorie asigurarea curatirii
cofrajelor si asigurarea etanseitatii acestora.

5. MONTAREA COFRAJELOR
Montarea cofrajelor cuprinde urmatoarele:
• executarea esafodajelor, daca este cazul;
• asezarea cofrajelor la pozitie, conform trasarii de detaliu;
• asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor;
• definitivarea pozitiei in plan si pe verticala, imbinarea intre panouri, daca este cazul, si fixarea
cofrajelor;
• legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor;
• verificarea si receptia cofrajelor.
Esafodajele se executa, de regula, pe baza proiectului tehnologic.
Asezarea cofrajelor la pozitie se realizeaza:
• in plan, fata de reperele marcate la trasarea de detaliu;
• pe inaltime, prin:
- respectarea cotelor, fata de reperele de cota marcate la trasarea de detaliu;
- reglarea in pozitia verticala sau inclinata, dupa caz.
Definitivarea pozitiei in plan si pe verticala se realizeaza odata cu fixarea cofrajelor, prin:
- fixarea pe inaltimea reglata a popilor de sustinere in cazul cofrajelor pentru placi, astfel incat sa nu
permita deplasari relative ale panourilor/zonelor incarcate (cu beton proaspat sau din activitatile de
punere in opera a betonului), fata de cele neincarcate;
- fixarea la pozitie a elementelor de sustinere sau sprijinire a cofrajelor verticale sau
- inclinate de inaltime mare (pentru stalpi, pereti etc.);
- fixarea elementelor exterioare de sustinere (caloti, nervuri etc.) ale cofrajelor de dimensiuni mai
reduse in sectiunea transversala (grinzi, stalpi etc.);
- fixarea elementelor interioare de legatura, de regula distantieri, pentru mentinerea distantei intre
fetele cofrate.
La montarea cofrajelor trebuie avute in vedere si urmatoarele:
- efectuarea pregatirii si receptiei suprafetelor de beton care se afla in volumul cofrat (proces verbal
de receptie calitativa pe faze – pentru lucrari care devin ascunse); pregatirea se efectuaza fie pentru
ca betonul turnat sa adere la betonul existent fie, daca este cazul, sa nu adere la acesta;
- mentinerea curateniei in spatiul cofrat, precum si a armaturilor, daca acestea sunt montate anterior
(spre exemplu, nu se va taia lemn pentru a nu ramane rumegus in cofraj; nu se vor aplica produse
pentru decofrare care sa cada pe beton sau pe armatura).
In cazurile in care elementele de sustinere a cofrajelor reazema pe teren se va asigura
repartizarea solicitarilor, tinand seama de gradul de compactare si posibilitatile de
inmuiere, astfel incat sa se evite producerea tasarilor.
In cazurile in care terenul este inghetat sau expus inghetului, rezemarea sustinerilor se
va face astfel incat sa se evite deplasarea acestora in functie de conditiile de temperatura.

6. DECOFRAREA
Termenul de decofrare pentru elementele din beton armat turnate monolit va fi minim 2
zile de la turnare, in conditiile unei temperaturi atmosferice de peste +10ºC si respectiv, de
minim 3 zile pentru temperaturi cuprinse intre +5ºC÷10ºC.
Operatia de decofrare va fi supravegheata direct de catre seful punctului de lucru.
Decofrarea se va face astfel incat sa se evite preluarea brusca a incarcarilor de catre

58
elementul care se decofreaza, ruperea muchiilor betonului sau degradarea materialului
cofrajului sau sustinerilor.
In termen de 24 ore de la decofrarea oricarei parti de constructie, se va proceda la
receptia dupa decofrare a betonului turnat, care consta in examinarea amanuntita a tuturor
elementelor de rezistenta ale structurii. Este interzisa efectuarea de remedieri inainte de
aceasta receptie.
In privinta aspectului elementelor din beton si beton armat, se admit urmatoarele
defecte:
- defecte de suprafata (pori, segregari, denivelari) avind adincimea de maxim 1 cm si suprafata de
maxim 400 cm2, totalitatea defectelor de acest tip fiind limitata la maxim 10 % din suprafata fetei
elementului pe care sunt situate;
- defecte in stratul de acoperire al armaturilor (stirbiri locale, segregari) cu adincimea mai mica decit
grosimea stratului de acoperire, lungime maxim 5 cm, totalitatea defectelor de acest tip fiind limitata la
maxim 5 % din lungimea muchiei respective;
Defectele care se incadreaza in limitele mentionate mai sus pot sa nu se inscrie in
procesul verbal de receptie, dar vor fi in mod obligatoriu remediate pina la receptia lucrarii.
Defectele care depasesc limitele de mai sus se inscriu in procesul verbal de receptie si
vor fi remediate conform solutiilor stabilite de beneficiar.

