GHID PRIVIND CALCULUL I ALCĂTUIREA CONSTRUCTIVĂ A

PLAN EELOR COMPUSE LEMN-BETON

LA CLĂDIRI VECHI I NOI

Contract: 418/2009
Faza: 1 Redactarea: I
Beneficiar: MDRT

Director General INCD URBAN - INCERC, conf. univ. dr. arh. Vasile MeiŃă

____________________________________________________

Director tiinŃific ConstrucŃii INCD URBAN-INCERC, dr. ing. Emil Sever Georgescu

____________________________________________________

Director Sucursală URBAN- INCERC Timi oara, dr. ing. Ion Scordaliu

____________________________________________________

ef Proiect, ing. Aurelian Gruin

____________________________________________________

- ianuarie 2011 -
 CUPRINS

1 PREVEDERI GENERALE ............................................................................................................................. 3

1.1 OBIECT ................................................................................................................................................. 3
1.2 DOMENIUL DE APLICARE ............................................................................................................... 3
1.2.1 Factorii cărora se adresează ghidul.................................................................................................... 3
1.2.2 SpecificaŃii privind domeniul de aplicare .......................................................................................... 3
1.3 ReferinŃe principale................................................................................................................................ 4
1.4 Terminologie.......................................................................................................................................... 5
1.5 NotaŃii .................................................................................................................................................... 5
2 ELEMENTE DEFINITORII PRIVIND REALIZAREA PLAN EELOR COMPUSE LEMN-BETON ....... 7
2.1 Conlucrarea lemn-beton......................................................................................................................... 7
2.1.1 Aspecte teoretice................................................................................................................................ 7
2.1.2 Tipuri de conectori............................................................................................................................. 8
2.1.3 Rigiditatea conlucrării lemn-beton .................................................................................................. 11
2.2 Materiale .............................................................................................................................................. 14
2.2.1 Betonul ............................................................................................................................................ 14
2.2.2 Lemnul............................................................................................................................................. 14
2.2.3 Armăturile........................................................................................................................................ 15
2.2.4 Conectori lemn-beton ...................................................................................................................... 15
3 PROIECTAREA PLAN EELOR COMPUSE LEMN-BETON................................................................... 15
3.1 Încărcări i solicitări............................................................................................................................. 16
3.2 Calculul lăŃimii de conlucrare a plăcii ................................................................................................. 16
3.3 Ipoteze generale ................................................................................................................................... 17
3.4 Calculul la starea limită ultimă i starea limită de serviciu .................................................................. 17
3.4.1 Caracteristicile secŃiunii compuse ................................................................................................... 17
3.4.2 DistanŃa între conectori.................................................................................................................... 19
3.4.3 Verificarea eforturilor în secŃiunea compusă la starea limită ultimă în stadiul iniŃial ..................... 19
3.4.4 Verificarea eforturilor în secŃiunea compusă la starea limită ultimă în stadiul final ....................... 21
3.4.5 Verificarea la starea limită de serviciu în stadiul iniŃial................................................................... 22
3.4.6 Verificarea la starea limită de serviciu în stadiul final..................................................................... 22
3.4.7 Verificarea plan eului compus în zonele de moment încovoietor negativ....................................... 23
4 PREVEDERI CONSTRUCTIVE.................................................................................................................. 24
4.1 Dimensiuni........................................................................................................................................... 24
4.2 Armare ................................................................................................................................................. 24
4.3 Conectori.............................................................................................................................................. 25
4.4 Rezemare ............................................................................................................................................. 25
4.5 Aptitudinea de exploatare .................................................................................................................... 28
5 COMPORTARE ÎN TIMP ............................................................................................................................ 28
6 Prevederi de execuŃie i tehnologie ............................................................................................................... 30
6.1 Prevederi pentru construcŃii noi ........................................................................................................... 30
6.2 Prevederi pentru construcŃii vechi........................................................................................................ 30
BIBLIOGRAFIE ................................................................................................................................................... 32
ANEXA A INCERCAREA LA FORFECARE PE EPRUVETE ...................................................................... 34
Aspecte generale................................................................................................................................................ 34
Incercarea la forfecare pe epruvete.................................................................................................................... 34
Efectuarea încercărilor experimentale ............................................................................................................... 34
Determinarea capacităŃii portante i a modulului de alunecare ......................................................................... 35

ANEXA B EXEMPLE DE CALCUL

ANEXĂ INFORMATIVĂ
INCERCĂRI LA FORFECARE EFECTUATE PE EPRUVETE LEMN-BETON
INCERCĂRI LA ÎNCOVOIERE EFECTUATE PE GRINZI COMPUSE LEMN-BETON
 GHID PRIVIND CALCULUL I ALCĂTUIREA Indicativ:
CONSTRUCTIVĂ A PLAN EELOR COMPUSE LEMN-BETON
LA CLĂDIRI VECHI I NOI
1 PREVEDERI GENERALE
1.1 OBIECT
(1) Prezentul ghid se referă la calculul i alcătuirea constructivă a plan eelor
compuse lemn-beton la clădiri de tip curent încadrate în clasa de importanŃă i de expunere la
cutremur III;
(2) Prezentul ghid se referă la:
• calculul i alcătuirea constructivă a plan eelor compuse lemn-beton pentru
construcŃii noi realizate cu pereŃi structurali din zidărie;
• posibilităŃi i modalităŃi de reabilitare a plan eelor vechi din lemn la clădirii
existente prin înlocuirea acestuia cu un plan eu compus lemn-beton utilizând grinzile
existente din lemn;
(3) Ghidul urmăre te asigurarea comportării corespunzătoare în exploatare,
precum i condiŃiile de rezistenŃă definite prin stările limită specifice (capitol 3);
(4) Componentele principale ale unui plan eu compus lemn-beton sunt:
• grinzi din lemn masiv sau lemn lamelat încleiat;
• placă din beton armat turnată la partea superioară a grinzilor din lemn;
• mijloc de conlucrare între placa de beton i grinzile din lemn.
mijloc de conlucrare placa de beton

grinzi din lemn

Fig. 1–1 Alcătuire de principiu a unui plan eu compus lemn-beton

1.2 DOMENIUL DE APLICARE

1.2.1 Factorii cărora se adresează ghidul
(1) Prevederile prezentului ghid se adresează experŃilor tehnici, proiectanŃilor,
executanŃilor i beneficiarilor (utilizatorilor) de lucrări de construcŃii precum i organelor de
verificare, avizare i control i responsabililor tehnici cu execuŃia din domeniul construcŃiilor.
1.2.2 SpecificaŃii privind domeniul de aplicare
(1) Prevederile ghidului se aplică la construcŃii civile la care încărcările sunt
preponderent statice, uniform distribuite i concentrate, aplicate la partea superioară a
plan eului compus;
(2) În cazul în care plan eele compuse lemn-beton sunt solicitate în planul lor
(acŃiunea seismică sau vânt), este necesar ca plan eul să îndeplinească condiŃiile de aibă
orizontală, conform reglementărilor în vigoare;
(3) Prevederile prezentului ghid nu se aplică la reabilitarea/consolidarea plan eelor
existente la monumente istorice;
(4) Prevederile prezentului ghid se referă la calculul plan eelor compuse lemn-
beton cu legătura dintre placa de beton i grinzile de lemn realizată prin elemente de
conlucrare semi-rigide (de tip tije cilindrice);

3
 (5) Clasa de exploatare a elementelor din lemn la construcŃii noi este 1 i 2,
conform SR EN 1995-1-1;
(6) Temperatura maximă a mediului ambiant în care pot fi exploatate elementele
din lemn neprotejate, ca parte componentă a unui plan eu compus lemn-beton, este de 55°C;
(7) În cazul executării unui plan eu compus lemn-beton în cadrul clădirilor
existente, se impune expertizarea întregii construcŃii pentru verificarea condiŃiilor de
rezistenŃă i stabilitate, în conformitate cu prevederile standardelor i reglementărilor (privind
rezistenŃa i stabilitatea), aflate în vigoare;
(8) AcŃiunile i grupările acestora luate în considerare la proiectarea plan eelor
compuse lemn-beton se stabilesc conform SR EN 1991;
(9) Plan eele compuse lemn-beton se pot realiza ca elemente simplu rezemate sau
continue. Modul de armare, realizarea continuităŃii în dreptul reazemelor intermediare la
elementele continue i recomandările privind alcătuirea acestor tipuri de plan ee sunt
prezentate în capitolul 4;
(10) Aplicarea prevederilor din prezentul ghid se face respectând normele privind
siguranŃa la foc conform P118, normele privind protecŃia elementelor de lemn împotriva
agenŃilor agresivi conform ST 049 i normele privind izolarea fonică conform C 125.

