CARTEA

ANUALĂ
PE ANUL 1944

A MARTORILOR LUI IEHOVA

CONCLUZIE
Prin studiul Cuvântului Domnului noi vedem că „suntem înconjurați de un
așa mare nor de martori”, oameni ai credinței care s-au dovedit demni de marea
binecuvântare pe care ei o vor primi, deoarece ei au îndurat probele puse asupra lor și
și-au menținut integritatea. Citirea dării de seamă despre astfel de oameni ai credinței
aduce mângâiere inimilor noastre. A ști că oameni care au trăit înaintea noastră au
1
îndurat experiențe și au biruit greutăți similare celor cu care noi ne confruntăm zilnic,
ne dă putere să continuăm în lucrarea care noi, martorii lui Iehova, am preluat-o.
Acum, de vreme ce Domnul a venit la templul său și i-a adus la un loc pe cei care-l
iubesc într-o singură organizație, există un alt „nor de martori”, ușor de văzut de toți,
care sunt angajați în serviciul Domnului. Adunarea acestui prezent „nor de martori” de
Regele întronat al lui Iehova ne bucură inimile, deoarece ca membri ai acestuia noi
avem marele privilegiu de a servi unicului Dumnezeu adevărat și să rămânem integri. Și
văzând că Domnul adaugă în mod continuu însoțitori zeloși pentru a se asocia cu
martorii săi este o altă sursă de mare bucurie.
Acest raport anual arată credincioșia servilor lui Dumnezeu, statornicia lor,
devotamentul față de cauza adevărului și dreptății. Prin credința și lucrările bune ale
poporului pentru numele lui Iehova de astăzi multe victorii au fost câștigate. Aceste
victorii nu au fost câștigate ușor, ci prin ani de răbdare, suferință și muncă grea. Noi ne
amintim, de asemenea, că aceste victorii nu au fost obținute prin puterea servilor, ci
numai prin puterea Domnului și, deoarece, martorii lui Iehova în deplină unitate au
urmat conducerea Mai Marelui Iefta, Cristos Isus, Martorul Credincios și Adevărat.
Apostolul, în Evrei, capitolul doisprezece, spune că „prin răbdare” noi alergăm în
cursa tratată pentru noi „privind la CONDUCĂTORUL și cel care perfectează CREDINȚA, Isus,
care pentru BUCURIA pusă înaintea lui, a îndurat crucea, a disprețuit Rușinea, și s-a
așezat la Dreapta TRONULUI lui DUMNEZEU.” (Evrei 12:2 Diaglott) Este ca și cum Pavel ne-
ar vorbi astăzi nouă, când el ne spune că ar trebui „să privim cu atenție la EL, cel care a
ÎNDURAT o astfel de Opoziție din partea PĂCĂTOȘILOR, ca voi să nu fiți epuizați, fiind
descurajați în SUFLETELE voastre. (Versetul 3) Ce Conducător minunat avem! și ce
plăcere și bucurie este să-l privim pe el, lucrarea sa, activitatea sa în mersul din casă în
casă și din sat în sat, stând sub persecuție și sub batjocurile dușmanului. Această
persecuție a venit asupra lui din partea păcătoșilor. Noi citim și observăm toate aceste
lucruri, „ca noi să nu fim epuizați sau descurajați în sufletele noastre” ca noi să
continuăm în lucrarea încredințată în grija noastră. Martorii lui Iehova în anul ce a
trecut nu au devenit epuizați, dar au fost întăriți în facerea lor de bine.
Martorii lui Iehova nu se străduiesc să-și facă un nume. Dacă ar fi așa, atunci ei ar
fi cu ușurință ademeniți de „păcatul care copleșește atât de ușor” a celor care privesc
spre lauda de sine și ridicarea în slăvi. Martorii lui Iehova fug de religie și de aplauzele
pe care oamenii religioși le primesc. Exemplul dat martorilor lui Iehova de apostolul
Pavel este foarte interesant. El avusese toate motivele să-și pună încrederea în carne;
totuși, el nu a ales să urmeze tradițiile părinților săi, ci să-l urmeze pe Cristos Isus, care
a definit cursul potrivit în care să umble. În epistola sa către Filipeni Pavel a spus: „Dacă
un alt om gândește că are de ce să se încreadă în carne, eu mai mult.” (Filipeni 3:4)
Pavel avusese mai multe motive să se glorifice în carne decât mulți oameni, fiind
circumcis în a opta zi, fiind din stirpea lui Israel, din tribul lui Beniamin, un evreu, și
potrivit legii, un fariseu. Și, vorbind despre zel, el l-a arătat în persecutarea bisericii. În
2
ce privește urmarea legii, el putea fi considerat fără vină. Toate aceste lucruri, care i-au
dat o poziție excelentă în religia evreilor, Pavel le-a socotit ca o pierdere pentru Cristos.
Ele nu avuseseră valoare sau câștig pentru el; și nici poziția în lume sau influența asupra
organizațiilor lumești nu sunt considerate un câștig pentru martorii lui Iehova. Ei
realizează pe deplin că ei sunt în lume, dar nu sunt o parte a ei. Orice câștig pe care
cineva îl poate avea datorită eredității sau mediului din această lume este socotită ca o
pierdere de dragul Împărăției.
În scrierea sa către Corinteni, apostolul a declarat clar că el era liber față de toți
oamenii. Niciuna din legăturile sale naturale nu-l legau de lumea veche. Dar el a spus:
„Pentru că, deși, eu sunt liber față de toți oamenii, totuși eu m-am făcut servul tuturor,
ca eu să câștig pe cei mai mulți.” (1 Corinteni 9:19) La fel este cu martorii lui Iehova din
lumea întregă, indiferent unde locuiesc. Ei sunt oameni liberi. În timp ce ei au fost
eliberați prin Isus Cristos, ei s-au făcut servii tuturor, ca ei să poată câștiga pe cei mai
mulți pentru Împărăție. Deși sunt în lagăre de concentrare, ei vor fi servii tovarășilor lor
prizonieri. Deși sunt în țări în care nu sunt băștinași, ei vor învăța limba, ca ei să poată
servi oamenilor de acolo. Indiferent de condiția în care sunt găsiți oamenii cu bună
voință - umili, săraci, bogați, needucați sau slabi - martorii lui Iehova sunt încântați să
servească și să facă orice lucru ca să-i poată ajuta acești oameni. Așa cum a spus Pavel:
„Celor slabi m-am făcut asemenea celor slabi, ca să câștig pe cei slabi. M-am făcut toate
tuturor, ca să oricum să salvez pe unii.” (1 Corinteni 9:22) De ce acceptă martorii lui
Iehova aceste greutăți? De ce merg ei în marile orașe, casele cu apartamente,
magazine; vizitează oamenii de afaceri, săracii, mărturisesc celor care nu pot citi sau
scrie, și, în multe cazuri, acceptă oportunitatea de a învăța oamenii să citească? De ce
merg ei prin tot acest necaz? De ce își impun răbdare până la limită? Pentru același
motiv pentru care Pavel s-a făcut „toate tuturor”; doar pentru un singur motiv, adică:
„Și fac asta pentru evanghelie, ca să mă fac părtaș al ei pentru voi.” (1 Corinteni 9:23)
Deci, astăzi noi îi vedem pe martorii lui Iehova în toate părțile pământului
depunând în continuare toate eforturile pentru a servi oamenilor de „dragul
evangheliei”, ajutându-i să câștige o cunoștință a adevărului, care va aduce viață în
Lumea Nouă. Ei fac această lucrare de predicare a evangheliei „în lumea întreagă
pentru o mărturie”, nu pentru alt motiv. Acest lucru este greu de crezut din partea
celor care servesc organizația Diavolului pentru câștig egoist, dar pentru cei care sunt
devotați Împărăției este ușor de înțeles. Ei se bucură să suporte suferințele, probele și
dificultățile care vin asupra lor; și ei fac acest lucru cu bucurie. Martorii lui Iehova nu
sunt îngrijorați despre tocmai când bătălia finală va fi luptată și lumea veche a
Diavolului distrusă. Ei sunt interesați de un singur lucru, anume, „ca eu să pot prin toate
mijloacele să salvez pe unii.” Prin urmare, marea lucrare de educație gratuită pentru
toți oamenii cu bună voință progresează și merge înainte, iar rezultatele din lumea
întreagă sunt mulțumitoare și aduce bucurie tuturor celor care își pun inima, mintea,
sufletul și puterea în această mare lucrare de mărturie în interesul Împărăției.
3
 Martorii lui Iehova nu încearcă să construiască o organizație și să câștige un
număr mare de membrii. Orice creștere poate fi, este dată de Domnul pentru propria
sa glorie. Martorii lui Iehova au o singură responsabilitatea, iar aceea este să predice
această evanghelie a Împărăției „în lumea întreagă pentru o mărturie”. Deci, sfatul este
dat prin Cuvântul Domnului celor ce au o ureche să audă: 'Fugi la Împărăție și acolo
caută adăpost și ocrotire de dezastrul iminent ce în curând urmează'. Va fi necesar
pentru cei care caută refugiu în organizația Domnului să ia parte în lucrarea acelei
organizații și să ajute și pe alții să iasă din organizația Diavolului în aceste zile din urmă,
pentru ca ei să câștige viață în Lumea Nouă. Scripturile arată că o mare mulțime trebuie
încă să iasă din popoarele tuturor națiunilor, neamurilor și a limbilor, chiar așa cum
profetul Isaia, în capitolul 60 versetul 8, declară: „Cine sunt aceștia care zboară ca un
nor, și asemenea porumbeilor spre cuiburile lor?” Această profeție denotă că va exista
o mare recoltă a martorilor activi pentru Împărăție care, pentru un timp scurt înainte
de Armaghedon, dar destul de lung pentru a-și dovedi integritatea, vor veni în
organizația Domnului și vor lucra pentru interesele Împărăției; și o mărturie va fi dată
pretutindeni, prin grația Domnului, cum niciodată până acum nu a fost dată. Campania
de educație gratuită, în care poporul Domnului, prin grația lui Iehova, este angajat, va
atinge marginile pământului. Lucrarea care este de făcut nu va continua fără opoziție,
dar, în era de după război, noi ne putem aștepta la mari persecuții și multe dificultăți în
promovarea activității Împărăției. Acest lucru nu va atenua zelul sau nu va încetini
eforturile din partea servilor lui Iehova. Având porunca de la Cel Preaînalt că această
lucrare trebuie făcută și îndeplinită înainte de Armaghedon, ei vor înainta și o vor face,
chiar așa cum Cristos Isus și apostolii au făcut în timpul lor.
Iehova Dumnezeu, prin puterea Sa, a ținut ușa deschisă a serviciului în timpul
celui de-al Doilea Război Mondial. În multe națiuni un mare efort a fost depus din
partea conducătorilor și religioșilor pentru a reprima lucrarea, dar martorii lui Iehova
nu s-au oprit. Ei au continuat să servească, și, chiar în acest an 1943, darea de seamă
arată că martorii lui Iehova au împlinit mai mult în domeniul de a da o mărturie pentru
Rege și Împărăție decât în orice timp înainte de acesta. Acest lucru poate fi văzut prin
citirea raportului publicat în prima parte a acestei cărți; dar, de asemenea, conținutul
acestui raport este foarte încurajator. Arată zelul întregii organizații; și, prin grația
Domnului și sub conducerea lui, această organizație va continua să crească așa că mai
multe persoane vor avea oportunitatea în această lume întunecată să vadă lumina.
Dumnezeu spune, „voi sunteți lumina lumii”, și El ne sfătuiește să lăsăm lumina să
strălucească. Este hotărârea Societății, prin grația Domnului, să lase lumina Cuvântului
lui Dumnezeu să strălucească pe tot pământul. Martorii lui Iehova, cu totul devotați
Domnului și consacrați să facă voia sa, sunt în spate și se străduiesc din greu în această
campanie de educare și iluminare gratuită a oamenilor prin adevăr, care-i va face
liberi.

4
 Cu rapoarte primite dintr-un număr mai mic de țări decât în anul precedent, nu
din cauză că lucrarea este oprită în aceste alte țări, ci din cauză că serviciul poștei și
cominicațiilor a fost pratic oprit brusc, noi totuși găsim o creștere a numărului de servi
angajați în activitatea Teocratică. Raportul pentru anul de serviciu din 1943 arată că
acum, ca medie, sunt 109.794 vestitori ce raportează din câmpul de serviciu în fiecare
lună, pentru a compara cu 106.000 de vestitori din anul precedent. Dacă rapoartele au
fost primite din toate țările unde noi știm că martorii lui Iehova lucrează, acest număr
total de vestitori ar fi mult mai mare. Din acest număr, 8.407 sunt angajați în serviciul
cu timp integral, ca pionieri. Unii dintre ei merg în țări unde înainte mărturia nu a fost
niciodată dată; unii dintre ei plănuiesc să meargă în astfel de țări cât de curând
permite momentul. Acești frați care participă la Colegiul Gilead al Turnului de Veghere,
care sunt pionieri cu timp integral, servi ordinați, fac astfel de planuri pentru lucrarea
viitoare. Este speranța sinceră a Societății că mai multe persoane vor găsi calea lor
liberă pentru a se angaja în acest serviciu minunat al lucrării de pionier cu timp integral
în propriul lor teritoriu și, până la sfârșitului anului 1944, dacă este voia Domnului, noi
vom avea 10.000 de astfel de vestitori răspândiți în întreaga lume servind Teocrația și
continuând în lucrearea adevărată de pionier printre oamenii cu bunăvoință. Cineva nu
trebuie să meargă departe, sau chiar să-și părărsească casa pentru a fi pionier. Câmpul
este mare; lucrătorii, câțiva.
Conform raportului de serviciu anual, toți vestitorii din lumea întreagă raportează
depunerea a 28.726.524 de ore în serviciu pe teren. Acest lucru este într-adevăr
minunat; pentru că în timpul acestor milioane de ore rugăciuni au fost intonate către
Cel Preaînalt cu privire la Împărăția sa și faptele minunate pe care el le-a săvârșit și le
săvârșește pe pământ în timpul prezent. Ce mângâiere și bucurie a inimii trebuie să fi
fost duse în multe case datorită acestor ore de serviciu pe teren!
Cât timp poporul Domnului are literatură să distribuie și să folosească în lucrarea
studiului biblic la domiciliu, ei o vor folosi. În timpul anului de serviciu 1943, în multe
cazuri, a fost posibil să-i susţinem pe frați aprovizionați cu literatură, în special cărți,
broșuri și reviste, pentru a continua în activitatea de serviciu. În țările unde literatura a
fost disponibilă raportul arată că broșurile și cărțile au fost distribuite în cantitatea de
26.724.049. Aceasta este o creștere cu mai mult de două milioane față de anul
precedent de serviciu. De vreme ce Domnul a venit la templul său și a reînviat lucrarea,
în anul 1918, a existat o creștere minunată în organizația Domnului. Toate eforturile au
fost depuse de martorii lui Iehova din acel timp pentru a ajuta rămășița și însoțitorii lor
în înţelegerea adevărului, și pentru ajutorarea altora să înțeleagă. În acest scop, după
cum arată raportul, 425.190.814 exemplare de cărți și broșuri au fost distribuite în cei
douăzeci și trei de ani trecuți.
Nu numai că o mărturie minunată a fost oferită prin intermediul cărților și
broșurilor, dar în anul ce a trecut au fost distribuite la case și în mărturie stradală
reviste în număr de 8.621.000 de exemplare. Acest lucru este o mărturie minunată.
5
 Este de așteptat că o dată cu trecerea anilor, sub regim de război, va fi făcută mai
puțină distribuire, din cauza lipsei hârtiei și altor bunuri. Dar, pretutindeni, poporul
Domnului va profita de plasarea tuturor cărților și va urmării să vadă dacă acești
oameni sunt într-adevăr interesați. Dacă sunt, ei îi vor ajuta prin studii biblice la
domiciliu.
Fiecare serv al Domnului ar trebui să-și asume responsabilitatea acum, și de
acum încolo, de a vizita fiecare persoană care a obținut cel puțin o carte legată, astfel
încât dacă această persoană arată un interes neobișnuit, să poată fi făcute aranjamente
pentru studiul acelei publicații în propria ei casă. Aceasta nu trebuie să fie cea mai
recentă publicație, „Adevărul vă va face liberi.” În unele țări această carte nu este
disponibilă, dar tracturi și broșuri sunt folosite, sau chiar Biblia. Lucrul principal este de
a-i vizita pe cei care sunt interesați și de a-i mângâia. Aceasta este însărcinarea plasată
pe toți servii Celui Preaînalt. Această lucrare de vizită ulterioară a fost condusă la o
extindere minunată în timpul anului trecut. Raportul arată că au fost 6.462.041 de
vizite ulterioare, și multe dintre acestea s-au transformat în studii de carte regulate. Se
speră că în timpul anului 1944, următorul an de serviciu, mai multe milioane de case
vor fi vizitate prin lucrarea de vizite ulterioare și activitatea studiului de carte, așa că o
lucrare reală de educație poate fi continuată pentru extinderea ei deplină. S-a aflat că
mulți oameni au obținut cărți, le-au citit ocazional și le-au pus deoparte și niciodată nu
au ajuns la hrana pe care aceste publicații o conțin. Dar având un studiu la domiciliu, și
un învățător, aceste persoane cu bunăvoință învață mai rapid; și din cauza faptului că
timpul este scurt, este necesar acum să devotăm, pe cât posibil, la fel de mult timp
pentru lucrarea de educație gratuită care se desfășoară pretutindeni.
Adevărul i-a făcut pe martorii lui Iehova liberi, și același adevăr este cel care va
elibera milioane de alte persoane de pe pământ. Adevărul este semănat pentru cel
drept; udați-l iar Iehova va da creșterea.
Sub conducerea Mai Marelui Iefta și la porunca lui, martorii lui Iehova și tovarășii
lor pleacă în serviciul pe teren cu bucurie și încântare, privind în anii următori după
oportunități mai mari de mărire a numelui și a Cuvântului Domnului. Ce mare privilegi
au servii Celui Preaînalt! În mâinile lor au fost încredințate interesele Împărăției.
Văzând oamenii asupriți, obidiți și supuși conducătorilor nemiloși, este necesar pentru
poporul Domnului de astăzi să meargă înainte și să țină în sus steagul Împărăției, astfel
încât cei care caută o stare mai bună și care iubesc dreptatea să ia poziție acum și să
servească Domnului. Ne bucurăm de privilegiile pe care le avem de a continua în
serviciu. Suntem recunoscători pentru libertatea de care ne bucurăm și vrem să dăm
acest mesaj al adevărului, care îi va face pe ceilalți liberi.
Privind în perspectivă la timpul minunat în care cei răi nu vor mai fi, martorii lui
Iehova se exprimă astăzi la fel cum a făcue psalmistul în timpul său, când îl lăuda pe
Domnul: „Lăudaţi-l pentru puternicele sale fapte, lăudaţi-l conform alesei sale măreţii.
Să laude pe DOMNUL fiecare lucru ce are suflare. Lăudaţi pe DOMNUL.” (Ps. 150: 2, 6)
6
Mare este bucuria și mulțumirea noastră pentru privilegiul minunat pe care îl avem de
a-L lăuda pe Domnul acum, ca servi cu o deplină cunoaștere a scopurilor lui Iehova, și
este încântarea și marea noastră onoare să continuăm cu credincioșie în această
lucrare de a mări numele și Cuvântul Domnului, știind că, făcând acest lucru, vom
participa în cele din urmă la justificarea acestuia.
Ai voștri co-lucrători în educația gratuită a oamenilor cu bună voință,

N. H. KORR, PREȘEDINTE,
SOCIETATEA TURNUL DE VEGHERE ȘI TRACTE BIBLICE.

REZOLUȚIE
La adunarea anuală a Societății Turnul de Veghere și Tracte Biblice (o truporație
din Pensylvania) ținută la 1 Octombrie 1943, o rezoluție a fost oferită și adoptată în
unanimitate, și s-a cerut ca Rezoluția să fie publicată în Cartea Anuală. Rezoluția este
următoarea:
S-A HOTĂRÂT de membrii Watch Tower Bible and Tract Society la adunarea
anuală a membrilor pe anul 1943:
CĂ GUVERNUL TEOCRATIC al Lumii Noi este nemărginit, nu cunoaște granițe
pământești și nu are bariere pământești. Beneficiile sale nu sunt reținute de la nici o
creatură din cauza rasei, culorii sau a condițiilor anterioare de robie. Organizația
pământească a lui Iehova, din care Societatea este o parte, a acceptat cu bucurie
conducerea Mai Marelui Iefta, însărcinat să declare judecățile lui Iehova pe întregul
pământ. (Judecători 11:8,9; Matei 24:14)
„Servul credincios și înțelept” a fost și este numit să vâneze, să caute și să
găsească pe toate celelalte „alte oi” ale Domnului de pe tot pământul, pentru ca ele să
poată sta la dreapta favorii lui Cristos Isus, înaintea lui Iehova, în ziua Lui a judecății.
Religioșii au fost repartizați în partea stângă pentru condamnare. Când „alte oi” sunt
găsite este necesar a învăța pe fiecare dintre acești oameni pentru ca ei să poată
continua cu bunăvoință față de Iehova și să fie conduși pe cale vieții veșnice și să
primească salvare din partea lui Iehova la Armaghedon, cataclismul de acum iminent
pentru lume. Această obligație trebuie să fie făcută „GRATUIT” pentru toți oamenii din
fiecare ținut. Fiecare persoană, indiferent de poziția în viață, din toate națiunile trebuie
să aibă aceiași ocazie, împreună cu toate celelalte popoare și națiuni, pentru a fi
educată și să obțină cunoștință și înțelegere din Cuvântul lui Dumnezeu.
Pentru realizarea acestei acțiuni mondiale de binefacere este nevoie de
învățători și educatori. În multe țări este o mare lipsă de învățători consacraţi lui
Dumnezeu; și oamenii suferă din lipsă de hrană spirituală. Cu o acțiune atât de mare și
cu timpul atât de scurt, se prezintă acum pe fața pământului o mare urgență

7
internațională care trebuie depășită de Societate. (Ezechiel 3:18-20) Aceasta îi obligă pe
membrii poporului lui Dumnezeu de pretutindeni să îndeplinească chemarea de
voluntari pentru a se alătura forțelor sau armatei mici, pentru ca Societatea să aibă
servi, astfel încât să permită o distribuție egală a învățătorilor în întreaga lume. Astfel,
chemarea în țările în care există deficit poate fi rezolvată și împlinită. Iehova a declarat
în Cuvântul Său că nu va avea sfârşit creşterea guvernării şi păcii Sale. Mai mult, el
declară că există o mulțime nenumărată de oameni din toate neamurile, națiunile și
limbile care trebuie aduse sub Teocrație și Lumea Nouă.
Fiecare persoană trebuie să se pregătească să-și împlinească acum partea în
această acțiune extraordinară. Este încântător a observa că „Societatea” a luat
conducerea în facerea de pregătiri pentru a împlini obligațiile plasate asupra ei pentru a
face lucrarea aflată în față și în anii care vor veni. În timpul anului trecut ea a făcut
îngrijiri pentru a satisface nevoia oamenilor cu bunăvoință așa cum s-a evidențiat,
printre alte lucruri, prin deschiderea și operarea Colegiului Biblic din Gilead în statul
New York și aranjamente pentru trimiterea învăţătorilor special instruiți în alte țări, și
îngrijiri pentru Cursul în Serviciu Teocratic, accesibil pentru fiecare iubitor al dreptății.
Noi recapitulăm multele binecuvântări suplimentare din anul trecut al prosperității
continue din organizația Domnului: îngrijirea de hrană spirituală, cea mai recentă și mai
cuprinzătoare adunare mondială din istoria organizației care a fost ținută în ciuda
legilor restrictive și înregimentatoare din lumea Diavolului dezbinată de război;
publicații noi; lumina crescută a profețiilor descoperite pentru conducerea noastră; și,
cu ajutorul lui Iehova, înfrângerea în tribunale a dușmanilor care au născocit răul prin
lege. (Psalm 94:20) Pentru această îngrijire iubitoare noi dăm mulțumiri lui Iehova și
acordăm președintelui nostru aprecierile noastre sincere pentru zelul său neobosit și
devotament pentru Iehova în pregătirea de noi instrumente, pentru a fi puse în mâinile
noastre pentru ca ele să fie folosite spre gloria și onoarea Domnului.
TOATE DOVEZILE ENUMERATE MAI SUS dovedesc dincolo orice îndoială că nu există
putere, în cer și pe pământ, care poate opri marșul înainte al organizației lui Iehova sau
să învingă executarea scopurilor sale prin servii săi pe tot pământul.
NOI FĂRĂ EZITARE APELĂM la toți servii consacrați ai lui Iehova de pretutindeni să
evite capcanele subtile a dușmanului, prin păstrarea întregii armuri a lui Dumnezeu,
pentru ca fiecare să-și poată menține integritatea. Să arătăm aprecierea noastră pentru
bunătatea lui Iehova față de noi prin a accepta cupa salvării și prin respectarea
jurămintelor noastre față de Dumnezeu, nu prin a sta liniștiți și satisfăcuți cu vechiul
standard de serviciu, ci prin creșterea serviciului nostru în predicare, învățare și
atingerea cotelor stabilite de Societate. În acest mod ne vom întări pentru a alerga
cursa și în a continua lungul marș împreună cu organizația Domnului ( nerămânând în
urmă) până lauda lui Iehova este pe buzele fiecărei creaturi iar adevărul a acoperit
pământul așa cum apele acoperă adâncul, iar Cristos, Regele nostru, a justificat numele
sfânt al Dumnezeului nostru, a cărui nume singur este Iehova!
8
 Textul anual pentru 1944

„Învață-mă să fac voia ta; pentru că tu ești Dumnezeul meu.” - Psalmul 143:10

9
 Aceasta este expresia sinceră a tuturor celor care iubesc pe Dumnezeu. Chiar din
momentul în care cineva ajunge să cunoască pe Dumnezeu și pe Fiul Său, Cristos Isus, el
exclamă, „Învață-mă să fac voia ta.” Acest lucru arată un spirit umil; și toți oamenii cu
bună voință arată acest spirit, deoarece ei doresc instruire. Apreciind pe deplin nevoia
de sfătuire și mai multă informație despre promisiunile grațioase a lui Iehova, ei doresc
să li se vorbească mai mult din Cuvântul lui Dumnezeu. Unul a cărui inimă este dreaptă
față de Dumnezeu este ascultător și acceptă Cuvântul lui Dumnezeu drept ghid, care cu
siguranță conduce orice persoană care îl acceptă pe calea dreaptă, dacă persoana
urmează instrucțiunile prezentate în Biblie. Cineva care se desprinde de această lume
nu mai dorește să fie învățat teoriile și tradițiile oamenilor, dar, așa cum este exprimat
în cuvintele textului anual, el dorește să fie învățat voia lui Dumnezeu. Chiar Isus
Cristos, care nu a fost niciodată contaminat cu această lume nici nu a încercat vreo
asociere cu politica, comerțul și funcțiile sociale ale acesteia, fiind separat de păcătoși
deoarece a fost născut perfect, tot timpul a dorit să facă voia Tatălui său din cer. Cristos
Isus l-a recunoscut pe Tatăl său din cer ca Mare Învățător și ghid al său, și a declarat
despre sine: „Eu nu pot face nimic de la mine; așa cum Eu aud, Eu judec: și judecata
mea este dreaptă; deoarece Eu nu caut voia mea proprie, ci voia Tatălui meu care m-a
trimis.” - Ioan 5:30.
Isus apreciase că el avea marele privilegiu de a lua parte în justificarea numelui
Tatălui său și prin urmare trebuia să ducă la bun sfârșit voia Tatălui său în tot ce a făcut.
Tot timpul el a privit la Tatăl său pentru instruire, și această instruire el a găsit-o în
Cuvântul lui Dumnezeu, deoarece profețiile ce erau expuse acolo trebuiau să fie
împlinite de Fiul lui Dumnezeu, și ele au fost împlinite. Din nou, în Ioan 6:38, el a spus:
„Pentru că Eu am venit jos din cer, nu să fac voia mea, ci voia lui care m-a trimis.”
Isus a fost un om înțelept, și este bine pentru oricine care a ales cursul care Isus l-
a fixat pentru noi să-l urmăm, să fie înțelept așa cum a fost el în ascultarea de voia
Tatălui nostru din cer. „Dă învățătură unui om înțelept și el va fi tot mai înțelept; învață
un om drept și el va crește în învăţătură.” - Proverbe 9:9.
Astăzi porunca lui Iehova pentru poporul său este să ducă la bun sfârșit o lucrare
de educație gratuită printre oamenii cu bunăvoință. Deci, cuvintele textului pentru
acest an, „Învață-mă să fac voia ta,” se va aplica fiecărui ascultător al Cuvântului lui
Dumnezeu; și o obligație se odihnește pe fiecare serv care se închină lui Iehova în spirit
și adevăr pentru a face voia Tatălui său și ascultă poruncile sale. Dacă noi trebuie
urmăm pașii lui Cristos Isus, și trebuie, atunci noi vom face o lucrare similară cu cea
făcută de el. Isus a fost un mare învățător. Când era pe pământ, ne informează
Scripturile, el a învățat în sinagogi și a învățat în sate. Oamenii s-au dus după el, au
venit la el, și au fost învățați. Isus a stat zilnic în templu învățând, și el a mers din sat în
sat învățând poporul mesajul și învățătura care el a primit-o de la Tatăl său din cer. El i-
a trimis pe discipolii săi, câte doi, din sat în sat să învețe.
10
 După învierea sa, Isus Cristos, a dat o poruncă finală discipolilor săi când a
declarat: „Mergeți, deci, și învățați toate națiunile.” (Matei 28:19) Acest mare program
de învățare sau de instruire a oamenilor cu bună voință a fost întotdeauna esențial și
necesar, și cu totul legat de justificarea numelui și Cuvântului lui Iehova. Astăzi martorii
lui Iehova au un mare privilegiu de a informa pe alții despre scopurile lui Dumnezeu, ca
ei să poată lua o poziție pentru Împărăție și să se închine și să-l laude pe Tatăl lor din
cer, și să fie învățați de el să facă voia lui. Motivul pentru care ei doresc să fie învățați,
și doresc să facă voia lui, este că Iehova este Dumnezeul lor. Iehova îi învață pe ei prin
intermediul organzației sale sub Cristos. Nerăbdători în fi învățați, mângâindu-se
reciproc, și punându-și încrederea deplină în Iehova, ei spun cuvinte azi, chiar așa cum
David a vorbit în timpul său: „Învață-mă să fac voia ta; pentru că tu ești Dumnezeul
meu; spiritul tău este bun; condu-mă în țara dreptății...pentru că eu sunt servul tău.”-
Psalm 143:10,12.
(Pentru o dezbatere mai completă a textului anual examinați numărul din 1
Ianuarie, 1944 al Turnului de Veghere.)

11
 TEXTE ZILNICE ȘI COMENTARII
(Comentariile următoare ale textului zilnic sunt luate din Turnul de Veghere (W) din
anul) 1943

1 Ianuarie

„Deschideţi porţile ca naţiunea dreaptă, care se păzește adevărul să

poată intra”. — Isaia 26:2, marg.

12
 Rămăşiţa lui Dumnezeu păzește adevărul, nu prin a nu spune nimic
despre el, pentru că ar însemna negarea adevărului prin a permite păcatului
să rămână neînfruntat. Ei păzesc adevărul atât prin faptul că sunt
credincioşi, cât şi prin faptul că îl împărtăşesc şi celorlalţi. „Un martor
credincios nu minte.” (Proverbele 14:5) Răspândirea continuă a adevărului îl
fixează mult mai profund şi infailibil în inima şi în mintea celui ce vorbește
adevărul. Dumnezeu nu a privilegiat nici un alt popor de pe pământ cu
adevărul decât pe rămăşiţa organizației sale Teocratice. (Psalmii 147:19, 20)
Nici unul dintre cei care iubesc minciunile religiei nu pot aparţine naţiunii
drepte şi să intre în Sion. Nici un iubitor al minciunilor religioase nu poate fi
asociat cu acea naţiune; şi acei „străini” cu bună voinţă care acum au
devenit însoţitori ai rămăşiţei trebuie, de asemenea, să iubească adevărul şi
trebuie să îl păzească prin credinţă, mărturisindu-l. W 10/1

2 Ianuarie

„Binecuvântată este națiunea a cărui Dumnezeu este Iehova, poporul

pe care el l-a ales.” — Psalmii 33:12, Am. Rev. Ver.

„Creștinătatea” motivează că mai presus de viitorul guvern global, ca

ghid spiritual trebuie să fie religia, și așa să câștige binecuvântările
„Dumnezeului acestui lumi”. Atunci nu va fi suficient pentru nici un om să
spună, „eu sunt cetăţean al acestei naţiuni, sau un cetăţean al naţiunii.” Nu;
dar responsabilitatea care stă pe umerii fiecărui individ, de a sprijini
organizația comună a lumii, va obliga fiecare bărbat şi femeie să spună, „Eu
sunt un cetăţean al lumii.” Există o naţiune care va refuza să se alăture la
acea lume federalizată sau ligă a naţiunilor. Cetăţenii acestei naţiuni vor
refuza să devină o parte a lumii şi să se recunoască ca cetăţeni ai acestei
lumi. Acea singură excepție este „națiunea a cărui Dumnezeu este Iehova”.
Regele acelei naţiuni a lui Iehova este Isus Cristos. În rugăciunea către
Iehova, cu privire la cetăţenii naţiunii sale, Isus a spus: „Ei nu fac parte din
lume, aşa cum nici eu nu sunt.” W 2/1

3 Ianuarie

13
 „Eu sunt uscat precum iarba. Dar tu, o Doamne, vei dăinui pentru
totdeauna.”— Psalmii 102:11, 12.

Iehova este principala ţintă de atac a tuturor duşmanilor, demonici şi

umani. El va supravieţui crizei finale care s-a abătut peste această lume
condamnată. Această lume nu va supravieţui apogeului crizei în timpul
războiului universal de la Armaghedon; dar Cuvântul lui Iehova, Biblia, pe
care necredincioşii fanatici îndemnaţi de Roma papală au încredinţat-o
flăcărilor în mod repetat, va supravieţui şi va fi îndeplinit complet. „Cuvântul
Domnului dăinuie pentru totdeauna.” (1 Petru 1: 25) Oricine se încrede
acum în acel Cuvânt şi ascultă de exprimarea Autorului său, va găsi putere
pentru a rezista în cadrul crizei mondiale. El se bucură de o anumită
speranţă a vieţii în noua lume a dreptății. Lumea veche şi susţinătorii ei
trebuie să moară; „dar cel ce face voia lui Dumnezeu trăiește pentru
totdeauna.” (1 Ioan 2:17) Este cea mai înaltă înţelepciune să-i servești lui
Iehova. W 2/15

4 Ianuarie

„Vă dau o poruncă nouă, să vă iubiţi unii pe alţii; aşa cum v-am iubit
Eu, aşa să vă iubiţi şi voi unii pe alţii.” — Ioan 13:34.

„Iubirea” însemnând „devotament neegoist”, noi putem aprecia că

înseamnă mult mai mult decât afecţiune personală pentru altul sau o
apreciere sentimentală a ceea ce este frumos şi bun. Iubirea se dezvăluie
printr-o expresie perfectă a bunătăţi. Din iubire, urmaşii lui Cristos trebuie
să se servească unul pe celălalt, nu pentru câştig sau profit personal, pentru
că toţi împreună sunt servi consacraţi ai Domnului Dumnezeu. Datorită
devotamentului neegoist faţă de Dumnezeu şi a interesului pe care fiecare îl
are pentru celălalt în sprijinirea, mângâierea și ajutorul fratelui său în
credinţă, toţi oamenii trebuie să ştie şi să discearnă că aceştia sunt discipolii
Domnului Isus Cristos. Ajutorul şi serviciul ce urmează a fi oferite nu sunt
doar în lucruri materiale, ci sunt în lucrurile care îi ajută pe oamenii
consacrați ai lui Dumnezeu să continue credincioşi în serviciul Său şi să
obţină viaţa veşnică. W 3/15
14
 5 Ianuarie

„Tu le vei da să bea din râul desfătării tale. Pentru că la tine este izvorul
vieții.” — Psalmii 36:8, 9.