7. ABATERI ADMISIBILE LA MONTAREA COFRAJELOR

Abaterile admisibile la montarea cofrajelor se refera la urmatoarele categorii de marimi:
- dimensiuni ale spatiului cofrat;
- cote de nivel (pentru fundul cofrajului, inaltimea de turnare a betonului etc.);
- pozitia axelor, in plan si pe inaltime (care include rectilinitatea si perpendicularitatea sau unghiul
prevazut, dupa caz);
- forma suprafetei (care include planitatea si denivelarea locala, dupa caz).
Abaterile admisibile pentru dimensiuni, cote de nivel si pozitie a axelor, daca nu sunt
cuprinse explicit in proiect, vor fi cele prevazute pentru elementele respective.
Abaterile admisibile privind forma suprafetei se vor inscrie in clasele de toleranta (a se
vedea anexa C din normativ NE 012/2, tabelele C7 si C9), astfel:
• clasa TS, III, pentru planitate;
• clasa TN, I, pentru denivelari locale.

Tabel C7
Aria suprafetei de referinta (m2) 10 100 1000 10000
Dimensiunea minima (m) 2 6 25 50
Clasa de toleranta toleranta (mm)
TS, III 4 6 8 16

Tabel C9
Clasa de toleranta TN, I
h N max (mm) 2
A N max (mm 2) 3
hN – inaltimea proeminentei sau adancimea golului masurata fata de o zona adiacenta
pe care se aseaza o placa plana de 100 x 200 mm;
AN – aria suprafetei la intersectia planului de asezare a placii plane, cu
proieminenta/golul local.

8. VERIFICAREA sI RECEPTIA COFRAJELOR sI SUSTINERILOR

ACESTORA
Verificarea cofrajelor si sustinerilor acestora se efectueaza:
• la terminarea lucrarilor de cofraje, pentru o etapa de lucru, cand se efectueaza si receptia
cofrajelor;
• imediat inainte de punerea in opera a betonului in cofrajele respective, cand se efectueaza o
noua verificare.
Verificarea cofrajelor si susinerilor acestora se efectueaza prin:

59
 • examinare directa si masurari simple;
• masurari cu aparatura.
Prin masurari se urmareste confirmarea incadrarii in tolerantele prevazute pentru
montarea cofrajelor.
Verificarea cofrajelor si sustinerilor acestora prin observare directa si masurari simple se
refera la urmatoarele:
• compararea cu prevederile din proiectul tehnologic si/sau prevederile producatorului, in ceea
ce priveste:
- alcatuirea de ansamblu: vizual;
- tipurile de materiale si integritatea acestora: vizual, precum si analizarea documentelor privind
calitatea acestora;
- dimensiunile: prin masurare;
- imbinarile (elementele de fixare si contactul intre elementele concurente in imbinare): vizual si, prin
solicitare cu mana, sa nu aiba joc in imbinare;
• asezarea corespunzatoare a elementelor/panourilor cofrajelor propriu-zise, fata de baza de
rezemare, precum, si intre ele: vizual – pozitie si fara spatii libere intre ele;
• faptul ca elementele de sustinere sau legatura punctuala (popi, contravantuiri inclinate,
legaturi interioare etc.) sunt fixate: prin solicitare cu mana, sa nu aiba joc; legaturile interioare
sunt corect montate: prin observare vizuala;
• starea de curatenie: vizual;
• aplicarea agentilor de decofrare: vizual;
• dimensiunile, in cel putin 2 sectiuni pentru fiecare element, precum si ale golurilor si pozitia
relativa a acestora: prin masurare directa;
• trasarea inaltimii de turnare a betonului: prin masurare directa fata de fundul cofrajului, sau
fata de alte suprafete existente;
• aspectul general al suprafetei care vine in contact cu betonul: vizual.
Verificarile cofrajelor prin masurari cu aparatura se refera la:
• cote de nivel pentru fundul cofrajului;
• axe, pentru spatiul cofrat si pentru goluri;
• inclinari, daca este cazul;
Neconformitatile, fie in ceea ce priveste alcatuirea si montarea, fie in ceea ce priveste
depasirea tolerantelor (abaterilor admisibile) la dimensiuni si/sau pozitie, se consemneaza
si trebuie sa fie rezolvate de executant.
Verificarea cofrajelor si sustinerilor acestora se face din nou inainte de turnarea
betonului.
Receptia cofrajelor si sustinerilor acestora consta in consemnarea conformitatii
lucrarilor, pe baza verificarii efectuate la terminarea lucrarilor si a rezolvarii eventualelor
neconformitati, printr-un proces verbal pentru receptia calitativa pe faze (pentru lucrari
care devin ascunse), cu participarea reprezentantului beneficiarului lucrarii.
DOCUMENTE DE REFERINTA