1.3 ReferinŃe principale

SR EN 1990-2004 Bazele proiectării structurilor
SR EN 1991-1-1-2004 Partea 1-1 AcŃiuni generale. GreutăŃi specifice, greutăŃi proprii,
încercări utile pentru clădiri
SR EN 1991-1-1-2004_NA-2006 Partea 1-1 AcŃiuni generale - GreutăŃi specifice, greutăŃi
proprii, încărcări din exploatare pentru construcŃii. Anexă naŃională
SR EN 1991-1-2-2004 Partea 1-2 AcŃiuni generale. AcŃiuni asupra structurilor expuse la foc
SR EN 1991-1-2-2004_NA-2006 Partea 1-2 AcŃiuni generale - AcŃiuni asupra structurilor
expuse la foc. Anexă naŃională
SR EN 1992-1-1-2004 Partea 1-1 Reguli generale i reguli pentru clădiri
SR EN 1992-1-1-2004_AC-2008 Partea 1-1 Reguli generale i reguli pentru clădiri
SR EN 1992-1-1-2004_NB-2008 Partea 1-1 Reguli generale i reguli pentru clădiri. Anexa
naŃională
SR EN 1995-1-1-2004 Partea 1-1: GeneralităŃi. Reguli comune i reguli pentru clădiri
SR EN 1995-1-1-2004_A1-2008 Partea 1-1: GeneralităŃi. Reguli comune i reguli pentru
clădiri
SR EN 1995-1-1-2004_AC-2006 Partea 1-1: GeneralităŃi - Reguli comune i reguli pentru
clădiri
SR EN 1995-1-1-2004_NB-2008 Partea 1-1: GeneralităŃi. Reguli comune i reguli pentru
clădiri. Anexă naŃională
P100-1/2006 Cod de proiectare seismică – Partea I – Prevederi de proiectare pentru clădiri
P100-3/2008 Cod de proiectare seismică - Partea a III-a - Prevederi pentru evaluarea seismică
a clădirilor existente
CR 6-2006: Cod de proiectare pentru structuri din zidărie
CR 0-2005: Cod de proiectare. Bazele proiectării structurilor în construcŃii
NP 005-2003: Normativ privind proiectarea construcŃiilor din lemn
NE 012/1-2007: Normativ pentru producerea betonului i executarea lucrărilor din beton,
beton armat i beton precomprimat - Partea 1: Producerea betonului
NE 012-2/2010 Normativ pentru producerea i executarea lucrărilor din beton, beton armat i
beton precomprimat-Partea 2: Executarea lucrărilor din beton.

4
SR EN 206-1:2002/A2:2005/C91:2008: Beton Partea 1: SpecificaŃie, performanŃă, producŃie
i conformitate
SR EN 12620+A1:2008 : Agregate pentru beton
SR EN 409:2009: Metode de încercare. Determinarea momentului plastic al elementelor de
fixare
SR EN 26891:2002: Structuri de lemn. Îmbinări cu elemente mecanice de fixare. Principii
generale pentru determinarea caracteristicilor de rezistenŃă i deformare
SR EN 335-1:2007: Durabilitatea lemnului i a materialelor derivate din lemn. DefiniŃia
claselor de exploatare. Partea 1: GeneralităŃi
SR EN 927-1:2002 : Vopsele i lacuri. Produse de vopsire i sisteme de vopsire pentru lemn
în exterior. Partea 1: Clasificare i selecŃie
P118-1999: Normativ de siguranŃa la foc a construcŃiilor
ST 049-2006: SpecificaŃie tehnică privind protecŃiile elementelor de construcŃii din lemn
împotriva agenŃilor agresivi - cerinŃe si criterii de performanŃă
C 58/1996: Norme tehnice privind ignifugarea materialelor i produselor combustibile din
lemn i textile utilizate în construcŃii
P 130-1999: Normativ privind comportarea în timp a construcŃiilor
C 125-2005 Normativ privind proiectarea i executarea măsurilor de izolare fonică i a
tratamentelor acustice în clădiri
P 122-1989 InstrucŃiuni tehnice pentru proiectarea măsurilor de izolare fonică la clădiri civile
social culturale i tehnico-administrative
STAS 2111-1990: Cuie din sârmă de oŃel
STAS 1455-1980: uruburi cu filet pentru lemn. urub cu cap pătrat. Dimensiuni
STAS 1454-1980: uruburi cu filet pentru lemn. urub cu cap hexagonal. Dimensiuni
STAS 1451-1980: uruburi cu filet pentru lemn. urub cu cap bombat crestat. Dimensiuni
STAS 1452-1980: uruburi cu filet pentru lemn. urub cu cap înecat, crestat. Dimensiuni

1.4 Terminologie
(1) Se vor aplica termenii i definiŃiile din SR EN 1990, SR EN 1991, SR EN
1992 i SR EN 1995.
(2) Conector: realizează conlucrarea dintre grinda de lemn i placa de beton; este
utilizat sub formă de îmbinare cu tije cilindrice din oŃel, cu sau fără cap, introduse prin batere,
în urubare sau pregăurire.

1.5 NotaŃii
Alfabet latin - litere mici
a1 distanŃa de la centrul de greutate al secŃiunii de beton la centrul de greutate al secŃiunii compuse
a2 distanta de la centrul de greutate al secŃiunii de lemn la centrul de greutate al secŃiunii compuse
b distanŃa dintre grinzi
bef lăŃimea efectivă de conlucrare a plăcii de beton
d diametru
fcd valoarea de proiectare a rezistenŃei la compresiune a betonului
fck valoarea caracteristică a rezistenŃei la compresiune a betonului măsurată pe cilindrii la 28 de zile
fctd rezistenŃa de calcul la întindere a betonului
fh2d valoarea de calcul a rezistenŃei de strivire locală a elementului de lemn
fmd valoarea de calcul a rezistenŃei la încovoiere a lemnului
fmk valoarea caracteristică a rezistenŃei la încovoiere a lemnului
ft0d valoarea de calcul a rezistenŃei la întindere paralelă cu fibrele
ft0k valoarea caracteristică a rezistenŃei la întindere paralelă cu fibrele

5
fuk valoarea caracteristică a rezistenŃei la întindere a elementului de îmbinare
fvd valoarea de calcul a rezistenŃei la forfecare
fvk valoarea caracteristică a rezistenŃei la forfecare
fyd valoarea de proiectare a rezistenŃei la curgere a oŃelului
fyk valoarea caracteristică a limitei de curgere a oŃelului
kdef factor de deformaŃie
l deschidere, lungime de contact
sef distanŃa echivalentă între conectori
smax distanŃa maximă între conectori
smin distanŃa minimă între conectori
user deformaŃia la starea limită de serviciu aferentă Fser
uu deformaŃia ultimă (lunecare sau rotire)
uy deformaŃia elastică limită
wfin săgeată finală
wfin,G săgeată finală pentru acŃiune permanentă
wfin,Q săgeată finală pentru acŃiune variabilă
winst săgeată instantanee finală
winst,G săgeată instantanee pentru acŃiunea permanentă
winst,Q săgeată instantanee pentru acŃiune variabilă

Alfabet latin -litere mari

%G procent din acŃiunea permanentă
%Q procent din acŃiunea variabilă
A1 aria secŃiunii de beton
A2 aria secŃiunii de lemn
Ds ductilitate statică
E1 modul de elasticitate longitudinal al betonului
E2 modul de elasticitate longitudinal al lemnului
Ecm modul de elasticitate al betonului pentru încărcări de scurtă durată
Ecm,fin valoarea finală a modului de elasticitate al betonului pentru încărcări de scurtă durată
Emean,fin valoarea finală medie a modulului de elasticitate al lemnului
Emed=Emean valoarea medie a modulului de elasticitate al lemnului
Fîd valoarea de calcul a forŃei în îmbinare
Fser forŃa la starea limită de serviciu
I1 momentul de inerŃie al secŃiunii de beton
I2 momentul de inerŃie al secŃiunii de lemn
K modul de alunecare
Kser modul de alunecare la starea limită de serviciu
Kser,fin valoarea finală a modului de alunecare la starea limită de serviciu
Ku modul de alunecare instantaneu pentru stări limită ultime
Ku,fin valoarea finală a modulului de alunecare instantaneu pentru stări limită ultime
MEd moment încovoietor de calcul
Myd momentul plastic de calcul al îmbinării
Myk momentul plastic caracteristic al îmbinării
Rd valoarea de calcul a capacităŃii portante în îmbinare
Rm = Fest forŃa de forfecare maximă estimată prin calcule sau încercări iniŃiale
Ved forŃa tăietoare de calcul
Litere grece ti
γ1 coeficient de reducere a rigidităŃii pentru secŃiunea de beton

6
γ2 coeficient de reducere a rigidităŃii pentru secŃiunea de lemn
γc coeficient parŃial pentru beton
coeficient parŃial aplicat proprietăŃilor materialului, ce Ńine seama i de aproximări de model
γM i de variaŃii
ρk valoarea caracteristică a densităŃii lemnului
σc1d valoarea de calcul a efortului unitar de compresiune în secŃiunea de beton
σcd valoarea de calcul a efortului în fibra comprimată a secŃiunii de beton
σm1d valoarea de calcul a efortului unitar de întindere din încovoiere în secŃiunea de beton
σm2d valoarea de calcul a efortului unitar de întindere din încovoiere în secŃiunea de lemn
σt2d valoarea de calcul a efortului unitar de întindere din tracŃiune în secŃiunea de lemn
σtd valoarea de calcul a efortului în fibra întinsă a secŃiunii de beton
τmax efort tangenŃial în centrul de greutate al secŃiunii compuse
ψ0 coeficient pentru valoarea grupării unei acŃiuni variabile
ψ1 coeficient pentru valoarea grupării unei acŃiuni permanente
φ(∞,t0) coeficient de curgere lentă pentru beton
ν0,4 deplasarea aferentă la 40% din forŃa de forfecare maximă estimată
ν0,6 deplasarea aferentă la 60% din forŃa de forfecare maximă estimată