Iehova va face viața demnă de a fi trăită în lumea nouă. Asta înseamnă

că va fi o lume a dreptății. „Căci Iehova este drept; el iubește dreptatea; cel
drept îi va privi fața”. (Ps. 11: 7, A.R.V.) El va hotărî cine va trăi în lumea
nouă dreaptă. Numai acestora le va da viață din belșug, fără sfârșit. Este voia
și scopul său ca atât cerul, cât și pământul să fie locuite pentru totdeauna de
creaturi inteligente care trăiesc în perfectă armonie cu El și sub protecția sa
deplină, fără a fi molestate de niciunul care săvârșește nelegiuirea. Iehova
este Sursa vieții care nu se epuizează niciodată și toată creația vie este
absolut dependentă de el. El a propus noua lume a vieții și a luminii și a
numit timpul pentru începutul ei. Acel timp este aproape. El a oferit o cale
spre viață în acea lume binecuvântată. W 4/1

6 Ianuarie

„În zilele lui Noe, în timp ce era în pregătire arca, în care puţine, adică
opt suflete, au fost salvate prin apă; și căreia botezul, fiindu-i o prefigurare,
ne salvează acum.” - 1 Petru 3:20,21.

Pentru a scăpa de marele potop al distrugerii la bătălia de la

Armaghedon este necesar acum a fi botezat în Mai Marele Noe, Cristos Isus.
Prin membrii rămășiței trupului său, încă pe acest pământ, acest măreț
„Predicator al Dreptății” a atras atenția la semnele sau dovezile „sfârșitului
lumii”. El a servit înștiințarea la conducători și la popor despre apropierea
rapidă a „zilei răzbunării Dumnezeului nostru”. La Mai Marele Noe trebuie
să fugă oamenii cu bunăvoință. Ei trebuie să se pună sub conducerea și
protecția sa, și trebuie să fie de acord cu instrucțiunile pe care el le trimite
prin organizația Teocratică, Arca antitipică. Faceți-o cu toată viteza, este

15
îndemnul Mai Marelui Noe pentru cei care văd semnele sfârșitului. - Matei
24:20,21. W 4/15

7 Ianuarie

„Este timpul ales să vă treziți din somn.” - Romani 13:11

Zilele „acestei prezente lumi rele” sunt numărate. Zilele Lumii Noi, pe
care Iehova o aduce în dreptate, vor fi fără număr; va fi o lume fără sfârșit.
Existența în această lume este nesigură și trece repede. Toate lucrurile
egoiste, cu care cineva se poate mângâia în timpul acestei existențe
prezente, nu pot fi comparate cu lucrurile curate, satisfăcătoare și veșnice
din lumea nouă care este aproape. Este timpul ales pentru a începe viața
pentru Lumea Nouă. Nespus de favorizați vor fi toți cei care câștigă „în
lumea care vine viață veșnică.” (Marcu 10:29,30) Membrii acestei generații
care doresc să obțină acest premiu glorios trebuie să se despartă de această
lume veche înainte de sfârșitul ei dezastruos. Ei trebuie să înceapă să
trăiască acum în speranța neclintită a Lumii Noi. Bucurați-vă în speranța
realizării timpurii a Lumii Noi. W 5/1

8 Ianuarie

„Și mai presus de toate aveți milă fierbinte (dragoste) între voi; pentru
că mila (dragostea) va acoperi mulțimea păcatelor.” - 1 Petru 4:8.

O astfel de dragoste fierbinte unul față de celălalt izvorăște din

dragostea lor față de acest lucru comun, Noua Lume a dreptății lui Iehova.
Aceasta este legătura obligatorie dintre rămășița urmașilor unși ai lui Cristos
și, de asemenea, a tovarășilor lor, „alte oi” ale sale. Iubirea se datorează nu
religiei, ci adevărului. Creștinii se iubesc unii pe alții, pentru că toți împreună
iubesc adevărul biblic și își purifică viața de orice religie printr-un astfel de
adevăr. (1 Pet. 1:22,23) Dragostea creștină se bazează pe principii și, prin
urmare, nu este pasiune sau sentimentalism. Nu acoperă niciun păcat al
necredinței sau al revoltei împotriva Domnului Dumnezeu. Creștinii preferă
să sufere orice, mai degrabă decât să comită astfel de păcate în ei înșiși și nu
16
ar putea tolera sau ierta astfel de păcate la alții. Prin urmare, se ajută
reciproc să evite astfel de păcate de neiertat împotriva Domnului. W 5/15

9 Ianuarie

„Toate lucrurile să fie făcute spre zidire. Toate lucrurile să fie făcute în
mod decent și în ordine.” - 1 Corinteni 14:26,40.

Iehova este Dumnezeul ordinii. Fără confuzie, el a făcut trupurile

strălucitoare care acoperă cerurile și le-a așezat în pozițiile lor. Stelele și
planetele se mișcă în spațiu fără pistă, în conformitate cu calea pe care
Creatorul a rânduit-o pentru ele, și astfel ordinea pătrunde în universul
vizibil omului. Totul, în raport cu orice altceva, arată o organizare înțeleaptă,
pentru ca voia divină să poată fi împlinită la vremurile stabilite de Iehova
Dumnezeu. Observând acest fapt ca fiind adevărat pentru creația materială
neînsuflețită, toți cei care doresc să facă voia Creatorului apreciază nevoia și
utilitatea organizării. Ei văd nevoia de a-și identifica locul potrivit în
organizația Sa aprobată și că trebuie să acționeze în lucrarea lor, în cadrul
organizației, pentru ca rezultatul final să fie spre gloria și lauda Creatorului.
W 6/1

10 Ianuarie

„Fraților, să nu aveți credința Domnului nostru Isus Cristos, Domnul

gloriei, având respect pentru persoane.” - Iacob 2:1

Vizitarea din casă în casă a oamenilor, indiferent de crez, este un refuz

al martorilor lui Iehova de a recunoaște barierele provocatoare de ură ale
sectarismului religios și ale intereselor sectare, bariere dezbinătoare care
sunt anticreştine, deoarece „Cristos nu este împărțit”. De asemenea, este o
recunoaștere practică din partea martorilor lui Iehova a „libertății de
închinare” a fiecăruia și a dreptului său deplin la „libertatea de frică” în
exercitarea libertății de a auzi și de a alege ceea ce dorește în ceea ce-l
privește pe Dumnezeu și Împărăția lui Cristos. Vizitarea ușă în ușă, plasarea
literaturii la oameni și acceptarea cu recunoștință a contribuțiilor de la
17
primitori nu îi transformă din evangheliști în agenți de carte. Distribuirea de
literatura biblică este predicarea Evangheliei Împărăției prin pagina tipărită,
pe lângă predicarea pe cale orală și, prin urmare, nu este impozabilă. W
6/15

11 Ianuarie

„Teme-te de Dumnezeu, și păzește poruncile sale: pentru că aceasta

este întreaga datorie a omului. Pentru că Dumnezeu va aduce fiecare
lucrarea la judecată, cu fiecare lucru secret.” - Eclesiastul 12:13,14.

În procesele de drept umane sau lumești, curtea supremă a națiunii

este tribunalul ultimului apel în majoritatea cazurilor; este curtea ultimei
instanțe. Deciziile unei astfel de instanțe pot părea a fi infailibile și a fi
imposibil de retras, totuși o astfel de instanță supremă umană nu este
infailibilă. Face greșeli și, uneori, se răzgândește. Curtea Supremă a Cerului
este infailibilă; deciziile sale sunt de neschimbat. Pe bună dreptate, este
instanța de prim apel. Toate creaturile ar trebui să apeleze mai întâi la
deciziile Sale și să le respecte, pentru a merge corect și pentru a fi ghidate pe
calea aprobării divine și a vieții, în pace și prosperitate. Iehova este Curtea
Supremă în Sine. El a creat și a luat în asociere cu sine un alt judecător, dar
nu cu putere și autoritate egale cu Sine. Acel Judecător asociat este unul
drept și perfect, singurul Fiu născut al lui Dumnezeu. W 7/1

12 Ianuarie

„Care va fi semnul venirii tale, și al sfârșitului lumii? Cine deci este un

serv credincios și înțelept, pe care domnul său l-a făcut conducător?” - Matei
24:3,45.

Cei care văd semnele și ascultă cu înțelepciune prevestirea lor vor servi
cu zel pe Rege și Împărăția. Cei care își închid ochii la semne și le
disprețuiesc însemnătatea vor arăta indiferență față de interesele
Împărăției, se vor răsfăța într-un mod bețiv cu lucrurile acestei lumi și se vor
opune cu fățărnicie Împărăției și servilor săi. Printre semnele care vorbesc
18
cel mai tare despre sfârșitul lumii și despre prezența invizibilă a lui Cristos în
Împărăție se află semnul vizibil despre doi servi în opoziție, un „serv
credincios și înțelept” și „acel serv rău”. Existența și activitățile lor trebuie să
apară atunci când domnia mondială a lui Satan se termină și începe
Împărăția lui Iehova. Acei servitori sunt vizibili astăzi. Aceasta este o dovadă
că guvernarea lui Satan a fost întreruptă și că Împărăția a început. W 7/15

13 Ianuarie

„Astfel deci credința vine prin auzire; și auzirea prin Cuvântul lui
Dumnezeu.” - Romani 10:17.

Indiferent de cât de măreț mărturisesc lucrurile vizibile ale cerului și

ale pământului că Dumnezeu există, ele nu pot dezvălui omului scopul sigur
și neschimbat al lui Dumnezeu. O declarație a scopului lui Iehova Dumnezeu
este absolut necesară pentru o adevărată cunoaștere a lui și, în consecință,
pentru adevărata credință în Dumnezeu. Cuvântul declarat și predat al lui
Dumnezeu este necesar credinței reale. Cunoașterea lui Iehova, Dumnezeul
scopului, este o parte necesară a adevăratei credințe. Fără cunoașterea lui și
a scopului său nu există o credință reală, pentru că, fără acestea,
convingerea sau credința este lipsită de cel mai necesar lucru al ei. Mărturia
adevărată despre Iehova este transmisă de Cuvântul său declarat și scris,
astfel încât credința este imposibilă fără Cuvântul descoperirii lui Dumnezeu.
Astăzi, prin urmare, credința înseamnă cunoașterea și acceptarea Cuvântului
scris al lui Dumnezeu ca fiind adevărat și o încredere din toată inima în el. W
8/1

14 Ianuarie

„Totuși noi, conform promisiunii sale, așteptăm noi ceruri și un nou

pământ, unde va locui dreptatea.”- 2 Petru 3:13.

Legătura inseparabilă dintre cer și pământ de dragul dreptății

permanente, al păcii și al fericirii față de omenire este clar descoperită în
cuvintele de speranță ale lui Petru către creștini. Cerurile nu înseamnă ceea
19
ce este vizibil în spațiu, deasupra capetelor noastre; înseamnă puteri
superioare inteligente, mai puternice decât oamenii și invizibile pentru ei din
cauza superiorității lor. Distrugerea cerurilor rele ale demonilor lui Satan și,
de asemenea, a pământului, pe care el le construiește, este aproape prin
fapta Dumnezeului Atotputernic al dreptății. Aceasta va fi victoria care va
încununa „bătălia zilei celei mari a Atotputernicului Dumnezeu”. După aceea
promisiunea unui pământ nou sub ceruri drepte și noi va fi împlinită față de
„oamenii cu bunăvoință”. Pacea acelei „lumi noi” după Armaghedon nu va
avea niciodată un sfârșit. W 8/15

15 Ianuarie

„Teama de Domul conduce la viață.” - Proverbe 19:23.

Ruperea lui Satan de Iehova pentru independență în acțiune

necontrolată de Dumnezeu nu a câștigat o libertate nouă și mai vastă pentru
acel rebel. Dorința sa de a nu fi responsabil față de cineva, dar numai pentru
el, și efortul său de a exista separat de Creatorul organizației universale și
legiferările ei nu a fost calea auto eliberării. El era biruit doar de propria lui
pasiune de a avea dominația lumii și de a fi adorat și servit la fel ca Iehova.
Singurul rezultat a fost să se facă victima și robul propriului egoism, păcatul.
Acesta l-a făcut pe el copilul morții, supus distrugerii. Calea dreptății și
păzirea de către o persoană a îndatoririlor față de Iehova pot părea a fi o
cale mărginită, dar cel care se abandonează în voie impulsurilor și plăcerilor
păcatului găsesc la sfârșit doar mărginirea mormântului și a gropii. În ciuda
lărgimii căii de acolo, nu este o cale a libertății, iar sfârșitul ei este pierderea
întregii mișcări și activități. W 9/1

16 Ianuarie

„Deschide-ți porțile, pentru ca națiunea dreaptă care păzește adevărul

să poată intra.” - Isaia 26:2.

La venirea lui Cristos în Împărăția sa el este însoțit de toți îngerii săi

sfinți, iar pe aceștia el îi folosește să îndeplinească poruncile lui Iehova ca
20
păzitori ai porților. „Porțile” au fost deschise după venirea sa la templu în
1918. Profeția lui Isaia reprezintă pe rămășiță apropiindu-se de cetate și
zidurile sale exterioare, când chemarea din cer pornește: „Deschide-ți
porțile, și națiunea dreaptă care păzește adevărul să intre.” (Douay)
Rămășița este în rând pentru a fi din acea „națiune sfântă”, Guvernul
Teocratic, care este o națiune dreaptă și justificată. Membrii ei caută mai
întâi Împărăția lui Dumnezeu și dreptatea ei, iar măreața lucrare a dreptății
este justificarea numelui Său. Rămășița eliberată se bucură în salvarea Sa și
spune: „Deschideți-mi porțile dreptății: Eu voi intra pe ele, și voi lăuda pe
Domnul.” - Psalmii 118:19. W 10/1

17 Ianuarie

„Condu-mă în adevărul tău și învață-mă: pentru că tu ești Dumnezeul

salvării mele; eu pe tine te aștept.” - Psalm 25:5.

Viața veșnică este un dar de la Iehova Dumnezeu. Prin urmare educația

pe care el o împarte pentru viață veșnică este, de asemenea, gratuită. El nu
face din învățare o profesie pentru propria sa susținere sau pentru câștig
egoist, ci ca o exprimare a bunătății sale iubitoare față de cei care caută și
apreciază viața veșnică într-o lume liberă. El nu depinde de cineva sau chiar
de toate creaturile pentru îmbogățirea sa. Nimic din ce elevii și discipolii săi
ar putea oferi Marelui Învățător n-ar putea adăuga la bogăția sa, pentru că
toate lucrurile vin de la El, și creaturile pot să ofere numai din ce-i al său. El
oferă învățarea în mod neegoist, pur și simplu pentru folosul pe care
creaturile sale îl pot obține. Marea sa încântare este aceea de a-i face pe ei
să primească instruire și în mod înțelept să o folosească și prin urmare să fie
păziți de ceea ce ar putea lucra împotriva vieții lor veșnice. W 9/15

18 Ianuarie

„O Iehova! tu ești Dumnezeul meu, pe tine eu te voi înălța, voi lăuda

numele tău, pentru că tu ai făcut un lucru minunat, hotărâri cu multă vreme
înainte, credincioase.” - Isaia 25:1 Rotherham

21
 Vorbitorii trebuie să fie cei care au dovedit că Iehova este singurul
Dumnezeu adevărat și veșnic. Ei trebuie să fie cei care l-au făcut sau l-au ales
să fie Dumnezeul lor, pe care îl înalță, arătându-i public laudele și virtuțile. Ei
mărturisesc și laudă numele său declarându-l pe tot pământul, înainte ca el
să-și arate puterea invincibilă asupra dușmanului prin distrugerea
organizației diabolice a acelui dușman. În fine, ei trebuie să fie martorii lui
Iehova. Isaia, care a rostit mai întâi profeția, a fost el însuși unul dintre
martorii lui Iehova; iar numele său înseamnă „salvarea lui Iehova”. Profeția
sa a avut prima împlinire, parțială, în 536 î.Hr. și rămășița credincioasă a
martorilor lui Iehova a fost cea care a dat glas cuvintelor din Isaia 25:1. Ei au
prefigurat o rămășiță credincioasă a israeliților spirituali, martorii lui Iehova
de astăzi.

19 Ianuarie

„Eu îmi voi deschide gura într-o pildă.” - Psalm 78:2.

Iehova a inspirat multe pilde, atât pentru a ilustra scopul său, cât și
pentru a-l ascunde până la timpul său stabilit. O pildă este o asemănare sau
o comparație, o înfățișare sau o descriere. Într-o pildă, lucrurile sau acțiunile
din viața naturală a oamenilor sunt folosite pentru a ilustra alte lucruri sau
acțiuni care corespund, dar care sunt la o scară mai mare, cu o mai mare
importanță, cu valoare și sens spiritual. Pe Ezechiel, cel căruia Iehova i-a
adresat cu „Fiul omului”, l-a inspirat să rostească pilde națiunii Israel. Astfel
de pilde au fost și profeții, care își găsesc împlinirea în întâmplările din zilele
noastre care au o legătură cu lucrurile spirituale ale lui Dumnezeu. Ezechiel
și psalmistul au fost ei înșiși figuri profetice ale unui vorbitor de pilde mai
măreț care va veni, și anume, Cristos Isus, care a fost numit „Fiul omului”. La
momentul potrivit, potrivit scopului lui Dumnezeu, Isus s-a adresat
oamenilor de rând prin pilde. W 11/1

20 Ianuarie

22
 „Ce cere Domnul Dumnezeul tău de la tine, decât să te temi de Domnul
Dumnezeul tău, să umbli în toate căile lui și să îl iubești și să servești
Domnului Dumnezeului tău.” - Deuteronom 10:12.

Marele Izvor al vieții a stabilit standarde și cerințe drepte pentru toți

cei care ar bea pentru totdeauna din apa vieții în lumea nouă. El nu le cere
creaturilor sale imposibilul. Cu toate acestea, în standardele și cerințele sale,
Dumnezeu nu face compromisuri cu nelegiuirea sau răutatea. Prin urmare,
pentru a îndeplini ceea ce cere Dumnezeu de la cei pe care îi aprobă pentru
viață și binecuvântări, cineva trebuie să aibă mai întâi o iubire a dreptății sau
a ceea ce este drept. În încercarea de a atinge standardele lui Dumnezeu, vă
puteți aștepta și Cuvântul Său vă avertizează că lumea și susținătorii ei vor
încerca să vă descurajeze, apoi să vi se opună și, în cele din urmă, să vă
pedepsească și să vă facă să suferiți pentru că ați mers pe calea pe care
Iehova Dumnezeu o marchează. Ei nu sunt prietenii și binefăcătorii voștri
adevărați, în acest sens, ci sunt înșelătorii și instrumentele demonilor sub
Satan. W 4/1

21 Ianuarie

„Nu vă conformați acestei lumi, ci transformați-vă prin înnoirea minții

voastre, ca voi să puteți dovedi care este acea voință a lui Dumnezeu, bună,
acceptabilă și perfectă.” - Romani 12:2.

Cei care iubesc adevărul și dreptatea nu vor fi îngroziți deoarece

alegerea lui Iehova Dumnezeu și a lumii sale noi va necesita o schimbare
atât de radicală a vieții și a punctului de vedere față de cea a oamenilor
lumii. Cei care sunt hotărâți în mod serios să urmeze calea corectă care duce
la viață sub Împărăția lui Dumnezeu nu își pot permite să se preocupe de
ceea ce oamenii din această lume vor gândi despre ei și ce le vor face.
Popularitatea și prietenia cu lumea nu au adus niciodată viața și niciodată nu
o poate aduce; mai degrabă, bunăstarea lumească înseamnă dezaprobare și
dușmănie cu Dumnezeu, Izvorul vieții veșnice. (Iacob 4:4) De ce? Pentru că
lumea veche nu este a lui Dumnezeu și nici pentru El și există dușmănie între
lumea veche și lumea nouă. W 5/1
23
 22 Ianuarie

„Bătrânii,...hrănesc turma.” - 1 Petru 5:1,2.

Mulți dintre clasa „altor oi” au fost pe cale ani zile de la venirea lui
Cristos la templu în 1918. Ei au devenit maturi, bine instruiți în învățătura
Domnului Dumnezeu. Ei și-au menținut integritatea până acum, toți suferind
persecuția pe care Diavolul o aduce împotriva lor. Ei s-au dovedit a fi frați de
încredere. Din cauza acestor mulți ani de serviciu credincios, ei sunt
clasificați în mod corespunzător drept cei maturi sau perfecționați. În multe
locuri acolo unde sunt puțini, sau nu sunt membri ai rămășiței unse, aceștia
au fost numiți să servească datorită maturității sau bătrâneții lor și au
acceptat astfel de responsabilități ca frați mai bătrâni. Prin urmare,
îndemnul din 1 Petru 5: 1,2 se aplică și acestora. Aceștia, ca bătrâni, trebuie
să îndeplinească numirile de serviciu din adunări și trebuie să participe cu
sârguință la această administrare încredințată în mâinile lor consacrate. -
Ezra 8:17,20

23 Ianuarie

„Urâți de toți oamenii de dragul numelui meu; dar cel care îndură până
la sfârșit va fi salvat.” - Matei 10:22.

Ura „de dragul numelui meu” înseamnă ură pentru ceea ce reprezintă
de fapt numele. Deoarece Isus a îndurat cu credincioșie în integritatea sa
față de Dumnezeu până la moartea rușinoasă, „Dumnezeu l-a înălțat și l-a
dat un NUME care este mai presus de orice nume”. Înainte chiar ca Iehova
să-l înalțe într-o poziție cerească glorioasă, următoarea după a Sa, Fiul lui
Dumnezeu avea deja numele „Isus” și „Cristos”. Prin urmare, „numele” pe
care i l-a dat Dumnezeu în momentul înălțării sale trebuie să se refere
serviciul său înălțat ca și Justificator al lui Iehova și Rege al Guvernului
Teocratic al lui Iehova, Guvern care este capitala sau organizația principală a
organizației Sale universale. Prin urmare, numele oficial al Fiului este mai
presus de orice alt nume, cu excepția celui al lui Iehova însuși, pentru că
24
Iehova este Suprem. După cum este scris: „Capul lui Cristos este
Dumnezeu.” - 1 Cor. 11: 3

24 Ianuarie

„El a luat pâinea, a oferit mulțumiri, a frânt-o și le-a dat-o spunând,

acestea este trupul meu care este dat pentru voi: să faceți acest lucru în
amintirea mea.” - Luca 22:19.

Isus avea încă carnea intactă, fără să fi fost nimic afectat din ea. Că el
frânge pâinea și spune: „Acesta este trupul meu”, dovedește că nu se
referea la propria sa umanitate și, de asemenea, că substanța pâinii nu a
fost schimbată, ci a fost folosită doar ca simbol a ceva mai mare decât
carnea sa muritoare. În consecință, cuvintele sale „trupul meu” trebuie să
însemne marele trup spiritual al cărui Cap este Cristos Isus, și anume „trupul
lui Cristos”. Cei care vor fi asociați cu el în Împărăția cerurilor alcătuiesc acel
trup, iar Cuvântul lui Dumnezeu limitează numărul final de membri ai
„trupului” la 144.000 sub Cristos Isus, membrul principal. Acestora, Isus le-a
spus: „Nu te teme, turmă mică. Astfel, acest privilegiu de a fi membri
„trupului” a fost „dat pentru voi”, adepții săi. W 3/1

25 Ianuarie

„Temeți-vă de Dumnezeu și dați-i glorie lui; pentru că ora judecății lui a

venit: și închinați-vă celui care a făcut cerul, pământul și marea.” - Apocalips
14:7.

Iehova a prezis cu mult timp în urmă perioada sau ziua în care toate
defăimările vor fi îndreptate. El a stabilit ziua și s-a îngrijit de desfășurarea
ei. Procesele sale de justiție nu vor depinde de nicio creatură sau instanță
umană, ci de Cel drept și puternic pe care Iehova Dumnezeu l-a desemnat și
pe care El îl sprijină cu putere atotputernică. Dintre toate nedreptățile
comise, cea mai mare și mai flagrantă a fost cea făcută numelui sfânt al lui
Dumnezeu. Numirea Judecătorului lui Dumnezeu va corecta această
defăimare foarte veche și va justifica numele lui Iehova Dumnezeu. Încă din
25
Eden, Iehova a anunțat o zi a răfuirii universale și L-a prezis pe Cel căruia îi
va da „autoritatea de a executa judecata”. Acea zi a venit. Judecătorul este
pe un scaun judecătoresc la templul lui Dumnezeu. Sfârșitul tuturor celor
care provoacă suferință nedreaptă este aproape. W 5/15

26 Ianuarie

„În casa Tatălui meu sunt multe locuri:...Eu merg să vă pregătesc un

loc. Și cu toate că merg și vă pregătesc un loc, Eu voi veni din nou.” - Ioan
14:2,3

Isus trebuia să apară în prezența lui Dumnezeu pentru discipolii săi, și

să prezinte meritul jertfei sale și să se îngrijească ca ei să fie luați cu el în
Guvernul Teocratic. El a așteptat la dreapta lui Iehova Dumnezeu, Tatăl său,
până la timpul potrivit al lui Dumnezeu ca dușmanii săi să fie făcuți
așternutul picioarelor sale, la sfârșitul lumii. După aceea s-ar întoarce, locul
în Guvernul Teocratic fiind pregătit, Împărăția începând din 1914. El,
întorcându-se, mesajul, anume, „Împărăția cerurilor este aproape”, trebuie
să fie vestit, iar rămășița de urmași trebuie să facă vestirea. Pe apostolii și
alți discipoli credincioși adormiți în moarte el i-a ridicat la viață în spirit în
cer, și astfel i-a primit la sine. Pe rămășița credincioasă încă pe pământ, el a
strâns-o la sine la templu, într-o condiție de unitate. W 3/15

27 Ianuarie

„Dar tu, Israele, ești servul meu, Iacob pe care eu l-am ales, sămânța lui
Avraam prietenul meu. Voi sunteți martorii mei zice Domnul, și servul meu
pe care eu l-am ales.” - Isaia 41:8; 43:10.

În lumina acelor profeții care se concentrează pe timpul despre care

Isus a profețit, este clar de discernut că profeția despre un „serv credincios
și înțelept” (Matei 24:45-47) nu a prezis un anume om individual. El a prezis
o clasă, un popor, și anume, pe rămășița martorilor lui Iehova. După ce
numai o rămășiță a Israelului natural s-a negat pe sine și a primit stâlpul
ocărilor pentru a merge după Cristos Isus, ca Rege și Conducător al lor,
26
Iehova s-a întors către națiunile ne evreiești. De atunci el a luat din națiunile
lumii un „popor pentru numele lui”, israeliții spirituali, peste care numele lui
Iehova este chemat. Aceștia, ca popor, formează servul lui Dumnezeu, iar
Cristos Isus este Servul Principal al lui Iehova între ei și este Conducătorul
lor. W 7/15

28 Ianuarie

„Dar de la un sabat al altul, toată carnea să vină și să se închine

înaintea mea, zice Domnul.” - Isaia 66:23

Cei socotiți demni să câștige Lumea Nouă prin devotarea la Dumnezeul

dreptății și care continuă credincios, vor trăi în Lumea Nouă și nu vor vedea
moartea. Regele Lumii Noi a declarat că el nu are nimic în comun cu „prințul
acestei lumi” și, prin urmare, Împărăția sa nu putea fi o parte a acestei lumi.
Deci, întemeierea lumii noi înseamnă o luptă, atât în cer cât și pe pământ.
Lumea întunericului, a răutății și prințul ei trebuie să plece; lumea luminii și
a dreptății și Guvernul Teocratic al lui Iehova prin Fiul său trebuie să vină
pentru a rămâne pentru totdeauna. Sub un astfel de guvern drept
închinarea lui Iehova singură va exista în întreg universul. Ea va fi practicată
liber pe pământ fără amestec și împotrivire. Toți persecutorii religioși vor fi
fost atunci distruși. W 1/1

29 Ianuarie

„Iată, un cal alb; și cel care ședea pe el avea un arc, și o coroană i-a fost
dată: Și a plecat biruitor să biruiască.” - Apocalipsa 6:2

Calul pe care încoronatul și domnitorul Cristos Isus călărește

simbolizează războiul drept și corect împotriva dușmanilor lui Iehova și a
Regelui său uns, care părăsește tronul pentru a încăleca calul de bătălie.
Arcul său ilustrează puterea sa de a proiecta distrugere de departe împotriva
dușmanilor, fără a necesita prezența sa fizică în imediata apropiere a
pământului, sau a altei locații a acestor dușmani. Alungarea lui Satan și a
organizației demonilor săi din cer a fost prima biruință a Regelui în Război.
27
Ea a fost, însă nu este ultima. La bătălia Armaghedonului el va birui în mod
deplin spre justificarea numelui Tatălui său. După aceea el va executa
judecata lui Iehova în întregime împotriva întregii organizații a lui Satan. El
va „trimite judecata pentru biruință.” W 1/15

30 Ianuarie

„Împărăția cerului este aproape.” - Matei 10:7.

După moartea, învierea și urcarea lui Isus la cer, Împărăția a fost

predicată mai departe, dar anunțul că ea era aproape nu a mai fost făcut.
Apostolul Pavel explică că Regele era absent, fiind înălţat la dreapta lui
Dumnezeu, și că el era în așteptare, sau aștepta, până dușmanii săi trebuiau
să fie făcuți aşternutul picioarelor sale. (Evrei 10:12,13) Încă o dată
pământul răsună de anunțul bucuros că „Împărăția cerului este aproape.”
De cine este făcut anunțul? El trebuie și este făcut de cei care produc
roadele Împărăției; adică, rămășița martorilor unși ai lui Iehova. Și aceștia
sunt acum însoțiți de o mulțime fericită de persoane cu bunăvoință care
salută Regele și Împărăția așa de viguros și sincer, la fel cum marea mulțime
l-a salutat pe el cu o mie nouă sute de ani în urmă la marșul său în Ierusalim.
De ce a fost anunțul Împărăției reînviat? Deoarece lumea lui Satan s-a sfârșit
și Regele a venit. W 2/1

31 Ianuarie

„Pe cel care mă respinge și nu primește cuvintele mele, are cine să îl

judece; cuvântul pe care l-am spus, acela îl va judeca în ziua din urmă.
Pentru că eu nu am vorbit de mine însumi.” - Ioan 12:48,49.

Deci, cuvântul lui Cristos, Judecătorul, este Cuvântul lui Dumnezeu.

Acest cuvânt exprimă poruncile lui Dumnezeu pentru cei care caută viață din
abundență. Poruncile sale sunt pentru viață veșnică, iar ascultarea de
poruncile sale rezultă în darul vieții fără sfârșit pentru cel ascultător. În
timpul judecății, acel cuvânt și acea lege a lui Dumnezeu sunt în mod special
făcute de cunoscut, clare și ușor de înțeles, deoarece este în acord cu astfel
28
de cuvânt și lege, că creaturile sub probă sunt judecate. Acest lucru arată o
publicare largă a cuvântului și legii în „ziua din urmă”, ziua judecății lui
Dumnezeu. „Se va întâmpla în ziua din urmă, că...din Sion va ieși legea, și
cuvântul Domnului din Ierusalim. Și el va judeca între națiuni.” - Isaia 2:2-4.
W 7/1.

1 Februarie

„Paște-ți turma lui Dumnezeu . . . supraveghind, nu prin constrângere,

ci de bunăvoie”. — 1 Petru 5: 2.

Nu a fost nici o constrângere exercitată asupra apostolilor pentru a

supraveghea şi pentru a avea grijă de turma lui Dumnezeu, dar ei au
acceptat acest serviciu special responsabil de bunăvoie. Lucrarea din casă în
casă, în căutarea oilor pierdute, pe care au făcut-o toţi acei apostoli nu le-a
fost impusă de nici o constrângere. Aceasta trebuie să fie întreprins de
bunăvoie de cei care doresc să-l servească pe Dumnezeu în mod corect. De
asemenea, dacă astăzi cineva nu doreşte privilegiul de a servi într-o poziție
de bătrân, ca serv de grupă, sau ca alt serv într-o adunare, el nu ar trebui să
fie constrâns. Evident, el nu are o înţelegere corectă a Cuvântului lui
Dumnezeu şi nu este într-o condiție potrivită pentru a hrăni turma lui
Dumnezeu. Prin urmare, privilegiul de a servi ar trebui să fie oprit sau retras
de la cel care nu dorește. Nimeni nu trebuie să se sustragă de la
responsabilitate şi să încerce să o dea altcuiva.W 6/1

2 Februarie

„Şi iată victoria care a biruit lumea: chiar credinţa noastră”. — 1 Ioan
5:4.

Amintiţi-vă că în trecut oamenii au fost credincioşi lui Dumnezeu în

condiţii la fel de grele pentru ei ca şi condiţiile voastre astăzi, au rămas loiali,
cu speranță neclintită în Împărăţia lui Dumnezeu, au triumfat asupra lumii şi
au câştigat aprobarea divină. Prin graţia lui Dumnezeu, care a fost suficientă
pentru ei, şi tu poţi birui această lume şi cursul ei aducător de moarte şi poţi
29
câştiga premiul vieţii în condiţii perfecte. Grația sa nu-i dezamăgeşte pe
servii săi în aceste vremuri „moderne” a „așa numitei științe false”. Este pur
şi simplu nevoie de credinţă pentru a avea încredere în El pentru grația Lui,
dacă alegeţi să umblaţi pe cărările Lui şi să îndurați dezaprobarea şi opoziţia
din această lume. Nimeni nu a îndurat mai mult de la lume decât Isus
Cristos, iar el a spus: „În lume veţi avea necazuri, dar fiți curajoși! Eu am
învins lumea”. Crezând în el şi urmându-l, desigur, veţi învinge. W 4/1

3 Februarie

„Iehova este bun şi integru. De aceea, el le arată păcătoșilor calea cea

dreaptă”. — Psalmii 25:8, Leeser.

Iehova este bun şi integru, pentru că este drept. Cu milă el le arată

drumul cel bun celor care s-au rătăcit. Pe cei care au luat un drum greşit şi
care sunt afectaţi în spiritul lor din această cauză, Iehova îi invită să „guste şi
să vadă că Domnul este bun”. El îi asigură că puii de leu depind de propria
lor forţă şi putere şi totuşi suferă de foame, dar „cei care-l caută pe Domnul
nu vor duce lipsă nici un lucru bun”. (Psalmii 34: 8, 10) Cei care îl caută pe el,
vor descoperi că bunătatea şi mila lui Iehova îi va urma în fiecare zi din viaţa
lor, chiar dacă ei vor fi în mijlocul duşmanilor adevărului și dreptății (Psalmi
23:6) Asemenea bunătate, trăită în timp ce răutatea domină şi cauzează
atâta suferinţă, este doar o anticipare a bunătăţii nemărginite a lui Iehova
de care cei care fac binele, se vor bucura veşnic în Lumea Nouă W 4/15

4 Februarie

„Acum credința este substanța lucrurilor sperate, dovada lucrurilor

nevăzute”. — Evrei 11:1.

Literal, substanță înseamnă cea ce stă sub sau dăinuiește, prin urmare
o bază sau o fundație, ceea ce devine o bază pentru încredere. Văzând
substanţa ca pe o bază pentru asigurare încrezătoare, apostolul a folosit
expresia în Evrei 3:14. Pentru a crede în lucrurile în care sperăm, trebuie să
existe o temelii ferme și permanente, o bază sau o fundaţie de încredere şi
30
sprijin. De ce? Pentru că lucrurile în care sperăm nu le putem vedea încă.
(Romani 8:24,25) Dovadă înseamnă aici într-adevăr convingere, ceea ce ne
convinge, o manifestare evidentă sau demonstraţie, și este astfel o
convingere împotriva erorii, o respingere a acesteia, o mustrare şi o acuzație
împotriva neadevărului. Cuvântul scris al lui Dumnezeu ne furnizează
această convingere.(2 Timotei 3:16,17) Pentru a servi scopul acestei
convingeri, scrierile din Cuvântului lui Dumnezeu trebuie să fie adevăr
absolut. Aşa este. W 8/1

5 Februarie

„Atunci judecata va locui în pustiu și dreptatea va rămâne în câmpul

roditor. Și lucrarea dreptății va fi pace; și rezultatul dreptății liniște și
asigurare pentru totdeauna.” — Isaia 32:16, 17.

Iehova Dumnezeu nu favorizează pacea negociată cu duşmanul; nici

pacea „noi ordini” de după război nu va fi făcută de el. Constructorii acelui
aranjament global mai unitar nu-l vor avea pe „Prinţul Păcii” drept unul din
aliaţii lor, şi cei care îl planifică dinainte nu pot conta pe el. Este nevoie de
mai mult decât de o guvernare globală dacă este vorba de a dobândi şi
păstra o pace şi prosperitate durabilă şi fără fluctuaţii. Dreptatea, cu
devotament altruist pentru ea este singura bază pentru o pace de durată. O
administrare globală poate deveni un instrument al înaltelor puteri pentru o
şi mai mare asuprire asupra omenirii. Trebuie să fie ceruri drepte deasupra
omenirii dacă trebuie să fie un pământ drept și pașnic. W 8/15

6 Februarie

„Iehova, cel care eliberează prizonierii”. — Psalmii 146:7, Rotherham.