NE 012/2:2010 Normativ pentru producerea betonului si executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton
precomprimat. Partea 2: Executarea lucrarilor din beton
STAS 7721-90 Tipare metalice pentru elemente prefabricate de beton, beton armat si beton precomprimat.
Conditii tehnice de calitate
HGR 272/1994 Regulamentul privind controlul de stat al calitatii in constructii
HGR 273/1994 Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora
C 56-2002 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente
BTR publicata de CNADNR Caiete de sarcini generale utilizabile la lucrarile de reabilitare si constructie de drumuri publice

60
 G. PODETE TUBULARE DIN ELEMENTE
PREFABRICATE

1. OBIECTUL SI DOMENIUL DE APLICARE

Prezentul caiet de sarcini priveste executarea, prelungirea sau repararea unor podete
tubulare realizate din elemente prefabricate din beton armat.

2. PREVEDERI TEHNICE GENERALE

Partile componente ale podetelor, infrastructura si suprastructura se executa dupa
aceleasi reguli ca si la poduri.
Conditiile de fundare, modul de realizare al lucrarilor de sapatura, cofrare, armare,
betonare, urmeaza sa indeplineasca conditiile din proiect si pe acelea care fac obiectul
prezentului caiet de sarcini.
In cazul in care podetele se executa din elemente prefabricate, in uzina sau pe santier,
acestea trebuie sa fie insotite de certificate de calitate.
Eventualele reparatii intervenite in urma transportului, manipularii sau montajului se vor
face pe baza unei tehnologii intocmita de antreprenor si aprobata de beneficiar (diriginte
de santier). Lucrarile ascunse nu vor fi acoperite inainte de a primi viza dirigintelui de
santier.
Pentru a nu provoca strangularea circulatiei pe drum, lucrarile la podete vor fi executate
pe cate o singura banda de circulatie, cu asigurarea corespunzatoare a semnalizarii
provizorii pe toata durata executiei. In cazul in care acest lucru nu este posibil se vor
executa variante ocolitoare.
In avalul podetului care se va largii, fundul santului se va perea cu beton C30/37, in
care se pot ingloba si bolovani de rau. Sub pereul de beton s-a prevazut realizarea unui
strat de balast.
La capetele podetelor se vor executa sferturi de con din zidarie de piatra, sau, unde
este cazul, camere de cadere din beton monolit. La ambele capete ale podetelor se vor
executa timpane din beton monolit.

3. DESCRIEREA OPERATIUNILOR
a) Trasarea lucrarilor
b) Executia lucrarilor de fundare
c) Montarea elementelor prefabricate (tuburi tip PREMO)
d) Realizarea camerelor de cadere si a timpanelor
e) Realizarea racordarii cu terasamentul (sferturi de con)

3.1. Trasarea lucrarilor

Inainte de a incepe lucrarile pregatitoare de terasamente se stabileste axa podetului si
amplasamentul fundatiei. Se materializeaza cu ajutorul reperilor, unghiul pe care il face
axul podetului cu axul drumului.
Reperii se vor amplasa in afara zonei de lucru pentru a putea fi pastrati si folositi spre a
materializa axa si cotele drumului.
Lucrarile necesare pentru realizarea podetelor se vor executa inaintea lucrarilor de
terasamente pentru drum.
Reperii trebuie sa materializeze:
• axul podetului, unghiul pe care il face cu axul drumului;
• punctele de intersectie a taluzelor cu cele ale drumului, respectiv cu terenul natural;