2 ELEMENTE DEFINITORII PRIVIND REALIZAREA PLAN EELOR

COMPUSE LEMN-BETON
2.1 Conlucrarea lemn-beton
2.1.1 Aspecte teoretice

(1) La elementul compus, transmiterea forŃelor de lunecare prin elemente de

conlucrare se realizează concentrat (punctiform) i conduce la solicitări mari în aceste puncte
i în consecinŃă, la deformaŃii corespunzătoare. Astfel, elementele compuse lemn-beton cu
conlucrarea asigurată prin tije, nu lucrează ca o secŃiune unitară solicitată la încovoiere, ci ca
două secŃiuni care conlucrează elastic;
(2) Procedeele de calcul propuse până în prezent pentru plan eele compuse lemn-
beton se bazează pe teoria conlucrării elastice. Conform acestei teorii se admite în locul
legăturii concentrate o conlucrare continuă având rigiditatea constantă;
(3) Procedeele de calcul iau în considerare atât deformabilitatea legăturii între
lemn i beton cât i pe cea a elementului compus în ansamblu. Hotărâtoare pentru capacitatea
portantă a unui element compus este rigiditatea elementelor de legătură, exprimată prin
modulul de alunecare Kser (respectiv Ku). Capacitatea de cedare i comportarea elasto-plastică
a legăturii caracterizează capacitatea portantă i deformabilitatea elementului compus;
(4) Elementele de conlucrare ce se pretează la plan eele compuse lemn – beton pot
fi clasificate, în funcŃie de tipul conlucrării pe care o realizează, în legătură de tip rigid
constând în încleiere, respectiv legătură de tip elastic constând în elemente de legătură
elastice, care la rândul lor se împart în:
• Legături mecanice cu conectori sub formă de tije: cuie, uruburi (montate drept sau
înclinat), cupoane din oŃel beton profilat; tijele se fixează direct în grinzile de lemn, sau prin
intermediul unor „bulbi” din beton creaŃi prin pătrunderea betonului plăcii în alveole realizate
în prealabil în grinzile din lemn;
• Legături mecanice cu forme speciale constând în piese metalice în formă de papuc
fixate pe grinda de lemn cu uruburi sau cuie.

7
 2.1.2 Tipuri de conectori

(1) Realizarea elementelor compuse lemn-beton i comportarea în exploatare a

acestora depind de tipul de conlucrare realizat între grinzile din lemn i placa din beton;
(2) În cazul unei conlucrări rigide (prin încleiere) deplasările între lemn i beton
sunt nule, ceea ce face ca elementul să se comporte ca o grindă cu secŃiune compusă (nu face
obiectul prezentului ghid);
(3) Conlucrarea semi-rigidă (elastică) permite o anumită deplasare între lemn i
beton, în funcŃie de rigiditatea acesteia, clasificându-se astfel:
• cu conectori de tip tije: cuie, uruburi, cupoane de oŃel;
• cu conectori i piese speciale de tip: pene inelare, pene cu crampoane, plăci
multicuie;
• cu sisteme integrate: legătură continuă sub formă de grinzi cu zăbrele; legătură
continuă din tablă îndoită; cu piese papuc.
(4) Pe plan internaŃional a fost studiată i aplicată o mare varietate de mijloace de
conlucrare între lemn i beton, în cele ce urmează prezentându-se câteva variante
semnificative;
(5) Conlucrare lemn-beton cu tije cilindrice/alveole de beton (fig. 2-1):

Tăieturi înclinate i tirfoane

Piroane i tirfoane

Cuie verticale pe unul sau două rânduri Cupoane de oŃel verticale îndoite la 90°, ancorate în grinda
de lemn cu ră ină epoxidică în goluri pregăurite

Cupoane de oŃel sau dibluri verticale îndoite la 90° în alveole (goluri) în grinda de lemn, ancorate cu ră ină epoxidică în
goluri pregăurite

8
uruburi verticale sau înclinate dispuse pe unul sau două rânduri alternant în cruci

Cupoane de oŃel beton verticale în alveole de beton

uruburi înclinate la 45°, pe două rânduri alternant în cruci

uruburi tensionate
Fig. 2–1 Conlucrare lemn-beton cu tije cilindrice/alveole de beton

9
 (6) Conectori lemn-beton cu Ńevi i piese speciale (fig. 2-2)

Cupoane de Ńeavă Conector tip bulon

Plăci multicuie îndoite la 90° îmbinate pe feŃele laterale sau la partea superioară a grinzilor din lemn
Fig. 2–2 Conlucrare cu Ńevi i plăci metalice
(7) Elemente de legătură lemn-beton cu conectori de tip sistem integrat (fig. 2-3)

Conlucrare cu papuc special i bare de oŃel beton

10
 Conlucrare cu conectori i nervuri din beton armat

PlăcuŃă multicuie introdusă într-un canal executat în grinda din lemn

Fig. 2–3 Conlucrare cu conectori de tip sistem integrat
2.1.3 Rigiditatea conlucrării lemn-beton

(1) Rigiditatea elementelor de legătură, exprimată prin modulul de alunecare Kser

(respectiv Ku), se determină prin calcule sau încercări la forfecare, pe epruvete compuse lemn-
beton, în conformitate cu SR EN 26891;
F
K ser = 0,4 est 2–1
ν 0,4
unde:
Fest – forŃa de forfecare maximă estimată prin calcule sau încercări iniŃiale
ν0,4 – deplasarea aferentă la 40% din forŃa de forfecare maximă estimată
(2) Pentru luarea în considerare, în calculele statice, a comportării conlucrării
lemn-beton la starea limită ultimă i la starea limită de serviciu, se propune o repartizare a
conectorilor pe baza ductilităŃii statice conform rel. (2-2) i a modelelor de conlucrare din fig.
2-4:
u
DS = u 2–2
uy
(a)
DefiniŃia parametrilor;

(b)
Model pentru starea limită de serviciu;

(c) i (d)
Model pentru stările limite ultime

Fig. 2–4 Modele de conlucrare

11
Unde
Ds – ductilitate statică
uu – deformaŃie ultimă (lunecare sau rotire)
uy – deformaŃie elastică ultimă
user – deformaŃie la starea limită de serviciu, aferentă lui Fser
Fser – forŃa la starea limită de serviciu
Rd – valoarea de calcul a capacităŃii portante în îmbinare
(3) Chiar dacă în realitate pot apărea deformaŃii plastice în beton i în elementele
de legătură la starea limită de rezistenŃă, pentru determinarea eforturilor se poate considera o
comportare linear–elastică a elementului compus conform fig. 2-5;
(4) Efectul deformaŃiilor plastice intervine, luând în considerare un modul secant
nominal aferent modulului de elasticitate al betonului i un modul secant real aferent
modulului de lunecare al conlucrării;
(5) RigidităŃile betonului, luate în considerare la calculul eforturilor unitare, se
determină pentru secŃiunea transversală nefisurată. La verificarea eforturilor unitare normale,
corespunzătoare secŃiunilor componente ale structurii compuse, se neglijează rezistenŃa la
întindere a betonului;
(6) Pe faŃa comprimată se consideră, ca rezistenŃă la compresiune, efortul limită la
compresiune, căruia îi corespund deformaŃiile plastice ale betonului;
(7) În cazul în care axa neutră este poziŃionată în placa din beton se va prevedea o
armătură corespunzătoare la partea inferioară a plăcii din beton;
(8) Modulul de alunecare al conlucrării la starea limită ultimă este:
F
K u = 0,6 est 2–3
ν 0, 6
ν0,6 – deplasarea aferentă la 60% din forŃa de forfecare maximă estimată
2
pentru simplificare se poate considera: K u ≅ K ser ;
3

Fig. 2–5
(9) Pentru conectorii de tip tije cilindrice (cuie sau uruburi) se admit următoarele
criterii pentru determinarea modulilor de alunecare Kser (respectiv Ku), pe baza curbei
teoretice de variaŃie a deplasărilor dintre lemn i beton „f”, în funcŃie de încărcarea „P” fig. 2-
6, astfel:
• Pentru stabilirea forŃei de exploatare se porne te de la valoarea admisă a deplasării
dadm=0,09∅. Această deplasare corespunde unei forŃe de forfecare Pd1;

12
 • Pentru forŃa limită de forfecare (capacitate portantă la forfecare) Pd2 se consideră o
deplasare lemn-beton d=2,5dadm=0,225∅;
• ForŃa admisă de forfecare Padm se apreciază considerând coeficientul de siguranŃă
3,0 faŃă de capacitatea portantă la forfecare (Padm=Pd2/3);
• Modulul de alunecare se determină pe baza raportului:
P
K ser = hot 2–4
d af

2
unde: Phot = Pd 2 [kN]
3
daf – deplasarea relativă [cm] între lemn i beton, corespunzătoare încărcării Phot

Fig. 2–6
(10) Exemplificarea i notaŃiile acestui mod de determinare a modulilor de
alunecare sunt prezentate în anexa informativă, pe baza unor încercări la forfecare efectuate
pe epruvete compuse lemn-beton;
(11) În SR EN 1995-1-1 este propusă determinarea modulului de alunecare Kser, la
îmbinarea lemn-lemn cu tije cilindrice, în funcŃie de densitatea lemnului i diametrul
elementului de conlucrare, astfel:

Tip de îmbinare Kser [N/mm]

Cuie ρ k1,5 d 0,8
25
Cuie bătute în goluri pregăurite, dornuri, uruburi ρk d
1, 5

20
Buloane ρk d
1, 5

30
Notă: ρk = valoarea caracteristică a densităŃii lemnului

(12) Încercările experimentale efectuate în Ńară i la nivel internaŃional pe epruvete

lemn-beton au dovedit că modulul de alunecare al conlucrării lemn-beton cu tije cilindrice

13
este exprimat mai corect în funcŃie de diametrul elementului de conlucrare „d” i modulul de
elasticitate al lemnului „Emean”, astfel:

K ser = 0,08 Emean d 2–5

(13) Dacă la partea superioară a grinzilor de lemn se prevede un strat intermediar
(scândură, plăci rigide stratificate cu rol de cofraj pierdut) cu grosimea de 25 mm, atunci:
12 E s I s
K ser = 2–6
l *3
unde: Es - modulul de elasticitate al lemnului
Is - momentul de inerŃie al secŃiunii grinzii din lemn
l* - lungimea ideală a elementului de conlucrare dată de relaŃia 2-7

l * ≅ 17,3 − 0,000572kc + 0,00894kt + 0,88t + 4,34d 2–7

unde: kc - rigiditatea betonului în N/mm2

kt - rigiditatea lemnului în N/mm2
t - grosimea stratului intermediar în mm
d - diametrul elementului de conlucrare
Notă : NotaŃiile de la punctul (13) sunt explicate în Gelfi et all.

