Filozofia si stiinta in lumea antica

Filozofia este notiunea care defineste o anumita conceptie sistematica

despre viata si lume.
Grecii au pornit de la unele elemente aflate in continua miscare si
schimbare, avand la baza idea ca lumea e materiala. Cei mai renumiti
filozifi materialisti au fost: Thales din Milet, Anximene, Anaximandru,
Heraclit, Democrit.
Anaximandru (610-546) a intocmit harta geografica a lumii si a desenat
o harta a cerului. A emis o ipoteza cu privire la originea vietii. Conform
teoriei lui, lumea animala s-a format dintr-un mediu acvatic, sub
actiunea razelor solare, iar omul ar deriva, printr-o evolutie, din
vietuitoare acvatice. Anaximandru afirma ca la baza tuturor lucrurilor
sunt 4 elemente: aerul, apa, focul si pamantul, adica toate lucrurile
materiale.
Socrate a orientat gandirea greaca de la studiul naturii spre studiul
valorilor morale care trebuie sa conduca societatea, astfel in prim-plan
era aflarea esentei, adevarului, milei, justitiei, frumusetii s.a.
Platon (428-348 i.Hr) considera ca lumea in care traim este o reflectie a
lumii ideilor, care nu are caracter material.
Aristotel a respins teoria ideilor si a elaborate stiinta gandirii logice
numite Canon.
Cercetarile lui Pitagora in domeniul acusticii au contribuit la
descoperirea principalelor interval musicale si la elaborarea unei teorii a
naturii sunetelor.
Zanon (489 i.Hr) a argumentat idea despre unitatea lumii. Acesta a
afirmat ca numarul, materia, timpul si spatial sunt indivizibile.
Luptele in domeniul social-politic din Grecia si-au gasit expresie si in
filozofie. Astfel a aparul o noua scoala a stoinicismului, in opozitia
filozofiei cinicilor, in Alexandria, in frunte cu Seneca, care a elaborat si
principiile eticii.
Filozofia era disciplina predate la nivel de invatamant superior. Aceasta
era considerate stiinta stiintelor, cu toate acestea se aprofundeaza
procesul de constituire a gandirii stiintifice in vaste domenii, care au o
importanta istorica, chiar si pentru epoca contemporana.
Grecia este prima tara care si-a apreciat la justa valoare cei sapte
intelepti:

 Solon (640-558 i.Hr.) a intemeiat democratia sclavigista, a fost

ales prim-arhonte si a reformat constiinta Atenei, impartind
populatia in 4 clase si repartizand sarcinile si drepturile politice
dupa avere.
 Thales din Milet (625-550 i.Hr) a fost filosof si matematician, care
a fondat scoala din Milet. Este autorul multor idei si descoperiri
stiintifice.
 Periandru (668-585 i.Hr.) a infaptuit un sir de reforme, a
transformat cultul lui Dionys, din cultul taranilor in cultul tuturor
grecilor.
 Biant
 Pittac
 Cleobul
 Hilonas
Stiinta s-a dezvoltat in functie de necesitatile practice. Purtatorii
cunostintelor erau preotii, scribii, medicii, anumiti reprezentanti ai elitei
societatii.
Regii instalau in curtea regala si in temple biblioteci, arhive,
observatoare astronomice si infiintau scoli. Cea mai remarcabila
biblioteca a fost cea a regelui asirian Asurbanipal (669-635 i.Hr.)
adunata la Ninive, in aceasta biblioteca se pastrau peste 30.000 de tablite
de lut.
Cel mai vestit muzeu a fost cel din Alexandria, a carui biblioteca numara
700.000 de volume. Tot aici a fost intemeiata o gradina zoologica si una
botania, unde oamenii de stiinta studiau flora si fauna.
Pe langa acestea existau biblioteci si in Pergam, Rhodos, Antiohia,
Pebla, Efes si Siracuza.
Egiptenii au inregistrat progrese notabile in matematica, astronomie si
medicina. Ei foloseau sistemul zecimal, au alcatuit un calendar, au
alcatuit harta cerului instelat, au unit stelele in constelatii, au inventat
ceasurile de apa si solare si datorita obiceiului mumificarii, acestia
cunosteau bine anatomia corpului uman.
Babilonienii cunosteau regulile de extragere a radacinii patrate si cubice,
au stabilitt durata anului solar, au elaborate sistemul de determinare a
fazelor Lunii, erau medici iscusiti.
Chinezii au inregistrat mari realizari in domeniul astronomiei, acestia
cunosteau 118 constelatii, au calculate perioada revolutiei planetei
Jupiter si au calculat durata anului.
Grecii au preluat cunostintele in domeniul matematicii, geometriei si
astronomiei de la egipteni si mesopotamieni. Euclid a elaborat
principiile geometriei plane. Arihmede apus bazele mecaniciii si
hidraulicii, iar Aristarh a descoperit ca Pamantul se invarteste un jurul
Soarelui.
Medicina. In Mesoponamia au fost diferentiate ramurile medicineii,
cum ar fi oftalmologia, chirurgia etc.
In Egipt procesul de mumificare au inlesnit cunoasterea corpului uman.
In India si China se preparau medicamente din diferite ierburi.
In Grecia, medicina si stiinta s-a manifestat prin intermediul savantilor.
Hipocrate-parintele medicinii si fondatorul medicinii rationale. In
tratatul sau de medicina Corpul Hipocratic descrie corpul omenesc si
anumite boli, el a elaborate primul metodele de tartare al unor boli, cum
ar fi epilepsia, care era considerate boala sfanta.
La greci si romani navigatia, intemeierea coloniilor si expeditiile
militare au dus la acumularea cunostintelor geografice. Astfel Strabon a
prezentat lumea romana in opera sa “Geografia”, iar Ptolemeu a intocmit
harta lumii, aplicand scara proportiilor.
Dezvoltarea stiintei a determinat progresele tehnicii. A fost invenatata
moara de apa, folosirea pedalei la roata olarului, aparitia masinelor cu
aer comprimat, aparitia razboiului orizontal, perfectionarea cuptoarelor
de ars, a tehnicii suflatului sticlei, inventia pergamentului.
Ctesibios a fost fondatorul scolii de mecanica din Alexandria, a
construit masina hidraulica si pneumatica, a inventat primul ceasornic de
apa si o pompa compresoare.
Arihmede a inventat roata dintata si angrenajul, a aplicat scripetele lui
Aristotel la aconstructia macaralei cu scripete triplu.
Heron din Alexandria a descoperit proprietatile aburului si a inventat
Automatele.
Aristotel a stabilit metodele de cercetare stiintifica.
Au luat nastere geografia stiintifica, trigonometria, algebra, medicii au
fundamentat studiul anatomiei si filozofiei, astronomii au descoperit
rotatia Pamantului in jurul Soarelui, Arihmede a fundamentat legile
fizicii, iar Euclid a dat geometriei o forma valabila pana azi.
Istoria. Primul mare reprezentant al istoriei grecesti a fost Herodot (484-
425 i.Hr.)-parintele istoriei. Acesta a prezentat trecutul tuturor tarilor
incadrate in Imperiul Persan.
Tucidide a scris Istoria razboiului peloponesiac in 8 volume. Tucididie
este considerat intemeietorul criticii istorice si istoriografiei antice si a
dus o lupta impotriva fatalismului si misticismului in istorie.
Caius Iuluis Caesar (100-44 i.Hr.) a fost creatorul genului memorialistic,
scriind istoria cuceririi Galiei si a razboiului civil.
Titus Livius a scris istoria Romei de la fondarea ei in 142 de carti.
Tacitus a elaborat istoria primelor doua dinastii de imparati romani si a
desris societatea germanilor si a britanilor.