61
 • pichetarea camerelor de cadere si adancimea lor;
• inclinarea taluzelor si racordarea terenului natural.
Dupa materializarea pe teren a axelor fundatiilor, executantul va instiinta beneficiarul
(dirigintele de santier) si se va intocmi proces verbal de trasare a lucrarilor.
3.2. Executia lucrarilor de fundare

3.2.1Executia sapaturii si sprijinirea malurilor

Lucrarile de sapatura se vor executa respectand prevederile Normativ C169-88 si
prevederile din documentatie.
Spaturile pentru fundatii se executa cu excavatorul, conform detaliilor de executie din
proiect, iar finisajele la gropile de fundatie sau zonele cu dimensiuni mai mici decat cupa
excavatorului se executa manual.
Daca sapatura pentru fundatii se executa in pamanturi necoezive, fapt care ar putea
produce surparea malurilor, dupa curatarea totala a gropilor se vor executa cofraje care sa
permita turnarea betoanelor in fundatii conform detaliilor de executie din proiect, evitandu-
se risipa de beton.
Sapatura se executa la adapostul sprijinirilor pentru evitarea posibilitatii de declansare a
unor fenomene de instabilitate.
In pamanturi cu infiltratii de apa, sprijinirile se executa continuu cu dulapi verticali
suprapusi (al doilea rand de dulapi se suprapune peste rosturile primului rand de dulapi)
sau cu palplanse, astfel incat sa se formeze un perete etans.
In cazul infiltratiilor de apa in groapa sapata se vor lua masuri de epuizare a apei cu
pompe adecvate.
Cand executarea sapaturilor implica dezvelirea unor retele subterane existente (apa,
gaze, electrice, etc.) ce raman in functiune, trebuie luate masuri pentru protejarea acestora
impotriva deteriorarii sapaturii, se vor opri lucrarile si se va anunta beneficiarul pentru a lua
masurile necesare.
Ultimii 5-10cm de sapatura si finisajul final al sapaturii se vor executa manual.
La terminarea sapaturilor se verifica dimensiunile si cotele de nivel realizate si se
compara cu dimensiunile din proiect, respectandu-se prescriptiile din STAS 9824/4-83
(trasarea pe teren a lucrarilor de arta) si din Normativul C169-88 (executarea lucrarilor de
terasamente pentru realizarea fundatiilor constructiilor civile si industriale).
In cazul in care la cota stabilita prin proiect, natura terenului nu corespunde cu cea
avuta in vedere la proiectare, continuarea lucrarilor se poate face numai pe baza unei
dispozitii scrise a proiectantului (Normativ C56-2002).
Cu ocazia verificarii cotei de fundare si a naturii terenului de fundare, se vor intocmi
procese verbale distincte intre beneficiar si constructor.
In cazul in care la nivelul cotei de fundare se impune executia cofrajelor, acestea se vor
executa anterior receptiei pe faza de executie, ocazie cu care se receptioneaza si cofrajul
respectiv.
3.2.2Executia pernei de balast
Inainte de turnarea betonului in fundatie se va excuta o perna de balast bine compactat
cu o grosime de 20cm dupa compactare.
3.2.3Turnarea betonului in fundatie
Deoarece fundatiile se vor realiza din beton simplu, la prepararea si turnarea betonului
se vor respecta prevederile mentionate in caietul de sarcini generale „Betoane si mortare
de ciment”, respectiv prevederile normativului NE012, Normativ pentru producerea
betonului si executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat, partea 1 si
partea 2 (producerea betonului si executarea lucrarilor din beton).
Nu este admisa fundarea infrastructurilor deasupra adancimii de inghet, prevazuta in
STAS 6054-77 “Teren de fundare. Adancimi maxime de inghet. Zonarea teritoriului
Romaniei”. Infrastructurile trebuie sa respecte conditiile prevazute in proiect si in prezentul