2.2 Materiale
2.2.1 Betonul
f f
(1) RezistenŃele caracteristice (normate) i de calcul ale betonului, ck i cd ,
precum i alte caracteristici de calcul ale betonului realizat cu agregate obi nuite, grele sau
u oare, se stabilesc în conformitate cu SR EN 1992-1, respectiv NE 012-1 i SR EN 206-1;
(2) Clasa minimă de beton recomandată este C20/25;
(3) Se recomandă ca diametrul maxim al agregatelor să fie dmax=16 mm, conform
SR EN 12620;
(4) Pentru a evita umezirea lemnului în timpul turnării, dar i pentru limitarea
fenomenului de contracŃie, se recomandă un raport apă-ciment cât mai redus, conform NE
012-1.

2.2.2 Lemnul

(5) Lemn masiv

• Grinzile din lemn masiv se pot confecŃiona atât din lemn masiv de ră inoase cât i
din lemn masiv de foioase;
• RezistenŃele caracteristice (normate) ale lemnului, fmk, ftok i fvk, precum i alte
caracteristici de calcul, se stabilesc în conformitate cu SR EN 1995-1-1.
(6) Lemn lamelat încleiat
• RezistenŃele caracteristice (normate) ale lemnului lamelat încleiat, fmk, ftok i fvk,
precum i alte caracteristici de calcul, se stabilesc în conformitate cu SR EN 1194.
(7) Grinzi din lemn la clădiri existente
• Evaluarea i analiza degradărilor grinzilor existente din lemn se va realiza conform
P100-3;
• IntervenŃiile asupra grinzilor de lemn se vor realiza conform P100-3;

14
 • În funcŃie de posibilităŃi, se recomandă extragerea unor epruvete din grinzile de
lemn existente pentru determinarea rezistenŃelor caracteristice la încovoiere fmk, la întindere
paralelă cu fibrele ftok i forfecare fvk.

2.2.3 Armăturile

(1) Armăturile prevăzute în plăcile din beton ale plan eelor compuse lemn–beton
se vor realiza sub formă de plase sudate sau bare montate individual, formând plase legate cu
sârmă;
(2) RezistenŃele caracteristice (normate) i de calcul f yk i f yd , precum i alte
caracteristici de calcul se stabilesc în conformitate cu SR EN 1992-1-1, respectiv ST009.

2.2.4 Conectori lemn-beton

(1) Conectorii utilizaŃi se clasifică astfel:

• Cuie cu secŃiune rotundă cu formă torsionată sau cu striviri la suprafaŃa, conform
STAS 2111 (fig. 2-7);
• uruburi pentru lemn cu cap semiînecat (STAS 1453), cu cap înecat crestat (STAS
1452), cu cap bombat crestat (STAS 1451), cu cap hexagonal (STAS 1454), cu cap pătrat
(STAS 1455) (fig. 2-7);

Fig. 2–7 Tipuri de cuie i uruburi

(2) Conectorii trebuie protejaŃi împotriva coroziunii fie prin galvanizare, vopsire
sau se vor realiza din oŃel inoxidabil.
(3) Valorile modulilor de alunecare Kser (respectiv Ku) se vor determina pe baza
precizărilor de la pct. 2.1.3.

3 PROIECTAREA PLAN EELOR COMPUSE LEMN-BETON

(1) Calculul se face în conformitate cu principiile metodei de calcul la stări limită,

luându-se în considerare:
• proprietăŃile diferite ale materialelor – rezistenŃa;
• comportarea diferită în timp sub încărcare a materialelor componente a plan eului
compus – curgerea lentă, durata de aplicare a încărcării;

15
 (2) Calculul plan eelor compuse lemn-beton trebuie să satisfacă verificarea la
starea limită ultimă i starea limită de serviciu atât pentru încărcări de scurtă cât i de lungă
durată;
(3) Starea limită ultimă este apreciată prin evaluarea eforturilor maxime în
materialele componente (lemn, beton i conectori);
(4) Starea limită de serviciu este apreciată prin evaluarea săgeŃii maxime;
(5) Verificarea eforturilor în elementele componente a plan eului compus la stările
limită SLU i SLS se va face în stadiul iniŃial (luând în considerare modulii de elasticitate
medii ai lemnului i betonului) cât i în stadiul final (luând în considerare fenomenul de fluaj
care conduce reducerea modulilor de elasticitate ai materialelor componente);
(6) Verificarea plan eelor compuse lemn-beton la încărcări orizontale are ca scop
asigurarea capacităŃii de rezistenŃă i a rigidităŃii necesare pentru ca plan eul să poată fi
considerat diafragmă rigidă în plan orizontal. ForŃele seismice de nivel se vor determina
conform prevederilor din P100-1;
(7) La clădiri cu forme simple în plan, care pot fi înscrise într-un dreptunghi,
pentru calculul eforturilor secŃionale (forŃă tăietoare i moment încovoietor) provenite din
forŃele seismice orizontale, plan eul compus lemn-beton va fi considerat ca grindă continuă,
rezemată pe pereŃii structurali. În acest caz calculul eforturilor secŃionale se va face conform
modelului de calcul prezentat în CR6;
(8) Verificarea plan eului compus lemn-beton în faze de execuŃie nu este necesară
având în vedere că se realizează sprijiniri provizorii pe perioada execuŃiei;
(9) După întărirea betonului, grinda de lemn i placa de beton conlucrează,
încărcările fiind preluate de elementul compus;
(10) Plan eul compus lemn-beton continuu poate fi calculat ca o succesiune de plăci
compuse simplu rezemate deoarece în zonele de câmp secŃiunea transversală a grinzilor de
lemn asigură în general o capacitate portantă la încovoiere mai mare decât este necesară din
verificarea la încovoiere. Verificarea plan eului compus în zonele de moment încovoietor
negativ este explicitată la punctul 3.4.7.

3.1 Încărcări i solicitări

(1) Clasificarea acŃiunilor/încărcărilor i gruparea efectelor structurale ale
acŃiunilor/încărcărilor pentru proiectarea plan eelor compuse lemn-beton se vor realiza
conform SR EN 1991-1-1;
(2) CoeficienŃii parŃiali de siguranŃă pentru acŃiunile permanente i variabile se vor
considera conform SR EN 1990.

3.2 Calculul lăŃimii de conlucrare a plăcii

(1) LăŃimea de conlucrare a plăcii “bef” este dependentă în principal de raportul
dintre lăŃimea plăcii (distanŃa dintre grinzi “b”) i deschiderea grinzii „l” i este variabilă în
lungul deschiderii grinzii în funcŃie de tipul încărcării i de schema statică. La baza
determinării lăŃimii de conlucrare a plăcii stă distribuŃia în direcŃie transversală a eforturilor
tangenŃiale în talpa de beton (fig. 3-1);

16
 Fig. 3–1 VariaŃia eforturilor unitare tangenŃiale în talpa de beton

(2) În diferitele norme de calcul se propun relaŃii acoperitoare pentru determinarea

lăŃimii de conlucrare a plăcii, valabile pentru o conlucrare continuă între grinzile de lemn i
placa de beton;
(3) RelaŃiile 3-1 i 3-2 Ńin cont de tipul încărcării în determinarea lăŃimii de
conlucrare a plăcii din beton:
- pentru încărcări uniform distribuite:
 b 
2

bef = 1 − 1,4  b 3–1

  l  

- pentru încărcări concentrate:

 b
2
 b 
bef = 1 − 1,4  − 0,8 b 3–2
 l  l 

(4) În calcule se recomandă utilizarea relaŃiilor 3-1 i 3-2;

(5) Grosimea plăcii se stabile te din condiŃia ca raportul rigidităŃilor celor două
elemente ce conlucrează să fie subunitar:
E1 I1
≤1 3–3
E2 I 2

3.3 Ipoteze generale

(1) Metoda de calcul a plan eelor compuse ia în considerare următoarele ipoteze:
- grinda de lemn este simplu rezemată;
- elementele componente ale plan eului compus sunt interconectate prin intermediul
unor conectori având drept caracteristică de referinŃă modulul de alunecare K;
- distanŃa între conectori este constantă sau variază uniform în funcŃie de forŃa
tăietoare, între smin i smax, unde smax≤ 4smin; smin pentru zona marginală; smax pentru
zona de mijloc.