Iehova singur este liber în sensul absolut. Când era singur, înainte să
înceapă lucrarea sa de creație, El nu avea responsabilitatea nici unei
creaturi. Din propria lui voință liberă și buna lui plăcere, el a început lucrarea
sa creativă şi totuşi el nu are nici o responsabilitate față de nici una dintre
creaturile sale. Pe bună dreptate, nici una dintre acestea nu se poate plânge
31
lui Dumnezeu pentru postul pe care îl ocupă între lucrările Creatorului. Toţi
fii lui credincioşi sunt liberi. El nu a creat pe nici unul din fii lui pentru robie.
Libertatea lor, totuşi, este relativă; ea nu există separată de tatăl lor Iehova.
Ea constă în a-şi trăi viaţa şi a acționa în armonie cu legile şi condiţiile pe
care El le-a creat să să li se aplice şi să le permită cea mai completă
exprimare în vieţile lor cu bunătate pentru ei înşişi şi pentru cei din jur şi
pentru gloria Creatorului. Iehova Dumnezeu este Cel Suprem, măreţul
Dumnezeu al libertăţii şi singurul astfel. Libertatea provine de la El. Nu poate
veni de la nimeni altcineva. W 9/1

7 Februarie

„În acea zi se va cânta în ţara lui Iuda cântecul acesta: Avem o cetate
puternică”. — Isaia 26:1.

Acea zi este „ziua lui Iehova al oştirilor” începând cu naşterea

Teocrației sale prin Cristos şi terminându-se cu justificarea numelui Său în
bătălia Armaghedonului. Iuda din vechime era țara în care Sionul era cetatea
principală, şi unde împăratul „stătea pe tronul lui Iehova” ca reprezentantul
Teocraţiei Sale. Iuda acum ilustrează condiţia pământească a celor
acceptabili să aparțină Sionului ceresc, capitala organizaţiei lui Iehova.
Aceştia s-au consacrat intereselor acestei organizații şi îşi menţin credinţa
față de ea ca singura Putere Conducătoare de drept a pământului. Numele
Iuda înseamnă laudă şi a fost dat pentru lauda lui Iehova Dumnezeu.
Poporul în legământ cu Dumnezeu, şi care laudă numele lui Iehova sunt cei
din „țară” care cântă cântecul, şi anume, martorii lui Iehova, rămășița
„națiunii sfinte”. W 10/1

8 Februarie

„Rugați-vă fără încetare. Continuați în rugăciune și rămâneți în aceasta

cu mulțumire”. — 1 Tesaloniceni 5:17; Coloseni 4:2.

Rugăciunea fără încetare nu înseamnă să taci în spatele zidurilor unei

mânăstiri sau unei mânăstiri de călugăriţe şi să nu faci altceva decât să
32
repeţi rugăciuni. Aceasta este religie. Este interzis de către Domnul, şi nu
permite realizarea lucrării sale. Prin urmare, rugăciunea fără încetare
înseamnă să foloseşti mereu calea rugăciuni către Dumnezeu când este
potrivit şi necesar după cum fiecare se menține în serviciul Său. Marele
duşman şi hoardele lui de demoni şi de oameni răi vin ca un potop şi caută
să îi copleşească pe martori lui Iehova şi publicitatea pe care aceştia o fac
Împărăției lui Dumnezeu. Apoi Domnul îşi ridică standardele de a lupta cu
adevăruri, adevărurile Împărăției, împotriva potrivnicilor care-l înfruntă,
fiind obligaţi de Împărăţia lui Dumnezeu. Pentru a nu ceda în faţa presiunii şi
pentru a nu face nici un compromis cu duşmanul, ci să rămână
credincioși față de însărcinarea lui Dumnezeu de a predica Evanghelia
Împărăției, acest lucru necesită că martorii să se „roage fără încetare”. W
12/15

9 Februarie
„Și avem un mai sigur cuvânt al profeției, căruia bine faceți că îi dați
atenți.” — 2 Petru 1:19.

Ziua deciziei este aici. Cei ce doresc cu adevărat viaţă fără nici o
deziluzie, trebuie să se hotărască şi să aleagă. Vor crede şi vor fi prinși în
capcana propagandei strălucitoare a profeţilor lumi vechi? Sau vor crede şi
vor acţiona conform promisiunilor sigure ale Cuvântului lui Dumnezeu? „Să
fie Dumnezeu adevărat, dar orice om un mincinos”. (Romani 3:4) A crede în
Dumnezeu și în Cuvântul Său ca fiind adevărul, iar cuvintele omului contrare,
înseamnă a fi realist. Profeţiile Cuvântului Său sunt astăzi realităţi, aşa cum
compararea lor cu evenimentele şi condiţiile lumii contemporane o
dovedesc dincolo de orice tăgadă. Profeţiile Domnului, care este adevărat,
vor continua să se împlinească până când, în scurt timp, vechea lume va
dispărea la Armaghedon. Atunci Lumea Nouă dreaptă a lui Iehova va fi o
măreaţă realitate pentru cei ce trăiesc, speră şi lucrează pentru ea, şi care cu
îndrăzneală o proclamă altora. W 5/1

10 Februarie

„Eu trebuie să port mărturia despre adevăr”. — Ioan 18:37.

33
 Isus nu numai că și-a mărturisit însărcinarea de a predica, dar a
îndeplinit-o cu integritate perfectă. El a citit despre însărcinarea sa negru pe
alb în Cuvântul lui Dumnezeu. El a luat-o în serios. Asemenea lui Isus,
martorii lui Iehova din zilele noastre, arată înspre Isaia 61:1-3 şi 43:10-12, ca
însărcinare a lor de la Dumnezeu, să predice veștile bune despre dreapta
Lume Nouă. Dar animozităţile şi prejudecăţile religioase motivează
oficialităţi de peste tot să nege libertatea de vorbire, libertatea presei,
libertatea de teamă şi libertatea închinare la Dumnezeu, conform unei
conştiinţe instruite din Cuvântul Său. Religioșii anti Iehova sunt „profeții
falși” care au fost prezişi să apară la sfârşitul lumii, în timp ce orice
examinare sinceră a misiunii de a predica, declarată la Isaia 61:1-3, arată că
martorii lui Iehova ce propovăduiesc din casă în casă, sunt adevăraţii
predicatori şi ambasadori ai singurei lumi noi a libertăţii. W 6/15

11 Februarie

„Ce folos are un om, dacă el va câștiga întreaga lume, și își va pierde
propriul suflet.” — Matei 16:26.

Când Isus Cristos a vorbit despre cineva că-și pierde propriului suflet
pentru a câștiga prezenta lume a religiei, a politici și a afacerilor comerciale
el menționa pierderea vieții veșnice în lumea nouă care urmează după
bătălia Armaghedonului. Iehova, marele Învăţător, ne spune, în Cuvântul
său, despre „oameni cu bună voinţă”, ce trăiesc astăzi şi vor învăţa de la El şi
vor acţiona conform cunoștinței. Astfel ei vor trece vii prin „bătălia din acea
mare zi a Atotputernicului Dumnezeu” şi vor apărea pe pământul curățat a
lumii sale noi. Ce fel de educaţie, pentru orice chemare lumească, sau destin
ar putea depăşi instrucţiunile şi pregătirea pentru această binecuvântată
recompensă, destinată „oamenilor cu bună voință”? O astfel de educaţie,
Iehova Dumnezeu o oferă acum prin Isus Cristos pentru „oricine va dori”; iar
aceia care sunt adoptați de Isus Cristos ca membrii ai „miresei sale” au un
rol în oferirea educației celor blânzi de pe pământ, pentru binele şi
mângâierea lor. — Apocalipsa 22:17. W 9/15

34
 12 Februarie

„Atunci luna va fi încurcată și soarele rușinat, când Domnul oștirilor va

domni în muntele Sion și în Ierusalim.” — Isaia 24:23.

Iehova a plănuit ziua de sărbătoare și ospăț pentru toţi oamenii cu

bunăvoință, indiferent de naţionalitate. Ziua aceasta este a sa, îndelung
prezisa „zi a lui Iehova.” El întinde masa alimentată din abundenţă a
ospățului bun ca toți „oamenii cu bunăvoință” să poată celebra ziua! El este
Dumnezeul belșugului, iar toţi cei ce vor începe să i se închine, nu vor
cunoaşte lipsa. Ziua lui Iehova este, mai ales, o zi a eliberării de lipsă pentru
poporul Său. Este un timp al sărbătorii şi celebrării, datorită celui mai
important dintre motive, şi anume că în ziua Lui, preia controlul pământului
şi domneşte din reședința sa regală a Sionului, organizația sa capitală. Gloria
domniei sale este așa de strălucitoare că, prin comparație, face soarele la
amiază și luna să fie rușinate . W 10/15

13 Februarie

„La numele lui Isus, fiecare genunchi să se plece, a celor din cer, și a
celor de pe pământ”. — Filipeni 2:10.

Martorii lui Iehova îngenunchează față de numele sau funcția regală a

lui Isus ca a lor Conducător, Salvator și Rege domnitor. Public, din casă în
casă, ei merg, limbile lor mărturisesc că Isus Cristos este Domn, Stăpân,
proprietar al tuturor celor care câștigă viață, și că Împărăția sa a început să
domnească spre justificarea numelui lui Iehova. Și aceasta o fac „spre gloria
lui Dumnezeu și a Tatălui.” Fiecare fiinţă care participă la viaţa în Lumea
Noua, indiferent dacă pe pământ sau în ceruri, va trebui de asemenea să
recunoască poziţia înaltă pe care Iehova i-a conferit-o lui Isus Cristos, odată
cu învierea Lui. Această misiune importantă, Iehova a făcut-o realizabilă încă
din anul 1914. Fiecare fiinţă vie din Lumea Noua va trebui să recunoască pe
Isus Cristos drept una din „puterile înalte” împreună cu Iehova. El trebuie să
trăiască în acord cu acest fapt, închinându-se în totalitate tuturor
responsabilităţilor şi obligaţiilor în numele lui Isus şi Împărăției Sale. W 2/15
35
 14 Februarie

„Eu sunt pâinea vie care a coborât din cer, dacă cineva mănâncă din
pâinea aceasta va trăi pentru totdeauna”. — Ioan 6:51.

Dumnezeu a hrănit pe poporul său cu pâine miraculoasă, mana din cer,

în amestecul căreia nu există drojdie. Prin urmare, mâncatul manei din cer a
ilustrat facerea voinței lui Dumnezeu de poporul său de legământ așa cum
Isus a făcut. Înfăptuirea acelei voințe prin Isus rezultă în viață. Isus împlinind
voia lui Dumnezeu în carne stabilește exemplul pentru urmașii săi. (Ioan
4:32-34) Aceștia, urmând cursul lui Isus în carne un făcător al voinței lui
Iehova, câștigă nemurirea, sau „viața în sine”, locuiesc în „trupul lui Cristos”
și sunt înălțați pe un loc împreună cu el pe tronul Împărăției sale în cer. Prin
urmare, împărtăşirea din pâine la cina Domnului reprezintă urmarea
exemplului lui Isus ca servitor şi martor al lui Iehova Dumnezeu şi prin
aceasta fiecare dovedeşte că este membru al „trupului Său”. W 3/1

15 Februarie

„Dacă cineva vorbește, el să vorbească conform oracolelor lui

Dumnezeu.” — 1 Petru 4:11.

Noi avem limbi să vorbim, sau cel puţin unele mijloace pentru a
transmite informația vitală, fie prin cuvânt vorbit, limbajul semnelor, scriere,
pagină tipărită, sau discursuri înregistrate pentru redarea cu fonograful.
Toate acestea ar trebui folosite pentru a exprima „oracolele lui Dumnezeu”,
oracole care sunt Cuvântul său, ce conţin declararea scopului său, prin
Regele său şi Împărăţia sa. Martorii lui Iehova nu răspândesc mesajul unui
om. În multe locuri ei sunt privaţi de mijloace moderne pentru a transmite
sau distribui mesajul sau „oracolele” Domnului; totuşi ei au limbi și pe
acestea ei le folosesc cu credincioșie pentru a declara numele său şi
guvernul Lumii Noi. El a pus cu grație Cuvântul său în inimile și gurile lor, de
asemenea, el a pus și spiritul său, puterea sa conducătoare și activă asupra

36
lor; și aceste daruri de la Dumnezeu nu se vor depărta de la ei atâta timp cât
el îi socotește pe ei credincioși. — Isaia 59:21. W 5/15

16 Februarie

„Acel serv rău va zice în inima sa.” — Matei 24:48.

Iuda Iscarioteanul este prototipul acelui serv rău pe care l-a prezis Isus.
Lui Iuda i-au fost încredinţate interesele Împărăției; fiind împuternicit să
predice mesajul Împărăției şi să înfăptuiască miracole. Ca unul dintre cei
doisprezece apostoli el a avut o relaţie intimă şi confidenţială cu Servitorul
Ales al lui Iehova. Cu toate acestea, el a fost ne credincios responsabilității
sale, era lacom după banii cu care s-a contribuit la serviciul Împărăției, el a
întrebuințat greșit informaţia confidenţială despre Isus Cristos şi a căutat
câştig de la duşmani spre vătămarea organizaţiei poporului lui Iehova. El şi-a
ascuns inima lui trădătoare şi scopul lui, de apostolii nebănuitori până la
sfârşit. Cu nerușinare el cutezat să-l sărute pe Isus și să-l salute cu „Salutare
Stăpâne” în timp ce-l trăda şi-l aducea în faţa curţilor de justiţie, şi anume,
Curtea Supremă sau Sanhedrinul, şi curtea lui Irod şi Pilat. W 7/15

17 Februarie

„O, tu cel care asculți rugăciunea, la tine va veni toată carnea”. —

Psalmii 65:2.

Iehova este accesibil creaturilor de pe pământ prin rugăciune. El nu

este prea mândru, nici prea îndepărtat pentru a fi în stare să asculte
exprimarea către el a creaturilor firave aflate în condițiile noastre
imperfecte, păcătoase. El nici nu este indiferent sau nepăsător. Îi exclude
numai pe cei fără de lege. (Psalmii 34:16; Proverbele 15:8) Prin puterile sale
mult mai minunate şi de neînţeles decât cele ale radioului, el este capabil să
detecteze şi să capteze cererea fără glas a oamenilor, oferită din colţurile
retrase ale minţilor şi sufletelor. Și, spre gloria Sa, puterile lui de a răspunde
sunt la fel de minunate. (Efeseni 3:20,21) Chestiunea principală a dominaţiei
universale a lui Dumnezeu trebuie să fie hotărâtă aici pe pământ. Din
37
această cauză Iehova nu poate fi şi nu este indiferent la rugăciunile
creaturilor demne de pe această mică planetă. El invită la rugăciunea
adevărată. El veghează la asta. Rugăciunea către Dătătorul de viaţă este
vitală pentru toţi căutătorii de viaţă. W 12/1

18 Februarie

„Pe bătrânii care sunt în mijlocul vostru eu îi îndemn, căci, de

asemenea și eu sunt un bătrân,...Păstoriți turma lui Dumnezeu.” — 1 Petru
5:1, 2.

Bătrânii din adunare cărora Petru s-a adresat nu sunt bătrâni aleși sau
bătrâni numiți, direct de o alegere în adunare sau numiți de un papă sau
demnitar religios. Ei nu sunt religioși, dar sunt Creștini, și sunt bătrâni prin
virtutea dezvoltării creștine, fiind maturi, instruiți bine în legea Teocratică a
lui Iehova, și împlinitori ai poruncilor sale prin cursul de acțiune pe care îl
iau. Astfel sunt cei din adunare care stabilesc un exemplu bun pentru
membri asociaţi. Petru nu trebuia numai să hrănească „oile” Domnului şi să
privească cum trebuie la interesele lor veșnice, dar de asemenea şi pe toți
cei ce sunt puși în poziții de responsabilitate în organizaţia Teocratică. Din
mijlocul bătrânilor sunt luați cei care sunt făcuți servi în organizația lui
Dumnezeu. Dumnezeu așează în trupul bisericii așa cum îi place lui. Chiar
dacă deţin o poziţie specială în adunare sau nu, toţi bătrâni trebuie să
hrănească turma. W 6/1

19 Februarie

„În timp ce mâncau, Isus a luat o pâine şi, după ce a rostit o

binecuvântare, a frânt-o şi le-a dat-o discipolilor, zicând: Luaţi, mâncaţi!
Aceasta este trupul meu”. — Matei 26:26.

„Binecuvântare” (preamărire) aici înseamnă „a vorbi bine despre, a

lăuda”. Datorită neobişnuitelor privilegii ale Împărăției pe care noua cină le
reprezenta, Isus a vorbit bine despre Dumnezeu şi l-a lăudat şi i-a mulţumit.
El l-a lăudat pe Iehova, Tatăl Său, ca fiind marele Eliberator și Salvator, al
38
cărui act de eliberare şi salvare a fost comemorat de sărbătoarea paștelui la
care tocmai s-a împărtășit şi al cărui scop de a-și întemeia Împărăţia şi de a-
și justifica numele, au fost simbolizate de cina pe care Isus o introducea
acum. El i-a mulţumit lui Iehova ca Autor al Împărăției, pentru privilegiul său
de a fi Regele ei şi pentru pentru privilegiul de a avea un „trup” împărătesc,
și anume un grup de asociați pentru a fi uniți cu el pe tronul ceresc. W 3/1

20 Februarie

„Prin aceasta toți oamenii vor știi că voi sunteți discipolii mei, dacă
aveți dragoste unul pentru altul.” — Ioan 13:35.

Toţi cei asociaţi în serviciul Domnului, atât fraţii spirituali ai lui Cristos
cât şi „alte oi”, supraveghează ca urmașii lui Isus Cristos să se iubească unul
pe altul. Ei nu permit ca diferenţele politice ale naţiunilor să-i despartă şi să-i
provoace să se ucidă între ei. Oricine este devotat lui Dumnezeu şi chemat în
Împărăţia de sub Cristos şi care urmează porunca Domnului, „să vă iubiţi
unul pe altul, așa cum v-am iubit și eu”, niciodată nu va greşi să își facă
sigură chemarea şi alegerea, în timp ce îi sprijină pe fraţii săi, să facă acelaşi
lucru. Printr-o asemenea dragoste de nezdruncinat, îşi va menţine el
integritatea faţă de Dumnezeu. Va fi credincios şi statornic faţă de Tatăl
ceresc şi va urma toate poruncile lui Dumnezeu, ai cărui copii îi iubeşte. El va
fi întotdeauna, în întregime devotat Teocraţiei. W 3 / 15

21 Februarie

„Cel care iubește viața, și vede zile bune, să-și rețină limba de la rău, și
buzele sale ca ele să nu vorbească înșelător: să se ferească de rău.”— 1
Petru 3:10, 11.

Toţi urmaşii lui Isus Cristos iubesc viaţa. De aceea nu abuzează de ea. Ei
îl iubesc pe Marele Dătător al vieții şi deasemenea pe Fiul Său, prin care El
dă viaţă celor răscumpărați. Astfel ei urmează cursul ascultării Fiului de legea
lui Dumnezeu, căci prin el pot obține viaţa veşnică. Cerinţele de mai sus
pentru viață trebuie să fie împlinite chiar şi sub provocarea insultătorilor, a
39
răufăcătorilor şi persecutorilor. Anumite cunoştinţe îl ajută pe creştinul
persecutat să urmeze conduita care caută eventualul bine al celui neinstruit.
„Ştiind că aţi fost chemaţi, ca să moşteniţi o binecuvântare.” (1 Petru 3:9)
Fiind chemaţi să câştige binecuvântarea divină, atât acum cât şi în Lumea
Nouă, ei caută să fie o binecuvântare pentru alţii. Dacă au căutat să
rănească şi să păgubească pe alții, ei ar fi neascultători de poruncile
Domnului şi nu vor putea primii binecuvântarea. W 4/1

22 Februarie

„Iehova este Judecătorul nostru, Iehova este Legiuitorul nostru, Iehova

este Regele nostru. El ne va salva”. — Isaia 33:22, A. R.V.

Iehova este Judecătorul suprem sau Dreptatea. Nu prin virtutea

vreunei constituţii elaborate de fiinţe umane, cu scopul de a organiza o
guvernare naţională sau mondială, este Iehova cel mai înalt Judecător, şi nici
nu este El limitat sau condiţionat de vreo declarație elaborată de stat; El
este Primul şi cel mai Înalt Judecător prin propriul său drept, prin putere şi
înțelepciune şi în acord cu eterna sa existentă şi propriul creaţionism. El este
sursa legii supreme, perfecte şi, prin urmare, dreaptă. (Psalmii 19:7) El este
Creatorul constituţiei scrise ce guvernează organizaţia Sa de pe pământ.
„Din mâna dreaptă a ieșit o lege de foc pentru ei”. (Deuteronom 33:2, 3)
Iehova nu are nevoie de niciun judecător sau judecători asociați, cu care să
se consulte sau care să fie calificat să anuleze regulile, judecățile și deciziile
Sale. — Isaia 40:13, 14. W 7/1

23 Februarie

„Punând deoparte poruncile lui Dumnezeu, voi țineți tradițiile

oamenilor,... făcând Cuvântul lui Dumnezeu fără efect prin tradițiile
voastre.”— Marcu 7: 8, 13.

Aşadar religia nu zidește credința oamenilor, pentru că respinge

adevărata mărturie despre Iehova, Dumnezeul scopului, acceptă tradițiile
religioșilor şi încearcă să împletească Cuvântul lui Dumnezeu în armonie cu
40
astfel de tradiții. Ceea ce religia construieşte în om este, nu credința, ci
credulitatea. Credulitate înseamnă credința sau disponibilitatea de a crede
tradițiile cu dovezile lor slabe sau incerte, și, prin urmare, care pot fi impuse
de preoții și învățătorii religiei. De fapt, religia este necredință față de
Cuvântul lui Dumnezeu, este o lipsă de credinţă. Religioşii aud cuvântul lui
Dumnezeu, însă fără a fi, ulterior, împlinitori ai Cuvântului lui Dumnezeu prin
lucrări potrivite. (Iacov 1:22) Pentru persoana de bună credinţă, Cuvântul lui
Dumnezeu, Biblia, este „substanţa lucrărilor sperate, dovada lucrurilor
nevăzute”. Ea îşi pune încrederea în Biblie şi acţionează în armonie cu ea. W
8/1

24 Februarie

„Iehova este drept; el iubește dreptatea: cei drepți vor vedea fața sa.”
— Psalmii 11:7, A. R.V.

Singurul mijloc sigur pentru unitatea omenirii, cu roadele păci şi

prosperității, este închinarea în spirit şi adevăr la Dumnezeului dreptății, la
care nu este posibilă nici o nelegiure. Acel Dumnezeu este adevăratul și viul
Dumnezeu, „al cărui nume este Iehova”. Nimeni nu se poate închina la
Dumnezeul Cel Preaînalt, fără să iubească dreptatea. Pacea şi dreptatea,
printre oamenii ce trăiesc pe pământ, nu vor veni înainte ca aceştia să se
unească într-o închinare sinceră la Iehova Dumnezeul, conform
cunoştiinţelor şi înţelegerii adevărului. Voinţa Sa de neînvins este că toate
creaturile încoronate cu viață în cer şi pe pământ, vor fi strânse ca una în ce
privește închinare lor, pentru că El este Cel Suprem, Dumnezeul
Atotputernic. Numai cei ce fac astfel se vor dovedii vrednici și vor fi
autorizați pentru viaţa veşnică. Marea adunare pentru închinare este acum
în curs. W 8/15

25 Februarie

„El le-a spus această parabolă,...De asemenea eu vă spun, este bucurie

în prezența îngerilor lui Dumnezeu pentru un singur păcătos care se
pocăiește.” — Luca 15:3, 10.
41
 Pentru a arăta dreptatea şi asemănarea cu Dumnezeu de a accepta
evreii pocăiți, şi prin aceasta să dea o mustrare blândă dar şi un sfat milostiv
fariseilor şi cărturarilor drepți în sine care protestau, Isus le-a dat pildele
despre oaia pierdută şi despre drahma de argint pierdută. Apoi, a continuat
cu parabola fiului risipitor. (Luca 15:11-32) Parabolele despre oaia pierdută
și drahma de argint arată căutare făcută de cel ce a pierdut după ceea ce a
fost pierdut, urmată de marea bucurie la găsirea acelui lucru. Parabola
despre fiul risipitor arată ce trebuie să facă acest pierdut și bucuria cerească
că a făcut acest lucru. Este o parabolă spre justificarea numelui și scopului
lui Dumnezeu, arătând că organizația lui Satan nu poate împiedica creaturile
pământești în a lua poziție de partea Împărăției în această zi, nici să-l
împiedice pe Iehova în a primi astfel de păcătoși. W 11/1

26 Februarie

„Eu nu am plăcere în moartea celui ce moare, zice Domnul Dumnezeu:

pentru aceea întoarceți-vă și trăiți” — Ezechiel 18:32.

Iehova nu are plăcere în moartea „altor oi” la Armaghedon. Prin

urmare, el a intenționat ca Bunul său Păstor să le adune în staulul siguranței
și ocrotiri acum, înainte de acel necaz final destructiv. Indiferent de această
bunătate iubitoare față de clasa „celorlalte oi” de astăzi pentru salvarea lor,
promisiunile moștenirii cerești pentru rămășița spirituală rămân în
continuare sigure, chiar dacă nu sunt tratate și discutate atât de exclusiv
acum. Așa că fiți ca Iosif în tratamentul său față de cei zece frați vitregi
pocăiți. Ocazia cere milă evlavioasă din partea celor ce au experimentat ei
înșiși mila Tatălui. De asemenea, cere generozitate și bunătate frățească față
de „celelalte oi” și pentru bucuria uitării de sine la justificarea numelui și
cuvântului lui Iehova. W 11/15

27 Februarie

„O națiune sfântă...ca să arătați laudele celui care v-a chemat din

întuneric la lumina sa minunată.” — 1 Petru 2: 9.
42
 „Naţiune” înseamnă un popor care acţionează unit asemenea unui
trup comun sub o conducere, ai cărui oameni sunt diferiţi şi distincţi, prin
faptul că au legi, obiceiuri şi practici proprii, care îi diferenţiază de toţi
ceilalţi. „Sfânt” înseamnă „curat”, sau „nepătat”, prin urmare, dedicat
dreptății şi ferit de contaminarea acestei lumi. Pe cetățenii națiunii sfinte
Dumnezeu îi sfătuieşte : „Fiţi sfinţi, căci Eu sunt sfânt”. Națiunea sa trebuie
să fie sfântă, adică devotată dreptății scopului său, pură şi curăţată de
contaminarea cu această lume şi națiunile sale. „Națiunea sfântă” trebuie
astfel să se închine lui Iehova ca Dumnezeu a ei, şi să nu aibă alţi Dumnezei
în afară de El. Națiunea trebuie să păstreze poruncile sale mai presus de
toate, dacă ea va rămâne sfântă și nu nedreaptă. Este „națiunea sfântă” care
moștenește Împărăția lui Dumnezeu sub Cristos Isus. W 2/1

28 Februarie

„Astfel, fiindcă Cristos a suferit în carne, înarmaţi-vă şi voi cu același cuget.” -

1 Petru 4:1, A. R.V.

Există o chestiune de maximă importanţă pentru Dumnezeu, ce trebuie

să fie rezolvată, şi Isus Cristos și-a fixat cugetarea ca să fie de partea dreaptă
a chestiunii, să sufere ceea ce trebuia, să fie statornic și să o susțină până la
moarte. Această chestiune a fost şi este stăpânirea universală a lui
Dumnezeu, pe care duşmanul gelos, Satan, a provocat-o înaintea întregii
creaţii. Cugetarea sau scopul lui Isus a fost acela al devotamentului perfect
şi complet pentru stăpânirea universală a Tatălui, cugetare de la care era
imposibil să fie abătut prin orice mijloace satanice. Satan a păcătuit groaznic
provocând dominaţia universală a lui Iehova semănând îndoială în minţile
oamenilor şi legiunilor de îngeri. Ar fi fost un păcat pentru Isus şi discipolii
săi să se îndoiască şi să se îndepărteze de sub dominaţia legitimă a lui Iehova
şi să se închine şi să servească pe oricine altcineva în afară de El. Niciodată
Isus nu a lăsat această îndoială să pătrundă în cugetul său pentru a păcătui
astfel. W 5 / 1

29 Februarie
43
 „Păstoriți turma lui Dumnezeu care este printre voi... nu pentru câștig
urât, ci cu o minte binevoitoare.” — 1 Petru 5: 2.

Un adevărat bătrân privește bine la trupul organizat al vestitorilor

Împărăției și își face partea în lucrarea indicată ca acolo să poată fi unitate și
armonie printre ei. El face asta de bună voie deoarece el este fără rezerve
pentru lucrarea de vestire și se bucură în a fi un vestitor al Împărăției. El nu o
face de dragul câștigului murdar, nici pentru vreun câștig egoist posibil
obținut din ea, ci pentru iubirea sa a Împărăției lui Dumnezeu. Nimeni nu ar
trebui să se asocieze cu organizaţia Lui Dumnezeu pentru câștig personal;
pentru că, dacă el încearcă să facă așa, va pierde totul. Cineva trebuie să
aibă iubire pentru Dumnezeu și pentru copii săi, deoarece fără iubirea
pentru frați cineva nu poate câștiga nimic care să dureze. Cristos Isus ne
spune că putem câștiga întreaga lume, dar dacă noi nu avem iubire pentru
Dumnezeu și Împărăția sa vom pierde totul; sufletul nostru va fi distrus. —
Matei 16:26. W 6 / 1

1 Martie

„Vei merge la toți cei care Eu te voi trimite.” — Ieremia 1:7.

Iehova este Trimiţătorul veștii bune la casele oamenilor. Vestea cea

bună, sau evanghelia, ne spune despre lumea nouă a dreptății, și el este
Trimițătorul ambasadorilor cărora li s-a încredințat mesajul despre acea
lume binecuvântată. Ambasadorii Săi nu sunt trimişi direct la curţile
diplomatice sau politice ale acestei lumi. Ei sunt trimişi direct la oameni, la
casele lor. Acest lucru se datorează faptului că niciuna dintre națiuni nu va
supraviețui în lumea nouă. Prin urmare, fiecare individ trebuie să ia propria
decizie, acceptând sau respingând vestea bună și apoi să accepte
consecințele. Astfel, individului i se oferă posibilitatea de a scăpa de
distrugere împreună cu națiunile în conflictul universal care va izbucni în
curând cu privire la dominația universului. Pentru a servi ca ambasadori ai
săi, persoanele umile și devotate în întregime lui Iehova Dumnezeu, sunt
dispuse cu bucurie să sufere orice fel de ocară și persecuție. W 6/15
44
 2 Martie

„Cel ce ține instruirea este pe calea vieții, dar cel ce refuză mustrarea
rătăcește.” — Proverbele 10:17.

Instruirea rea conduce la moarte, și învățătura neesențială nu salvează

pe cineva de acel rezultat. Instruirea corectă, care, în plus, este de esență
vitală conduce la viață. Există o nevoie reală prezentă de instruire în adevăr
și dreptate. Se datorează faptului că eroarea, împreună cu rezultatul
păcatului și a morții, a invadat pământul, și că „tatăl minciunilor”, Satan
Diavolul, a înșelat întreaga lume prin instruire religioasă. De aceea instruirea
dreaptă trebuie adeseori acceptată sub formă de mustrare, ce expune
erorile religiei. Persoana blândă trebuie să privească în sus la Iehova pentru
învățare corectă și dătătoare de viață. (Proverbe 15:24) Iehova însuși se
interesează de cel ce caută lumina și adevărul: „cei blânzi vor învăța calea
sa.” Marele Supraveghetor al educației esențiale s-a îngrijit de învățătură
abundentă pentru cei blânzi. W 9/15

3 Martie

„În timp ce le promit libertatea, ei înșiși sunt servi ai corupției.” — 2

Petru 2:19.

Dumnezeu a făcut creaturile sale agenți morali liberi cu libertatea de a

alege fie să trăiască supuși față de voința Sa perfectă și dreaptă sau fie să
uite și să se lepede de relația lor cu Maestrul lor și să devină o lege pentru
ei. Nici o creatură nu dorește să-și piardă libertatea. Este doar pierderea
înțelegeri sale ceea ce ar putea face pe creatură să uite voia Celui care a
creat-o și i-a dat lui viața să se bucure. Prin urmare, răul înrobitor, Satan,
trebuie să se prezinte ca un eliberator cu scopul de a induce alte creaturi să
uite legile lui Iehova și să se îndrepte în soarta lor de partea împotrivitorului
lui Dumnezeu. Satan Diavolul, fiind el însuși în robia păcatului, este marele
înșelător când le oferă libertate altora. Pe cei care ascultă de el și de servii
săi, el îi i-a captivi și îi duce în robie față de voința sa. W 9/1
45
 4 Martie

„Despre Sion se va spune, acesta și acela a fost născut în ea: și Cel

Preaînalt o va întemeia. Domnul va număra, când va înscrie poporul, că
acest om a fost născut acolo.” — Psalmii 87:5, 6.

Ceilalți „copii” ai Sionului, în afară de „copilul bărbat” sau Regele uns al

noii Națiuni, trebuie să fie născuți ca cetățeni ai Națiunii. Națiunea se
numește Sion după mama sa. Nașterea Guvernului „copilului bărbat” are loc
înainte de „războiul din ceruri”. După acea luptă pentru izgonirea
dușmanilor diabolici ai libertății are loc nașterea celorlalți „copii” sau
membrii ai Națiunii libere. Deși Regele Națiunii este ceresc, el a fost odată
pe pământ și a fost numit „Fiul omului”. Ceilalți membri ai Națiunii sunt, de
asemenea, chemați dintre oameni, să fie „născuți în Sion”, cel mai înalt
privilegiu. Prin urmare, nefiind o națiune pământească, cei chemați să fie
membri nu pot, în timp ce sunt pe pământ, să se corupă, să se amestece sau
să ia parte cu organizația politică a națiunilor lumești. W 10/1

5 Martie

„Când am văzut că nu mă eliberați, eu mi-am luat viața în mâini, și am

trecut împotriva copiilor lui Amon, și Domnul i-a dat în mâna mea.” —
Judecătorii 12:3.

Iehova nu are nevoie de milioanele religiei pentru a-și susține

închinarea și pentru a-i elibera pe cei care i se închină în spirit și în
adevăr. O astfel de încredere a trebuit să exercite Iefta, cu o credință
puternică în Dumnezeul Atotputernic. Rămășița și însoțitorii lor dintre
„alte oi” trebuie să exercite acum asemenea credință care învinge
lumea și trebuie să-i servească lui Dumnezeu fără teamă de moarte sau
frică de cei care pot provoca moartea trupului, dar nu a sufletului sau a
dreptului la viața viitoare. Marele Iefta și-a luat odată viața sa
pământească în mână. Așa că acum, când totalitarismul mondial este
în plină desfășurare, cei care țin la închinarea și serviciul lui Iehova
46
 trebuie să facă la fel, susținând fără compromisuri guvernarea lui
Dumnezeu împotriva guvernării demonilor. W 1/1

6 Martie

„Servitorilor, fiţi supuşi stăpânilor voştri cu toată teama, nu numai

celor buni şi blânzi.” — 1 Petru 2:18.

Pe vremea lui Petru nu toți credincioșii erau angajați în serviciul de

predicare a Împărăției cu normă întreagă. Unii erau legați ca servitori de
stăpâni. Fie că aceștia erau sclavi sub legea romană sau erau servi ce lucrau
să scape de o datorie prin servicii personale față de creditorul lor, Petru nu
afirmă. Ei erau obligați; și, indiferent dacă pentru o vreme sau pentru toată
viața lor prezentă, nu se puteau elibera legal, ci trebuie să presteze servicii
pentru stăpân. Lucrarea primară a creștinului pe pământ acum, la care este
chemat de Dumnezeu și însărcinat, este să-L urmeze pe Cristos ca și
predicator al veștii bune a Împărăției. Indiferent dacă este angajat o parte
din timp așa cum a fost odinioară Pavel, sau își poate dedica tot timpul
servirii Cuvântului lui Dumnezeu din casă în casă, chemarea și însărcinarea
sa nu se schimbă. El trebuie să fie martor pentru Iehova și trebuie să pună
pe primul loc declararea numelui lui Iehova.— 1 Corinteni 9:16. W 2/15

7 Martie

„Nu vă temeți de cei ce ucid trupul, și după aceasta, altceva nimic nu

mai pot face.” — Luca 12:4.