62
caiet de sarcini.
Cota pana la care se toarna betonul va fi materializata pe peretii sapaturii prin fixarea
(baterea) unor tarusi orizontali-reperi, sau prin baterea cuielor pe cofraj, cand acesta s-a
executat.
Dupa executia fundatiilor, se vor efectua de catre antreprenor, noi masuratori.
Antreprenorul are obligatia sa semnaleze beneficiarului orice abateri de la trasarea
initiala si sa propuna solutii de remediere in cazul unor eventuale nepotriviri.
3.3. Montarea elementelor prefabricate (tuburi tip PREMO)
Montarea elementelor prefabricate va fi condusa de un inginer specializat si
supravegheata permanent de maistri cu experienta dobandita in lucrari similare.
Operatia de montaj trebuie sa fie precedata de lucrari pregatitoare specifice operatiei
respective si care depinde de la caz la caz de tipul elementului care se monteaza, sau de
modul de alcatuire al structurii.
Pentru montarea elementelor prefabricate se vor folosi utilaje care sa asigure montajul
in conditii de securitate.
La asezarea pe reazem se va urmari pozitionarea corecta conform proiectului atat in ce
priveste asigurarea amplasamentului cat si a lungimii de rezemare. Elementele vor fi
eliberate din sistemul de prindere numai dupa realizarea corecta a rezemarii. Este
obligatoriu a se asigura echilibru stabil al tuturor elementelor montate sau a celor care
reazama pe acestea.
Fetele elementelor care urmeaza a veni in contact cu betonul de monolitizare sau cu
mortarul de poza vor fi bine curatate cu o perie de sarma si apoi spalate cu apa din
abundena sau suflate cu jet de aer.
Montarea, verificarea montarii elementelor si incadrarea in tolerante se va face conform
prevederilor din „Normativ pentru producerea betonului si executarea lucrarilor din beton,
beton armat si beton precomprimat. Partea 2: Executarea lucrarilor din beton”, (capitolul
13: „Montarea elementelor prefabricate”), indicativ NE 012/2:2010.
La corectarea eventualelor defecte de monaj nu se vor folosi procedee care pot duce la
deteriorarea elementelor.
3.4. Realizarea camerelor de cadere si a timpanelor
Cofrarea timpanelor si a elevatiilor camerelor de cadere se va face cu respectarea
prevederilor caietului de sarcini „Cofraje”. De asemenea, producerea si turnarea betonului
in aceste tipuri de elemente se va face cu respectarea prevederilor caietului de sarcini
„Betoane si mortare de ciment”, respectiv a normativelor NE012 „Normativ pentru
producerea betonului si executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton
precomprimat”, partea 1 si partea 2 (producerea betonului si executarea lucrarilor din
beton). Toate tipurile de beton turnate trebuie sa aiba acceasi clasa cu cele prevazute in
plansele de detalii de executie.
3.5. Realizarea racordarii cu terasamentul (sferturi de con)
Racordarea podetului tubular cu terasamentul, la capetele la care nu se executa
camera de cadere, se va face prin intermediul sferturilor de con. Acestea se vor executa
din zidarie de piatra bruta, iar rosturile rezultate se vor umple cu mortat de ciment M100.

4. MATERIALE UTILIZATE:

4.1.1Agregatele:
Agregatele vor corespunde SR EN 12620+A1:2008 (“Agregate pentru beton”), SR
667:2001 (“Agregate naturale si piatra prelucrata pentru lucrari de drumuri”), normativ NE
012-1:2007 („Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton
precomprimat. Partea 1: Producerea betonului”), reglementari care prevad conditiile de