3.4 Calculul la starea limită ultimă i starea limită de serviciu

3.4.1 Caracteristicile secŃiunii compuse
(1) Modul de lucru al secŃiunii compuse i caracteristicile luate în calcul sunt
prezentate în fig. 3-2;

17
 (2) Rigiditatea echivalentă la încovoiere a secŃiunii compuse se determină cu
relaŃia 3-4:

( EI ) ef = ( E1 ⋅ I1 + γ 1 ⋅ E1 ⋅ A1 ⋅ a12 ) + ( E2 ⋅ I 2 + γ 2 ⋅ E2 ⋅ A2 ⋅ a22 ) 3–4

unde: E1, E2 - valorile modulului de elasticitate longitudinal la beton i lemn

A1, A2 - aria secŃiunii de beton (cu bef calculat conform relaŃiilor 3-1 i 3-2), respectiv
aria secŃiunii de lemn
I1, I2 - momentul de inerŃie al secŃiunii de beton (cu bef conform relaŃiilor 3-1 i 3-2),
respectiv momentul de inerŃie al secŃiunii de lemn

Notă : 1 – placa de beton

2 – grinda de lemn Fig. 3–2

(3) Coeficientul de reducere a rigidităŃii γ se determină cu relaŃia 3-5, astfel:

1
- pentru placa din beton: γ 1 = 3–5
π ⋅ E1 ⋅ A1 ⋅ sef
2

1+
K ⋅l2
- pentru grinda din lemn: γ2=1

unde: sef - distanŃa echivalentă între conectori

K - modulul de alunecare al elementului de conlucrare, care pentru calculul la
starea limită ultimă este Ku, iar pentru starea limită de exploatare normală este
Kser
l - lungimea grinzii simplu rezemate

18
 (4) DistanŃele de la centrul de greutate al secŃiunii de beton, respectiv al secŃiunii
de lemn până la centrul de greutate al secŃiunii compuse, a1 respectiv a2, se determină cu
relaŃiile 3-6 i 3-7, astfel:

h1 + h2
a1 = − a2 3–6
2

γ 1 ⋅ E1 ⋅ A1 ⋅ (h1 + h2 )
a2 = 3–7
γ 1 ⋅ E1 ⋅ A1 + γ 2 ⋅ E2 ⋅ A2
unde: h1 - grosimea plăcii de beton
h2 - înălŃimea grinzii de lemn

(5) Grosimea plăcii se va verifica cu relaŃia 3-3.

3.4.2 DistanŃa între conectori

(1) DistanŃa între conectori variază în funcŃie de efortul de lunecare între o

valoarea minimă smin la reazeme i smax în zona mediană a grinzii. Pentru simplificare, în
calcule se va considera o distanŃă echivalentă, astfel:

sef = 0,75 smin + 0,25 smax 3–8

(2) Se va respecta pct. 3.3 (1).

3.4.3 Verificarea eforturilor în secŃiunea compusă la starea limită ultimă în

stadiul iniŃial

(1) Eforturile normale de compresiune i întindere în placa de beton i în fibra

extremă întinsă a lemnului se determină cu relaŃiile:

γ 1 ⋅ E1 ⋅ a1 ⋅ M Ed
σ c1d = 3–9
( EI ) ef

0,5 ⋅ E1 ⋅ h1 ⋅ M Ed
σ m1d = 3–10
( EI ) ef

γ 2 ⋅ E2 ⋅ a2 ⋅ M Ed
σ t 2d = 3–11
( EI ) ef

0,5 ⋅ E2 ⋅ h2 ⋅ M Ed
σ m2d = 3–12
( EI ) ef

unde: MEd - moment încovoietor de calcul

(2) Eforturile în placa de beton vor îndeplini condiŃiile:

- la partea superioară:
σ cd = σ c1d + σ m1d ≤ f cd 3–13

19
- la partea inferioară:
σ td = σ m1d − σ c1d ≤ f ctd 3–14
(3) Eforturile la faŃa inferioară a secŃiunii de lemn se verifică cu condiŃia:
σ t 2d σ m2d
+ ≤1 3–15
f tod f md

unde: f cd , f ctd - rezistenŃa de calcul la compresiune i întindere axială a betonului,

conform SR EN 1992-1-1
f t 0 d , f md - rezistenŃa de calcul la întindere respectiv încovoiere a lemnului
conform, SR EN 1995-1-1

(4) Verificarea eforturilor tangenŃiale în centrul de greutate al secŃiunii compuse se

realizează astfel:

0,5 E 2 ⋅ b2 ⋅ h 2 ⋅ V Ed
τ max = ≤ f vd 3–16
b2 ⋅ ( EI ) ef

h2
unde: h = + a2 - distanŃa de la faŃa întinsă a secŃiunii de lemn i centrul de greutate al
2
secŃiunii compuse
VEd - forŃa tăietoare de calcul

(5) Valoarea de calcul a forŃei în îmbinare va respecta condiŃia:

γ 1 ⋅ E1 ⋅ A1 ⋅ a1 ⋅ smin ⋅ VEd
Fid = ≤ Rd 3–17
( EI ) ef

unde: Rd - valoarea de calcul a capacităŃii portante în îmbinare conform pct. (8)

(6) Momentul plastic de calcul al îmbinării se determină astfel:

M yk
M yd = 3–18
γM
unde: M yk - momentul plastic caracteristic al îmbinării, conform relaŃiilor 3-19 la 3-22
γM - coeficient parŃial aplicat proprietăŃilor materialului
(7) Momentul plastic caracteristic al unei îmbinări cu tije metalice, determinat
conform formulelor empirice date în SR EN 409, are valorile:

- pentru îmbinări cu cuie rotunde cu suprafaŃă netedă: M yk = 180d 2, 6 3–19

- pentru cuie cu secŃiune pătrată: M yk = 270d 2, 6 3–20

0,8 fuk d 3
- pentru buloane i dornuri: M yk = 3–21
6
0,583 f uk d 3
- pentru uruburi: M yk = 3–22
6

20
unde: fuk - valoarea caracteristică a rezistenŃei la întindere a elementului de îmbinare,
conform tabelelor 3-2 i 3-3
d - diametrul tijei în zona netedă la uruburi sau latura pătratului la cuie cu
secŃiune pătrată (mm)

Tab. 3-1 RezistenŃa caracteristică ultimă la întindere pentru buloane obi nuite
Clasa bulonului 4,6 4,8 5,6 5,8 6,8
fuk N/mm2 400 320 500 500 600

Tab. 3-2 RezistenŃa caracteristică ultimă la întindere pentru bare din oŃel obi nuit
Tipul oŃelului S235 S275 S355
fuk N/mm2 400 400 500

(8) RezistenŃa îmbinării se determină ca valoare minimă din următoarele condiŃii:

- cedarea betonului la compresiune locală la suprafaŃa de contact dintre beton i

elementul de conlucrare:
f E
Rd = 0,23d 2 ck cm 3–23
γc

γc - coeficient parŃial pentru beton

fck - valoarea caracteristică a rezistenŃei la compresiune a betonului măsurată pe
cilindri la 28 de zile

- ruperea la forfecare a elementului de conlucrare:

0,8 f uk πd 2
Rd = 3–24
4γ M
- cedarea lemnului:
Rd = 1,5 2 M yd f h 2 d d 3–25

fh2d - valoarea de calcul a rezistenŃei de strivire locală a elementului de lemn

3.4.4 Verificarea eforturilor în secŃiunea compusă la starea limită ultimă în

stadiul final

(1) Fenomenul de curgere lentă al elementelor compuse lemn-beton este influenŃat

de particularităŃile comportării în timp a materialelor componente precum i de condiŃiile de
mediu existente (temperatură, umiditate);

(2) Comportarea diferită sub încărcări de lungă durată a elementelor componente

ale unui plan eu lemn-beton se va lua în considerare prin reducerea modulilor de elasticitate
ai lemnului i betonului i modulului de alunecare al conlucrării, astfel:

1
- pentru beton: Ecm, fin = Ecm ( ) 3–26
1 + ϕ (∞, t 0 )

ϕ (∞, t 0 ) - coeficient de fluaj pentru beton conform SR EN 1992-1-1

21
 %G %Q
- pentru lemn: Emean, fin = Emean ( + ) 3–27
1 + ψ 1 ⋅ kdef 1 + kdef

kdef - coeficient care ia în considerare deformaŃia în funcŃie de timp sub efectul

fluajului i umidităŃii, conform SR EN 1995-1-1 tabelul 3.2 pentru lemn i materiale lemnoase

%G, %Q - procent din încărcarea permanentă, respectiv variabilă

Ku
- pentru conectori: K u , fin = 3–28
1 + k def

Ku,fin - valoarea finală a modulului de alunecare instantaneu pentru starea limită ultimă
kdef - coeficient pentru îmbinări conform SR EN 1995-1-1 pct. 2.3.2.2.(4)
(3) Se va reface calculul cu relaŃiile de la pctele 3.4.1 i 3.4.3 utilizând modulii de
elasticitate la lemn i beton, precum i modulul de alunecare, calculaŃi conform pctului 3.4.4.