Puterea lui Satan, pe care Dumnezeu i-a permis până acum să o

exercite, să provoace multă suferință, inclusiv moartea, nu este putere de
executor al lui Dumnezeu. Satan nu deține nicio funcție de la, sau pentru
Dumnezeu, dar Dumnezeu îi acordă libertatea de a exercita o astfel de
putere, inclusiv cea a morții, pentru a-și dovedi lăudarea insolentă și
provocarea față de Dumnezeu. Dacă Lucifer ar fi exercitat puterea morții
asupra neascultătorilor Adam și Eva, ar fi însemnat că Lucifer acționa ca
executorul lui Dumnezeu pentru a executa distrugerea sau stârpirea veșnică
47
asupra acelei perechi infidele. Acum, însă, puterea morții, care i-a fost
permisă lui Satan să o exercite în multe cazuri împotriva slujitorilor și
martorilor lui Dumnezeu se extinde doar la uciderea trupului. Aceasta nu
înseamnă distrugerea sufletului lor, demnitatea și dreptul lor la viață în
Lumea Nouă condusă de Sămânța „femeii” lui Dumnezeu.W 4/15

8 Martie

„Fiţi ospitalieri unii cu alţii fără cârtiri. [(A.R.V.) fără să murmuraţi].” —

1 Petru 4:9.

Ospitalitate înseamnă literalmente „dragoste pentru străin”. „Celelalte

oi” ale lui Cristos exercită acest lucru față de frații săi atunci când aceștia
merg din casă în casă ducând Evanghelia Împărăției. Mai întâi „străini” în
mod personal, deja „alte oi” îi găzduiesc, pentru a primi mesajul și pentru a-i
trata cu bună voință. De fapt, ei îl primesc pe Isus Cristos însuși. După aceea
Bunul Păstor aduce astfel de persoane cu bunăvoință în staulul sau
organizația sa. Ei devin „străinul care se află înăuntrul porților tale” ale
Israelului spiritual. Israeliții spirituali folosesc o mare ospitalitate față de
acești „străini” pentru a le servi hrana spirituală de pe masa Domnului. Fac
așa fără să murmure din cauza necesității lucrării de pe teren. Ei nu lasă
egoismul să-i facă să „îndepărteze pe străin de la dreptul său” de a auzi
vestea bună și de a se hrăni la masa Domnului. W 5/15

9 Martie

„Eu voi turna spiritul meu peste toată carnea; și fii voștri și fiicele
voastre vor profeți.” — Ioel 2:28.

Această revărsare a spiritului ungerii peste rămășița în carne, clasa

„servului credincios și înțelept”, a fost dovedită din anul 1922 A.D. când
lucrarea de mărturie despre anunțarea Regelui lui Iehova și a Împărăției a
crescut în vitalitate, activitate și eficiență. Cea mai mare mărturie a
Împărăției de pe vremea primului martor al lui Iehova, Abel, a urmat din și
după 1922. Religioșii au privit cu uimire la martorii lui Iehova, la eforturile
48
lor intense și la credincioșia lor neclintită față de interesele Împărăției și s-au
minunat de aceasta. Este un semn al apariției Împărăției la putere. Martorii
activi ai lui Iehova sunt un semn vizibil al acesteia și toți religioșii care o
numesc lucrarea omului și care luptă împotriva ei și încearcă să șteargă
semnul nu sunt capabili să-l biruiască. Ei dovedesc că luptă împotriva lui
Dumnezeu. W 7/15

10 Martie

„Și în acest munte Iehova al oștirilor va pregăti pentru toate popoarele

o sărbătoare cu lucruri grase.” — Isaia 25:6, A.R.V.

Această sărbătoare întărește pe rămășița martorilor unși a lui Iehova.

Permite să îndure căldura din locul uscat al acestei lumi și să se mențină în
picioare și să se străduiască mai departe prin furtunile opoziției și violenței.
Dar nu este doar pentru ei. Iehova pregătește sărbătoarea lucrurilor grase
pentru toți oamenii, indiferent de naționalitate. Desigur, aceasta înseamnă
„toate popoarele” care sunt cu bunăvoință față de Iehova și Teocrația sa sub
Regele Său uns. Acest fapt arată, de asemenea, corespondența sa cu
„sărbătoarea adunării” sau „sărbătoarea corturilor”, așa cum a ținut-o
regele Solomon la dedicarea templului. La acea sărbătoare, „străinul”
neisraelit a fost binevenit și a fost invitat să se bucure cu poporul de
legământ a lui Dumnezeu. Această sărbătoare fiind pentru „toate
popoarelor” arată că ea coincide cu îndeplinirea cuvintelor profetice ale lui
Isus la Matei 24:14. W 10/15

11 Martie

„Fiți toți cu o singură minte, având compasiune unii pentru alții, iubiți
pe frați, fiți miloși.” — 1 Petru 3:8.

Fiind toți cu o singură minte, rămășița și tovarășii lor pot aprecia

devotamentul celuilalt față de Dumnezeu și Împărăție și relația dintre ei și,
de asemenea, poziția similară a fiecăruia în această lume ostilă. Pentru
devotamentul lor comun față de Dumnezeu și Regele său, ei se iubesc unii
49
pe alții. Ei își exprimă această dragoste ajutându-se unii pe alții în mod
altruist pentru a-i servi lui Dumnezeu, pentru a-și păstra legământul cu el,
pentru a avea un rol în justificarea numelui său și pentru a câștiga astfel
salvare pentru viață fără sfârșit. Ei sunt plini de compasiune sau de simpatie
unii față de ceilalți în dificultățile lor și în eforturile lor de a-și păstra
integritatea față de Dumnezeu în ciuda încercărilor. Ei se iubesc unii pe alții,
nu conform doar atașamentului carnal, ci ca frați în Domnul. După ce au
primit mila lui Dumnezeu și au gustat din mila lui Cristos, ei arată milă și
compasiune unii față de ceilalți. W 4/1

12 Martie

„Prin credinţă a fost strămutat Enoh, ca să nu vadă moartea...

Dumnezeu l-a strămutat.” — Evrei 11:5.

După cum a fost prefigurat de Enoh, Dumnezeu va elibera

rămășița martorilor lui Iehova de astăzi de încercările ucigașe ale religioșilor
și îi va pune deoparte pentru serviciul său. El va permite rămășiței să
supraviețuiască bătăliei Armaghedonului cu „celelalte oi” ale sale și să vadă
Noul Pământ, în care „nu va mai fi moarte”. După aceea Domnul Dumnezeu
îi va lua. Ei trebuie să-și îndeplinească consacrarea către Dumnezeu prin
credință până la moarte. Ei nu vor dormi în moarte în așteptarea venirii
seminței femeii lui Dumnezeu, ci vor avea o înviere instantanee la viață în
spirit. Ei „toți vor fi într-un moment, într-o clipeală din ochi, la ultima
trâmbiță”. Nemurirea, caracterul nepieritor, în spirit, va fi partea lor, o
mărturie că ei au plăcut lui Dumnezeu datorită faptului că acum umblă cu
Dumnezeu, „prin credință, nu prin vedere”. — 1 Corinteni 15: 51-54; 2
Corinteni 5: 7. W 8/1

13 Martie

„Și eu Ioan am văzut cetatea sfântă, noul Ierusalim coborând de la

Dumnezeu din cer.” — Apocalipsa 21:2.

50
 Ierusalimul antic a devenit încoronat cu glorie atunci când David a
mutat chivotul mărturiei lui Iehova din locul temporar de ședere şi l-a dus şi
l-a așezat în cortul pe care l-a ales pentru acesta pe Muntele Sion, cetatea lui
David. După aceea Iehova Dumnezeu a făcut cu acest conducător Teocratic
legământul pentru Împărăţie. Regele David, prin urmare, era un tip al
Regelui veșnic, Isus Cristos cel înviat și înălțat, pe care Iehova l-a aşezat pe
tronul Guvernului Teocratic în anul 1914. Credinciosul Ierusalim era un
model al acelui Guvern puternic şi stabil. Acela nu este doar un Guvern
global sau supranaţional, ci este organizaţia capitală a întregului univers.
Guvernul iese afară din pântecul organizaţiei universale a creaturilor sfinte
ale lui Iehova, peste care după aceea domnește. W 8/15

14 Martie

„Cuvintele Domnului sunt cuvinte pure: ca argintul curățit într-un

cuptor de pământ, purificat de șapte ori.” — Psalmii 12:6.

Cuvântul scris al lui Dumnezeu nu are nevoie de adăugarea de tradiții

orale, deoarece aceste tradiții orale ale oamenilor se dovedesc a fi minciuni
care fac ca Cuvântul scris al lui Dumnezeu să nu aibă niciun efect. Înainte ca
biserica lui Cristos să existe, Biblia exista, adică partea ebraică a acesteia.
Odată cu profetul Moise a început linia de scriere a profeților, atât cât arată
relatarea proprie a Bibliei. El a fost inspirat să scrie primele cinci cărți ale
Bibliei. Când Moise a scris, el a întruporat în darea sa de seamă toate
tradițiile de la oamenii credincioși dinaintea sa. Spiritul inspirației lui
Dumnezeu l-a determinat pe Moise să renunțe la toate tradițiile oamenilor
care erau în contradicție cu scopul declarat al lui Dumnezeu și să aștearnă în
scris înregistrarea veridică. Acest lucru ar fi spre gloria lui Dumnezeu și
pentru instruirea și îndrumarea în siguranță a poporului legământ al lui
Iehova Dumnezeu. W 7/1

15 Martie

„Împărăția lui este o împărăție veșnică, și stăpânirea lui este din

generație în generație.” - Daniel 4:3
51
 Iehova Dumnezeu are o mare organizație în cerurile invizibile, de
heruvimi, serafimi, îngeri, principate și puteri, care toate sunt guvernate de
el prin Fiul său Isus Cristos într-un mod ordonat. (1 Petru 3:21,22) Sub el
anumite creaturi cerești sunt puse în poziții de o mai mare responsabilitate
decât cele ale altora, pentru a avea grijă de partea lor din organizație și
pentru a vedea că lucrarea desemnată lor este tratată în mod
corespunzător. Multe se realizează prin organizare și cooperarea unul cu
altul în unitatea minții și a scopului. Revolta creaturii spirit, Lucifer, și
separarea lui satanică de organizația cerească a lui Dumnezeu rezultată din
atacul lui drăcesc asupra ei, a eșuat să distrugă rânduiala și munca
înfloritoare a organizației vii a lui Dumnezeu. W 6/1

16 Martie

„Eu sunt adevărata viţă şi Tatăl meu este viticultorul. Pe fiecare

mlădiţă... care aduce rod, o curăţă, ca să aducă mai mult rod.” - Ioan 15:1,2.

„Vița” reprezintă familia regală a lui Dumnezeu, în care Cristos Isus

este cel Principal sau Fiul Conducător. Fructul viței aduce bucurie, pentru că
scopul viței este să-L glorifice pe Dumnezeu. În ceea ce privește această viță
a multor fii, Tatăl este interesat de serviciul lor credincios și de calitățile și
puterile lor productive. Dacă nu dau roade, sunt eliminați din organizația
Teocratică, „trupul lui Cristos”. Dacă dau roade, ei sunt curățați pentru a
produce sau a da mai multe roade. În acest scop, El îi purifică pe fii, pentru
că mustrarea și învățătura sunt calea vieții. Astfel, creatura este pusă într-o
poziție mai bună pentru a servi și a pentru a oferi rodul sau adevărul
Împărăției. Atâta timp cât discipolii rămân în Cristos ca, Rege, Cap și
Conducător, atunci ei pot da roade, deoarece mlădița trebuie să fie
întotdeauna o parte a viței de vie. W 3/15

17 Martie

„Eu sunt un rege. Pentru acest scop eu am fost născut, și din această
cauză eu am venit în lume, ca să aduc mărturie pentru adevăr.” - Ioan 18:37.
52
 Fără nici o teamă de „regele nordului”, Roma imperială, Cristos Isus a
continuat să se închine Domnului, Dumnezeului său, servind ca martor al lui
Iehova și ducând mărturia adevărului despre numele și Împărăția Tatălui
său, tron pentru care Tatăl său îl unsese să-l ocupe. Isus a declarat că
mărturisirea a fost scopul principal pentru care l-a trimis Tatăl său și pentru
care a venit. Refuzul său la coruperea din partea lui Satan pe muntele ispitei
a arătat că nu a avut planuri înclinate spre răzvrătire împotriva „regelui
nordului” și că nu avusese niciun interes în politica lumească și că nu
sprijinea nici măcar pe adversarul permanent al „regelui nordului”. Isus a
reprezentat un al treilea lucru, complet separat de lume, și acesta a fost
Împărăția lui Dumnezeu. Isus a refuzat să-și încalce misiunea sau ungerea de
a predica Evanghelia. W 1/15

18 Martie

„Când dădea mulțumiri, el a rupt-o, și a zis, acesta este trupul meu,

care este pentru voi.” - 1 Corinteni 11:24, A.R.V

Ruperea ilustrează chinuirea care suferit-o Cristos Isus și pe care

membrii trupului său trebuie să o sufere împreună cu el. Chinuirea vine
asupra lor din cauza faptului că sunt de partea lui Iehova ca martori
„credincioși și adevărați” pentru El și Împărăția sa. Acestea „completează
ceea ce se află în urma suferințelor lui Cristos ... de dragul trupului său, care
este biserica”. (Col. 1:24) Pâinea pe care a rupt-o Isus a fost pâine nedospită
de la sărbătoarea Paștelui și a fost numită „pâinea chinuirii”. Așa cum se
spune în Deuteronom 16: 3: „Să nu mănânci pâine dospită cu acesta; şapte
zile să îl mănânci cu azime, pâinea chinuirii, pentru că ai ieşit în grabă din
ţara Egiptului.” Mâncatul unei astfel de pâini nedospite a reprezentat
participarea la chinurile care au venit asupra lui Isus și, astfel, urmarea
pașilor săi ca ambasador al Împărăției lui Dumnezeu și ca martor al numelui
Său. W 3/1.

19 Martie

53
 „Voi să nu trăiţi mai mult restul timpului vostru în carne pentru
dorințele carnale ale oamenilor, ci pentru voia lui Dumnezeu.” - 1 Petru 4:2,
A.R.V.

Înarmați-vă cu scopul și hotărârea de a nu permite fisuri pentru invazia

păcatului neloialității și răzvrătirii și nici să vă răsfățați cu orice slăbiciune pe
care demoni o pot executa subminând puterea voastră a scopului. Întoarce-
ți spatele la păcat. Asta înseamnă că trebuie să-l servești Domnului, nu doar
prin a fi curat în gânduri, cuvinte și acțiuni, ci prin respectarea poruncii sale
de a-i declara numele și de a da mărturie despre Împărăție. (Ps. 119: 2, 3)
Când îl servim pe Domnul în îndeplinirea cu sârguință a poruncilor Sale,
atunci nu păcătuim. Noi încetăm în a păcătui; iar demonii intenției
răutăcioase nu au șansa să profite de noi și să ne păcălească și să ne prindă
în păcat. Ei ne pot provoca doar suferință. Dar, înarmați cu mintea lui
Cristos, hotărâm să suportăm asta pentru numele lui Dumnezeu. W 5/1

20 Martie

„Nu este niciun om care a lăsat casă,... din dragul meu şi a evangheliei,
și care să nu primească cumva însutit acum în acest timp, case.” - Marcu
10:29,30

Atotputernicul Dumnezeu a desemnat căminele și casele oamenilor

pentru vizitare de către cei care își părăsesc propria casă și căminul de
dragul lui Cristos și al Evangheliei, pentru a imita exemplul lui Cristos și
pentru a predica Evanghelia. Dumnezeu nu predă literalmente casele însutit
vreunui creștin care rămâne acasă încercând să se gândească la propria
afacere, și nu la treburile lui Dumnezeu. Pentru a „primi însutit acum în
acest timp, case ” și așa mai departe, creștinul trebuie să iasă din propria sa
casă de dragul Evangheliei și să-l imite pe Cristos Isus și să sune la casele
acelor potențiali frați, surori, mame , copii și rude din casa credinței și să nu
se teamă de persecuțiile din mâinile religioșilor din cauza unor astfel de
chemări de la ușă la ușă. W 6/15

21 Martie
54
 „Nu vă înjugați în mod inegal cu cei necredincioși:...ieșiți din mijlocul
lor.” - 2 Corinteni 6:14,17.

Dumnezeu l-a avertizat pe Israel împotriva unui jug inegal cu religioși,

deoarece națiunea lor nu putea exista liberă și în același timp să fie aliată cu
robii religiei. Legea lui Dumnezeu este „legea libertății” de păcat, religie și
diavol. Dacă israeliții au crezut că nu sunt liberi să se afle sub lege pentru a-i
servi lui Iehova, atunci când s-au răzvrătit împotriva legii și a domniei sale
Teocratice și s-au atașat de religie, au găsit întotdeauna că religia i-a condus
la o robie dureroasă față de Diavol și de demonii și înșelații religioși de pe
pământ ai acestuia. Fără excepție, religia s-a dovedit a fi o cursă pentru ai
prinde în robie. Ei au fost supuși unei mari asupriri. În mod repetat, Iehova s-
a arătat ca fiind Dumnezeul libertății, eliberându-i de religie și de religioși. El
le-a ridicat eliberatori .- Judecători 2:11-19, 3. W 9/1

22 Martie

„Adună poporul împreună, pe bărbaţi şi pe femei şi pe copii şi pe

străinul tău care este înăuntrul porţilor tale ca să audă şi să înveţe.”-
Deuteronom 31:12

Domnul Dumnezeu s-a îngrijit în mod special de educația atât a

poporului său legământ, cât și a străinilor dinăuntrul porților lor. A fost cea
mai înaltă și cea mai necesară educație, cea a legii și a scopurilor și
promisiunilor lui Dumnezeu, pentru ca aceștia să fie protejați împotriva
religiei și să se poată închina și servi numai lui Iehova. Nu numai tribul lui
Levi, preoții și leviții săi, acționau ca învățători ai adulților, dar și părinții
trebuiau să-și instruiască copiii încă din copilărie în sfintele scripturi. Acest
lucru stabilește regula pentru fiecare părinte de astăzi care s-a consacrat lui
Dumnezeu și, prin urmare, este într-un legământ cu marele Dătător de viață.
Un astfel de părinte trebuie să-și instruiască urmașii în Cuvântul lui
Dumnezeu. Aceasta este o parte a mărturiei pentru Iehova care nu poate fi
neglijată sau evitată cu aprobare divină. - Deuteronom 4:9,10. W 9/15

55
 23 Martie

„Să fie arătată favoare celui stricat, totuşi el nu va învăţa dreptatea; în

ţara integrităţii el se va purta nedrept şi nu va privi maiestatea DOMNULUI.
DOAMNE, când mâna ta se înalţă, ei nu vor vedea.” - Isaia 26:10,11.

Rămășița și tovarășii lor umblă deschis în fața întregii lumi în „țara

dreptății” ca martori ai măreției Împărăției lui Dumnezeu; iar Iehova și-a
ridicat în mod vădit mâna pentru eliberarea, protecția, îndrumarea și
prosperitatea lor în serviciul Său. Religioșii au fost capabili să observe tot
acest zel a poporului lui Iehova și să profite de el, dacă vor. Dar o fac?
Profeția răspunde Nu. Rămășița și tovarășii lor evită toate relațiile cu astfel
de răi și nu pierd timp consacrat în controverse cu ei, ci îi lasă să meargă pe
calea lor încăpățânată, deliberată, și să primească consecințele despre care
au fost preveniți. Nu căutăm dezbateri cu cei care refuză să vadă. W 10/1.

24 Martie

„Fiindcă celui ce are i se va da și va avea din abundență, dar celui ce nu

are de la el se va lua și ce are.” - Matei 13:12.

Când majoritatea au arătat că nu au un interes real, urmărind ceea ce

el a spus fără să arate vreo dorință serioasă de a percepe sau de a înțelege,
Isus le-a vorbit în pilde. Cei cărora le lipsește dorința și râvna pentru
Împărăție vor auzi, dar nu vor face niciun efort să caute sau să se intereseze
despre însemnătate, astfel încât să urmărească problema și să acționeze pe
baza ei. Ei au auzit și nu au înțeles și, în cele din urmă, ce informații și
oportunități le-au fost luate. Pildele i-au arătat nepotriviți pentru Împărăția
lui Dumnezeu. Cei care au un interes real vor căuta să înțeleagă pildele
Împărăției și vor cere informații suplimentare de la Dumnezeu și prin
reprezentantul său. Astfel vor fi favorizați să vadă și să audă lucruri pe care
oamenii credincioși din vechime nu le-au priceput. W 11/1

25 Martie

56
 „Împăratul mi-a spus: Ce ceri? Astfel, m-am rugat Dumnezeului
cerului.” - Neemia 2:4.

Neemia s-a rugat în inima sa, neauzit de împăratul Artaxerxes. Dar

Dumnezeu a auzit și i-a dat favoare lui Neemia în ochii împăratului, iar la
timpul potrivit zidurile Ierusalimului erau zidite sub supravegherea lui
Neemia. De asemenea, astăzi, apelarea la rugăciune poate fi instantanee,
unde nu se poate spune cu voce tare sau într-o atitudine potrivită altor
ocazii. Servul lui Dumnezeu poate fi angajat în serviciul Său din casă în casă,
întâmpinând opoziție sau indiferență; poate fi amenințat cu violență în timp
ce persistă să ofere mărturie. Apoi, fie că se află la o ușă având nevoie de
grație cerească, fie că merge pe stradă în câmpul său de lucrare, el poate, în
inimă, să-și ridice în tăcere cererile către Dumnezeu. Domnul care știe ce
este în inima omului poate și va auzi, iar mâna bună a Domnului va fi asupra
servului său, așa cum a fost asupra lui Neemia. W 12/15

26 Martie

„Fiți supuși puterilor înalte.” - Romani 13:1.

Se acuză în mod fals că martorii lui Iehova inventează și stabilesc

propriile legi și au dispreț pentru legile guvernelor pământești. Dacă martorii
lui Iehova ar face propriile legi care le guvernează conduita, astfel de legi nu
ar fi Teocratice, deoarece legea Teocratică este a lui Dumnezeu și este
dreaptă, perfectă și supremă. A fi „străini și călători” aici înseamnă că ei
trebuie să respecte legile țării și să fie pașnici, ordonați și care respectă legea
în măsura în care astfel de legi umane nu merg contrar legii divine supreme.
Dacă ei ar renunța la credința lor cerească, aceasta ar însemna distrugere
pentru ei și, prin urmare, trebuie să-i dea mai întâi lui Dumnezeu ceea ce
este al lui Dumnezeu, iar apoi „Cezarului” ceea ce este „a Cezarului”. „Cezar”
nu are nici un drept, nici nu aparține lui „Cezar”, să-i oblige pe acești „străini
și călători” creștini să se supună legilor sale atunci când astfel de legi intră în
conflict cu legea Înaltelor Puteri Teocratice. W 2/1

57
 27 Martie

„Înaintea lui vor fi strânse toate națiunile; și el le va separa una de

alta.” - Matei 25:32.

Prin trimiterea martorilor lui Iehova în toată lumea pentru a predica

Împărăția întemeiată a lui Dumnezeu în toate țările, judecătorul regal Cristos
Isus a adunat toate națiunile înaintea tronului său. El și-a îndreptat atenția
spre ei. Deși națiunile orbite și necredincioase nu-l văd de fapt pe Rege și
Judecător pe tronul său, totuși, prin mesajul său vestit lor, națiunile au fost
anunțate că Regele lui Iehova a fost înscăunat în 1914 și că acum Iehova
poruncește tuturor conducătorilor și națiunilor: „temeți-vă de Dumnezeu ”,
„cinstiți-l pe Rege”și supuneți-vă acestor două „Puteri Înalte”. Faptul că
toate națiunile urăsc și persecută martorii lui Iehova este o dovadă amplă că
acele națiuni luat notă de mesajul Împărăției. Ei sunt judecați prin acesta și,
în consecință, își modelează propriul destin. W 2/15

28 Martie
„Dacă voi sunteți ocărâți pentru numele lui Cristos, sunteți
binecuvântați, pentru că spiritul gloriei și spiritul lui Dumnezeu este așezat
asupra voastră.” - 1 Petru 4:14, A.R.V.

A fi ocărât de către religioși nu infirmă starea binecuvântată sau

fericită, ci demonstrează că religioșii sunt anti-Cristos. Dovedește că cel
ocărât pentru numele lui Cristos sau funcția regală este pe partea dreaptă.
„Binecuvântat” înseamnă „a fi pe calea cea dreaptă și corectă” și, prin
urmare, a avea aprobarea și favoarea lui Dumnezeu și bucurându-vă de
prosperitatea reală de la el și siguranța că în final ajungeți la destinația
potrivită, demnitatea vieții și a fericirii în Lumea Nouă. Ocara ar putea fi
insuportabilă dacă Iehova nu ar pune spiritul său glorios asupra celor care
poartă astfel de ocări, mai degrabă decât să le placă de ei înșiși. Onoarea de
a avea spiritul său glorios așezat asupra lor și că lucrează în ei atât pentru
voința, cât și pentru a face buna sa plăcere este un privilegiu binecuvântat.
Prin urmare, Dumnezeu îi protejează ca să nu fie stăpâniți de spiritului
demonilor. W 5/15
58
 29 Martie

„Iar voi sunteţi cei care aţi rămas necontenit cu mine în ispitirile mele.
Și eu vă rânduiesc o împărăţie, aşa cum Tatăl meu mi-a rânduit.” - Luca
22:28,29.

Cel care se împărtășește din emblemele cinei Domnului trebuie să fie

în noul legământ și, de asemenea, în legământul pentru Împărăție. El trebuie
să se fi lepădat de sine și să se consacre pe deplin lui Dumnezeu prin Cristos
Isus și după aceea a fost pe deplin îndreptățit de păcat și a fost luat în
legământul sacrificiului cu Maestrul său. El trebuie să fie la înălțimea a ceea
ce mărturisește atunci când bea și mănâncă la masa Domnului înaintea
martorilor. El trebuie să îndeplinească termenii noului legământ făcând
parte activă din „poporul pentru numele său” și declarând numele lui Iehova
pe tot pământul. El trebuie să îndeplinească condițiile legământului
Împărăției, fiind martorul lui Iehova așa cum a fost Regele Său, predicând
continuu Împărăția acum la sfârșitul lumii și să înmulțească interesele
Împărăției încredințate lui. El trebuie să rămână de partea lui Cristos Regele
în mijlocul tuturor ispitelor sau încercărilor care vin asupra lui. W 3/1

30 Martie

„Fiți cu aceiași minte, trăiți în pace.” - 2 Corinteni 13:11

Adevărul, îmbinat cu iubirea adevărului, îi aduce pe urmașii lui Isus la o

unitate a minții; și adevărul acesta se găsește în Cuvântul lui Iehova, Biblia.
Numai un singur lucru unește în înțelegerea Bibliei și acesta este discernerea
scopului lui Dumnezeu de a-și stabili Împărăția prin Cristos Isus și de a-și
justifica numele prin aceasta. Există un singur lucru în jurul căruia să ne unim
în unitatea minții; aceasta este Teocrația lui Iehova Dumnezeu prin Fiul său,
Regele. Există un singur popor în care astăzi predomină o astfel de unitate a
minții; este poporul lui Iehova peste care numele său este chemat, și anume
martorii săi. Aceștia au ieșit din toate sectele religioase, precum și din toate
naționalitățile; dar acum sunt toți cu o singură minte, pentru că s-au
59
consacrat în întregime lui Iehova Dumnezeu și s-au strâns lângă Teocrația sa.
W 4/1

31 Martie

„Adevărat vă spun că îl va face stăpân peste toate averile sale. Și

această evanghelie a Împărăției va fi predicată în toată lumea.” - Matei
24:47,14.

Dovada faptică este că Isus Cristos a aprobat și a pus mâinile asupra

rămășiței martorilor lui Iehova ca reprezentanți vizibili ai săi și i-a unit cu el
însuși la templu. Astfel, din 1918 ei constituie împreună cu el și sub el clasa
„servului credincios și înțelept”. Cristos Isus este Stăpânul lui Iehova peste
toate „bunurile” sau interesele Împărăției, iar Stăpânul a încredințat aceste
interese pe pământ rămășiței credincioase și înțelepte. Principala lor
responsabilitate este să „predice această evanghelie a Împărăției” celor
blânzi și să ducă „hrana la timpul potrivit” pe care Regele le-o furnizează. Ei
trebuie să furnizeze această hrană „celorlalte oi” ale Domnului. În acest
scop, Iehova Dumnezeu, prin Cristos Isus, a uns clasa „servului” cu spiritul
său în împlinirea profeției sale. W 7/15

1 Aprilie

„Voi ați fost invitați la libertate.” - Galateni 5:13, Diaglott.

Indiferent de acțiunea asupritoare adversă a oamenilor din locurile

înalte de putere acum și în viitor, poporul de legământul al lui Iehova este
condus de declarația inspirată: „Pentru libertate, Cristos ne-a eliberat”. Ei
vor refuza să sacrifice această libertate de a se închina și a lăuda pe Domnul
Dumnezeu și Lumea Sa Nouă. A ceda ar însemna să ne închinăm în robia
organizației lui Satan și a demonismului. Ar însemna să devenim robi ai
păcatului rebeliunii împotriva lui Dumnezeu și al trădării împotriva
dominației sale universale. Cristos Isus, prin jertfa lui de răscumpărare și
adevărul său dezvăluit de la venirea la templu în 1918, ne-a făcut liberi, dar
nu ca să putem alege din nou robia religiei și a păcatului și astfel să
60
recidivăm sub puterea lui Satan și a demonilor săi și lumea condamnată.
Iehova, prin Eliberatorul său, Cristos Isus, ne-a făcut liberi, pentru a rămâne
pentru totdeauna ca popor devotat al Celui Preaînalt. W 9/1

2 Aprilie

„Faceți discipoli din toate națiunile, botezându-i pe ei în numele

Tatălui.” - Matei 28:19 A.R.V.

Botezul în apă este doar un simbol, nu a ceva de urmat, ci a a ceea ce a

avut loc deja în inima celui botezat. Prin botezul cu apă, o creatură nu se
alătură unei organizații pământești sau umane. El nu se alătură Societății
Turnul de Veghere și Tracte Biblice (care este o corporație legală) și nici nu
se alătură martorilor lui Iehova (nu sunt încorporați și nu au liste de
membri). Creatura oferă pur și simplu un semn exterior, conform poruncii lui
Dumnezeu prin Isus Cristos și în fața martorilor, un semn a ceea ce a avut loc
în inimă, și anume, consacrarea necondiționată și fără rezerve lui Dumnezeu
prin Fiul său. De atunci, pentru tot restul vieții sale, cel devotat este obligat
să-și împlinească jurământul de consacrare de a fi de partea Domnului, de a-
i place lui și de a-l servi lui mereu. W 4/15

3 Aprilie

„Fiindcă ai fost putere pentru sărac;...un loc de scăpare împotriva

furtunii, umbră în fața căldurii, când răsuflarea tiranilor este ca o furtună
împotriva zidului.”- Isaia 25:4

Căldura și furtuna (n.tr: focul și atacul) împotriva martorilor lui Iehova

din Germania, Commonwealth-ul britanic, America și din alte părți au
crescut. Datorită lor nu ar fi putut sta până în ziua de azi, dar ei au stat ca
zidul unui munte. Totuși, ei vor continua să stea în picioare, nu datorită lor.
Iehova Dumnezeu a fost puterea lor de a sta, dezvăluindu-le adevărul său,
scopul său, marea chestiune implicată și prin punerea spiritului asupra lor.
Prin norul prezenței sale alături de ei, aducându-le aprobarea divină și
binecuvântările pentru credincioșia lor sub apăsare, el i-a umbrit și a făcut
61
suportabilă căldura ferocității religioase. Fiul lui Dumnezeu la templu este cu
ei în cuptorul de foc. - Dan. 3: 19-25

4 Aprilie

„Dumnezeu nu se rușinează să fie numit Dumnezeul lor.” - Evrei 11:16.

Iehova nu s-a rușinat să-i facă pe Avraam, Isaac și Iacov martorii săi și
să le dezvăluie scopul său în continuare. Ei nu s-au rușinat să creadă în El și
să-L mărturisească ca a lor Dumnezeu Preaînalt, iar Dumnezeu nu se
rușinează să fie numit „Dumnezeul lui Avraam, al lui Isaac și al lui Iacov”, ci a
făcut acest lucru să fie consemnat în Cuvântul său. Deși încă morți în
morminte, „toți trăiesc pentru el”, fiind moștenitori ai vieții, conform
scopului Său din Lumea Nouă. El va arăta că este Dumnezeul lor, folosindu-și
puterea de recreație în scurt timp pentru a-i aduce „la învierea vieții”. În
Lumea Nouă, el le va oferi un loc de ședere permanent pe pământ, o
„cetate” pregătită de El, adică o parte oficială în organizația vizibilă de
guvernare. Pe acești strămoși ai regelui Cristos Isus Iehova Dumnezeu îi va
face „prinți pe tot pământul”. Credința lor în înviere va fi răsplătită. W 8/1

5 Aprilie

„Pâinea pe care noi o frângem, nu este comuniunea (participarea)

trupului lui Cristos? Pentru că noi fiind mulți suntem o singură pâine, și un
singur trup: pentru noi toți suntem părtași (ne împărtășim) dintr-o singură
pâine.” - 1 Corinteni 10:16,17.

Bucățile de pâine frânte Isus le-a oferit doar celor în rânduri pentru a fi
membri ai Împărăției, „trupului lui Cristos”. A accepta o bucată de pâine și a
o mânca nu însemna doar să crezi în umanitatea sacrificată a lui Cristos Isus
și să fii justificat prin credința în aceasta. Cei care sunt în rânduri pentru
Împărăție ca membri ai trupului lui Cristos trebuie să fie deja justificați în
acest fel prin credința în Cristos Isus ca Salvator și Răscumpărător, înainte ca
aceștia să poată fi puși pe calea oportunităților Împărăției. Prin urmare,
împărtășirea din pâine înseamnă a avea parte în trupul lui Cristos, a accepta
62
o numire dată de Dumnezeu în acel trup și îndeplinirea cu mulțumire și
ducerea la bun sfârșit cu bucurie a obligațiilor de a fi membru al trupului. W
3/1

6 Aprilie

„Fiul lui mai mare...s-a mâniat, și nu a vrut să intre: de aceea tatăl său
a ieșit, și l-a implorat.” - Luca 15:25,28.

Cei care iau o astfel de poziție sunt prea preocupați de ei înșiși sau de
clasa spirituală cu care au lucrat. Ei trec cu vederea alte părți ale scopurilor
milostive actuale ale Tatălui ceresc. Ei nu văd că sărbătoarea bucuriei pentru
primirea clasei „fiului risipitor” nu este să glorifice și să înalțe acea clasă ca
fiind superioară și de o mai mare importanță decât fiii lui Dumnezeu născuți
de spirit, ci este să glorifice îndurările tandre ale lui Iehova. Este ca
justificare a numelui Său, pentru că aducerea acestor „alte oi” dovedește
Cuvântul profetic al lui Dumnezeu ca fiind adevărat. Cuvântul îl dovedește
pe Diavol ca un mincinos care s-a lăudat că poate îndepărta pe toți oamenii
de la Dumnezeu și de a împiedica pe oricine să-l caute, să ia poziție de
partea lui și să rămână acolo în integritate, în timpul vaiului trimis de Diavol.
W 11/15

7 Aprilie

„Și l-au biruit prin sângele Mielului, și prin cuvântul mărturiei lor; și nu
și-au iubit viața până la moarte.” - Apocalips 12:11

Expresia „sângele Mielului” poate însemna mai mult decât simpla

credință în sângele lui Isus ca preț al răscumpărării lor și mijlocul iertării lor
zilnice și al curățării de păcat. Înseamnă și participarea lor în moartea lui
Cristos Isus. În timp ce mor astfel zilnic împreună cu el, ei dau „cuvântul
mărturiei lor”, care este „mărturia lui Isus Cristos”. El are parte cu rămășița
trupului său, transmițând această mărturie referitoare la numele lui Iehova.
Prin urmare, ei merg din loc în loc și din casă în casă, așa cum au făcut El și
apostolii săi. Ei sunt cu totul neegoiști în acest lucru. Deci, prin insistare
63
energică în această lucrare de mărturie în fața persecuției și necazurilor
demonice, ei „nu și-au iubit viața până la moarte”. W 1/15

8 Aprilie
Data Memorialului :
după 6p. mS.T.
„După aceea a luat o cupă, și dând mulțumiri, el le-a dat-o, spunând,
Beți toți din ea; pentru că acesta este sângele meu.” - Matei 26:27,28
Diaglott.