63
livrare si procurare, alegerea dimensiunii maxime, conditiile de transport si de depozitare
si controlul calitatii agregatelor.
Tipurile de agregate, conditiile de calitate, de depozitare si de verificare a calitatii
acestora sunt tratate pe larg in caietul de sarcini generale “Betoane si mortare de ciment”.
4.1.2Cimentul:
Tipurile de ciment, conditiile de calitate, de depozitare si de verificare a calitatii acestuia
sunt tratate pe larg in caietul de sarcini generale “Betoane si mortare de ciment”.
4.1.3Apa:
Apa utilizata la confectionarea betoanelor poate proveni din reteaua publica sau alta
sursa, dar in acest caz va indeplini conditiile tehnice prevazute in SR EN 1008:2003.
4.1.4Aditivii:
La prepararea betoanelor se pot utiliza aditivi in scopul:
- imbunatatirii lucrabilitatii la elemente cu sectiuni subtiri;
- imbunatatirii gradului de impermeabilitate pentru elemente expuse la intemperii sau aflate in medii
agresive;
- obtinerii unor betoane de rezistenta superioara;
- imbunatatirii comprtarii la inghet –dezghet repetat;
- reglarii procesului de intarire, intarziere sau accelerare in functie de cerintele tehnologice;
- cresterii rezistentei, durabilitatii si imbunatatirii omogenitatii betonului.
Tipurile uzuale de aditivi si conditiile de utilizare sunt precizate in Normativul NE 012-
1:2007.
4.1.5Elementele prefabricate
Elementele prefabricate care se vor monta (tuburi tip PREMO), trebuie sa aiba aceleasi
dimensiuni geometrice cu a celor prevazute in proiect. Totodata, acestea trebuie sa fie
fabricate de catre firme agrementate si autorizate in acest sens, iar la livrare trebuie sa fie
insotite de certificat de calitate in conformitate cu prevederile in vigoare.

5. VERIFICAREA CALITATII LUCRARII

5.1. Controlul calitatii

Este obligatoriu sa se efectueze controlul calitatii materialelor, inclusiv a tuburilor
prefabricate, inainte de punerea in opera ale acestora.
Pe parcursul realizarii lucrarii, este obligatorie verificarea in toate fazele de executie.
Se va verifica de asemenea, pozitionarea corecta a tuburilor prefabricate, dimensiunile
acestora, pante longitudinale, cote de nivel, etc, realizandu-se procese verbale calitative
privind cota si panta longitudinala.
5.2. Receptia lucrarii
Receptia pe faze se face atunci cand lucrarile prevazute in documnetatie sunt complet
terminate si toate verificarile sunt efectuate. In urma verificarilor se incheie proces verbal
de receptie pe faze, care confirma posibilitatea trecerii la urmatoarea faza. Se efectueaza
intre beneficiar (dirigintele de santier) si antreprenor.
La recptia preliminara, comisia examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de
executie si calitative impuse de proiect si de caietul de sarcini, precum si constatarile
consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control. Astfel, se incheie
“Procesul verbal de receptie preliminar”.
Se vor verifica in cadrul acestei operatii de receptie, urmatoarele:
• amplasamentul lucrarilor conform proiectului de executie;
• calitatea materialelor folosite conform standardelor respective;
• natura pamanturilor (conform SR EN ISO 14688–2:2005), pentru verificarea concordantei cu
studiile geo;

64
 • dimensiunile, pantele si calitatea executiei lucrarilor.
Receptia finala are loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face in conditiile
respectarii prevederilor leagle in vigoare, precum si a prevederilor din prezentul caiet de
sarcini.

DOCUMENTE DE REFERINTA

STAS 9824/4-83 Masuratori terestre. Trasarea pe teren a lucrarilor de arta. Supraterane

C169-88 Normativ pentru executarea lucrarilor de terasamente pentru
realizarea fundatiilor constructiilor civile si industriale
STAS 6054-77 Teren de fundare. Adancimi maxime de inghet. Zonarea teritoriului Republicii Socialiste
Romania
SR EN ISO 14688-2:2005/C91:2007 Cercetari si incercari geotehnice. Identificarea si clasificarea pamanturilor. Partea 2: Principii
pentru o clasificare
NE 012-1:2007 Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat.
Partea 1: Producerea betonului
NE 012/2:2010 Normativ pentru producerea betonului si executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton
precomprimat. Partea 2: Executarea lucrarilor din beton
SR EN 12620+A1:2008 Agregate pentru beton
SR EN 1008:2003 Apa de preparare pentru beton. Specificatii pentru prelevare, incercare si evaluare a aptitudinii
de utilizare a apei, inclusiv a apelor recuperate din procese ale industriei de beton, ca apa de
preparare pentru beton
HGR 272/1994 Regulamentul privind controlul de stat al calitatii in constructii
HGR 273/1994 Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora
C 56-2002 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente
BTR publicata de CNADNR Caiete de sarcini generale utilizabile la lucrarile de reabilitare si constructie de drumuri publice

65