3.4.5 Verificarea la starea limită de serviciu în stadiul iniŃial

(1) Verificarea săgeŃii în stadiul iniŃial se va efectua luând în considerare modulii

de elasticitate medii pentru beton Ecm i lemn Emean, respectiv modulul de alunecare Kser;
(2) Se vor reface calculul i verificările elementului compus conform pct. 3.4.1. i
3.4.3;
(3) Săgeata instantanee finală se va calcula conform SR EN 1995-1-1, astfel:

winst = winst ,G + winst ,Q 3–29

winst,G; winst,Q - săgeata instantanee pentru acŃiunea permanentă G respectiv, acŃiunea

variabilă Q
(4) Săgeata instantanee finală trebuie să se încadreze în domeniul recomandat al
valorilor limită indicat în SR EN 1995-1-1.

3.4.6 Verificarea la starea limită de serviciu în stadiul final

(1) Verificarea săgeŃilor în stadiul final se va efectua luând în considerare modulii

de elasticitate transformaŃi funcŃie de deformaŃiile în timp i încărcare pentru beton i lemn,
respectiv reducerea modulului de alunecare Kser, astfel:

- pentru acŃiuni permanente:

1
- beton: Ecm, fin = Ecm ( ) 3–30
1 + ϕ (∞, t 0 )
ϕ (∞, t 0 ) - coeficient de fluaj pentru beton conform SR EN 1992-1-1
1
- lemn: Emean, fin = Emean ( ) 3–31
1 + ψ 1 ⋅ k def
K ser
- conectori: K ser , fin = 3–32
1 + kdef
- pentru acŃiuni variabile:
1
- beton: Ecm, fin = Ecm ( ) 3–33
1 + ϕ (∞, t 0 )

22
 1
- lemn: Emean, fin = Emean ( ) 3–34
1 + k def
K ser
- conectori: K ser , fin = 3–35
1 + kdef

(2) Se vor reface calculul i verificările elementului compus conform pct. 3.4.1 i
3.4.3;
(3) Săgeata finală se va calcula conform SR EN 1995-1-1, astfel:
w fin = w fin ,G + w fin ,Q 3–36
wfin,G, wfin,Q - săgeata în stadiul final pentru o acŃiune permanentă G respectiv o acŃiune
variabilă Q
(4) Săgeata finală trebuie să se încadreze în domeniul recomandat al valorilor
limită indicat în SR EN 1995-1-1.

3.4.7 Verificarea plan eului compus în zonele de moment încovoietor negativ

(1) Momentul încovoietor capabil al secŃiunii compuse în direcŃia longitudinală a

grinzilor de lemn se determină ca i pentru o secŃiune din beton armat, pe baza distribuŃiei
eforturilor unitare normale conform fig. 3-3. Se neglijează aportul secŃiunii transversale de
lemn.

Fig. 3–3 DistribuŃia eforturilor unitare normale pentru moment negativ

Unde:
Ns - rezultanta eforturilor de întindere;
MRd - moment încovoietor negativ;
Ncm - rezultanta eforturilor unitare normale de compresiune
z - braŃ de pârghie
As - secŃiunea armăturii de rezistenŃă dispusă pe reazem, în mm2/m;
as - distanŃa de la centrul de greutate al armăturii până la fibra superioară de beton
a plăcii compuse
xpl - distanŃa între axa neutră plastică i fibra cea mai comprimată a secŃiunii de
beton
ds - înălŃimea utilă a secŃiunii de beton

M Rd = N s z 3–37

23
 (2) Rezultanta eforturilor de întindere N s din armătura de pe reazem i braŃul de
pârghie z se determină cu relaŃiile:
N s = As f sd 3–38

z = h - 0,5x pl - a s 3–39

(3) Rezultanta eforturilor unitare normale de compresiune din beton, calculată

pentru o lăŃime unitară de placă b = 1 m, este:
N cm = b x pl f cd 3–40

PoziŃia axei neutre x pl se determină din ecuaŃia de proiecŃie N s = N cm :

x pl = N s / bf cd 3–41

4 PREVEDERI CONSTRUCTIVE

4.1 Dimensiuni
(1) Grosimea minimă a plăcii de beton este h1=60 mm;
(2) Dacă placa de beton are rol de diafragmă orizontală grosimea minimă va fi
h1=80 mm;
(3) Se recomandă ca deschiderea maximă a grinzilor din lemn să fie:
o pentru grinzi din lemn masiv : lmax=5,0 metri
o pentru grinzi din lemn încleiat : lmax=8,0 metri
(4) Se recomandă ca raportul dintre înălŃimea grinzilor din lemn h2 i deschiderea
l
plan eului l să fie: = 25...16 .
h2

4.2 Armare
(1) Armătura utilizată trebuie să respecte prevederile punctului 2.2.3;
(2) Acoperirea minimă cu beton este cmin=10 mm;
(3) ToleranŃele admisibile în poziŃionarea armăturilor vor respecta condiŃiile din
SR EN 1992-1-1;
(4) În cazul în care din calcule nu este necesară armarea la partea inferioară a
plăcii din beton se va prevedea armătură constructivă, astfel:
- distanŃa dintre bare, atât pe direcŃia transversală cât i longitudinală trebuie să fie
maxim 250 mm;
- aria minimă a armăturii, pentru fiecare direcŃie, este de 250 mm2/m;
- diametrul minim al armăturilor este dmin=6 mm;
(5) Armăturile din plase legate cu sârmă, utilizate la armarea plăcilor compuse, se
amplasează din diferite considerente în anumite zone, astfel:
- în zonele de reazem, la partea superioară a plăcii: având rol de rezistenŃă pentru
preluarea momentelor negative;
- în zonele de câmp, la partea inferioară a plăcii: având rol de rezistenŃă pentru
preluarea momentelor pozitive;

24
 (6) Dacă plan eul a fost calculat ca o succesiune de plăci simplu rezemate, la
partea superioară a elementului de reazem se prevede o armătură minimă, respectând ambele
condiŃii:
- procent din secŃiunea de beton: As,min = 0,4%Ac;
- minim 80 mm2/m.
(7) Armătura utilizată trebuie să respecte prevederile punctului 2.2.3;

4.3 Conectori
(1) Conectorii de tip cuie se dispun pe unul sau două rânduri alternant în cruci
perpendicular pe grinda de lemn. Diametrul minim al cuielor este dmin= 8 mm;
(2) Conectorii de tip urub se dispun pe unul sau două rânduri alternant în cruci ,
înclinaŃi la un unghi de 45° faŃă de grinda de lemn. Diametrul minim al urubului este dmin= 6
mm;
(3) Dispunerea conectorilor pe grinda de lemn se face conform fig. 4-1.

Fig. 4–1 Dispunerea conectorilor

(4) DistanŃa între conectori se recomandă a se încadra între următoarele valori:

smin = 80 mm ... 150 mm

smax = 150 mm ... 300 mm

4.4 Rezemare
(1) Plan eele compuse lemn-beton reazemă pe tot conturul lor prin intermediul
centurilor din beton armat, pe pereŃi portanŃi din zidărie de cărămidă. Sunt excluse reazemele
concentrate (stâlpi);
(2) La construcŃii noi se vor respecta:
- condiŃiile de rezemare prevăzute în SR EN 1995-1-1 pentru grinzile de lemn;
- condiŃiile de ancorare a plăcii de beton pe tot conturul în centuri din beton armat,
realizate conform CR 6;
(3) În fig. 4-2 este prezentată o modalitate de rezemare a plan eului compus pentru
construcŃii noi;
(4) La construcŃii vechi se va proceda conform rezultatelor evaluării i analizei
efectuate după P100-3. Placa de beton se va ancora în centuri create la faŃa interioară a
pereŃilor (fig. 4-3), la faŃa exterioară (fig. 4-4) sau sub grinzile din lemn (fig. 4-5);
continuitatea plăcii de beton în dreptul reazemelor intermediare se va asigura prin turnarea
betonului din placă în goluri create în zidăria existentă. Armătura prevăzută în aceste goluri se
va dimensiona astfel încât să fie asigurată transmiterea eforturilor dintr-o deschidere a plăcii
în cealaltă;
(5) La contactul elementelor de lemn cu alte materiale, unde se produc umeziri din
diferite cauze, lemnul se protejează prin straturi hidroizolante sau, dacă este posibil, contactul
se face prin piese din materiale rezistente la umiditate, astfel încât să se poată crea spaŃii libere
de continuă aerare a elementelor de lemn;
(6) PorŃiunile grinzilor de lemn care se află în contact cu zidăria se protejează în
dreptul reazemului cu hidroizolaŃie, alcătuită din unul sau două straturi de carton sau pânză

25
bitumată. Capătul grinzii se montează la o distanŃă de aproximativ 2 cm de zidărie, creând
astfel un loca de aerisire.