Așa cum pâinea frântă a fost folosită pentru a simboliza ceva mai mare
decât carnea lui, tot așa cupa de vin a fost folosită pentru a simboliza ceva
mai cuprinzător decât sângele său literal. Sângele din vasele trupului
înseamnă viață: „căci viața cărnii este în sânge”. „Nu mâncați sânge: căci
sângele este viața”. (Levitic 17:11; Deuteronom 12:23) Prin urmare, sângele
vărsat înseamnă viață vărsată, moarte. Conținutul paharului pe care Isus l-a
înmânat discipolilor săi simboliza sângele său vărsat sau moartea sa și
totodată, suferințele. Băutul din cupă înseamnă îndeplinirea cerințele
pentru a intra în Împărăție. Nu numai sângele vărsat, așa cum este ilustrat
de vinul din pahar, însemna moarte, ci și băutul paharului adevărat de către
cei care iau parte la cina Domnului înseamnă, de asemenea, moarte.
Înseamnă moartea lor cu Cristos, participarea lor la moartea sa. W 3/1

9 Aprilie

„Fiți cumpătați, fiți vigilenți, pentru că potrivnicul vostru, diavolul, dă

târcoale ca un leu răcnind, căutând pe cine să devoreze.” - 1 Petru 5:8

A fi cumpătat înseamnă a fi constant și, prin urmare, a putea fi bazat

pe; a fi ordonat, calm și de neprovocat, serios și zelos cu privire la toate
chestiunile teocratice încredințate în grija cuiva. Persoana cumpătată nu va
fi intoxicată și influențată de plăcerile amețitoare și de lucrurile încâlcite și
ademenitoare ale acestei lumi. El își ține întotdeauna mintea pe adevărurile
lui Dumnezeu și ale Împărăției sale. Oricine dorește să păstreze legământul
cu Dumnezeu va fi vigilent, sau alert și atent, astfel încât să detecteze și să
64
evite pericolele și să urmeze calea sigură. El va fi veghetor și precaut. El se va
adapta cu această gândire, știind că Diavolul, răcnindu-și amenințările,
încearcă să-i intimideze și să-i îndepărteze pe cei consacrați de serviciul lui
Dumnezeu. Cei vigilenții văd pericolul pe măsură ce se apropie și îl evită. W
6/1

10 Aprilie

„Eu sunt viţa, voi mlădiţele; cel ce trăieşte în mine şi eu în el, acesta
aduce mult rod, pentru că fără mine, nu puteţi face nimic.” - Ioan 15:5

Ramura primește rodul de la Rege și apoi îl dă spre gloria lui Dumnezeu

și pentru subzistența spirituală a altora. Nimeni nu s-ar putea despărți
vreodată de „Vița de vie” și să se aștepte să dea roade; căci sursa vieții sale
este astfel tăiată. Fiecare „ramură” trebuie să se alăture organizației
teocratice pe care Dumnezeu a format-o și trebuie să dea rodul Împărăției.
Ramura trebuie să dea întotdeauna recunoaștere Capului, Cristos Isus, la fel
cum Cristos Isus își privește Capul, Iehova. (1 Cor. 11: 3) Acum, „rodul”
„viței” constă în predicarea acestei evanghelii a Împărăției stabilite în toată
lumea, ca mărturie pentru toate națiunile, glorificându-l astfel pe
Dumnezeu. Urmând exemplul lui Cristos de serviciu și ținând poruncile Sale,
ramurile vor aduce mult rod. Prin unitatea lor și strânsa cooperare cu
Cristos, Dumnezeu este glorificat. W 3/15

11 Aprilie

„Atunci ei îi spuneau: Spune acum Șibolet, iar el zicea Sibolet, pentru că

nu putea să pronunțe bine.” - Judecători 12:6

Efraimiți fugari „nu erau pregătiți să vorbească corect. (Young) La fel,

nici clasa „servului rău” ne este pregătită. Ei pot pronunța cuvintele
„Teocrație”, „adevăr prezent”, „răscumpărare”, „salvare”, „restatornicire”, și
„stăpâniri înalte”, dar însemnătatea pe care „servul rău” o dă acestor
cuvinte este lipsită, de la moartea liderului lor mărturisit în 1916, de lumina
avansată a adevărului Bibliei. Însemnătatea pe care ei o acordă este marcată
65
de onoare pentru creaturi umane, de „dezvoltarea caracterului”, de tradiții
și formalități religioase, și de o „aparență respectabilă” compromițătoare în
fața lumii. Deci ei nu pot „pronunța bine” adevărurile Bibliei în acord cu
cerința și conducerea organizației Teocratice sub Cristos. Această neputință
îi trădează ca membrii ai clasei „omului păcatului.” W 1/1

12 Aprilie

„Cristoși și profeți falși se vor ridica, și vor arăta semne și minuni, să

seducă, dacă ar fi posibil, chiar pe cei aleși. Dar băgați de seamă: iată, Eu v-
am spus dinainte toate lucrurile.” - Marcu 13:22,23.

Oameni, nu doar lideri religioși, ci politicienii și oamenii de stat din

lume, precum și strategi ai afacerilor și strategi economici, fac promisiuni
despre o „lume mai bună”. Ei își asumă să întreprindă și să aducă pe pământ
ceea ce Iehova Dumnezeu i-a încredințat lui Cristos Isus să facă și ceea ce
Cuvântul lui Dumnezeu promite că numai Fiul său poate și va face. Drept
urmare, astfel de oameni religioși, politici și comerciali se pun în rolul lui
Cristos, ungându-se pe ei înșiși sau pe alți oameni pentru sarcina puternică a
reconstrucției lumii, separat de intervenția directă a lui Isus Cristos. Își ung
propunerile cu o mulțime de fraze pioase pentru a părea religioase. Este
necesar ca iubitorii vieții și ai dreptății să asculte cuvintele marelui profet al
lui Iehova. W 4/1

13 Aprilie

„Să alergăm cu răbdare cursa care este pusă înaintea noastră, privind
la Isus autorul și desăvârșitorul credinței noastre; care pentru bucuria care i-
a fost pusă înainte a îndurat crucea, disprețuind rușinea.” - Evrei 12:1,2.

Isus Cristos, Regele Lumii Noi, a ales să sufere în carne, pentru ca el să

poată susțină partea lui Dumnezeu în controversa universală și să se
dovedească demn de a fi Capul Împărăției. Iubitorul lui Dumnezeu și a Lumii
sale Noi, nu se va abate în fața perspectivei de a suferi pentru a trăi în
Lumea Nouă. El va privi la Isus care „de asemenea a suferit pentru noi,
66
lăsându-ne un exemplu, ca voi să urmați pașii lui.” (1 Petru 2:21) Voi toți
care sunteți devotați pentru a justifica numele lui Dumnezeu vă „veți înarma
de asemenea cu aceiași gândire”, „cu același scop.” (Rotherham) Acea
gândire este de a fi supus voinței lui Dumnezeu, deși presupune suferință
din mâna societății Diavolului, și de a căuta întotdeauna gloria și justificarea
lui Dumnezeu și de a trăi prin stăpânirea lui universală acum și pentru
totdeauna. W 5/1

14 Aprilie

„Stați neclintiți și țineți tradițiile pe care le-ați învățat, fie prin cuvânt,
fie prin epistola noastră.” - 2 Tesaloniceni 2:15.

Când Pavel le-a transmis ascultătorilor cu bunăvoință tradițiile orale

referitoare la Cristos, el nu a făcut acest lucru independent de Biblie. El nu a
predicat contrar acesteia sau a ceea ce el însuși scrisese anterior sub
inspirația lui Dumnezeu. (Gal. 1: 6-9) Nici credincioșii adevărați nu au
acceptat tradiția sa orală fără dovezi din Cuvântul înregistrat al lui
Dumnezeu. Religioșii din Tesalonic, care au înghițit fără dovada Scripturii
tradițiile părinților lor religioși, au respins mesajul pe care Pavel l-a vorbit, în
timp ce persoanele cu bunăvoință din Berea au acceptat mesajul lui Pavel.
De ce? Pentru că nu se considerau independenți de Biblie. „Aceștia erau mai
nobili decât cei din Tesalonic, prin faptul că au primit cuvântul cu toată
bunăvoința minții și cercetau zilnic scripturile, dacă lucrurile acelea erau
așa.” - Fapte 17:11. W 7/1

15 Aprilie

„Să nu faceţi precum facem noi aici, astăzi, fiecare tot ce este drept
înaintea ochilor săi. Dar... acolo va fi un loc pe care îl va alege DOMNUL
Dumnezeul vostru, ca să facă ca numele său să locuiască acolo; să aduceţi
totul acolo.” - Deuteronom 12:8,10,11

Deși erau doisprezece triburi toate având descendență comună de la

Avraam, Isaac și Iacov, totuși puterea care trebuia să unească acea națiune
67
nu era sângele, ci trebuia să fie închinarea lor comună la Eliberatorul lor,
Iehova, cu care erau într-un legământ să fie poporul său și să-i facă voia. El,
prin legământul său a stabilit asupra lor un guvern Teocratic tipic. Prin
urmare, Domnul căruia i se închinau era și Domnitorul și Regele lor. Ei erau
astfel organizația vizibilă a lui Dumnezeu pe pământ. În înțelepciune, Regele
lor nu le-a permis să aibă o închinare împărțită, lăsându-i să i se închine lui
oriunde ar dori fiecare trib. În locul în care Dumnezeu a făcut ca
tabernacolul său să fie instalat, acolo trebuiau ei să urce și să se închine lui
în mod regulat. W 8/15

16 Aprilie

„Acum a venit salvarea, puterea, și Împărăția Dumnezeului nostru, și

puterea Cristosului său.” - Apocalips 12:10.

Ziua lui Iehova este ziua Libertății. Aceasta începe cu naşterea Națiunii
libere. Urmează lovituri puternice pentru libertate în tot universul, date de
acea națiune. Câmpul de acțiune este cerul și pământul. Cerul simte mai
întâi bucuria curățării dușmanului. Națiunea liberă, îmbrăcată cu putere și
autoritate și aducând salvarea oamenilor, este Împărăția Unsului lui
Dumnezeu, Mult înălțatul Fiu al lui Dumnezeu, care acum intră activ în
autoritatea sa. Tatăl națiunii este Iehova Dumnezeu, care dă Împărăția Fiului
său. Mama sa este organizația universală a lui Iehova a creaturilor
credincioase, sfinte și se numește Sion. Nașterea Națiunii Celui Uns, Cristos,
a venit la vremea stabilită de Dumnezeu, în anul 1914 d.Cr., înainte de a
începe munca grea a „războiului din ceruri”. „Înainte să-i vină durerea, ea a
născut un copil bărbat”. W 10/1

17 Aprilie

„Să audă și să spună, este adevărat.” - Isaia 43:9

Misiunea noastră rămâne neafectată de schimbările revoluționare ale

lumii. Nevoia oamenilor de salvare pentru viață în lumea nouă rămâne
aceeași, de fapt, devine mai presantă. În locul unei lipse de învățători în
68
instruirea atot esențială a Împărăției; în loc să fie ademeniți de Creștinism,
departe de oferirea instruirii despre Împărăție, pentru a obține beneficii
financiare mai mari cu o altă ocupație, ar trebui să existe mai mulți vestitori
ai Împărăției pe teren, care să ofere mărturie tuturor națiunilor. Cristos Isus,
marele Învățător, ne-a lăsat exemplul prin propria sa alegere a ocupației
exclusivă a vieții și ne-a lăsat și porunca lui ce să facem. Având în vedere
întemeierea Împărăției, iminența bătăliei de la Armaghedon și venirea
glorioasă a lumii noi, anii de război și perioada postbelică ar trebui să fie
martorii extinderii educației în cel mai vital domeniu al interesului uman ca
niciodată înainte. W 9/15

18 Aprilie

„Ci fiecare este ispitit, când este atras de propria lui poftă şi ademenit.
Apoi, după ce pofta a conceput naşte păcat; iar păcatul, odată înfăptuit,
naşte moarte.” - Iacov 1:14,15.

Scopul Dumnezeului acestei lumi este de a-i îndepărta pe toți oamenii

de Dumnezeu, Dătătorul vieții, fie prin căutare de plăcere, fie prin alte
mijloace. Ce oportunități prețioase de a se alătura „lucrării ciudate” a lui
Dumnezeu, sunt ratate de generația actuală nebună după plăcere prin „viața
destrăbălată”, prin iubirea mai mult a plăcerilor decât iubirea lui Dumnezeu,
prin jazz, , sau prin lăsarea „inimilor să fie îngreunate de îmbuibare, beție și
grijile acestei vieți!” Un astfel de curs este conform dorinței pentru toată
plăcerea egoistă pe care cineva o poate obține din viața neînfrânată de orice
obligații de legământ față de Dumnezeu. Nu aduce decât o sărăcire
spirituală. Hrănirea unei astfel de dorințe întărește pe cineva aproape până
la punctul nesupunerii, împietrire cronică față de voia lui Dumnezeu. W 11/1

19 Aprilie

„Înfrumusețează doctrina lui Dumnezeu, Salvatorul nostru.” - Tit 2:10

A fi un muncitor cuviincios, conștiincios în munca seculară nu dă ocazie

inamicului pentru căutarea greșelilor sau pentru reflecții proaste care să fie
69
aruncate asupra organizației lui Dumnezeu și asupra mesajului și a lucrării
de mărturie în care servul este cunoscut a fi asociat. Cinstea sa față de
„stăpânul” său este o mărturie a credinței sale. Deși un creștin se află în
slujba unui stăpân „după carne”, totuși el este în primul rând un serv al lui
Dumnezeu și trebuie să fie un vestitor activ al Împărăției așa cum a fost
Cristos Isus pe pământ; și acționează astfel aparte de angajarea sa
pământească. Un astfel de creștin a făcut o consacrare deplină lui
Dumnezeu prin Cristos Isus, care l-a cumpărat cu propriul său sânge prețios.
Deci, indiferent de antipatia sau obiecțiile angajatorilor pământești, el
încearcă să fie credincios obligațiilor consacrării sale de a-L servi pe
Dumnezeu cu conștiinciozitate, așa cum Isus stabilit exemplul. W 2/15

20 Aprilie

„Timpul potrivit a venit pentru ca judecata să înceapă de la casa lui

Dumnezeu.” - 1 Petru 4:17, Diaglott.

Din anul 1918 timpul judecății a început. A început la „casa lui

Dumnezeu”. Umbra securii executării judecății a căzut peste „Creștinătate”.
Situația necesită acum o decizie rapidă și corectă. Este prostesc acum pentru
ca vreunul dintre martorii lui Iehova să devină neglijent, destrăbălat, să se
amestece cu lumea, să cadă victimă demonilor și să sufere ca hoț, ucigaș,
răufăcător sau om ocupat, dovedindu-se astfel „neascultător față de veștile
bune de bucurie a lui Dumnezeu”. Asta înseamnă un dezastru pentru cineva.
Cei din casa lui Dumnezeu sau oricare dintre cei care mărturisesc că sunt din
aceasta, care se înjosesc într-un astfel de curs se pun la rândul pentru
distrugerea timpurie; căci executarea judecății începe mai întâi la casa sau
„sanctuarul” lui Dumnezeu. „Lucrarea ciudată” de însemnare a oamenilor cu
bunăvoință pe frunte se apropie de încheiere. Executorii lui Dumnezeu sub
Cristos Isus așteaptă încheierea acelei lucrări. W 5/15

21 Aprilie

„Cine deci este servul credincios și prevăzător, pe care stăpânul său l-a
pus peste casa sa, să le dea hrana la timpul potrivit?” - Matei 24:45, Diaglott.
70
 Iehova Dumnezeu nu are mai mulți de același fel; el are numai un „serv
credincios și prevăzător”. Pe acea grupă de servitori el o face conducător
peste membrii casei sale în ceea ce privește distribuirea hranei spirituale și
conducerea lucrării membrelor casei sale. Iehova Dumnezeu nu are mai
multe organizații, fiecare aflându-se în conflict cu celelalte și caută să fie
conducătoare asupra întregii casei sau să împartă conducerea și să exercite
controlul asupra unei diviziuni a acestei case. Este Cristos împărțit?” Nu! (1
Cor. 1: 13; 12:12; 14: 33) Marele Dumnezeu și Tată al casei credinței are o
singură organizație vizibilă pe care o folosește drept al său canal de servitori
pentru a transmite „hrana la timpul potrivit”. Acest canal nu este religios,
întrucât religia nu este hrană la timpul potrivit, ci este tradiții și demonism.
W 7/15

22 Aprilie

„Orice om care a părăsit case, sau frați,...de dragul numelui meu, va

primi însutit, și va moșteni viața veșnică.” - Matei 19:29.

Isus nu a construit sinagogi și nici nu a luat vreo colectă pentru a

construi una și nici nu a închiriat vreuna în care să se stabilească ca
predicator permanent sau rabin. Nu aceasta a fost calea lui Dumnezeu
pentru ca Fiul său să îndeplinească misiunea de predicare pe care Isus a citit-
o din profeția lui Isaia. Nu erau mii de case ale oamenilor în care să viziteze
și să predice? Isus nu avea o copie personală a Bibliei în timp ce predica,
totuși „cuvântul său era cu putere”; „căci i-a învățat ca unul care avea
autoritate și nu la fel ca scribii”. Acest lucru era din cauză că Isus a citat
Scripturile, și nu tradițiile oamenilor, ca autoritate. Când a fost la Ierusalim
Isus a predicat și în templu. Templul nu era o casă confesională religioasă,
dar a fost susținută de toată națiunea evreiască. În calitate plătitor al taxei,
Isus a ținut seama dreptul său, pentru a predica în el. W 6/15

23 Aprilie

71
 „Elisei a spus, Trage. Și el a tras. Iar el a spus, săgeata eliberării
Domnului.” -2 Regi 13:17.

Rămășița, cu însoțitorii lor la braț, trebuie să mențină ofensiva

împotriva demonismului în aceste zile de încheiere a lucrării Elisei a bisericii
lui Dumnezeu în Cristos Isus. Amintiți-vă sfatul profetului Elisei când era pe
patul de moarte, moment în care sirienii care se închinau demonilor își
purtau agresiunile împotriva lui Israel. Voi toți, susținători ai libertății,
continuați să trageți săgeata adevărului eliberării lui Iehova și continuați să
loviți cu altele de felul acesta, până când ultima dintre „alte oi” ale Domnului
este vânată și adunată de partea dreaptă a regelui întronat al lui Iehova.
Ajutându-i pe ceilalți să se elibereze, veți avea succes în a sta neclintiți
pentru libertatea în care Regele ne-a eliberat. Făcând acest lucru, conform
promisiunii lui Iehova, nu vom fi târâți niciodată în robia nelegiuirii sub
toiagul celor răi. - Psalm 125:3. W 9/1

24 Aprilie

„Pentru că este voia lui Dumnezeu, ca făcând binele să puteți pune la

tăcere ignoranța oamenilor nebuni: ca oameni liberi...ca servi ai lui
Dumnezeu.” - 1 Petru 2:15,16.

Continuând cu răbdare în a face binele prin predicarea mesajului

Împărăției, servii credincioși ai lui Iehova înving scopurile oricărei persecuții
și obțin victoria. Atunci când fac binele, îndeplinind cu strictețe poruncile lui
Dumnezeu, închid gurilor ignorante ale nebunilor religioși. Ei nu pot găsi
nicio ocazie împotriva unor astfel de binefăcători, cu excepția faptului că
respectă legile lui Dumnezeu mai degrabă decât legile oamenilor, care îl uită
și îl sfidează pe Dumnezeu. Martorii lui Iehova sunt oamenii liberi ai lui
Dumnezeu, care stau ferm în libertatea prin care Cristos, care i-a cumpărat,
i-a făcut liberi și nu se încurcă din nou cu această lume și jugul ei religios al
robiei. (Gal. 5:1) Ei sunt liberi pentru a face voia lui Dumnezeu. Ei nu se află
sub niciun jug de legi care interzic să facă ceea ce Dumnezeu poruncește să
facă, nici sub legi care poruncesc să facă ceea ce Dumnezeu interzice. W 2/1

72
 25 Aprilie

„Și el va distruge pe acest munte fața acoperitorii aruncată peste toate

popoarele, și vălul care este întins peste toate naţiunile.” - Isaia 25:7.

Nu este nevoie ca o mie de ani de domnie a lui Cristos, după

Armaghedon, să înghită acest „văl care este peste toate popoarele și pânza
care este țesută peste toate națiunile”. (Rotherham) Vestirea la nivel
mondial a adevărului Împărăției face acum acest lucru în ceea ce privește
nenumărata mulțime a persoanelor cu bunăvoință care acceptă invitația
Domnului și vin la sărbătoare. La scurt timp, de asemenea, la Armaghedon,
Iehova se va ridica pentru a-și da propria mărturie. Prin victoria pe care o
câștigă în acea luptă pentru justificarea numelui său „pământul va fi umplut
cu cunoștința gloriei Domnului, așa cum apele acoperă marea”. Atunci,
spune Domnul Dumnezeu, chiar și toate națiunile împotrivitoare vor fi
forțate să „știe că eu sunt Iehova”, înainte de distrugerea lor. - Habacuc
2:14; Ezechiel 38:23. W 10/15

26 Aprilie

„Prin credință a oferit Abel lui Dumnezeu o jertfă mai minunată decât
Cain, prin care el a obținut mărturia că el era drept, Dumnezeu mărturisind.”
- Evrei 11:4.

Abel a fost primul martir al credinței în Iehova Dumnezeu. Martir

înseamnă literal martor; și într-adevăr Abel era un martor al lui Iehova,
primul din linia de martori ai lui Iehova. Pentru Abel cuvântul lui Dumnezeu
era „substanța lucrurilor sperate, dovada lucrurilor nevăzute.” (Evrei 11:1)
Pentru astfel de credință în cuvântul lui Dumnezeu și pentru închinarea în
armonie cu credința sa Abel era plăcut lui Dumnezeu și Dumnezeu la
considerat pe el ca fiind drept. Chiar dacă a avut puțin din cuvântul
descoperit al lui Dumnezeu, totuși, Abel și-a exercitat credința în Iehova.
Așadar, Abel este un exemplu pentru cei care astăzi manifestă credința în
Iehova Dumnezeu și i se închină. Printr-o astfel de închinare, ei depun

73
mărturie despre scopul Său și sunt dispuși să suporte ura întregii lumi pentru
acest lucru și să fie credincioși până la moarte. W 8/1

27 Aprilie

„Căruia vă împotriviți statornici în credință, știind că aceleiași suferințe

sunt împlinite în frățietatea voastră care este în lume.” - 1 Petru 5:9
Rotherham

Celor care se împotrivesc atacurilor lui Satan și rămân neclintiți în

credință și credincioșie li se va da putere și curaj divin și vor fi consolidați și
întăriți în integritate, în ciuda tuturor suferințelor prin acel „leu care
răcnește”. Nu se oferă nicio garanție că, dacă rezistați cu fermitate la atacul
Diavolului și al organizației sale lacome, veți învinge suferințele. Voi veți
suferi persecuție. Mari ocări vor fi îngrămădite asupra voastră de către cei
care în vremuri trecute au mărturisit că vă iubesc pentru că v-ați asociat cu
ei în lume. Acum vă vor urî pentru poziția pe care ați luat-o. Într-o astfel de
suferință nu sunteți singuri. Frații voștri credincioși suferă lucruri similare. La
fel ca ei, rămâneți credincioși lui Dumnezeu. Fiți siguri de acest lucru: că nu
vi se va întâmpla nimic mai mult decât ce s-a abătut peste Învățătorul
nostru, Cristos Isus. W 6/1

28 Aprilie

„Beți toți din el; ...Eu îl beau acesta nou cu voi în Împărăția Tatălui
meu.” - Matei 26:27,29.

Din accentuarea dată la această cină Împărăției lui Dumnezeu și de

Cristos Isus Regele, este clar: Cina Domnului a fost stabilită pentru a atrage
atenția, nu spre salvarea umană și prețul răscumpărării pentru aceasta, ci
asupra Guvernului Teocratic regal pe care Iehova l-a promis și pe care îl
folosește pentru a-și justifica numele. Cina Domnului a fost menită să
sublinieze cerințele pentru admiterea unei persoane în acea Împărăție și a
domni în ea. Îndeplinirea acestor cerințe servește cu fidelitate pentru o
justificare a numelui lui Iehova și-l dovedește pe Diavol un hulitor al acestui
74
nume. Răscumpărarea și iertarea păcatelor celor cărora li se oferă să stea cu
Cristos Isus în Împărăția sa își găsește un loc în aranjament, dar acest lucru
este secundar. Pentru a-i răscumpăra, Regele însuși a servit ca „Mielul lui
Dumnezeu” al cărui sânge este vărsat pentru a-i curăța de păcat și pentru a
face valid un nou legământ. W 3/1

29 Aprilie

„El ascultă rugăciunea celor drepți.” - Proverbe 15:29

Oamenii ale căror rugăciuni erau acceptate din vechime erau oameni
cu credință în adevăratul Dumnezeu, Iehova. Deoarece au crezut în
existența lui, ei au crezut și au depins de cuvântul său. Prin urmare, au evitat
religia și închinarea ei la demoni și acceptarea cuvântului omului, în special
al clericilor. Ei au crezut cuvântul lui Dumnezeu, adăugat prin alte revelații
ale Sale din când în când. Acest Cuvânt a indicat întotdeauna venirea
Seminţei sale, Eliberatorul și crearea unei lumi noi. Deci nu au căzut sub
schemele și politicile oamenilor cu privire la această lume veche. Cu
speranța lumi noi, ei au umblat conform Cuvântului lui Dumnezeu și s-au
devotat pentru a-i plăcea lui. Credința și devotamentul lor față de
Dumnezeu și scopul său le-au adus o măsură de dreptate, care i-a făcut
acceptabili pentru Dumnezeu. O astfel de justificare a fost o ilustrație a
adevăratei justificări care ar trebui să vină la urmașii credincioși ai lui Cristos.
W 12/1

30 Aprilie

„Eu voi umbla în libertate: pentru că eu caut perceptele tale. Eu voi

vorbi despre mărturiile tale.” - Psalm 119:45,46.

Cei sub poruncă să poarte mărturiile lui Dumnezeu nu pot fi

restricționați legal de către oameni. Ei au dreptul de a intra la oameni.
Oamenii au dreptul dat de Dumnezeu să audă și să primească mesajul
speranței de pe buzele și din mâinile martorilor Domnului, pentru că
Dumnezeu a trimis mesajul ca acesta să poată fi oferit în mod liber
75
oamenilor. „În mod liber ați primit; în mod liber să dați”. Asta nu ar putea
însemna să fii supus unei taxe de licență sau unei declarații de ilegalitate de
către un guvern al oamenilor orbiți de religie. Martorii lui Dumnezeu au fost
făcuți „veghetorul” său pentru a da oamenilor avertisment de la El. Pentru
veghetor a se retrage cu teamă , a neglija în mod voit sau a nu suna cu
putere și clar avertismentul, ar fi o neglijență criminală din partea sa în ochii
lui Dumnezeu. Ar însemna nesupunere față de însărcinarea sa și ș-ar merita
propria distrugere. W 4/1

1 Mai

„De aceea, mergeți și învățați toate națiunile,... învățându-le să

observe toate lucrurile care Eu vi le-am poruncit: și, iată, Eu sunt cu voi
mereu.” - Matei 28:19,20.

Nu ar trebui să existe nicio incertitudine cu privire la misiunea unui

creștin curat până la sfârșitul acestei lumi. Când a fost întrebat cu privire la
dovezile care ar trebui să marcheze sfârșitul lumii, el le-a prezis discipolilor
Războiul Mondial, foametea, cutremurele, ciumele și persecuția discipolilor
săi credincioși. Ce a prezis el atunci ar trebui să fie preocuparea pe care
urmașii săi ar trebui să o accepte după războiul mondial? Ce educație a
subliniat el exclusiv ca de o primă importanță, da, de toată importanța în
perioada postbelică? Cu o simplitate inconfundabilă, când el a spus:
„Această Evanghelie a Împărăției va fi propovăduită în toată lumea, ca o
mărturie pentru toate națiunile”, a marcat cursul specializat al educației de
valoare și necesitate imediată pentru toate popoarele. W 9/15

2 Mai

„Eu îndemn deci, ca mai întâi de toate implorări, rugăciuni,...să fie

făcute pentru toți oamenii; pentru regi, și pentru toți care sunt în autoritate;
ca noi să putem duce o viață liniștită și pașnică...pentru că este bine și
acceptabil în ochii lui Dumnezeu.” - 1 Timotei 2:1-3.

76
 Apostolul se adresa celor din cadrul organizației lui Dumnezeu și îi
îndemna să se roage în favoarea condițiilor din organizația lui Dumnezeu,
pentru ca o viață liniștită și pașnică în toată evlavia și onestitatea să fie dusă
de toți membrii organizației. De ce? Pentru că Dumnezeu dorește ca aceștia
să fie salvați, iar Cristos Isus este Mediator între El și ei în acest sens. Cei
care sunt în autoritate sau în poziție înălțată în partea vizibilă a organizației
au nevoie de rugăciunile noastre, de implorările noastre și de mijlociri către
Dumnezeu, pentru a se putea comporta în favoarea păcii, a sănătății
spirituale și a prosperității „tuturor oamenilor”, creștini în carne, din
organizație. O astfel de rugăciune este pentru gloria lui Dumnezeu. W 12/15

3 Mai

„Ierusalimul! care a fost zidit o cetate adevărată, toți adunați ca unul.”

- Psalm 122:3, Rotherham.

Prin marele Organizator al Teocrației, credincioșii au fost zidiți, unificați

și organizați „ca o cetate care este compactă”. (Ver. Aut.) Într-o astfel de
unitate în Cristos stă tăria. „O funie împletită în trei nu se rupe repede”.
(Eclesiastul 4: 12) Rămășița este îndemnată mereu să „stăruiască să păstreze
unitatea spiritului în legătura păcii”. (Efeseni 4: 3) Împotrivindu-se religiei și
forței sale de divizare ei vor fi capabili să facă acest lucru, prin grația lui
Dumnezeu. Nu există loc pentru religie în Teocrație. Așa cum Ierusalimul
credincios conținea templul și a fost sediul principal al închinării lui Iehova,
tot așa Guvernul Teocratic încorporează în sine închinarea credincioasă a
Celui Preaînalt. Într-adevăr, clasa glorificată a templului sub Cristos Isus
Capul nu sunt nimeni alții decât înșiși membrii Guvernului însuși. W 8/15

4 Mai

„Şi căreia botezul, fiindu-i o prefigurare, ne salvează acum, (adică, nu

înlăturarea murdăriei cărnii, ci răspunsul [cererea; solicitarea] unei conştiinţe
bune către Dumnezeu).” - 1 Petru 3:21

77
 Salvarea nu este prin îndepărtarea murdăriei cărnii pentru a părea
respectabil în ochii lumii și de a depinde de dreptatea în sine, așa-numita
„dezvoltare a caracterului” și religie. „Creștinătatea” are toate acestea;
totuși ea va fi distrusă. Omul trebuie să caute pe Iehova și să „facă cerere lui
Dumnezeu pentru o conștiință bună”, (Rotherham); „căutarea unei
conștiințe bune față de Dumnezeu”. (Diaglott) Omul trebuie să învețe voia
lui Dumnezeu și să o facă acum, înainte de războiul Armaghedonului, și să
aibă conștiința și asigurarea în sine că face ceea ce trebuie potrivit
Cuvântului lui Dumnezeu. El trebuie să reacționeze sau să răspundă
conștiincios cerințelor lui Dumnezeu. Făcând voia lui Dumnezeu conștiincios,
el este obligat să sufere în această lume demonizată. Dar este mai bine să
suferiți acum și să vă păstrați integritatea. W 4/15

5 Mai

„Dar dacă acel rob spune în inima lui: Domnul meu întârzie să vină.” -
Luca 12:45

Servul credincios și înțelept nu este un om individual de pe pământ. De

asemenea, „acel serv rău” nu este o persoană individuală, dar reprezintă o
clasă de persoane ce urmează un curs general rău și are parte de un destin
la fel. Clasa „servului rău” înseamnă o clasă de bărbați și femei odată servi ai
lui Iehova Dumnezeu și asociați cu organizația sa vizibilă. Ei odată s-au
devotat lui Dumnezeu în consacrare, au fost născuți de spiritul său, luați în
casa sa ca fii spirituali și aparent au fost pentru un timp credincioși. Dar ei nu
au rezistat până la sfârșit în serviciul lui Dumnezeu, și s-au întors spre rău. În
momentul când Domnul a început judecata la templu, comportamentul lor
rău este expus. Așa că ei s-au manifestat de la și după 1918. Necazurile lor
au început în inimă, sediul afecțiunii și al motivației. W 7/15

6 Mai

„Fiindcă pentru acest scop a fost evanghelia predicată şi celor morţi, ca

să fie judecaţi conform oamenilor, în carne, dar să trăiască conform lui
Dumnezeu, în spirit.” - 1 Petru 4:6
78
 Ei au devenit vii din starea moartă, fiindu-le predicată Evanghelia
Împărăției și, răspunzând la aceasta cu credință și ascultare față de
Dumnezeu și regele său Cristos Isus. Ei, în timpul trecut din viața lor au
practicat și servit păcatul, dar acum au părăsit cursul lumii. Ei au hotărât că
pentru restul timpului lor în carne nu vor mai trăi în carne după poftele
oamenilor, ci după voia lui Dumnezeu. Acesta a fost chiar motivul pentru
care Evanghelia le-a fost propovăduită de martorii credincioși ai lui Iehova.
Ei trăiesc pentru Dumnezeu prin faptele dreptății. (Rom. 8: 9, 10) Cei care
deveneau acum „alte oi” ale Domnului au fost odinioară morți în greșeli și
păcate; dar Bunul Păstor i-a pus de partea dreaptă pe calea spre viață, viața
pe pământ în Lumea Nouă. W 5/1

7 Mai

„Astfel Iefta a trecut la copiii lui Amon să lupte împotriva lor, şi

DOMNUL i-a dat în mâinile lui. Și el i-a învins.” - Judecători 11:32,33.

Campania lui Iefta împotriva acelor închinători la demoni a reprezentat

lupta spirituală a organizației Teocratice a lui Iehova sub Cristos Isus, Capul.
Este menținerea închinării lui Iehova și continuarea lucrării sale până la
capăt împotriva limitărilor nejustificate și a atacurilor prin forțele totalitare
din acest timp. La venirea sa la templu, Cristos Isus a găsit o rămășiță
credincioasă, pe care a desemnat-o și a numit-o drept „serv credincios și
înțelept”, sub el. Acestei clase de servi el a încredințat interesele Împărăției
pe pământ. Astfel, clasa „servului credincios și înțelept” este organizația
Teocratică vizibilă pe pământ sub Cristos Isus. Lucrarea sa este de a declara
numele lui Iehova pe tot pământul și de a publica vestea bună despre
Teocrația acum întemeiată. W 1/1

8 Mai

„Cristos, de asemenea, a suferit în folosul vostru, lăsând în urmă pentru

voi un model, ca voi să-i puteți urma pașii.”- 1 Petru 2:21, Rotherham.

79
 Cu acuzația despre activitățile Împărăției afișată deasupra capului său
pe lemn, „Martorul Credincios și Adevărat” al lui Iehova a murit, dovedind că
Împărăția și justificarea numelui lui Iehova prin acea Împărăție sunt mai
importante decât salvare umană și că astfel de chestiuni sunt cauza pentru
care el a suferit în mâna celor răi. Îndurând astfel suferințele pentru numele
și Împărăția lui Dumnezeu, fără să comită păcatul rebeliunii împotriva lui
Dumnezeu și să-și distrugă integritatea, Isus a lăsat modelul potrivit pentru
toți urmașii săi care vor fi asociați cu el în Împărăție. Suferirea pentru orice
altă cauză ar fi fără efect în ochii lui Dumnezeu, adică, nu oferă celui ce
suferă o părtășie cu Cristos Isus în justificarea numelui Tatălui său.
Chestiunea Împărăției hotărăște care trebuie să fie sau ce constituie
suferințele lui Cristos. W 2/15

9 Mai

„Eu sunt calea, adevărul și viața: nici un om nu vine la tatăl, decât prin
mine. Dacă m-ați fi cunoscut, l-ați fi cunoscut și pe Tatăl meu.” - Ioan 14:6,7.