Fig. 4–2

Fig. 4–3

26
Fig. 4–4

Fig. 4–5

27
 4.5 Aptitudinea de exploatare
(1) Pentru a se asigura durabilitatea plan eelor compuse lemn-beton, în procesul
de exploatare este necesar ca:
• elementele de lemn ale plan eului să nu fie expuse acŃiunii umidităŃii;
• să fie asigurate măsuri de protecŃie pentru a evita apariŃia condensului sau crearea
de umidităŃi prea mari în încăperi;
• executarea de pereŃi despărŃitori sau sobe pe plan ee să se facă în urma unei
expertize tehnice i în baza unui proiect conform reglementărilor în vigoare;
• în cazul spaŃiilor închise (subsoluri, poduri) să se prevadă măsuri de aerisire i
ventilare;
• dispunerea traseelor de instalaŃii sanitare, electrice sau gaze să se facă conform
reglementărilor în vigoare;
(2) Sistemele de protecŃie a elementelor din lemn împotriva agenŃilor chimici i
biologici se vor alege în funcŃie de natura i starea grinzilor din lemn, de natura i
agresivitatea mediului, de durabilitatea estimată a protecŃiei;
(3) Natura si gradul de agresivitate a mediului se stabilesc de către proiectant în
baza evaluării rezultatelor analizelor calitative i cantitative de agenŃi agresivi (chimici i
biologici) i ale umidităŃii relative i temperaturii aerului. AgenŃii agresivi chimici i biologici
care acŃionează asupra construcŃiilor din lemn sau a elementelor sale sunt clasificaŃi conform
ST-049;
(4) Definirea claselor de exploatare din punct de vedere al agresivităŃii mediului se
stabilesc conform ST-049, SR EN 335-1 i NP 005;
(5) Clasele de risc de atac biologic se stabilesc conform SR EN 335-1, NP 005;
(6) Sistemele de protecŃie aplicate pe suprafaŃa elementelor din lemn împotriva
agenŃilor agresivi trebuie să îndeplinească criteriile de performanŃă i cerinŃele esenŃiale,
funcŃionale i tehnologice menŃionate în ST-049;
(7) Criteriile i nivelurile de performanŃă pentru grinzile de lemn i pentru
sistemele de protecŃie sunt definite în ST 049 pentru:
• stratul suport: grinzile de lemn sau cofrajul pierdut;
• sistemele de protecŃie împotriva agenŃilor fizico–chimici, prezentate ca valori
concrete, minime, pentru a obŃine o protecŃie eficientă a lemnului;
• sistemele de protecŃie împotriva agenŃilor biologici;
(8) CondiŃiile minimale se refraă la sa le îndeplinească elementele principale ale
construcŃiei astfel încât întreaga construcŃie să corespundă unui anumit grad de rezistenŃă la
foc, ce caracterizează stabilitatea la foc a acesteia, trebuie să îndeplinească condiŃii minime de
combustibilitate i de rezistenŃă la foc precizate în P118;
Trebuie sa fie in concordamtă cu P118
(9) Pentru grinzile de lemn ce fac parte integrantă din plan eul compus, prin
tratament ignifug se va asigura minim clasa de combustibilitate C2(CA2b) – dificil
inflamabile, în conformitate cu P118/99 (clasa de reacŃie la foc echivalentă conform ordin
269/2008) respectiv conform propunerii de modificare a P118;
(10) Produsele de ignifugare trebuie să respecte prevederile generale cât i
condiŃiile de pregătire a suprafeŃelor, condiŃiile i tehnologia de aplicare prevăzute în C58.

5 COMPORTARE ÎN TIMP
(1) Urmărirea comportării în exploatare se va realiza conform cu in rereinte fara
titlul „Regulamentul privind urmărirea comportării în exploatare, intervenŃiile în timp i
postutilizarea construcŃiilor” precum i P130 prin urmărirea curentă, care este o activitate de
urmărire a comportării construcŃiei prin observarea i înregistrarea unor aspecte, fenomene

28
 i parametri ce pot semnala modificări ale capacităŃii construcŃiei de a îndeplini cerinŃele de
rezistenŃă, stabilitate i durabilitate stabilite prin proiect;
(2) Urmărirea curentă are un caracter permanent, durata ei coincizând cu durata
de serviciu efectivă a clădirii;
(3) Organizarea urmăririi curente a comportării construcŃiilor noi sau vechi
revine în sarcina proprietarilor i/sau a utilizatorilor, care o execută cu personal i mijloace
proprii sau în cazul în care nu au personal cu mijloace necesare pentru a efectua această
activitate, pot contracta activitatea de urmărire curentă cu o firmă abilitată în această
activitate;
(4) Prevederi de urmărire curentă la construcŃiile noi:
Se vor avea în vedere identificarea prin observaŃii vizuale sau cu dispozitive de
măsurare a următoarelor fenomene: tasări în zona de rezemare a grinzilor de lemn, crăpături
longitudinale în grinzile de lemn, deformaŃii exagerate pe verticală la mijlocul deschiderii
plan eului, apariŃia locală a unor pete pe finisajul existent din umezire sau prezenŃa
mucegaiurilor;
Principalele zone avute în vedere la urmărirea curentă sunt: zonele de rezemare i la
mijlocul deschiderii grinzilor din lemn;
În funcŃie de finisajul aplicat la partea inferioară a plan eului compus se va prevede
accesul la elementele necesare a fi inspectate;
Beneficiarul/ utilizatorul are obligaŃia verificării comportării o dată la ase luni,
precum i după orice eveniment deosebit (cutremur, inundaŃie, ploi torenŃiale, căderi masive
de zăpadă, supraîncărcări accidentale cu materiale, explozii, incendii, etc.);
Personalul însărcinat cu efectuarea activităŃii de urmărire curentă, va întocmi
rapoarte ce vor fi menŃionate în Jurnalul evenimentelor i vor fi incluse în Cartea Tehnică a
construcŃiei. În cazul în care se constată deteriorări avansate ale structurii construcŃiei,
beneficiarul va solicita întocmirea unei expertize tehnice;
(5) Prevederi de urmărire curentă la construcŃiile vechi:
Se vor avea în vedere identificarea prin observaŃii vizuale sau cu dispozitive de
măsurare a următoarelor fenomene: tasări în zona de rezemare a grinzilor de lemn, crăpături
longitudinale în grinzile de lemn, deformaŃii exagerate pe verticală la mijlocul deschiderii
plan eului, apariŃia locală a unor pete pe finisajul existent din umezire sau prezenŃa
mucegaiurilor, apariŃia unor degradări a centurilor noi turnate pe zidăria existentă.
Principalele zonele avute în vedere la urmărirea curentă sunt: zonele de rezemare i
la mijlocul deschiderii grinzilor din lemn cât i cele care se vor stabili împreună cu expertul
tehnic.
În funcŃie de finisajul aplicat la partea inferioară a plan eului compus se va prevede
accesul la elementele necesare a fi inspectate.
Beneficiarul/ utilizatorul are obligaŃia verificării comportării, trimestrial în primii
doi ani după care o dată la ase luni, precum i după orice eveniment deosebit (cutremur,
inundaŃie, ploi torenŃiale, căderi masive de zăpadă, supraîncărcări accidentale cu materiale,
explozii, incendii, etc.).
Personalul însărcinat cu efectuarea activităŃii de urmărire curentă va întocmi rapoarte
ce vor fi menŃionate în Jurnalul evenimentelor i vor fi incluse în Cartea Tehnică a
construcŃiei. În cazul în care se constată deteriorări avansate ale structurii construcŃiei,
beneficiarul va solicita întocmirea unei expertize tehnice;
(6) Orice modificare a destinaŃiei spaŃiului se va realiza în baza unei expertize
tehnice i conform reglementărilor în vigoare.

29
6 PREVEDERI DE EXECUłIE I TEHNOLOGIE

6.1 Prevederi pentru construcŃii noi

(1) Procedura generală pentru executarea unui plan eu compus lemn-beton la

construcŃii noi este următoarea:
• Distribuirea grinzilor din lemn pe pereŃii portanŃi din zidărie la distanŃele precizate
în proiect;
• Înainte de pozarea grinzilor din lemn se prevede hidrolizolarea capetelor acestora;
• Executarea de sprijiniri provizorii a grinzilor din lemn, de regulă la 1/3 din
deschidere;
• Executarea cofrajului prin dispunerea acestuia la partea superioară a grinzilor din
lemn sau în interspaŃiile dintre grinzile de lemn;
• Dispunerea unei folii PVC sau carton asfalt pentru protejarea grinzilor din lemn
contra umezirii în urma turnării betonului;
• Repartizarea conectorilor la distanŃele prevăzute în proiect;
• Dispunerea armăturilor din placa din beton i ancorarea acestora în centurile din
beton armat de pe contur conform proiectului;
• Verificarea dispunerii conectorilor i a armăturilor conform proiectului;
• Turnarea betonului din placă i centuri cu respectarea normelor în vigoare;
• Protejarea betonului proaspăt turnat împotriva deshidratării.