Dacă apostolii l-au cunoscut pe Isus, care l-a reflectat pe Tatăl și a

vestit numele Său, atunci l-au cunoscut și pe Tatăl lui. Tot timpul Isus a
vorbit despre Tatăl său, deoarece el este Iehova. Isus le-a vorbit de ce a
venit el pe pământ, cine l-a trimis pe el în această misiune și că scopul său
principal în viață a fost să onoreze numele Tatălui său. Prin urmare, dacă ei l-
au cunoscut pe Fiul ei trebuiau de necesitate, să-l cunoască pe Tatăl Fiului. Ei
nu au putut veni la Tatăl decât prin Isus, deoarece el este justificatorul
numelui Tatălui său și este Mediatorul între Dumnezeu și om. El este cel
care aduce adevărul cu privire la acel nume sfânt și scopul pentru care
acesta stă. El a furnizat prin el însuși calea prin care toți credincioșii ar putea
veni la Tatăl. El este Cuvântul lui Dumnezeu, și Cuvântul lui Dumnezeu este
întotdeauna adevărat. W 3/15

10 Mai

„Opuneți-vă ferm în credința voastră, știind că aceleași suferințe sunt

împlinite în frații voștri care sunt în lume.” - 1 Petru 5:9, A.R.V.
80
 Cel mult suferința este pentru puțină vreme; căci proba integrității
servilor lui Iehova se apropie de sfârșitul ei și timpul pentru etalarea luptei
cu privire la chestiunea dominației universale este aproape. Curaj!
Statornicie! Rabdă până la sfârșit, ținându-ți ferm integritatea. Rămășița
chemată și aleasă are această promisiune sigură: „Dumnezeul întregii grații,
care v-a chemat la gloria Sa veșnică în Cristos, după ce ați suferit puțin, vă va
perfecționa, edifica, întărindu-vă”. (1 Pet. 5: 10, A.R.V.) El va perfecționa,
edifica și întări în integritatea lor pe „celelalte oi”, care cu credincioșie
îndură ca tovarăși constanți ai rămășiței, împărtășind cu bucurie suferințele
similare cu ei. Arătând că ei stau pentru dominația universală a lui Iehova
prin Teocrația sa, ei se alătură spunând. „A lui să fie stăpânirea întotdeauna
și pentru totdeauna.” W 5/15

11 Mai

„Iată, Eu, și copiii pe care Iehova mi i-a dat, suntem pentru semne și
pentru minuni în Israel, din partea lui Iehova a oștirilor.” - Isaia 8:18, Young;
Evrei 2:13.

Vorbind despre Isus Cristos, Marele Preot și Vlăstarul lui Iehova la

templu, un alt martor din vechime al lui Iehova a declarat: „Auzi acum, O
mare preot Iosua, tu și însoțitorii tăi care stau înaintea ta: pentru că ei sunt
oameni ai semnului; pentru că, iată, Eu voi aduce pe servul meu,
VLĂSTARUL.” (Zaharia 3:8, marg.) Religioșii „Creștinătății” disprețuiesc
semnul și refuză să-l creadă, și se răzvrătesc împotriva recunoașterii
societății martorilor unși ai lui Iehova ca al său „serv credincios și înțelept”.
Ei îi persecută, stânjenesc pe clasa servilor lui Iehova și îi numesc profeți
falși. Totuși, aceștia sunt singurii echipați de Iehova cu „hrana la timpul
potrivit” și unși de el să predice. Ziua este aproape când Iehova va justifica
pe servul său credincios. W 7/15

12 Mai

„Și el a mers în casa fariseului.” - Luca 7:36.

81
 „Creștinătatea” nu reușește să vadă și să aprecieze exemplul de
serviciu pe care Isus l-a stabilit în demonstrarea Creștinismului practic.
Lucrarea din casă în casă a martorilor lui Iehova nu este nouă, ci are mai
mult de nouăsprezece secole. Pentru religioși pare „ciudată”, nedemnă și
neasemănătoare cu Cristos doar din cauza orbirii lor. Faptul este că a fost
introdusă chiar de Isus Cristos, care a fost deschizătorul de drum în această
lucrare. Această lucrare face parte din regula și procedura Teocratică pe care
el însuși le-a adus sub comanda tatălui său, marele Teocrat. Foarte puțini
cititori ai Bibliei par să fi observat lucrarea din casă în casă și de vizite
ulterioare pe care Isus exemplul nostru a făcut-o. În cele 114 până la 116
pagini ale celor patru relatări ale Evangheliei despre serviciul lui Isus,
cuvintele casă și locuință apar de mai mult de 130 de ori și în majoritatea
acelor vremuri este în legătură cu predicarea lui Isus.

13 Mai

„Când și-a venit în fire, el a spus, Câți servi angajați ai tatălui meu
au pâine din abundență iar eu pier de foame!” - Luca 15:17

Ce este ceea ce îl aduce în fire pe modernul „fiu risipitor” și îl împinge

în direcția dreaptă? Nu experiența amară. Nu, este vestea bună din Cuvântul
lui Dumnezeu publicată de martorii lui Iehova în timpul acestui timp al
„scurtării zilelor marelui necaz”. Vestea vorbește despre abundența
spirituală ce asigură viața și care există în sânul familiei lui Iehova
Dumnezeu, dătătorul vieții. Aceasta arată cum cei care îl servesc pe El sunt
fericiți, bine îngrijiți și au speranța glorioasă a vieții în mijlocul păcii și
prosperității în Lumea Nouă. Această informație, atâta timp respinsă prin
neglijență, indiferenţă și griji lumești, clasa „fiului risipitor” o i-a în
considerare cu interes nou. Aceasta le deschide ochii să discearnă diferența
dintre cei ce trăiesc acum pentru lumea veche și cei ce servesc pe dătătorul
de viață, Iehova, în interesele Lumii sale Noi. W 11/15

14 Mai

82
 „Nedând ofensă în nici un lucru, ca serviciul să nu fie blamat: ci în toate
lucrurile arătându-ne ca servi ai lui Dumnezeu, cu multă răbdare, în chinuri,
în nevoi, în nenorociri.” - 2 Corinteni 6:3,4.

De ce apostolul Pavel și cei care îl urmează așa cum el l-a urmat pe

Cristos, au suferit multe lucruri? Pentru că nu aparțin acestei lumi politice,
comerciale, religioase, ci sprijină trainic Împărăția lui Dumnezeu și o predică
ca mărturie la toate națiunile, atât public, cât și mergând din casă în casă.
Acest lucru se datorează faptului că sunt însărcinați ca servi ai lui Dumnezeu
și ai lui Cristos și au pus această lucrare PE PRIMUL LOC. Ei nu permit ca
nimic să amestece în angajarea lor ca servi pentru a predica vestea bună a
Guvernului drept al lui Iehova, care aduce pace și alinare durabilă tuturor
oamenilor credincioși, ascultători de pe pământ. Nimic nu-i poate face să
abandoneze ordinul Lui de a predica Evanghelia și a renunța la serviciu,
aducând astfel ocară asupra ei și asupra lui Dumnezeu. W 1/15

15 Mai

„Întrucât Cristos a suferit pentru noi în carne, înarmaţi-vă cu aceiași

minte.” - 1 Petru 4:1

A abandona cursul acestei lumi și a umbla în lumina glorioasă și

serviciul dreptei „lumi ce vine” înseamnă că lumea veche se va grupa în
bătaie de joc și dușmănie împotriva ta. Însă, aceasta a fost prezis și este
dovada pozitivă că ești de partea dreaptă și ești pe calea spre viața într-o
lume valoroasă și perfectă. Cristos Isus este „fundația” pe care Dumnezeu a
așezat-o pentru acea Lume Nouă, iar Isus a socotit-o demnă de suferi pentru
ea și de a muri în mâna păcătoșilor. Aceia care-l urmează pe el și se
dovedesc demni, se pot aștepta să câștige viața și binecuvântările din acea
lume într-un mod ușor? A suferit el și a murit pentru a o face ușoară pentru
noi? Nu; dar pentru a arăta ce cere aceasta, și pentru a ne lăsa un exemplul
prin care ar trebui să-i urmăm pașii. Dar făcând așa, noi, de asemenea, vom
învinge, spre gloria lui Dumnezeu. Înarmați-vă deci cu mintea sa. W 5/1

16 Mai
83
 „Nu răsplătiți răul cu rău, sau defăimarea cu defăimare: ci dimpotrivă
binecuvântați.” - 1 Petru 3:9

Lupta noastră nu este cu semenii noștrii, ci cu demonii care încearcă să

mențină întunericul acestei lumi. Prin urmare, armele noastre nu sunt
carnale. Armele carnale nu pot distruge niciodată demonii sau doctrinele lor
ale întunericului. Armele creștinilor sunt cele ale luminii, ale adevărului și
sunt „întărite de Dumnezeu pentru doborârea fortărețelor erorii”. Când sunt
persecutați, defăimați și maltratați, ei „dimpotrivă, binecuvântează”. Nu că
ei spun că „Dumnezeu să te binecuvânteze” celor care îi maltratează pe
nedrept. În schimb, ei urmează cursul care ar trebui să ducă la o
binecuvântare și conduce la pocăință pe oricine îi maltratează sub instigarea
liderilor religioși și a demonilor, dar care este dezinformat și nu este rău
intenționat. Adică arată mai departe un exemplu de loialitate și credincioșie
față de Preaînaltul Dumnezeu și Cristos Isus. Continuând să predice
Evanghelia Împărăției, ei încearcă să lumineze mintea opozanților cinstiți,
dar îndrumați greșit. W 4/1

17 Mai

„Fiindcă în acest munte se va odihni mâna DOMNULUI şi Moab va fi

călcat sub el,... Și îşi va întinde înainte mâinile sale în mijlocul lor, precum cel
care înoată îşi întinde înainte mâinile pentru a înota.” - Isaia 25:10,11

Mâna dreaptă a lui Iehova este una a puterii atotputernice aplicată în

favoarea dreptății. Acum aceasta se află în organizația sa capitală, Sion și va
împărți lovituri de distrugere împotriva moabiților moderni și împotriva
înălțatului lor oraș religios. Acest lucru trebuie să aibă loc în ziua lui Iehova.
În timp ce înotătorul din Orient înoată mână peste mână, bătând apa cu
lovituri puternice și cu un zgomot puternic, la fel Iehova, prin regele său
instalat pe Muntele Sion, va lovi în mod repetat pe moabiții moderni și
organizația lor religioasă comercializată cu lovituri dure și rapide, în dreapta
și stânga pe măsură ce își înaintează cauza în mijlocul dușmanilor săi. W
10/1
84
 18 Mai

„Predică cuvântul;... fă lucrarea unui evanghelist, fă dovada deplină a

serviciului tău.” - 2 Timotei 4:2,5.

Misiunea sau numirea identică este pusă asupra întregului popor

consacrat al lui Dumnezeu, și anume, să publice și să proclame Împărăția lui
Dumnezeu. (Isaia 61: 1-3; Luca 4: 16-21) Astfel rezultă că poziția de
importanță fundamentală în orice grupă organizată este aceea de a fi
vestitor al Împărăției. Astfel, un serv sau un „bătrân” în orice calitate nu se
poate considera pe bună dreptate mai bun decât frații săi și nici nu se poate
gândi prea onorabil la sine. El își dă seama cu înțelepciune că vestitorul
Împărăției care merge din casă în casă și care acceptă de la Dumnezeu
misiunea de a face acest lucru ca serv hirotonit este cel care de fapt face
lucrarea Creștină importantă pe pământ și nu un bătrân care doar ocupă o
funcție. Judecat corect, orice bătrân trebuie, pentru a fi consecvent, să fie
un vestitor exemplar; altfel nu ar trebui să aibă o poziție de supraveghere
într-o adunare. W 6/1

19 Mai

„Aveți grijă ca nimeni să nu vă facă o pradă prin filozofie și minciuni

goale, conform tradițiilor oamenilor,...și nu...Cristos.” - Coloseni 2:8, Diaglot.

Libertatea de închinare în propria lor patrie a fost acordată evreilor,

atunci când regele Cir a permis tuturor „al căror spirit Dumnezeu îl trezise,
să urce pentru a construi casa Domnului care este în Ierusalim”. Cu toate
acestea, Ierusalimul și copiii ei nu au rezistat în libertate. Ea ajuns din nou în
robie prin cursa religiei. Dar cum ? Îndepărtându-se de adevărul Cuvântului
scris al lui Dumnezeu. Ea a îmbrățișat preceptele oamenilor și tradițiile
învățătorilor care au pus interpretările și filozofiile proprii și ale altor oameni
mai presus de Cuvântul lui Dumnezeu. Acest lucru i-a orbit pe evrei de la
adevăratul sens al Cuvântului Său și al legilor sale și a dus la dezvoltarea unei
clase de clerici. Prin urmare, legea lui Dumnezeu dată lui Israel pe muntele
85
Sinai, prin Moise, nu a servit ca învățător pentru a-i conduce pe religioși la
Cristos Isus. W 9/1

20 Mai

„Cel drept va trăi prin credință:... Noi nu suntem dintre aceia care dau
înapoi spre ruină; ci dintre aceia care cred în salvarea sufletului.” - Evrei
10:38,39.

Nu numai că avem exemplele întăritoare ale „norului așa de mare de

martori” din vechime care ne înconjoară și așteptăm să-i includem personal
în scurt timp când vor fi ridicați în acea „înviere cea mai bună”, dar avem și
mai mult. Avem semnele vizibile ale vremurilor care împlinesc profețiile
Cuvântului lui Dumnezeu și demonstrează că Regele este acum înscăunat și
Împărăția este aici, conducând în mijlocul dușmanilor Regelui. Acum, din
toate timpurile, este culmea nebuniei de a nutri pentru o clipă proasta
sugestie a datului înapoi. Datul înapoi ar fi cel mai reprobabil acum. Ar putea
însemna „plăcerile păcatului pentru un timp”, dar sfârșitul inevitabil ar fi
distrugerea veșnică ca un copil al Ghenei, un călcător de legăminte. Cuvântul
lui Dumnezeu și împlinirea lui în creștere ne fac semn mai departe în
credință spre viață. W 8/1

21 Mai

„Zbura în mijlocul cerului, având evanghelia veșnică pentru a o predica

celor care locuiesc pe pământ, și la fiecare națiune și limbă.” - Apocalips
14:6.

Regele este aici, nu mai este umilit în carne, nici sub forma unui serv și
făcut după asemănarea omului. El este acum spirit glorificat, pe care nimeni
nu-l poate vedea, fiind născut din organizația lui Dumnezeu, Sion, ca Rege
domnitor al acesteia. Prin urmare, „Evanghelia”, sau veste bună, nu este a
unei Împărății cu multe mii de ani în urmă, condiționată în funcție de cât de
repede organizațiile religioase vor converti lumea la religia lor. Evanghelia de
aici este despre „Împărăția”, pe deplin născută! În 1914, la momentul
86
potrivit, Noul Guvern s-a născut instantaneu, la porunca lui Dumnezeu.
Aducându-l pe Regele său uns din organizația sa Sion și întronându-l și
împuternicindu-l să acționeze, Noua Națiune s-a născut în persoana lui
Cristos Isus, „Regele regilor și Domnul domnilor”. Această Evanghelie trebuie
propovăduită. W 2/1

22 Mai

„Locuiți...ca fiind împreună moștenitori ai grației vieții; ca rugăciunile

voastre să nu fie împiedicate.” - 1 Petru 3:7.

Foarte favorizate sunt acele case în care sabia Cuvântului lui

Dumnezeu nu a împărțit unitatea celor care au o relație naturală. Proba lor
de integritate ar trebui să provină dintr-o altă sursă și, cu siguranță, va veni.
Toți împreună căutând să câștige premiul prețios al vieții veșnice pentru
justificarea și servirea lui Dumnezeu, ar trebui să caute să se ajute unii pe
alții să învingă, spre justificarea numelui Său. Cei mai puternici ar trebui să
fie atenți și să-i ajute pe cei mai slabi, astfel încât aceștia să devină puternici
pentru a „purta fiecare propria sarcină” față de Domnul. Mai ales ar trebui
ca această unitate indivizibilă și ajutorul iubitor să fie adevărate pentru casa
credinței, unde relația dintre ei se bazează pe credință și credincioșie. Astfel,
membrii din această casă a credinței nu vor fi împiedicați să obțină
răspunsuri la rugăciunile lor pentru ca grația lui Dumnezeu să dăinuie
indiferent de ce ar putea veni, și să-și păstreze integritatea față de El. W
2/15

23 Mai

„Domnul a dat Cuvântul: mare a fost grupa celor care l-au vestit. Regii
oștirilor au fugit în graba mare.” - Psalm 68:11,12.

Acei regi conduc armate în opoziție cu Împărăția stabilită de

Dumnezeu. Ei resping cuvântul, prin urmare sunt judecați nefavorabil de
acesta. De la și după sfârșitul primului război mondial, în 1918, a existat o
astfel de publicare la nivel mondial a cuvântului pe care Dumnezeu l-a dat.
87
Acest lucru a lovit cu teroare pe regii sau conducătorii pământului, iar ei au
încercat în mod constant să suprime acest cuvânt, cu un anumit succes
aparent. Ei descoperă că cuvântul lui Iehova, Judecătorul Suprem, este
indestructibil. Este „cuvântul lui Dumnezeu, care trăiește și rămâne în veci”.
Părțile invizibile și vizibile ale organizației Diavolului vor pieri mai degrabă
decât să dea greș și să piară Cuvântul scris al lui Dumnezeu. „Cerul și
pământul vor trece, dar cuvintele mele nu vor trece”, a spus Isus. - Mat. 24:3
W 7/1

24 Mai

„Să ținem sărbătoarea, nu cu plămădeală veche, nici cu plămădeala

invidiei și a răutății.” - 1 Corinteni 5:8)

Calitatea nedospită a pâinii pe care Isus a rupt-o, a ilustrat că el și

„trupul” său, clasa „împărăției cerurilor”, nu au nimic în comun cu lumea,
organizația Diavolului. Deși sunt în ea, sunt nu o parte a lumii, pentru că sunt
pentru Împărăția care va justifica numele lui Dumnezeu prin distrugerea
organizației lumești. Ei nu sunt infectați cu fermentul corupției acelei
organizații, deoarece nu se prezintă ca instrumente în slujba demonilor sub
Satan și nici nu se angajează în partea vizibilă sau pământească a
organizației sale, cu religia, comerțul și politica ei. Nu există nici o ipocrizie
înșelătoare și nici o prefăcătorie falsă a acestora, o încercare de a servi atât
lui Dumnezeu, cât și dușmanului său în același timp; dar sunt pentru
Dumnezeu și Împărăția sa în mod deschis, îndrăzneț și clar. W 3/1 (n. tr.:
eng. leaven- plămădeală, înrâurire, influență)

25 Mai

„Pe acest munte Domnul oștirilor va pregăti tuturor popoarelor o

sărbătoare a lucrurilor grase.” - Isaia 25:6.

Deoarece Teocrația sa prin Cristos Isus și-a început domnia veșnică,

scopul lui Iehova este ca evenimentul să fie respectat cu o sărbătoare și un
banchet demn. El are grijă ca sărbătoarea să fie răspândită „în credincioșie și
88
adevăr” și ca oaspeții săi invitați să ajungă la ea. Această sărbătoare este
răspândită și savurată înainte de bătălia Armaghedonului. Este unul dintre
„lucrurile minunate” pe care le face Iehova al oștirilor în ziua Sa când oștile
sale sunt adunate pentru marea bătălie decisivă pentru justificarea numelui
Său. Dușmănia tuturor națiunilor și adunarea lor împreună împotriva
muntelui sfânt al lui Dumnezeu, Sionul, pentru a împiedica dominația sa
universală, nu are permisiunea să tulbure sărbătoarea sau să o amâne.
Iehova râde de imaginația furioasă și deșartă a popoarelor și națiunilor
dușmane și spune: „Cu toate acestea, mi-am instalat regele pe Sion muntele
meu cel sfânt”. (Ps. 2: 1-6, Rotherham) Prin urmare, continuăm cu
sărbătoarea! W 10/15

26 Mai

„Învață de asemenea pe alții.” - 2 Timotei 2:2; 1 Corinteni 14:19.

Singura educație care le va permite oamenilor să apere și să păstreze

adevărata libertate și care îi va pregăti pentru viață și pace nesfârșite este de
la Iehova, prin Cristos Isus. Conform Cuvântului lui Dumnezeu, perioada
postbelică nu va fi foarte lungă, deși oamenii propun să o facă lungă de o
mie de ani. Democrația sau orice altă formă de guvernare nu va dura mai
mult decât era postbelică. Totuși, nu vă temeți: Lumea Nouă pe care
Dumnezeu o întemeiază după aceea va avea temelii atât de durabile încât
nu poate fi mișcată pentru totdeauna. Ea va fi Teocratică. Educația de care
au nevoie oamenii din toate națiunile acum și în epoca viitoare, trebuie să
fie cu privire la ceea ce este de cea mai mare importanță pentru ei. Aceasta
este Teocrația lui Iehova, Împărăția lui Dumnezeu exercitată prin Fiul și
Regele său, Cristos Isus. O astfel de educație pregătește și antrenează pe
„oamenii cu bunăvoință” pentru viața în Lumea Nouă. Viața aceea va fi fără
sfârșit. W 9/15

27 Mai

„Și el le-a spus această parabolă,...Și a spus, Un om a avut doi fii.” -

Luca 15:3,11.
89
 Există două clase din rândul oamenilor păcătoși care moștenesc viața
veșnică ca fii ai lui Dumnezeu. Există o clasă spirituală chemată la Împărăție;
și o clasă pământească care câștigă viață după întemeierea Împărăției și care
moștenește binecuvântările lui Dumnezeu pe pământ sub acel guvern
ceresc. Aceste două clase sunt reprezentate de cei doi fii ai unui om. „Fiul
său mai în vârstă” îi ilustrează pe cei aflați în rânduri pentru moștenirea
regală, aceștia fiind consacrați lui Dumnezeu și sunt născuți de spiritul său ca
fii ai săi spirituali. (1 Ioan 3: 1, 2) Fiul mai mic reprezintă o clasă în rânduri
pentru răscumpărare prin sângele jertfei de răscumpărare a lui Cristos. El îi
ilustrează doar pe aceștia care apar pe scenă în împlinirea pildei, și anume
pe aceia care devin „alte oi” ale Bunului Păstor și pe care le aduce în
tovărășie cu rămășița „turmei mici”. - Ioan 10:16 W 11/1

28 Mai

„Domnul ocrotește pe toți cei care-l iubesc, dar pe toți cei răi el îi va
distruge.” - Psalm 145:20.

Religia și statul, care aruncă pe martorii lui Iehova în foc pentru a le

distruge integritatea și demnitatea pentru viață veșnică, vor suferi
consecința cursului lor neevlavios. Ei vor fi distruși prin foc în bătălia de la
Armaghedon. Al cui curs aduce, deci, sfârșitul dorit? Oare cursul provocator
al lumii și cerințele ei totalitare, sau făcând așa din credincioșie față de
Dumnezeu și standardul său al dreptății? sau cursul conformări fără
fermitate la căile și cerințele lumii și ascultarea de om mai degrabă decât de
Dumnezeu și asta pentru a evita proba de foc? Cuvântul lui Dumnezeu arată
răspunsul drept. În curând, ocrotirea sa completă a rămășiței credincioase și
a însoțitorilor ei prin necazul Armaghedonului, și exprimarea distrugerii
persecutorii și opozanților acolo, va furniza un răspuns final și culminant. W
4/1

29 Mai

90
 „Ei gândesc aceasta ciudat că voi nu alergați împreună cu ei la același
exces de dezmăț, vorbindu-vă de rău.” - 1 Petru 4:4.

Celor cărora le place aprobarea și binecuvântarea lui Dumnezeu nu le

pasă de părerea și vorbirea calomnioasă a oamenilor lumești. Ei nu permit
ca o vorbire atât de abuzivă să-i abată de la a face voia lui Dumnezeu ca
servi și martorii săi. Ei poartă astfel de ocări pe care le-a purtat Cristos. Ar fi
dezastruos pentru creștinii, care au făcut sincer un legământ cu Domnul
Dumnezeu, să facă compromisuri cu această lume din orice motiv egoist și
să meargă pe căile vieții destrăbălate, a relațiilor ilegale, a conduitei imorale,
a orgiilor, a petrecerilor de jazz, a excesului băutură, fumat tutun etc. Aceia
care fac acest lucru devin victimele demonilor și vor fi distruși cu ei, pierind
ca un câine și o scroafă în murdăria lor. Ei sunt călcători de legăminte demni
de moarte. (2 Pet. 2: 20-22; Rom. 1: 31, 32) Ei aduc ocară asupra numelui lui
Iehova și arată nerecunoștință și dispreț față de mila sa și față de Lumea
Nouă. W 5/1

30 Mai

„Așa cum fiecare om a primit darul, chiar așa să servească unul altuia,
ca buni administratori ai grației de multe feluri a lui Dumnezeu.” - 1 Petru
4:10.

Importanța vremurilor îndeamnă la utilizarea generoasă a tuturor

talentelor, pregătirilor și echipamentelor cu care Iehova Dumnezeu și-a
înzestrat servii. Suntem administratori ai oricărui lucru pe care Domnul
Dumnezeu l-a pus în mâna noastră pentru a fi folosit în serviciul Lui; iar
această grație sau favoare pentru noi este arătată „în multe feluri”, diferind
la fiecare favorizat. Dacă am făcut o consacrare deplină a tot ceea ce suntem
și avem pentru Dumnezeul și Creatorul nostru, Iehova Dumnezeu așteaptă și
ne cere să ne folosim talentele, abilitățile și darurile în armonie cu scopul
său. Trebuie să „servim” de asemenea unul altuia, adică tuturor celor care
iau poziție de partea lui Iehova și a Împărăției sale prin Cristos. Făcând acest
lucru, ne dovedim „buni administratori” a ceea ce ne conferă bunătatea sa
iubitoare. - 1 Cor. 4: 2.
91
 31 Mai

„Nici domnind peste moștenirea lui Dumnezeu, ci fiind exemple pentru

turmă.” - 1 Petru 5:3.

Toți membrii turmei răspund în fața lui Dumnezeu Tatăl. Deci, de ce ar

trebui cineva care deține o funcție de serv într-o grupă să se comporte ca un
domn peste alții sau să încerce să-i facă pe alți creștini supușii și
subordonații lui? A face acest lucru înseamnă a încerca să uzurpăm poziția
lui Dumnezeu cu privire la turma sa. Rețineți clar că serviciul esențial și
fundamental al organizației Sale este de a fi martor al lui Iehova, ceea ce
înseamnă a fi un vestitor care îi proclamă numele și Împărăția Sa. Aceasta
este onoarea și privilegiul suficient pentru a ne bucura. Deci, bucurându-vă,
nu veți cere onoruri și servicii suplimentare de la colegi vestitori, deoarece îl
puteți reprezenta pe Domnul în orice sarcină suplimentară în mijlocul lor.
Atunci nu veți încerca să luați pentru voi ceea ce îi aparține lui Dumnezeu.
Cu toate acestea, dacă încercați să domniți sau să stăpâniți peste
moștenirea Lui, cu siguranță veți pierde totul și veți fi alungat de acolo la
timpul potrivit ca nedemn. W 6/1

1 Iunie

„Proclamați libertatea în toată țara.” - Levitic 25:10, Rotherham.

Orice opozant al lui Iehova și al voinței sale nu poate fi un adevărat

apărător al libertății. Marele adversar al lui Dumnezeu nu poate fi altceva
decât dușmanul libertății și trebuie să fie și este opresorul rău. Satan
Diavolul este zeul sclaviei. Orice efort de a fi independent de Iehova nu
aduce libertate absolută creaturii încăpățânate, ci înseamnă doar pierderea
libertății în robia Diavolului. O astfel de robie conduce spre întristare și
moarte. Adevărata libertate se bucură numai pe calea către viața veșnică.
Universul nu poate exista pentru totdeauna parte sclavă și parte liberă, ca în
prezent. Creația universală nu a fost niciodată menită să fie sclavă a
egoismului și a nedreptății. Cauza libertății va câștiga eternitatea păcii.
92
Libertatea este elementul potrivit în care pot trăi creaturile credincioase ale
lui Iehova. Cei care trăiesc și îl servesc pentru totdeauna trebuie să facă
acest lucru din propria lor alegere. W 9/1

2 Iunie

„Cine deci este acel administrator credincios și înțelept, pe care Domnul

său îl va face cârmuitor peste casa sa?” - Luca 12:42.

Adevăratul „administrator”, compania de servi sau societatea trebuie

să fie curățită de această lume și religia ei. Ea trebuie să fie dedicată în
întregime servirii lui Iehova, fiind compusă din creaturi consacrate lui,
exercitând credință deplină în Cuvântul său și servind altora adevărurile
biblice revelate pentru a-i zidi în „cea mai sfântă credință”. Servul trebuie să
fie compus din cei născuți din spiritul lui Dumnezeu pentru o moștenire
cerească, care caută mai întâi Împărăția. Ei trebuie să o vestească ca fiind
singura speranță a omenirii și, prin urmare, să zidească bunăvoința față de
acel guvern drept. Faptele fizice de la 1878 până la 1918 demonstrează că
micul trup consacrat de bărbați și femei născuți de spirit care serveau și îi
servesc lui Iehova și Împărăției sale împreună cu Societatea Turnul de
Veghere se potrivesc cu profeția despre serv. W 7/15

3 Iunie

„Eu am fost bucuros când ei mi-au spus, să mergem la casa lui Iehova.”
- Psalmi 122:1, A.R.V.

Cei care au tânjit după Dumnezeu și serviciul său activ, așa cum cerbul
tânjește după apele răcoritoare, s-au bucurat de invitație. „Să mergem la
casa lui Iehova”, strigă ei cu veselie. Pe măsură ce alții la aud strigătele și le
învață destinația, li se alătură. Nu lasă nici o afacere personală de acasă, sau
din afacerile seculare, să îi lege și să îi țină departe. Ei nu fac pe surzii și
privesc cu ochi egoişti oportunitățile lumești ale perioadei de pace și nu se
implică în politica, comerțul și religia reconstrucției postbelice. Ei și-au întors
fețele către Noul Ierusalim, spunând: „Eu fac acest lucru” și „noi mergem la
93
casa lui Iehova!” (Young) Ei își reînnoiesc cu nerăbdare și recunoștință
eforturile în serviciul Domnului de predicare a Împărăției. Ei fac din acest
lucru preocuparea principală și își aruncă frica de dușman în vânt. W 8/15

4 Iunie
„Eu mi-am luat viața în mână, și am mers împotriva copiilor lui Amon,
iar Iehova i-a dat în mâna mea.” - Judecători 12:3 Am. Rev. Ver.

Iefta nu și-a revendicat meritul, dar a atribuit salvarea și eliberarea lui

Iehova Dumnezeu și a vestit justificarea numelui Său. În mod asemănător,
Atotputernicul Dumnezeu i-a predat pe amoniții moderni în mâna Marelui
său Iefta și a organizației Teocratice de sub el. Nu există nici cea mai mică
șansă ca Teocrația și închinarea la Iehova să cedeze conducerii demonilor. În
acest timp din urmă, puterea religioasă totalitară a eșuat în conspirația de
de a-i înfrânge pe martorii lui Iehova. Prin credință, aceștia triumfă asupra
demonismului și își mențin integritatea față de Dumnezeu și continuă „fără
pată în ziua Domnului nostru Isus Cristos”. Partea vizibilă a organizației
Teocratice încă trăiește și este în mod intens activă, în ciuda opoziției lumii.
Grația lui Dumnezeu este suficientă pentru ei. W 1/1

5 Iunie

„Aceste lucruri vi le-am spus, ca voi să nu fiți supărați...oricine vă va

ucide gândește că el face serviciul lui Dumnezeu.” - Ioan 16:1,2.

Cei care caută calea celei mai mici împotriviri să plece acum. De acum
înainte nu va fi mai ușor să fii urmaș al lui Cristos Isus. El le-a dat discipolilor
săi un avertisment deplin în avans, că va veni vremea când cei care-i vor
ucide vor crede că au făcut un serviciu lui Dumnezeu făcând acest lucru. De
asemenea, Isus a dat un avertisment discipolilor săi în profeția sa despre
condițiile de la sfârșitul lumii; unde suntem acum. (Mat. 24.9) Organizația
lumească a trecut în totalitate la religie, care este demonism; și vor face
orice din imaginația demonilor pentru a-și menține religia, chiar și pentru a-i
ucide martorii lui Iehova. De ce ? Pentru că ei nu Îl cunosc pe Iehova
Dumnezeu, Tatăl, nici pe Fiul său, Cristos Isus Regele. Este foarte importantă
94
cunoașterea Tatălui, a scopului său și a chestiunii care îl implică pe El. W
3/15

6 Iunie

„În timp ce Isus stătea la masă în casa sa, mulți vameși și păcătoși
stăteau, de asemenea, împreună cu Isus.” - Marcu 2:15.

Multe cazuri sunt înregistrate despre cum Isus a fost în case private și
s-a ospătat, într-atâta încât religioșii au folosit asta ca o justificare pentru a-l
condamna. Roadele cursului de acțiune ale lui Isus printre oameni au
dovedit înțelepciunea cursului său. El nu avusese o casă a lui proprie; el nu
avusese bucătărie, bucătar sau alți servi. De asemenea, el a declarat:
„Lucrătorul este demn de plata sa.” Deci el acceptase aceste ospețe ca o
recompensă parțială pentru neprețuitul mesaj al Împărăției pe care el l-a
oferit gazdelor sale. Drept urmare contributorii avuseseră o parte în
sprijinirea lucrării lui evanghelice. Acceptarea lui Isus a unei invitații în casa
vameșului disprețuit a arătat că el nu era „mofturos” în legătură cu teritoriul
său fiindcă îi afecta reputația, potrivit cercurilor religioase. Dacă o casă
deschidea ușile la mesaj, Isus era dispus să intre. W 6/15

7 Iunie

„În zilele lui Noe, în timp ce o arcă se pregătea, în care câțiva, adică,
opt persoane, au fost trecute în siguranță prin apă. Și scufundarea, o
reprezentare a acesteia, ne salvează acum.” - 1 Petru 3:20,21, Diaglott.

Marea arcă antitipică pe care Dumnezeu l-a făcut pe Mai Marele Noe
să o construiască arată voința lui Dumnezeu. Fugiți la aceasta. Este
organizația Teocratică sub Isus Cristos, care domnește la dreapta lui
Dumnezeu, „îngeri, autorități și puteri fiindu-i supuse.” Asemenea îngerilor,
supuneți-vă Regelui lui Dumnezeu al Lumii Noi. Părăsiți „Babilonul”, această
lume, religia ei și domnia totalitară. Luați poziție de partea Domnitorului
Drept al Pământului. Botezați-vă pentru el, punându-vă sub Arca antitipică,
organizația în care Dumnezeu l-a făcut pe el Cap și Mai Marele Noe. După
95
aceea urmați-l, nelăsând ca amenințările și suferințele de dragul dreptății să
vă întoarcă. Păstrați-vă integritatea față de Dumnezeu. Astfel de curs „ne
salvează acum.” W 4/15

8 Iunie

„Încredeți-vă în Iehova pentru totdeauna, pentru că în Iah, Iehova este

o stâncă a veșniciilor.” - Isaia 26:4, Young.

„Stânca veșniciilor” denotă „putere veșnică”, de nemișcat, neobosită.

(Ver. Aut.) În „aceste zile din urmă” când pământul organizației vizibile a lui
Satan este mișcat și zguduit și oamenii se încred în adăpostul și protecția
altei „stânci”, Iehova Dumnezeu a adus în prim plan numele și organizația sa
veșnică ca poporul său să poată avea o Stâncă ce rămâne veșnic, de
nezdruncinat în care să se refugieze și să se creadă în siguranță în timpul
„marelui necaz”. În noua lor ordine globală lucrătorii nelegiuirii pot
prospera; ei pot în cele din urmă să se strângă în jurul nostru pentru a „ne
devora carnea”, totuși noi putem să ne încredem neclintiți pentru totdeauna
în Iehova. El „ne va pune pe o stâncă” inaccesibilă pentru dușmanii noștrii
însetați de sânge. „Binecuvântat să fie Iehova, Stânca mea, care îmi
instruiește mâinile pentru război, și degetele mele pentru bătălie.” - Psalm
92:7; 27:1,2,5; 144:1, A.R.V. W 10/1

9 Iunie

„Să punem deoparte orice greutate și păcatul care ne copleșește așa de

ușor și să alergăm cu răbdare.” - Evrei 12:1

La o parte, deci, cu orice greutate care ne încetinește înaintarea, care

ne poate obosi în cele din urmă și ne va duce la un popas mort, fără viață în
Lumea Nouă! Deci, la o parte cu „păcatul care ne copleșește așa de ușor”!
Acel păcatul este lipsa de credință, necredință, indiferență față de Cuvântul
lui Dumnezeu; pe scurt, religie! Acel păcat înconjoară acum întreaga lume
care se află în cel rău. Satan, Dumnezeul religiei și înșelătorii săi cer și promit
încă „mai multă religie” pentru „ordinea mondială” de după războiul total.
96
Pentru ca „celelalte oi” ale Domnului să poată fi eliberate de acea situație
cauzatoare de moarte, martorii lui Iehova trebuie să continue războiul
împotriva religiei și să continue să fie exemple curajoase de credință la fel ca
Isus și oamenii din vechime dinaintea lui. Exemplele de slăbiciune, oamenii
temători și ezitanţi în a se expune ca martori ai lui Iehova pentru toate
națiunile, nu-i pot întări pe alții să fie biruitori prin credință. W 8/1

10 Iunie

„Și s-a sculat și a venit la tatăl său. Dar pe când era el foarte departe,
tatăl său l-a văzut, i s-a făcut milă de el, a alergat... și l-a sărutat.” - Luca
15:20

Clasa „fiului risipitor” se ridică din praful lucrurilor lumești, uscate,

neprofitabile și nesusținătoare la declararea mesajului care vorbește despre
posibila viață pe pământ pentru totdeauna sub Împărăția lui Dumnezeu ca
copii ai săi. Ei își îndreaptă pașii către calea vieții. Cu pocăință vin la marele
Dătător de Viață, al cărui nume este declarat de martorii săi și al cărui munte
sau Împărăție a fost înălțat până la poziția de capitală peste întregul univers.
(Mic. 4: 1,2) Ei îl găsesc pe Tată veghetor și așteptându-i cu bunăvoință. El i-a
văzut în timp ce ei „erau încă departe” și a făcut ca profețiile să fie scrise cu
mult timp înainte, indicând venirea lor. În momentul în care profețiile se
împlinesc, Tatăl Iehova este de veghe și încurajează venirea lor printr-o
pregătire prealabilă. W 11/15

11 Iunie

„Supuneți-vă oricărei hotărâri a omului de dragul Domnului.” - 1 Petru

2:13

Petru a fost un astfel de om, nu un om al acestei lumi, dar unul din

organizaţia lui Iehova. El a recunoscut că Regele Isus Cristos era Capul numit
de Dumnezeu peste organizația Teocratică, și prin urmare, Regele era mai
înalt decât apostolul său, Petru. Fiind un apostol și, prin urmare, fiind
încredințat cu multe responsabilități, Petru era un „guvernator” împreună cu
97
alți apostoli în organizația Teocratică dar era în continuare suspus lui Cristos,
Regele. Apostolilor, ca „guvernatori”, le-a fost desemnată responsabilitatea
de a face sau de a crea porunci pentru buna orânduială, unitatea, edificarea
și armonia activității discipolilor Creștini credincioși, în concordanță cu Tatăl
ceresc. Alte traduceri redau „fiecare hotărâre a omului” cu „fiecare creație
omenească” sau „fiecare creatură umană”. Totuși, „hotărârea” la fel de bine
ca și lucrul ordinat este o creatură sau creație. Pentru a întocmi o astfel de
hotărâre Dumnezeu folosește oameni. W 2/1

12 Iunie

„Dar dacă faceți bine și suferiți și îndurați, acest lucru este plăcut lui
Dumnezeu. Fiindcă la aceasta ați fost chemați, pentru că și Cristos a suferit
pentru noi, lăsându-ne un exemplu, ca să urmați pașii lui.” - 1 Petru 2:20,21

Pur și simplu fi lovit de un angajator, sau de un stăpân, din cauza

faptului că este un angajat sau serv obligat, lipsit de apărare, care nu
recurge la dreptul civil, nu este acel lucru la care servul lui Iehova este
chemat să-l îndure cu îndelungă răbdare și fără să păcătuiască în schimb. O
astfel de suferință nu are nicio asemănare cu cea a lui Isus Cristos, care nu
era angajat de niciun stăpân pământesc și nu putea fi comparată de apostol
cu ceea ce a îndurat Salvatorul. Suferința la care sunt chemați toți urmașii
săi trebuie să fie aceeași, atât în cazul unui „serv în casă” supus unui stăpân
pământesc, cât și în cazul celui care își dedică tot timpul, asemenea lui Isus,
pentru a predica Cuvântului lui Dumnezeu. El a suferit de dragul Împărăției
lui Dumnezeu și a dreptății ei. W 2/15

13 Iunie

„Voi nu puteți bea cupa Domnului, și cupa dracilor: nu puteți să luaţi

parte la masa Domnului și la masa dracilor.” - 1 Corinteni 10:21.

Aceasta este masa Domnului la care rămășița unsă și însoțitorii lor

credincioși se strâng. Ei trebuie să vină curați de lumea Diavolului, sub
conducere demonică și îmbibată de demonism sau religie. Nu poate fi
98
încheiat parteneriat atât cu această lume cât și cu serviciul lui Dumnezeu,
deoarece ambele se împotrivesc unul altuia. De exemplu, rămășița prin
împărtășirea din emblemele Memorialului se împărtăşeşte din ceea ce este
pe masa Domnului, după cum preoții lui Israel din vechime se împărtășeau
din jertfele animale de pe altarului Domnului. (9:13) De aceea, înainte de
referirea la cupa binecuvântării și pâinea care este frântă, apostolul arată ce
trebuie să împlinească cineva înainte de împărtășirea din acestea, spunând:
„De aceea, preaiubiților, fugiți de idolatrie.” (10:14) Noi nu putem suferi cu
Domnul până la moarte și, de asemenea, să trăim în această lume, să o
servim și să o sprijinim. W 3/1

14 Iunie

„Adunarea lui Iuda cu...adunarea care a venit din Israel și străinii care
au venit din țara lui Israel și care locuiau în Iuda, s-au bucurat. Astfel a fost o
mare bucurie” - 2 Cronici 30:25,26.

O astfel de prosperitate a urmat adunării și o astfel de generozitate a

fost aprinsă în credincioși, încât a existat o supraabundență la templu și
regele Ezechia a aranjat distribuirea ordonată și regulată a surplusului între
servii credincioși ai templului. A urmat o acțiune de anvergură împotriva
religiei, iar mai târziu amenințarea asiriană și amenințarea cu atacul asupra
Ierusalimului au fost zădărnicite de un act judiciar al Iehova Dumnezeu
asupra invadatorilor. Pacea și prosperitatea Ierusalimului au continuat. Chiar
așa a fost de când Domnul a venit la templu în 1918, l-a curățat și a invitat
rămășița credincioasă la lucrarea templului. De asemenea, „străinii” cu bună
voință au venit la sărbătoare și s-au închinat lui Iehova. W 8/15

15 Iunie

„Ia seama la tine însuți, și la învățarea ta. Continuă în aceste lucruri.” -

1 Timotei 4:16 A.R.V.

Servii credincioși își cunosc însărcinarea de la Dumnezeu. Ei știu că

oricine rămâne în turma lui Dumnezeu trebuie să-și păstreze integritatea,
99
să-i dea lui Dumnezeu un mijloc de a răspunde celor ce-l batjocoresc și în a-
și dovedi dușmanul, Satan, un mincinos. Indiferent dacă servii marelui
Teocrat vor fi izolați sau într-o adunare, ei vor da întotdeauna exemple unul
celuilalt al devoțiunii credincioase față de Guvernul Teocratic. Vestitorul
Împărăției deține poziția cheie în organizația Domnului, deoarece vestitorul
este cel care îi cântă laude Celui Preaînalt. Tuturor vestitorilor care dau
dovadă în mod constant de zel și credincioșie și care pe lângă acestea au
abilități naturale li se pot acorda privilegii de serviciu relativ mai mari. Apoi,
Dumnezeu le cere mai mult, pentru că unuia căruia i s-a dat mult, cu atât
mai mult i se va cere. W 6/1

16 Iunie
„Fraților, timpul este scurt.” - 1 Corinteni 7:29.

„Restul timpului vostru în carne” este scurt. Este un timp suficient de

scurt, într-adevăr, de a-l dedica să trăiți „pentru voința lui Dumnezeu” și,
prin urmare, pentru a-l dovedi pe Diavol a fi un mincinos și un dumnezeu
fals, neavând putere care să vă îndepărteze de dragostea și servirea
singurului Dumnezeu adevărat. Orice judecată sănătoasă, precum și
iluminarea din Cuvântul lui Dumnezeu, arată că este urgent acum, înainte de
sfârșitul final la Armaghedon, să „răscumpărăm timpul [adică să-l cumpărăm
cu prețul lucrurilor neesențiale], deoarece zilele sunt rele”. „De aceea nu fiți
neînțelepți, ci înțelegeți care este voia Domnului”. (Efeseni 5: 16, 17) Cei
care nu „răscumpără timpul”, dar continuă să „trăiască restul timpului [lor]
în trup după pofta oamenilor” nu trăiesc pentru Lumea Nouă și nu vor avea
protecție divină pentru a supraviețui bătăliei de la Armaghedon și a vedea
„lumea viitoare”. Este destul de rău că ne-am răsfățat și am slujit păcatul în
trecut. - 1 Pet. 4: 1,2

17 Iunie

„Fiindcă Tatăl nu judecă pe nimeni, ci a încredințat toată judecata

Fiului,...și i-a dat de asemenea autoritate pentru a face judecată.” - Ioan
5:22,27

100
 Lui, Dumnezeu avea să-i încredințeze cu încredere judecata cerească
alături el însuși, împreună cu obligația acesteia, de a executa litera
judecăților și sentințelor divine față de oameni și îngeri. Toți iubitorii și cei
care fac dreptate pe pământ, cărora le este refuzată dreptatea de această
lume rea, ar putea și pot privi la judecătorul încercat și probat al lui Iehova,
pentru un proces echitabil și o decizie dreaptă. Judecătorul desemnat al lui
Iehova, Cristos Isus, pe pământ s-a dovedit a fi credincios în mod ireproșabil
și supus legii și hotărârilor Curții Supreme, Prea Înaltului Judecător și
Legiuitor. De aceea, Atotputernicul Dumnezeu l-a așezat la judecată. Iehova
este Judecătorul Suprem, iar Isus este Judecătorul Superior. Împreună, ei
alcătuiesc sau compun „Puterile înalte”, cărora toate sufletele vii trebuie să
fie supuse în dreptate. W 7/1

18 Iunie

„Acuzatorul fraților noștrii este aruncat jos, cel care-i acuza înaintea
Dumnezeului nostru zi și noapte.” - Apocalips 12:10

Pe ce baze sau raționamente i-ar acuza conducătorul diavolilor, Satan,

pe frații lui Cristos Isus înaintea lui Iehova Dumnezeu? Că Iehova nu poate
chema oameni din lume în serviciul Împărăției și, după aceea, să-i facă să
continue să umble cu credincioșie pe urmele lui Cristos sub ocară,
persecuție și opoziție din partea Diavolului și a organizației sale vizibile și
invizibile. Prin urmare, Diavolului trebuie să i se permită să facă încercarea și
să i se permită să atace integritatea urmașilor lui Cristos înaintea lui
Dumnezeu. Pentru a fi „conform cu imaginea Fiului său” frații lui Cristos Isus,
inclusiv rămășița fraților săi de astăzi, trebuie să fie supuși unor acuzații false
în timp ce sunt activi în serviciul lui Dumnezeu pe pământ, ascultând
poruncile lui Dumnezeu și exemplul lăsat de Isus. În timp ce trata acuzațiile
nefondate cu un dispreț tăcut, Isus a dat o mărturie neînfricată cu privire la
chestiunea principală, Împărăția. W 1/15

19 Iunie

101
 „Iubiților, nu fiți surprinși de focul din mijlocul vostru, ce se află între voi
pentru o probă, ca și cum un lucru ciudat s-a abătut peste voi.” - 1 Petru
4:12, Diaglott.

„Babilonul”, curva religioasă, va ajunge pe spatele creaturii de după

război. Apoi, ea va adăuga mai mult combustibil în foc și își va concentra
flăcările asupra celor care se închină lui Dumnezeu și îi vestesc numele și
domnia Lumii Noi. Martorii lui Iehova nu cred că este o perspectivă ciudată,
dar știu că dominația universală a lui Dumnezeu este chestiunea împotriva
căreia religia luptă. Ei știu că nu pot fi adevărații discipoli ai lui Cristos și să
scape de a fi încercați cu atenție în ceea ce privește poziția lor pentru
dominația de drept a lui Dumnezeu. Pe acest temei, trebuie să fie încercați
în mijlocul focurilor ocării, persecuției și pericolului morții violente, pentru a-
și putea dovedi cu credincioșie integritatea față de Dumnezeu. Până la
sfârșitul final, ei trebuie să suporte căldura acestei încercări aprinse și să fie
fără vină în justificarea numelui Său. W 5/15

20 Iunie

„Domnul acelui serv va veni într-o zi când el nu-l așteaptă, și la o oră pe

care el nu o știe, și îl va tăia în două și îi va rândui partea cu fățarnicii.” -
Matei 24:50,51.

Domnul, prin îngerii săi, îl scoate pe acel serv din organizația sa.
Domnul Isus la templu a făcut așa din și după 1918. În judecata templului, el
nu aprobă cursul lor nelegiuit și încăpățânat și nici nu le încredințează
„bunurile sale”, ci înlătură clasa servului răi din organizația sa vizibilă.
Judecătorul nu ezită să-i rânduiască acelui „serv rău” partea sa cu ipocriții și
invită acea clasă să se îndepărteze de el ca „lucrători ai nelegiuirii”. El îi
clasează cu ipocriții religioși. Ei fost prefigurați de Iuda și de prototipul său,
Ahitofel, sfătuitorul trădător al regelui David, care în cele din urmă s-a
spânzurat, iar ei formează o parte a „fiului pierzării”, apostatul „om al
păcatului”. - 2 Samuel 17:1-23. W 7/15

21 Iunie
102
 „Eu, de asemenea, voi vorbi despre mărturiile tale înaintea regilor, și nu
voi fi rușinat.” - Psalm 119:46.

Servii lui Iehova au poruncile sale cu privire la ce să facă în mod

continuu. Ei vor respecta poruncile Sale supreme. Ei l-au sfințit în inimile lor,
prin consacrare deplină față de el. Zilnic, în orice țară, sub orice legi umane,
ei vor fi gata și pregătiți să-și explice speranța pentru omenirea în starea ei
lipsită de speranță. Nici o legislație sau aranjament ale omului nu pot
modifica această obligație a oamenilor consacrați ai lui Dumnezeu. A declara
„ilegal”, sau a supune la obținerea taxei de licență pentru ceea ce El
poruncește creaturile sale devotate să facă, este o luptă împotriva lui
Dumnezeu; iar respectarea acestor rânduieli omenești duce la distrugere.
Atunci când sunt conduși în instanțe din cauza ignorării a astfel de
ordonanțe ca nefiind aplicabile pentru ei, ei nu se vor considera vinovați de
neascultare criminală. În instanță, ei vor asculta porunca lui Dumnezeu și vor
fi gata să-și apere speranța și poziția de martor. W 4/1

22 Iunie

„Noi nu luptăm împotriva cărnii și sângelui, ci împotriva principatelor,

împotriva puterilor, împotriva conducătorilor întunericului acestei lumi,
împotriva spiritelor rele din locurile cerești.” - Efeseni 6:12, marginal.

Ordinea umană propusă după războiul total nu poate fi liberă; nu cu

spirite rele mai sus decât oamenii și care manevrează toate națiunile în
opoziție cu Iehova și cu guvernul drept al Fiului său. Satan și toți îngerii săi
răi știu bine că în scurt timp se vor confrunta cu o luptă finală cu organizația
victorioasă a lui Dumnezeu și a Regelui său, care i-au aruncat din ceruri. Prin
urmare, ei sunt hotărâți să organizeze un dispozitiv al întregii omeniri
împotriva lui Dumnezeu. Acest lucru va permite greu, nu, nu permite deloc
libertatea reală. Toți oamenii care nu sunt eliberați de organizația lui Satan și
care nu îndură cu fermitate pentru eliberarea din această organizație, vor fi
înregimentați de partea dușmanului lui Iehova și a Lumii Noi a dreptății. W
9/1

103
 23 Iunie

„Toată scriptura, inspirată divin, este într-adevăr folositoare pentru

învățare, pentru convingere.” - 2 Timotei 3:16, Diaglott.

Scriind un astfel de sfat tânărului Timotei, Pavel l-a îndemnat:

„Continuă în lucrurile pe care le-ai învățat și de care ai fost asigurat, știind de
la cine le-ai învățat; și că din copilărie ai cunoscut sfintele Scripturi.” Tatăl lui
Timotei era grec, dar mama lui și mama ei erau evreice. Acest lucru atrage
atenția asupra faptului că părinții evrei și toți bărbații și femeile credinței și-
au învățat copiii încă de mici să respecte Cuvântul lui Dumnezeu. Obiceiul
era să-l înveți pe copil Biblia cel puțin de la vârsta de cinci ani. Manualul de
instruire al lui Iehova este Cuvântul său consemnat, Biblia sacră. Este Marea
Carte a Libertății. Nu este cartea unui om; nu sunt revărsările gândirii ale
celor treizeci sau mai mulți bărbați care au scris Biblia. Ea a fost inspirată
direct de Domnul Dumnezeu. W 9/15

24 Iunie

„Pentru că tu ai făcut lucruri minunate; sfaturile tale din vechime sunt

credincioșie și adevăr.” - Isaia 25:1

Într-adevăr, de când Mesagerul Domnului a venit la templu în 1918,

Iehova Dumnezeu a făcut un lucru minunat prin faptul că a adus la activitate
reînviată în serviciul Său public pe rămășița credincioasă a martorilor săi, pe
care religioșii și-au închipuit că au zdrobit-o pentru totdeauna în timpul
Primului Război Mondial. Uimirea unor astfel de dușmani a fost cu adevărat
grozavă. Rămășița eliberată nu a atribuit salvarea și restaurarea lor
oamenilor, ca eliberatori, indiferent că sunt politicieni sau judecători,. Ei au
atribuit-o Dumnezeului Atotputernic, care își arătase prin aceasta aprobarea
și alegerea lor ca „poporul său pentru numele său”, martorii săi. Deci au
spus: „0 Iehova, Dumnezeul meu ești tu, eu te înalț, eu îți mărturisesc
numele”. (Isaia 25:1, Young) Nu le era rușine să-l recunoască public pe
Iehova înaintea oamenilor ca Dumnezeul lor. Ei au acceptat cu bucurie să
declare numele său. W 10/15
104
 25 Iunie

„Dacă poporul tău merge la bătălie...oriunde îl vei trimite, și se vor

ruga Domnului...atunci ascultă din cer rugăciunea lor.” – 1 Regi 8:44,45.

Noi putem fi în mijlocul lupei pentru libertatea Creștină, într-o sală de

judecată, înaintea magistratului poliției, sau în prezența unei gloate strânse
a religioşilor demonizați. Dar atunci veghind la rugăciune și comunicând fără
discurs vorbit cu Ajutorul nostru din înălţime, noi putem obține sprijinul
dorit, la fel cum a făcut regele Iehosafat sub asaltul sirienilor; și la fel cum a
făcut regele Asa când a confruntat o oștire de un milion de Etiopieni.(1 Regi
22:32,33; 2 Cronici 14:9-13) Servii Domnului ar trebui să fie atenți la astfel
de urgențe și să fie alerți și imediat să-și exercite privilegiul față de El, pentru
menținerea cauzei sale. Apostolul a arătat ce este necesar pentru succesul
luptei, pe lângă luarea armurii de apărare și „sabia spiritului” pentru
ofensivă, când spune: „rugați-vă întotdeauna cu toată rugăciunea.” Noi nu
putem continua fără să cerem ajutorul divin. W 12/15

26 Iunie

„Cel mai tânăr dintre ei i-a spus tatălui său, Tată, dă-mi partea de
bunuri care îmi revine.” – Luca 15:12.

Ideea de a se concentra în întregime serviciului lui Dumnezeu dintr-o

iubire simplă a dreptății și părăsirea bucuriei nelimitate a bunurilor
pământești până după Armaghedon și distrugerea lumii nedrepte a lui
Satan, nu a atras pe clasa „fiului mai mic”. Prin cursul lor de acțiune față de
vestirea vastă a mesajului Împărăției, ei de fapt au cerut Dătătorului de viață
Iehova partea lor pământească acum, să se bucure de ea din plin în timpul
acestei lumi vechi și să ia orice mila și grația lui Dumnezeu le putea oferi sub
Împărăție. Ei nu au avut apreciere la fel ca oamenii credincioși din vechime,
care, fără nici o speranță cerească, l-au servit pe Dumnezeu pur și simplu, pe

105
deplin și fără a da înapoi sau compromis în această viață prezentă de dragul
dreptății, deoarece a fost drept față de Dumnezeu. W 11/1

27 Iunie

„Și Eu le voi da viață veșnică.” – Ioan 10:28

Datorită credincioșiei în ducerea la bun sfârșit al legământului

supunerii și a perseverenței integrității lor, „alte oi” ale Domnului vor fi
ocrotite în tot timpul Armaghedonului și rămân pe pământ pentru
totdeauna în pace și prosperitate. Până la sfârșitul Armaghedonului ei țin
tare la integritatea lor sub necaz și persecuție din partea dușmanului, care
se silește să întoarcă întreaga omenire departe de Dumnezeu. După ce au
privit la maiestatea, puterea și gloria lui Iehova manifestată la Armaghedon,
și după ce au supraviețuit măreței catastrofe a tuturor timpurilor, ele vor
continua să-și demonstreze integritatea sub cele mai binecuvântate condiții,
fiind credincioase tot timpul după Armaghedon, chiar așa cum ele au fost
întotdeauna înainte de acesta. Ceea ce speră să obțină aceste „alte oi” este
viața, deoarece viața este ceea ce dorește fiecare creatură cu minte
înţeleaptă. Viața fără sfârșit sub Guvernul Drept al lui Dumnezeu și sub
domnia Regelui, Cristos Isus, va fi marea lor binecuvântare. W 6/1

28 Iunie

„Voi nu sunteți din lume, căci eu v-am ales din lume, de aceea lumea vă
urăște.” – Ioan 15:19

Datorită unității minții, a scopului și devotamentului pentru Împărăţie,

datorită păstrării integrității față de Dumnezeu și a arătării interesului
exclusiv în justificarea numelui Său, lumea urăște discipolii, sau „ramurile”
„Viței”. Luând un curs contrar celui trasat de lume, ei nu pot scăpa să nu fie
urâți de organizația Diavolului. Deoarece o persoană este una cu lumea și
sprijină religia, politica și comerțul ei, lumea îl va iubi ca pe unul care îi
aparține. Dar când persoana își stabilește standarde mai înalte decât
standardele acestei lumi egoiste și pune pe Dumnezeu mai presus decât
106
statul, și iese și lucrează în interesul Împărăției lui Dumnezeu și a dreptății
acesteia, luptă pentru Lumea Nouă și interesele ei, atunci el este urât de
organizaţia lumii vechi, chiar așa cum și Cristos Isus a fost urât de lume. W
3/15
29 Iunie

„Să fie în voi această minte, care era și în Isus Cristos...el s-a umilit.” –
Filipeni 2:5,8.

Fiul unic născut al lui Dumnezeu, fiind ceresc și spirit, era în „formă de
Dumnezeu”; totuși el nu a urmat cursul lui Satan și să încerce să se facă pe
sine egal cu Dumnezeu și să înhațe dominația universală din mâinile Tatălui.
El s-a supus cu bucurie dominației și voinței celui Suprem. Înarmarea cu
această minte a lui Cristos ne va ajuta să înfrângem pe Satan, lumea sa și
puterea lor de a ne amăgi, de a ne speria sau de a ne asupri în păcatul ne
loialităţii și insubordonării față de Dumnezeu. Să știți acest lucru, că
integritatea și păstrarea legământului față de Dumnezeu, pentru a-i face
voia cu credincioșie până la sfârșit, nu pot fi susținute fără suferință, atâta
timp cât această lume rămâne, și în special acum în „timpul sfârșitului.”
Mintea lui Cristos este este una a hotărârii credincioase de a se dovedi
statornic și credincios față de Dumnezeu în timp ce lumea Diavolului
continuă să-i provoace suferințele care Dumnezeu le permite. W 5/1

30 Iunie

„Credeți profeții săi.” – 2 Cronici 20:20

Adevăratul Cristos a avertizat în mod profetic despre venirea

oamenilor, în special despre organizațiile oamenilor care încearcă să meargă
înaintea Fiului lui Dumnezeu. Aceștia se oferă pe sine ca înlocuitori pentru
Isus, ca și cum ar fi deplin calificați și competenți să împlinească profețiile
despre lumea nouă, și astfel încearcă să anticipeze lucrarea reală a lui
Cristos, Regele. Ei spun, Dumnezeu îi ajută pe cei ce se ajută singuri, și așa ei
încearcă să pună deoparte pe Cristos Isus și domnia sa de o mie de ani ca
inutilă. Ei revendică că oamenii, cu ajutorul religiei, sunt capabili să creeze cu
107
propriile lor mâini o lume care va fi potrivită pentru nevoile oamenilor și
plăcută. Care profeții le veți crede, ale lor sau cele ale lui Iehova Dumnezeu?
Puneți-vă credința în Cuvântul Său infailibil și siliți-vă să ascultați și să urmați
Cuvântul său, mai degrabă decât al omului. Acesta este apărarea voastră
împotriva înșelăciunii lumii. Nici o constrângere lumească să nu reușească să
vă frângă credința. W 4/1

1 Iulie

„Timpul trecut al vieții noastre poate fi îndeajuns pentru noi că am

lucrat voia păgânilor, când umblam în desfrânare, pofte, exces de vin.” – 1
Petru 4.3

Fiind scoși dintre naţiunile păgâne prin jertfa răscumpărătoare a Fiului

lui Dumnezeu, este complet nepotrivit pentru poporul de legământ al lui
Dumnezeu să mai meargă pe calea națiunilor, conform cu tradițiile
națiunilor din lumea condamnată. Proba este a credinței în Cuvântul lui
Dumnezeu și al devotamentului și credincioșiei față de Împărăția și
dreptatea acesteia. Toți creștini mărturisiți și persoanele cu bună voință
trebuie să dovedească acum că, fie trăiesc pentru acea epocă de după
război, înșelătoare și de scurtă durată, fie trăiesc pentru dreapta Lume Nouă
a succesului nesfârșit. Timpul trecut din viețile creștinilor este suficient
pentru ei că au lucrat voia națiunilor, mergând pe cale majorității lumii.
Astfel, de ce să mai petreacă timp pentru a se răni pe sine? W 5/1

2 Iulie

„Fiul său mai mare era pe câmp: și după ce a venit și s-a apropiat de
casă, el a auzit muzică și jocuri...și a întrebat ce înseamnă aceste lucruri.” –
Luca 15:25,26

Fără a ține seama de lipsa de discernământ a unora, și încetineala lor în

înțelegere, Iehova Dumnezeu a mers înainte cu pregătirea „sărbătorii
lucrurilor grase” pentru toate popoarele. El nu avut nevoie mai întâi să
consulte sau să anunțe pe servii săi consacrați, sau să ia în considerare
108
obiecțiile, înainte ca să înainteze în continuarea scopurilor sale grațioase. El
acționează conform voinței sale. În anul 1935 a început bucuria și veselia în
folosul clasei „fiului risipitor”. De atunci, mai multe lucruri au fost
descoperite din Biblie în legătură cu această clasă pământească decât
despre alții care pot câștiga viață veșnică pe pământ. Astfel, cei din clasa
„fiului mai mare”, ca și cum ar fi fost lenți să scape de ideile vechi și
incorecte, au fost obligați să întrebe despre bucuria servilor lui Iehova, în
special publicațiile TURNULUI DE VEGHERE, despre motivul bucuriei
rămășiței credincioase a Tatălui. W 11/15

3 Iulie

„Atunci Iefta a strâns la un loc toți bărbații din Gilead, și a luptat cu

Efraim: și bărbații din Gilead au lovit pe Efraim.” - Judecători 12:4

Mărețul Iefta, Cristos Isus, de asemenea, a acceptat provocarea și a

strâns pe apărătorii Teocrației la un loc. Împotrivirea „servului rău” efraimit,
în încercarea de a dezmembra organizația Teocratică, obligă pe rămășița
credincioasă și pe însoțitorii ei să se strângă și mai aproape și, de asemenea,
să aducă și mai mulți vestitori pentru vestirea numelui și Împărăției lui
Dumnezeu. Ei nu se angajează în discuții sau dezbateri directe cu „servul
rău” în vreo publicație. În spiritul Domnului și cu mijloacele de care el s-a
îngrijit, ei luptă împotriva eforturilor distructive și de subminare ale
companiei „omului păcatului.” Lupta astăzi pentru serviciul unit al lui Iehova
în închinarea la el nu este purtată cu arme carnale. Este dusă cu
instrumentele adevărului despre Guvernul Teocratic și domnia acestuia. W
1/1

4 Iulie

„Servii din casă să fie supuși cu toată teama față de stăpânii lor.” - 1
Petru 2:18, Diaglott.

Aceasta nu este o teamă de a face lucrurile lui Dumnezeu, ci o teamă în

ce privește legăturile lor de muncă. Nu este o teamă care i-ar face pe servi
109
să eșueze sau să refuze să predice evanghelia în afara orelor de muncă sau
„când sunt liberi” sau chiar când circumstanțele de la muncă o permit; nici
n-ar trebui să-i sperie ca să tacă. Deci „a fi supuși față de stăpâni cu toată
teama” înseamnă a recunoaște care este poziția angajatorului și, prin
urmare ceea ce i se cuvine, a împlini toate cerințele și reglementările
potrivite, și a oferi serviciul eficient. Făcând așa, muncitorul nu-și va atrage
displăcerea angajatorului cu privire la munca făcută. De o astfel de
displăcere este cea de care servul ar trebui să se teamă. Servul este atent ca
stăpânul căruia îi datorează serviciul să nu sufere pierdere, sau pagubă, din
cauza eșecului sau a eficienței necorespunzătoare din partea sa. W 2/15

5 Iulie

„Acum fugi de dorințele tinereții.” - 2 Timotei 2:22 Diaglott

O persoană într-un legământ cu Dumnezeu, prin consacrare, nu mai

poate copia căile lumii și să se scufunde în imoralitățile acestei lumi, prin
îngăduința de sine și căutare de plăceri, cu indiferență față de Împărăția lui
Dumnezeu. Acest lucru ar fi timp pierdut, folosirea greșită a capacităților
sale pentru a servi Domnului, consumarea energiei sale în mod dăunător
pentru sine și pentru alții, ducerea sa într-o robie a păcatului imposibil de
rupt și sub puterea demonilor. Deci va fi în opoziție cu împlinirea solemnă a
consacrării sale și va rezulta în eșecul său de a face voia lui Dumnezeu și în
necredincioșie față de El. Astfel de curs aduce mare ocară pe numele lui
Dumnezeu. Acesta sprijină provocarea Diavolului, și se termină cu
distrugerea veșnică a călcătorului de legământ, cel mai târziu la
Armaghedon. Pentru onoarea numelui lui Dumnezeu și pentru propriul
vostru folos veșnic, feriți-vă chiar de la început de un astfel de curs și cu
devotament din toată inima rămâneți credincioși lui Dumnezeu și domniei
sale Drepte. W 4/15

6 Iulie

„Iehova, tu vei rândui pacea pentru noi; pentru că tu, de asemenea, ai

lucrat toate lucrările noastre pentru noi.” - Isaia 26:12, A.R.V.
110
 Dumnezeu este cel care lucrează în mijlocul poporului său atât pentru
voința, cât și pentru înfăptuirea dorinței sale bune. El a împlinit, până acum
pentru ei, toate rezultatele. Lui trebuie să i se acorde tot meritul pentru
succesul, progresul și prosperitatea lucrării martorilor de până acum și a
celei care va atinge punctul culminant al „lucrării lui ciudată” în viitorul
apropiat. Dacă El nu ar fi „lucrat toate lucrările noastre pentru noi”, această
organizație vizibilă și lucrarea ei ar fi ajuns la nimic în acel an crucial, 1940.
Dar oamenii nu o pot răsturna, deoarece în realitate luptă împotriva lui
Dumnezeu încercând să facă acest lucru. Atotputernicul Dumnezeu a rânduit
pacea sau prosperitatea și realizarea succesului pentru rămășița sa unsă și
„alte oi”. Așa trebuie să fie pentru cei care rezistă până la sfârșitul lucrării.
Războiul Armaghedonului este rânduit pentru cei răi, cu distrugerea tuturor
lucrărilor lor. W 10/1

7 Iulie

„El a privit în sus, l-a văzut și i-a zis: Zaheu, grăbește-te și coboară;
fiindcă astăzi eu trebuie să rămân în casa ta.” - Luca 19:5

Pentru cei neinformați acest lucru poate suna asemenea culmei de

obrăznicie și indecență din parte lui Isus, echivalentul cu a se invita singur
într-o casă străină și la masa de care Zaheu s-a îngrijit pentru Isus. Totuși,
situația nu era așa. Isus, în lucrarea sa regulată din casă în casă, se apropia
de ușă și își anunța prezența, fără invitație prealabilă. După aceea el se
prezenta, sau mai degrabă își prezenta misiunea și se oferea să intre și să
ofere instruire Biblică. (Luca 10:1-5) Deci Isus nu făcea altceva decât să-i
spună lui Zaheu că propusese să-i facă o vizită acasă și propunerea să-i ofere
lui și casei lui o mărturie despre Împărăție, dacă el dorea. Dacă Zaheu nu
dorea să-l lase pe Isus înăuntru pentru a oferi mesajul, era dreptul lui să
refuze primirea lui Isus. W 6/15

8 Iulie

111
 „În ceea ce privește străinul, ...dacă ei vin și se roagă în această casă;
atunci tu ascultă.” - 2 Cronici 6:32,33.

Din timpul lui Moise până la Cristos, cei cărora Dumnezeu le

recunoștea rugăciunile erau membrii credincioși din poporul său ales Israel.
Ei erau în relație cu el prin legământul legii prin Moise. Astfel ei erau
persoane cu obligații de legământ cu Dumnezeu, și care se străduiau să fie
credincioși legământului. Oricine era din altă țară, străin față de națiune și în
afara acestui legământ, trebuia să se apropie de Dumnezeu prin poporul său
organizat și prin metoda de închinare pe care El o ordinase în legătură cu
templul său. Numai astfel puteau găsi străinii vreo favoare de la Dumnezeu
și vreun răspuns la rugăciune. Astfel de îngrijire pentru „străin” trebuia să fie
mângâiere pentru cei care se simțeau depărtați de El și nefamiliarizați cu el,
dar care sunt acum înclinați să „caute pe Domnul, dacă, ar putea cumva să îl
caute bâjbâind și să îl găsească.” - Fapte 17:27. W 12/1

9 Iulie

„Aceasta să faceți în amintirea mea.” - Luca 22:19

Încercarea „orei ispitei” este peste lume. Cine o poate îndura fără
cusur în ochii lui Dumnezeu? (Apocalips 3:10) Chestiunea dominației
universale trebuie acum decisă între Teocrația lui Iehova prin Regele său
Cristos Isus și, de partea opoziției, organizația lui Satan, cu religia, politica și
comerțul ei. Prin urmare, ispita este permisă pentru a demonstra
integritatea credincioșilor față de Iehova în calitate de Teocrat și Conducător
universal și față de Împărăția sa sub Cristos. Cina Domnului a fost pregătită
special pentru a ajuta credincioșii să obțină victoria în mijlocul ispitei; Cum?
Ținându-și inima și mintea îndreptate spre Iehova și Regele său, Cristos Isus,
și amintindu-le cum el a îndurat cu credincioșie și a îndeplinit perfect
cerințele Împărăției. De aceea, Isus, după înmânarea emblemelor
Memorialului, a spus cuvintele de mai sus. W 3/1

10 Iulie

112
 „Bucurați-vă, deși acum, pentru un timp, dacă este nevoie, sunteți
întristați prin diverse ispitiri, pentru ca încercarea credinței voastre, ...deși
este încercată cu foc, să fie găsită pentru laudă.” - 1 Petru 1:6,7

Acesta este timpul cuvenit pentru bucurie, pentru că acum este

„timpul din urmă” a domniei lui Satan. Apăsarea datorată încercărilor nu ar
trebui să strivească spiritul bucuriei; căci mijloacele sigure de eliberare și
salvare sunt la aproape, Teocrația lui Iehova. Departe de oricine să se înșele
acum. S-ar putea aștepta ca Satan să mărească proba de foc, la fel ca
încălzirea cuptorului, de șapte ori mai fierbinte pentru cei trei martori ai lui
Iehova care au refuzat să se plece în fața imaginii de aur a regelui
Nebucadnețar atunci când cânta trupa. Dar la fel ca atunci, la fel și acum Fiul
lui Dumnezeu a venit la templu și este cu cei „aleși” aprobați și cu însoțitorii
lor în cuptorul aprins. El va învinge puterea mistuitoare a flăcărilor
persecuției aprinse și va ocroti pe credincioșii și îi va aduce în serviciu. W 4/1

11 Iulie

„Ca străini și călători, abțineți-vă de la dorințele cărnii, care se

războiesc împotriva sufletului.” – 1 Petru 2:11

Ambasadorii și reprezentanții Lumii Noi și ai Guvernului ei, deși sunt în

această lume care nu s-a sfârșit cu totul, sunt doar „străini și călători”
printre neamurile sau națiunile lumii. Loialitatea lor este pentru Teocrație,
„Cetatea Sfântă”, Noul Ierusalim care vine jos de la Dumnezeu din cer. Deci,
rămășița și nu mai puțin însoțitorii lor cu bună voință, care se pun sub
același Guvern ceresc, sunt supușii conducerii Teocratice, oriunde ar fi ei pe
pământ. Fiind „străini și călători” nu înseamnă că ei sunt nelegiuiţi și
anarhiști față de guvernele și legile acestei lumi. Dumnezeul lor, Iehova, nu
este autorul anarhiei și al dezordinii. Fiind străini, înseamnă că ei sunt legați
de GUVERNUL SUPERIOR și legea lui și trebuie să fie supuși în primul rând
Stăpânirilor Înalte. W 2/1

12 Iulie
113
 „Pentru acest scop a fost evanghelia predicată chiar și la cei morți, ca
ei să potă fi într-adevăr judecați conform oamenilor în carne, dar să trăiască
pentru Dumnezeu în spirit.” – 1 Petru 4:6 A.R.V..