6.2 Prevederi pentru construcŃii vechi

(2) Procedura generală pentru realizarea unui plan eu compus lemn-beton la
clădiri existente este:
• Evaluarea stării de degradare a grinzilor existente din lemn. Se vor urmări
degradări ca:
- putrezirea capetelor grinzilor din lemn
- apariŃia unor defecte sau crăpături în câmpul grinzilor
- apariŃia unor deformaŃii mari datorită modificării încărcărilor
• Remedierea degradărilor/consolidarea grinzilor din lemn. Cele mai frecvente
soluŃii sunt:
- înlocuirea grinzilor din lemn ale căror capete sunt putrezite
- dispunerea unor eclise laterale din dulapi de lemn, antiseptizate, care se
solidarizează de grinda existentă cu ajutorul cuielor sau uruburilor
- dispunerea unor reazeme din profile U, solidarizate de grinda existentă cu buloane
• Introducerea unor grinzi noi din lemn, poziŃionate între cele existente
• Executarea de sprijiniri provizorii ale grinzilor din lemn, de regulă la 1/3 din
deschidere
• Îndepărtarea pardoselii existente, a straturilor de izolaŃie (pământ, zgură, etc.) i a
tavanului în cazul în care este degradat;
• Realizarea cofrajului pentru centurile perimetrale prevăzute pentru ancorarea
armăturilor din pla eul compus;
• Executarea cofrajului plan eului compus prin dispunerea acestuia la partea
superioară a grinzilor din lemn sau în interspaŃiile dintre grinzi;
• Dispunerea unei folii PVC sau carton asfalt pentru protejarea grinzilor din lemn
contra umezirii în urma betonării;
• Repartizarea conectorilor la distanŃele prevăzute în proiect;

30
 • Dispunerea armăturilor din placa din beton i ancorarea acestora în centurile din
beton armat de pe contur; în cazul plăcilor continue se vor realiza golurile de continuitate cu
placa alăturată;
• Verificarea dispunerii conectorilor i a armăturilor conform proiectului;
• Turnarea betonului din centuri i placă conform normelor în vigoare;
• Protejarea betonului proaspăt turnat împotriva deshidratării.

31
BIBLIOGRAFIE

/1/ Becker, H- Vorschlag zur Bemessung von Holz-Beton-Verbundkonstruktionen nach den

einheitlichen Regeln der europäischen Gemeinschaft (Eurocodes).Lucrare de diplomă, Ecole
Polytechnique Fédéral de Lausanne, ElveŃia 1990.
/2/ Blass, H.J.; Ehlbeck, J; Van der Linden, M.L.R; Schlager, M- Trag- und
Verformungsverhalten von Holz-Beton-Verbundkonstruktionen.“Forschungsbericht der
Versuchsanstalt für Stahl, Holz und Steine”, Universität Karlsruhre (TH), 1995
/3/ Blass, H.I, Schlager, M, Van der Linden, M. – Trag und Verformungsverhalten von Holz
eton –Verbundkonstruktionen. Teil 1 u.2 “Bauen mit Holz” 5/96,6/96.
/4/ Ceccotti, A,; Covan, C – Behaviour of Timber and Concrete Composite Load-Bearing
Structures. “IUFRO Timber Engineering Group Meeting”,Saint John, New Brunswick,
Canada, 1990.
/5/ Girhammar, U.A. –Nail – plates as shear connectors in composite timber and concrete
structures. “Proceedings of 12 th IABSE Congress, Vancouver, 1984.
/6/ Godycki, T; Pawlica, J; Klesczewski, J – Verbunddecke aus Holzrippen und Betonplatte.
“Bauingenieur”, nr. 59, 1984.
/7/ Kreuzinger, H – Berechnungsmethoden Verbundkonstruktionnen Holz-Beton,QS-
Bauweise. Technische Universität München, oktober 1994.
/8/ Küng, R. – Verbunddecke Holz – Leichtbeton. Theoretische und experimentelle
Untersuchung der Verbundkonstruktion aus Holz und Leichtbeton mit Holzschrauben als
Verbundmittel. Teil 1- Bericht F 1108, Graz, 1997.
/9/ Linden,van der, M.L.R. – Calculation Methods for Creep of Timber-Concrete Composite
Beams. T.U.Delft, december 1995
/10/ Linden, van der, M.L.R. – Monte Carlo Simulations of Timber-Concrete Composite
Beams Tests. T.U. Delft, march 1996.
/11/ Marusceac, D – ConstrucŃii moderne din lemn . Editura Tehnică Bucure ti,1997
/12/ Meierhofer,U- Untersuchungen und Entwicklungen zum mechanischen Verbund von
Holz und Beton. “Schweizer Ingenieur und Arhitekt 37, 1994.
/13/ Natterer, I; Hoeft, M- Zum Tragverhalten von Holz-Beton-Verbundkonstruktionen
“Forschungsbericht CERS”, nr. 1345, Ecole Polytechnique Fédéral de Lausanne, ElveŃia,
1997.
/14/ Scheiflinger, G. – Deckenkonstruktionen aus Holz und Holzwerkstoffen. Diplomarbeit,
T.U. Graz, 1995.
/15/ Thomi, M; Waibel, H – Entwicklung und Fertigung von Verbundelementen.
Fortbildungskurs 1994 “Holzbau “der EMPA.
/16/ Gelfi M, Giuriani E, Marini A - Stud shear connection design for composite concrete slab
an wood beams. Journals of Structural Enineering, 2000
/17/ Frangi A, Fontana M – A design model for the fire resistance of timber-concrete
composite slabs. International Association for Bridge an Structural Engineering (IABSE)
Conference – Innovative Wooden Structures and Bridges, Lahti, Finland (2001)
/18/ Cercetări de laborator privind conlucrarea lemn-beton. Contract 9/1996 faza A.115.2,
INCERC –Timi oara, noiembrie 1997.
/19/ Liana Bob : ContribuŃii privind utilizarea elementelor compuse pentru realizarea
structurilor de rezistenŃă. Teză de doctorat, februarie 1999.
/20/ Elaborarea unor metodologii perfecŃionate de evaluare a stării construcŃiilor în vederea
precizării soluŃiilor de reabilitare i a modului de întreŃinere a construcŃiilor. Contract 9/1996,
faza A. 16.1, INCERC-Timi oara, octombrie 1999.

32
/21/ Studiu de sinteză privind utilizarea elementelor compuse lemn-beton la reabilitarea
plan eelor existente din lemn.Contract 9/1996,faza A.16.3 INCERC-Timi oara, decembrie
1999.
/22/ Plan ee compuse lemn – beton. Studiu de sinteză asupra cercetărilor efectuate până în
prezent asupra plan eelor compuse lemn – beton. Contract nr. 34484/2002, Faza 1, Program
grant A, cond CNCSIS 1397 INCERC-Timi oara iulie 2002.
/23/ Studii i cercetări experimentale pe epruvete asupra conlucrării lemn-beton Contract nr.
34484/2002 Grant program A cod CNCSIS 1397 faza 2 INCERC-Timi oara, octombrie
2002.
/24/ Plan ee compuse lemn-beton cu grinzi din lemn masiv i placă din elemente prefabricate
de beton. Studiu i încercări experimentale.PN 06-11-04-05/2006. Contract nr. 11N/2006.
Faza 1/2006 INCERC – Timi oara.
/25/ Plan ee compuse lemn-beton cu grinzi din lemn masiv i placă din elemente prefabricate
de beton.PN 06-11-04-05/2006. Contract nr. 11N/2006. Faza 2/2007 INCERC – Timi oara.
/26/ Reglementari privind calculul si alcatuirea planseelor compuse lemn-beton. PN 06-11-04-
05/2006. Contract nr. 11N/2006. Faza 3/2007 INCERC – Timi oara.
/27/ Cercetări experimentale privind comportarea plan eelor compuse lemn-beton. Contract
9/1996, faza A.127.1, INCERC-Timi oara, aprilie 1998

33
ANEXA A INCERCAREA LA FORFECARE PE EPRUVETE
Aspecte generale
(1) Prin încercările specifice se urmăre te determinarea modulului de alunecare al
conectorilor alŃii decât cei la care face referire prezentul ghid;
(2) Incercarea la forfecare se realizează conform prevederilor din SR EN 26891;

Incercarea la forfecare pe epruvete

(1) Se vor confecŃiona cel puŃin cel puŃin ase epruvete, alcătuite conform fig.A-1,
(2) Conectorii se vor dispune la o distanŃa „s” între ei.

Fig. A–1
(3) Parametrii utilizaŃi la procedura de încărcare sunt definiŃi în baza unei estimări
iniŃiale a încărcării maxime Fest. Această valoare este obŃinută din experienta, din calcule sau
din rezultatele încercărilor preliminare pe o epruvetă lemn-beton i este menŃinută pe toată
durata încercărilor fiind modificată numai dacă pe parcursul încercărilor, valoarea medie a
forŃei maxime diferă cu peste 20% din cea estimată Fest;

Efectuarea încercărilor experimentale

(1) Incercarea epruvetelor se realizează pe un stand specializat;
(2) Incercarea se efectuează urmărind încărcarea până la 70% din forŃa de
forfecare maximă estimată, după acest punct verificându-se deformaŃia;
(3) Incercarea se va considera încheiată atunci când:
- forŃa de forfecare maximă estimată Fest este atinsă
- deplasarea dintre lemn i beton este 15 mm.
(4) Durata totală a încercării unei epruvete trebuie să fie între un minim de 10 de
minute i maximum de 15 minute. În fig.A-2 este trasată curba de timp-încărcare;

34
 Fig. A–2 Curba timp-incărcare
Determinarea capacităŃii portante i a modulului de alunecare

(1) ForŃa maximă Fmax rezultă din diagrama forŃă-deplasare trasată cu valorile
obŃinute în urma încercărilor experimentale;
(2) Modulul de alunecare al îmbinării Kser se determină în funcŃie de valoarea
forŃei de forfecare maxime estimate i deformaŃia corespunzătoarea valorilor a două forŃe din
timpul încercării, astfel:

0,4 ⋅ Fest
K ser = A–1
4
(ν 0, 4 −ν 0,1)
3

unde: ν 0, 4 - deformaŃia aferentă unui procent de 40% din Fest;

ν 0,1 - deformaŃia aferentă unui procent de 10% din Fest;
Fest- forŃa estimată prin calcule sau încercări iniŃiale

35