Când Isus a fost judecat în mod greșit, prezentat într-o lumină falsă și
făcut să sufere „în carne, „el nu a amenințat”; dar s-a supus celui care judecă
cu dreptate.” (2 Petru 2:23) Așa martorii lui Iehova se înarmează cu aceiași
minte și nu le pasă că judecata întregii lumi este împotriva lor. Ei știu că
„trăiesc pentru Dumnezeu in spirit.” În nevoia lor ei „cheamă pe Tatăl, care
judecă fără părtinire conform cu lucrarea fiecăruia” (1 Petru 1:17) Spiritul
sau puterea sfântă a lui Dumnezeu lucrează împreună cu ei și împlineşte
voia sa prin ei. Fii lui Dumnezeu fac lucrarea sa prin puterea și ajutorul
spiritului său. Lucrarea lor este lucrare poruncită de marele Spirit, Iehova. El
i-a născut prin spiritul său. W 5/1

13 Iulie

„Pentru totdeauna cuvântul tău este stabilit în ceruri, O Iehova.” -

Psalm 119:89 A.R.V.

Cuvântul scris al lui Dumnezeu astăzi este complet. El a fost complet

încă de la moartea ultimului sau al celui ma bătrân apostol al lui Cristos,
anume, Ioan, la sfârșitul primului secol d. Ch. Iehova este Creatorul,
Compilatorul și Dătătorul Bibliei. Nici un om sau grup de omeni nu poate în
mod corect și pe drept să susțină o astfel de legătură față de această carte
sfântă. Dacă oamenii sau organizațiile religioase au fost creatorii ei, făcătorii
și compilatorii, ea n-ar fi fost o carte inspirată și infailibilă; dar ar fi fost plină
de erori religioase și tradiții ale oamenilor și a demonismului. Sub eforturile
drăcești făcute de-a lungul secolelor până acum pentru distrugerea Bibliei ea
ar fi pierit cu mult timp în urmă. Presupușii distrugători ai Biblie au eșuat să
o reducă la nimic, deoarece Dumnezeu este ocrotitorul și creatorul ei. El
este inspiratorul ei. – 2 Timotei 3:16 W 7/1

14 Iulie
114
 „Dușmanul vostru Diavolul, ca un leu care răcnește, dă târcoale,
căutând pe cine să înghită.”- 1 Petru 5:8, Young

Dușmanul a susținut că Iehova nu poate pune pe pământ oameni care-

și vor păstra integritatea sub apăsare. Această acuzare a fost acuzată din
nou și din nou. Deși dovedit fals de alții, aceasta nu confirmă susținerea că
Diavolul nu te poate prinde. Marele pericol pentru creștin astăzi este de a fi
devorat, înghițit și prins de un adversar asemănător leului. El lucrează într-o
manieră foarte șireată. Uneori pentru creștini propozițiile sunt prezentate
ca, la suprafață, să nu pară să-i îndepărteze de la loialitatea față de
Împărăție și privilegiul de a-i servi. După aceea, înainte ca ei să știe,
libertatea le este răpită. Astfel, deoarece o persoană nu a fost vigilentă și
zeloasă pentru interesele Împărăției, dar a fost neserioasă și condusă de
dorințele egoiste și plăcerile din această viață pe căi greșite, o astfel de
persoană poare fi devorată sau înghițită de organizația lacomă a lui Satan. W
6/1

15 Iulie

„Dar niciunul dintre voi să nu sufere ca un ucigaș, sau ca un hoț sau ca

un făcător de rele, sau ca unul care se amestecă în treburile altor oameni.” –
1 Petru 4:15.

Deși acuzat ca făcător de rele, oamenii lui Dumnezeu nu trebuie de

fapt să fie așa, dacă ei doresc aprobarea Sa. Ei nu au timp să se întrebuințeze
greşit prin amestecul în controverse, politici și alte afaceri ale acestei lumi,
sau în problemele private ale persoanelor. Chestiunea care care cere mai
întâi timpul și atenția lor este chestiunea Împărăției lui Dumnezeu,
„chestiunea Tatălui meu”, și acest singur lucru ei trebuie să-l facă. Ei nu sunt
numiți să fie „inspectori în treburile altor oameni”, „băgăreți în treburile
altor oameni,” asemenea poliţiştilor. (Young; Rotherham) Ei cercetează
propriile responsabilități față de Domnul, cu sârguință se specializează în
acestea, și nu se amestecă în îndeplinirea sarcinilor desemnate altcuiva. W
5/15
115
 16 Iulie

„Tu vei supune pompa străinilor precum căldura dintr-un deșert,

căldura împreună cu umbra unui nor, cântecul tiranilor va deveni slab.” –
Isaia 25:5, Roterherham

Demonstrația gălăgioasă cu care tiranii babilonici și-au început

campania de război împotriva martorilor lui Iehova este redusă la un
murmur al dezamăgirii amare, așa cum lupta lor împotriva lui Dumnezeu
ajunge la nimic. Drept urmare, datorită statorniciei poporului Său, împreună
cu înfrângerea persecuției teribile, nu este ocazia pentru mulțimea
intolerantă a tiranilor religios totalitari să cânte triumfător. Și când „cetatea
națiunilor tiranice” a securității lor colective este zidită după războiul total,
la fel ca cetatea și turnul din Babel, cântecul de laudă al ziditorilor și al
admiratorilor ei va fi umilit într-un „timp scurt” și va deveni slab, pe măsură
ce bătălia din această zi a Atotputernicului Dumnezeu amenință distrugerea
acestei cetăți. Ea niciodată nu va fi o cetate liberă, sfântă. W 10/1

17 Iulie

„Spiritul și mireasa zic, Vino.” - Apocalips 22:17

Marea campanie de educație gratuită a oamenilor cu bunăvoință a

început! Ea specializează în ce este esențial pentru viață veșnică în Lumea
Nouă. Nimic nu o poate opri până când cei care sunt astfel educați
promovează în Lumea Nouă. De cec nu? Deoarece marele Spirit este în
spatele acestei campanii. Toți cei cu bună voință pot lua parte liberi la
singura educație care contează. Singurul cost pentru ei este timpul și efortul
de a studia adevărurile publicate prin organizația vizibilă a lui Dumnezeu,
angajată în lucrarea Elisei. Binecuvântați sunt aceia care aud adevărul cu
urechi care aud și care, după aceea, discern că scopul real al adevărului este
de ai conduce să se consacre complet lui Iehova și serviciului său. Astfel sunt
binecuvântați cu parte bucuroasă în campania de educație a Împărăției
acum înainte ca sfârșitul final să vină asupra lumii. Acest serviciu educațional
116
va continua până atunci. Ea este hotărâtă să cauzeze o divizare completă
printre oameni, ca atunci când Elisei a traversat Iordanul. W 9/15.

18 Iulie

„Voi...ați fost chemați pentru libertate, dar să nu folosiți libertatea

voastră ca o ocazie pentru carne, ci prin iubire serviți unul altuia.” – Galateni
5:13, A.R.V.

Frații vor ține tare la libertatea lor în Cristos și o vor folosi pentru a
arăta iubire pentru ale sale „alte oi” care au fost împrăștiate de păstorii
religiilor organizate. Ei se vor supune poruncii lui Dumnezeu să meargă în
continuare și să ducă hrana spirituală la aceste oi flămânde și să le arate
calea de scăpare din religie spre bunăstare și prosperitate sub organizația sa
Teocratică. Nu a mai rămas timp pentru a lupta unul cu altul, să se muște și
să se devoreze unul pe altul în lipsă de unitate, pentru că aceasta este un
mod de a se devora unul pe altul așa cum Satan, Diavolul, ar dori să facem.
În mod voluntar noi trebuie să stingem toate lucrurile egoiste ce ne
preocupă, și uniți în cauză comună împotriva dușmanului, să facem așa
pentru înaintarea intereselor Împărăției împotriva agresiunilor oamenilor
controlați de demoni. W 9/1

19 Iulie

„Și națiunile celor salvați vor umbla în lumina ei: ... ei vor aduce gloria
și onoarea națiunilor în ea.” – Apocalips 21:24,26.

Din 1918 „alte oi” ale Domnului, „străinii” cu bunăvoință, aud invitația
din lumea întreagă să se adune și să dea ascultare Noului Ierusalim,
Teocrația. Ei răspund invitației în număr mare. Rămășița sub Isus Cristos a
luat conducerea pe calea înaltă ce duce către Împărăție, iar „alte oi” aud
vocea ce invită a Păstorului cel Bun și apoi se alătură rămășiței pe calea
sfințeniei, urmând rămășița ca „tovarăși” în serviciu, ocări și suferințe. Deci
tovarășii, o mare mulțime dintre ei, apar în viziunea apostolului Ioan, iar el
scrie despre ei: „De aceea sunt ei înaintea tronului lui Dumnezeu, și-l servesc
117
pe el zi și noapte în templul său: și cel care șade pe tron va locui între ei. –
Apocalips 7:15 W 8/15

20 Iulie

„Văzând deci, că suntem înconjurați de un nor așa de mare de

martori, ...să alergăm cu răbdare cursa care este înainte noastră, privind la
Isus autorul și cel ce desăvârșește credința noastră.” – Evrei 12:1,2.

Noi, în calitate de credincioși în Dumnezeu și consacrați să facem voia

lui, suntem în compania unui „nor mare de martori”, martorii lui Iehova din
vechime și inclusiv Isus, ca și conducător al tuturor. Noi trebuie să privim la
Isus, așa cum martorii credincioși din vechime au privit la el potrivit
promisiunii lui Dumnezeu și au crezut în venirea lui. Isus este începutul sau
autorul acestei credințe pe care noi o putem avea în Iehova, și Isus este Cel
în care credința își găsește desăvârșirea sau exemplul perfect. Deci, El este
Cel ce desăvârșește sau Cel ce face perfectă credința noastră în Dumnezeu.
(Ioan 1:18) Dacă acei martori din vechime au demonstrat o astfel de
credință și au triumfat prin aceasta cu mult înainte de venirea Regelui,
atunci noi avem mai multe motive să triumfăm prin credință. W 8/1

21 Iulie

„Acel serv rău...va începe să-i bată pe tovarășii servi, și să mănânce și

să bea cu bețivii.” - Matei 24:48,49.

Bețivii sunt cei din această lume care se află în întunericul nopții sale,
nepăsători și indiferenți față de venirea Domnului. În consecință, ei se satură
de lucrurile egoiste ale acestei lumi, fără să le pese de hrănirea și udarea
„celorlalte oi” ale Domnului. Clasa „servului rău” nu ține pasul cu „hrana la
timpul potrivit” pe care Domnul o oferă și nici nu caută să o transmită altora,
fraților lor și „celorlalte oi” ale Domnului. Ei se privesc ca pe o clasă
spirituală, de la care ceilalți trebuie să aștepte favorurile și hrana spirituală a
lui Dumnezeu. Deci, ei se „hrănesc”, „mănâncă și beau” pentru dorințe
egoiste după felul de a fi a lumii. La scurt timp după venirea Domnului la
118
templu în 1918, o astfel de clasă a început să se manifeste și să urmeze un
astfel de curs față de frații lor. W 7/15

22 Iulie

„Celui ce învinge îi voi da să șadă cu mine pe tronul meu, așa cum și eu

am învins.” - Apocalips 3:21

Doriți să-L ascultați și să învingeți așa cum a făcut El? Notați, atunci, că
Isus, în timp ce se afla în lume ca om, s-a opus să devină parte a lumii. El s-a
opus oricărui compromis cu religia, care ar însemna îndepărtarea de legea și
poruncile lui Dumnezeu. El a refuzat părăsească predicarea viitoarei
Împărății a lui Dumnezeu pentru urmărirea lucrurilor materiale comerciale
ale acestei lumi, sau a conducerii și dirijării mecanismului politic lumesc. O
astfel de opunere până la sânge împotriva elementelor lumești a dus la
triumful personal al lui Isus asupra lumii. Învierea Sa din morți a fost un
triumf al puterii atotputernice a lui Iehova Dumnezeu asupra puterii morții.
Ambele triumfuri au fost pentru justificarea lui Dumnezeu. În ambele cazuri,
Diavolul a fost învins și s-a dovedit a fi un mincinos, înșelător și hulitor și
inferior celui Suprem și Atotputernic, Iehova Dumnezeu. W 1/15

23 Iulie

„Să trăim pentru dreptate...Fiindcă erați ca nişte oi care rătăceau, dar

acum v-ați întors la Păstorul și Episcopul sufletelor voastre.” - 1 Petru
2:24,25.

Acel mare păstor și supraveghetor este Iehova. Lui, Bunul Păstor

Cristos Isus îi aduce înapoi oile „turmei mici” și acum și „celelalte oi”. Toate
aceste „oi” nu mai pot trăiască pentru păcat, păcatul de a fi prieteni ai
acestei lumi și de a participa la cursul ei de împotrivire față de Dumnezeu și
Împărăția sa. Ei trebuie să trăiască pentru dreptatea Lumii Noi sub Împărăția
lui Dumnezeu, ca să-și poată păstra integritatea prin iubirea dreptății și să-l
dovedească pe Diavolul mincinos. A face lucrări de dreptate după exemplul
lui Isus înseamnă a „păzi poruncile lui Dumnezeu” pentru a fi martorul Său și
119
a lua astfel parte la „mărturia lui Isus Cristos”. Făcând așa, „oaia” va suferi
așa cum a suferit și Isus, și din aceleași motive; iar îndurarea unei astfel de
suferințe este acceptată de Dumnezeu ca fiind o justificare a numelui său. -
Matei 5:10-12, W 2/15

24 Iulie

„Dacă păziți poruncile mele, veți rămâne în dragostea mea; după cum
și Eu al păzit poruncile Tatălui meu și am rămas în dragostea lui.” - Ioan
15:10

Isus a ținut poruncile Tatălui său, prin împlinirea termenilor însărcinării

sale de la Iehova, de a fi martorul Lui, predicând evanghelia Împărăției celor
blânzi, mângâindu-i pe toți cei care plângeau și împlinind toate lucrurile
scrise în lege și în profeți cu privire la cursul său pe pământ. Astfel el s-a
păstrat în dragostea lui Dumnezeu. Într-un mod similar, discipolii săi
însărcinați trebuie să rămână în dragostea sa. Prin susținerea Evangheliei
Împărăției și făcând acest lucru cu bucuria Domnului și cu integritate față de
El și de Guvernul Său Drept, „ramura” oferă hrană care să susțină viața
celorlalți pentru ca aceștia să poată fi luminați, ajutați și întăriți pentru a-l
alege pe Domnul Dumnezeu și servind Împărăției sale. În nici un alt mod, ci
prin această activitate a viței-de-vie este glorificat tatăl. W 3/15

25 Iulie

„Sfințiți pe Domnul în inimile voastre.”- 1 Petru 3:15

Asta înseamnă a renunța la religie ca demonism sfânt; a declara pe

Domnul Dumnezeu Iehova ca Cel Sfânt; punându-l deoparte în inimile
voastre ca Cel Sfânt și ca Cel ce trebuie adorat și temut. El este Dumnezeul
Atotputernic și Creatorul. Toate națiunile aflate sub stăpânirea demonilor nu
sunt decât o picătură într-o găleată sau praful fin de pe o balanță în
comparație cu Iehova, care va sufla națiunile împotrivitoare la Armaghedon.
El va fi o teroare pentru ei și îi va tulbura înainte de a-i distruge. Cu o putere
invincibilă, el va proteja și va păstra pe toți cei care se tem de el cu teamă
120
evlavioasă, fiind nerăbdător să-i facă plăcere ascultând de el, mai degrabă
decât de oameni. Adevărul Său este cel care sfințește. Adevărul despre
Iehova ne permite să-l sfințim în inimile noastre și să scoatem din inimile
noastre religia, care este un prieten al acestei lumi și o parte din ea. Prin
urmare, religia este nesfântă. W 4/1

26 Iulie

„Și rămâneți în aceiași casă, mâncând și bând ce vă dau ei; fiindcă

demn este lucrătorul de plata sa. Nu treceți din casă în casă. (nu vă mutați
din casă în casă.- Roterham) - Luca 10:7

Adică, după ce v-ați stabilit acolo în timp ce mărturisiți altora din oraș,
fiți mulțumiți și nu vă mutați în alte locuri privându-vă gazdele sociabile de
ajutorul spiritual. Această instrucțiune nu înseamnă că martorii lui Iehova nu
trebuie să meargă din casă în casă cu mesajul. Înseamnă că nu ar trebui să
înlocuiască fizic un loc de de găzduire cu altul din orice cetate sau oraș în
care lucrează, și persoanele cu bunăvoință ce îi primesc și îi găzduiesc gratis.
Ei sunt datori un anumit serviciu spiritual al mesajului Împărăției pentru o
astfel de reîmprospătare și îngrijire materială. Modul lor cel mai direct și
sigur de a se interesa într-un oraș cine era vrednic în el, ar fi să meargă din
casă în casă prezentând Evanghelia Împărăției, identificându-se astfel și
lăsând astfel persoanele demne să se arate. W 6:15

27 Iulie

„Abțineți-vă de la orice formă de rău.” - 1 Tesaloniceni 5:22 A.R.V.

Nimeni să nu se amăgească pe sine însuși: păcatul este păcat, fie din

cauza tendințelor înnăscute și a slăbiciunii, fie din cauza alegerii voite. O
persoană nu se poate lăsa legănată de bunăvoie în nicio formă de păcat. Să
nu îndrăznească să se amăgească în a crede că se poate răsfăța în siguranță
cu așa-numitele „păcate obișnuite ale cărnii”, și să facă acest lucru de
bunăvoie pentru plăcere egoistă și totuși să evite săvârșirea păcatului de
neiertat al încălcării legământului și al loialităţii față de Dumnezeu și
121
Împărăția sa. Această amăgire este un truc al lui Satan. Aceasta duce la
dezastru. Infidelitatea conștientă și deliberată în lucrurile mici sau meschine
ale păcatului se dezvoltă, dacă este necontrolată, în păcatul ordinar al
călcării legământului și renunțarea ipocrită la Dumnezeu. Dacă v-ați hotărât
să suferiți mai degrabă decât să păcătuiți și, prin urmare, ați „încetat cu
păcatul”, atunci nu există nicio ocazie sau loc pentru a practica păcatul de
orice fel cu consimțământ și în îngăduință de sine. W 5/1

28 Iulie

„Cei răi mi-au spus legende: dar nu ca legea ta. Toate statutele tale
sunt adevăr.” - Psalm 118:85,86, Douay

Adevărul nu este religie, dar este legile și poruncile drepte ale lui
Iehova Dumnezeu. (Psalm 110:7,8, Douay) Este mărturia credincioasă
despre numele său, scopul său și Guvernul Teocratic. (Psalm 118:89,90,151,
Douay) Sunt acțiunile sigure, îndurătoare fixe și neschimbătoare cu privire la
lucrările și acțiunile față de poporul său favorizat și împotriva dușmanilor săi.
(Psalm 33:4) Iehova este un „Dumnezeu al adevărului”, iar Cuvântul său este
adevăr. Regele națiunii Sale drepte când a confruntat moartea pe un lemn, a
refuzat să nege adevărul. (Ioan 18:37) Regele poartă acum titlul „Martorul
Credincios și Adevărat”, și toți din națiunea sa liberă aud voce mărturiei sale
și sunt din adevăr. Rămășița națiunii sale libere trebuie să imite pe Regele lor
și să ducă mărturia adevărului Împărăției lui Dumnezeu. Ei nu urmează
religia și legendele ei, dar urmează, ascultă și lucrează în adevăr. - Isaia 26:2.
W 10/1

29 Iulie

„Deoarece aveau același meșteșug, el a rămas cu ei: pentru că

ocupația lor era facerea de corturi. Și el învăța în sinagogă în fiecare sabat, și
convingea pe iudei.” – Fapte 18:3,4

În timp ce Pavel consuma o parte a timpului său pentru facerea de

corturi, el niciodată nu neglija să predice și să învețe despre Împărăția lui
122
Dumnezeu în fiecare sabat evreiesc, în sinagogă, pentru a-i convinge pe cei
ce se lăsau învățați să urmeze pe Cristos. Astăzi, fiecare vestitor consacrat al
Împărăției ar trebui să facă același efort. Să nu permiteți niciodată
ocupațiilor voastre zilnice să acapareze atât de mult din timpul vostru încât
să vă dea la o parte în întregime din serviciul activ al lui Dumnezeu. Un
anume timp din fiecare săptămână ar trebui să fie devotat pentru activitatea
creștină. Este necesar pentru noi, deci, să fim serioși și vigilenți, ca nu cumva
Diavolul, prin organizația sa, să ne supună prin propaganda sa și să ne
devoreze. Nici o lucrare nu este așa de importantă, ca pe bună dreptate să
se amestece în închinarea voastră datorată Atotputernicului Dumnezeu și
Teocrației sale. W 6/1

30 Iulie

„Nu după multe zile, fiul cel tânăr a strâns totul și a călătorit într-o țară
îndepărtată, și acolo și-a risipit averea.” – Luca 15:13.

El nici măcar nu s-a dovedit un fiu demn al tatălui său, sau să arate o
iubire a înțelepciuni, care să bucure pe un tată iubitor. (Proverbe 29:3)
Primindu-și toată parte de avere, „nu după multe zile” el era grăbit să plece
la o mare distanță, departe de verificarea meticuloasă, critica sau de
controlul restrângător al tatălui său. Casa tatălui său, în tovărășia fratelui său
mai mare, nu era un loc pentru destulă aventură, pentru petrecerea vieții și
a renunțării pe care el a dorit-o. Viața fratelui său, prin respectarea
legământului, era prea îngustă, prea aspră și limitată, prea dirijată și
ordonată pentru el. Serviciul fratelui său, grija pentru bunul nume al
părintelui său, bucuria aprobării tatălui său, conducerea iubitoare și
speranța unui viitor mai bun rezervată pentru el de tatăl său, nu-l puteau
reține sau lega pe el de casa evlavioasă a tatălui său. W 11/1

31 Iulie

„Dar sfârșitul tuturor lucrurilor s-a apropiat; deci, fiți cu o minte trează,
și fiți atenți la rugăciuni.” – 1 Petru 4:7 Diaglott.

123
 Este timpul deosebit pentru a sta statornici, cu capul limpede, cu
mintea rece, cu ochii curați, umblând în lumina avansată a Guvernului Lumii
Noi. „Vegheați la rugăciune”. Nu vă rugați asemenea clerului, beat de religie,
pentru victoria și succesul lumii postbelice. Priviți și rugați-vă, pentru că, în
timp ce spiritul este dispus, carnea este slabă. Vegheați ca nu cumva,
sfârșitul final venind ca o capcană asupra lumii, să fiți surprinși de faptul că
sunteți „îngreunați de îmbuibare, beție și greutățile acestei lumi”. (Luca 21:
34-36) Rămâneți pe partea dreaptă, partea lui Dumnezeu, a chestiunii
dominației universale, pentru ca voi să puteți sta în integritate în fața
Regelui și să fiți găsiți fără vină în ziua sa. Lumea Nouă este aproape. Trăiți
pentru asta și faceți sigură viața în ea. W 5/1

1 August

„Iehova dă înțelepciunea; din gura lui vin cunoștința și înţelegerea: el

întinde înțelepciunea sănătoasă pentru cei drepți.” – Proverbe 2:6,7 A.R.V.

Iehova ocupă cel mai înalt loc în calitate de Educator de top. El le-a
creat pe toate creaturile după chipul și asemănarea pentru a trăi veșnic.
Dacă dacă trăiesc veșnic sau mor, depinde de propria lor alegere de
conduită. Cei care aleg viața veșnică trebuie să acorde atenție celui mai înalt
Educator și să învețe și să aplice instrucțiunile de la el. Faptul este că toate
instrucțiunile adevărate pentru a pregăti o persoană pentru viață fără sfârșit
în fericire, pace și libertate provin de la Iehova Dumnezeu. Fiilor săi de pe
pământ le spune: „Fiul meu, nu uita legea mea, dar păstrează în inima ta
poruncile mele; pentru că ele îți vor adăuga lungime a zilelor, ani de viață și
pace.” Iehova oferă educație gratuită celor care învață despre el. El este
interesat de interesele lor veșnice. – Proverbe 3:1,2, marginal. W 9/15

2 August

„Dacă un om servește, el să facă asta conform abilităților pe care

Dumnezeu i le-a dat: ca în toate lucrurile Dumnezeu să fie glorificat prin Isus
Cristos.” – 1 Petru 4:11

124
 Creștinii trebuie să servească. Ei nu pot continua prin propria lor
putere, puterea umană. Prin puterea și spiritul lui Dumnezeu lucrând prin ei,
ei servesc deci până la finalizarea cu succes a lucrării. Astfel, se va dovedi că
această lucrare nu este a omului, ci a lui Dumnezeu și făcută prin puterea sa
și, prin urmare, nu ar putea să nu reușească sau să devină nimic. Scopul
activităților acestor servi ai „oracolelor” divine nu este egoist sau pentru
câștig comercial, ci ca Dumnezeu să fie glorificat. Știind că a lui Dumnezeu
trebuie „să fie laudă și stăpânire în vecii vecilor”, ei rămân nemișcați sub
dominația universală a lui Iehova Dumnezeu și sunt silitori să-i glorifice
numele și Împărăția. Dacă ei eşuează să servească altora darurile și îngrijirile
Domnului, ei n-ar puteau aduce glorie lui Dumnezeu. W 5/15

3 August

„Cuvântul său era cu putere. Pentru că el îi învăța ca unul ce avea

autoritate, și nu asemenea scribilor.”- Luca 4:32; Matei 7:29

Adevărat, nu există nicio dovadă care să arate că Isus și discipoli săi

duceau cărțile sau volumele Bibliei cu ei, în călătoriile lor de predicare.
Totuși, acel fapt nu înseamnă că au lăsat deoparte Cuvântul scris al lui
Dumnezeu ca inutil și s-au considerat mai importanți decât Biblia. Ei nu au
cerut oamenilor să accepte predicarea lor fără a lua în considerare Biblia.
Dimpotrivă! Rămânând neclintit lângă Biblia scrisă, Isus l-a biruit pe ispititor.
El s-a dovedit demn de a fi Justificator, nu numai al numelui lui Iehova, ci și
al Cuvântului Său scris, deoarece numele Lui este legat inseparabil de acel
Cuvânt. În mod continuu după aceea, în toată predicarea sa, Isus s-a referit
la Cuvântul scris al lui Dumnezeu și a citat din el. El a plasat Cuvântul scris al
lui Dumnezeu deasupra tradițiilor religioase în chip de aluat. W 7/1

4 August

„Acel serv credincios și înțelept...Binecuvântat este acel serv, pe care

domnul său când va veni îl va găsi făcând așa. Adevărat vă spun, că îl va face
conducător peste tot ce are.” – Luca 12:42-44.

125
 Domnul îi încredințează „toate bunurile sale”, adică toate interesele
sale vizibile ale Împărăției pe pământ. Deci, cu siguranță, acel serv ar fi cel
pe care Regele Cristos Isus îl va folosi pentru a îndeplini profeția de la Matei
24: 14, care trebuia să fie coaptă după Războiul Mondial. Această evanghelie
a Împărăției lui Dumnezeu, ca născută în 1914, a fost predicată cu o
publicitate fără egal în toate lumea către toate națiunile de la 1918, atât de
mult încât toate națiunile și toate organizațiile religioase s-au ridicat în
împotrivire față de mărturia Împărăției. Realizarea efectivă a unei astfel de
mărturii pentru Împărăție sub persecuție arată, fără îndoială, spre cel care
Domnul l-a ales ca serv al său, și anume, martorii lui Iehova, prin care
mărturia la nivel mondial continuă să fie dată. W 7/15

5 August

„Fiecare creatură a lui Dumnezeu este bună, și nimic nu trebuie să fie

refuzat; pentru că este sfințit prin Cuvântul lui Dumnezeu și rugăciune.” – 1
Timotei 4:4,5.

Faptul că aceste cuvinte înseamnă mulțumire la mese este confirmat

de multe exemple biblice. Când a stabilit cina Domnului împreună cu
discipolii Săi, Maestrul nostru, care ne-a lăsat un exemplu pe care noi ar
trebui să-l urmăm, a rostit mulțumiri și binecuvântări asupra pâinii și vinului.
Înainte de a face miracolele hrănirii celor cinci mii și apoi a celor patru mii în
pustie, el a mulțumit și a cerut binecuvântarea divină pentru provizia
neîndestulătoare și puțină cu care a început, dar pe care apoi le-a rupt și
înmulțit. După învierea sa din morți, nu și-a schimbat procedura. Când s-a
arătat celor doi discipoli pe drumul către Emaus și a intrat să rămână cu ei,
„în timp ce stătea la masă cu ei, a luat pâine, a binecuvântat-o, a frânt-o și
le-a dat-o”. W 12/15

6 August

„Tu ești un efraimit? Dacă el spunea, Nu; atunci îi spuneau, acum spune
Șibolet.” - Judecători 12:5,6.

126
 Piatra de încercare este simbolizată prin cuvântul-cheie „Şibolet”. Prin
urmare, cei care țin la Teocrație îi întreabă pe pretendenții și înșelătorii care
pretind că respectă Biblia: Ce fel de limbă vorbești? Cum pronunți „adevărul
prezent”, hrana spirituală la zi a Domnului? Cum pronunți judecățile
Domnului împotriva dușmanului? Astfel de întrebări test trebuie să îi facă să
arate dacă vorbesc „limbajul pur”, liber de orice religie și în conformitate cu
judecățile lui Dumnezeu împotriva religiei, dar în sprijinul Teocrației și al
justificării numelui lui Dumnezeu. Dacă ei sunt Gileadiți antitipici sub Mai
Marele Iefta și susțin Teocrația, vor pronunța corect aceste lucruri ale
Domnului și nu în contradictoriu, în conformitate cu propriul lor stil sectar.
W 1/1

7 August

„Fiți supuși oricărei creații omenești de dragul Domnului; fie regelui, ca

suprem [ca fiind proeminent]. - 1 Petru 2:13, Diaglott; text interlinear.

Regele Cristos Isus nu este o „creație umană”, ci este Conducătorul

ordinat și întronat de marele teocrat, Iehova Dumnezeu, Conducătorul
suprem. Cu toate acestea, atunci când o „hotărâre” sau „creație” aparține
Regelui ca fiind proeminentă sau superioară, atunci fiecare astfel de
hotărâre ar trebui să fie trimisă creștinilor ascultători. Prin urmare, atunci
când orice „hotărâre” sau instrucțiune de organizare este stabilită de către
oamenii responsabili din partea vizibilă a organizației teocratice a lui Iehova
de astăzi, și o astfel de rânduială se supune poruncii regelui din Matei 24:14
referitoare la predicarea „acestei Evanghelii a Împărăției”, atunci martorii lui
Iehova și tovarășii lor ar trebui să fie supuși unei asemenea „hotărâri a
omului” și ar trebui să facă acest lucru de dragul Domnului. W 2/1

8 August

„Acest pahar este noul testament în sângele meu, care se varsă pentru
voi.” - Luca 22:20.

127
 Moartea lui Isus, după cum este indicată prin sângele său vărsat, a
făcut valabil și obligatoriu noul legământ. Oferind mijlocul de validare,
sângele său, Isus a fost Mai marele Moise, Mediatorul noului legământ.
Acest legământ este instrumentul sau aranjamentul lui Iehova prin
Mediatorul Cristos Isus și scoate din națiunile lumii un „popor pentru
numele său”, israeliții spirituali. Acest lucru îi pune în rând să devină
comoştenitori cu Isus în Împărăție, iar Iehova Dumnezeu îi aduce pe cei
credincioși în legământul pentru Împărăție. De aceea Isus a spus: „Am făcut
legământ cu voi, așa cum Tatăl meu a făcut legământ pentru mine, o
Împărăție”. (Luca 22:29, Diaglott) Sângele său asigură iertarea păcatelor
celor aduși în noul legământ și care sunt făcuți oameni ai numelui lui
Dumnezeu, martorii lui Iehova. W 3/1

9 August

„Având o conștiință bună;...deși vorbesc rău despre voi, ca lucrători ai

răului.” - 1 Petru 3:16.

Nu este o conștiință religioasă, ca aceea care permite religioșilor să

ocărască numele lui Iehova și să-l persecute pe poporul său, chiar ucigându-
i, crezând că așa au făcut lui Dumnezeu un serviciu. Este o „conștiință bună”,
pentru că este o conștiință iluminată, instruită conform Cuvântului lui
Dumnezeu, care este bun. Conștiință înseamnă „cunoașterea de sine”.
Martorii lui Iehova sunt învățați în legea lui Dumnezeu și, atunci când păzesc
legea lui perfectă în fața legilor contrare ale oamenilor demonizați,
conștiința lor nu îi acuză, dar au cunoștința în ei înșiși, conștientizarea
interioară, că au respectat legea lui Dumnezeu și au aprobarea lui și, prin
urmare, nu au păcătuit. Dacă suferă pentru pentru că și-au păstrat conștiința
curată înaintea lui Dumnezeu, atunci își amintesc 1 Petru 2:19, citind:
„Pentru că este demn de mulțumire, dacă un om datorită conștiinței față de
Dumnezeu îndură întristare, suferind pe nedrept”. W 4/1

10 August

128
 „Cristos, de asemenea, a suferit pentru păcate, chiar pentru cel
nedrept, ca el să ne poată aduce la Dumnezeu.” - 1 Petru 3:18.

Cristos Isus este primul care primește răsplata permanentă pentru

suferințele sale pentru că a făcut binele pe pământ. El era „sfânt, nevinovat,
fără pată, separat de păcătoși”. Pentru că el nu a suferit pentru propriile sale
păcate și nici nu a murit din cauza a astfel de păcate. El a murit, după o
suferință puternică, din cauza păcatelor comise împotriva lui și împotriva
Tatălui său, Iehova Dumnezeu. Asta a fost ceea ce i-a produs în mod direct
suferințele și moartea. Proba a fost că, în timp ce suferea, el trebuie să-și
păstreze integritatea față de Dumnezeu. El nu trebuie să păcătuiască sub
suferințe, abandonându-l pe Iehova Dumnezeu în amărăciune sau cedând
fricii și egoismului, compromițându-se cu persecutorii săi doar pentru a
obține alinare. El trebuie să îndure suferința fără plângere, dovedindu-se
credincios lui Iehova Dumnezeu și Împărăției pentru care el a venit în lume
să o predice, chiar până la martiriu. El a făcut asta. W 4/15

11 August

„Îngrijiți turma lui Dumnezeu care este cu voi, ne supraveghind-o... pe

baza câștigului, ci cu bucurie.” - 1 Petru 5:2 Diaglott.

Pofta pentru putere sau pentru dispoziție autoritară, sau de stăpânire

asupra poporului moștenirii lui Dumnezeu, conduce pe cineva să servească
pentru câștig murdar, care este un câștig egoist. În consecință, cel care
respectă cuvintele de mai sus nu ar putea fi niciodată papa sau prinț ierarhic
al unei organizații religioase. Adevăratul serv al lui Iehova servește în mod
altruist, deoarece orice serviciu desemnat este un mare privilegiu acordat
vestitorilor Împărăției care manifestă mai multă calificare și abilitate decât
alții. A face acest lucru „cu bucurie” înseamnă ca o persoană, cu tot ce are,
să fie dispusă să răspundă instantaneu la oportunități mai mari de serviciu,
și dispusă să îndeplinească instrucțiunile organizației Teocratice. O persoană
făcând așa este pregătită la timp și ne la timp pentru a servi pe tovarășii săi
vestitori și pentru a se îngriji de toate interesele Împărăției. El stă în alertă,
este foarte punctual și ține lucrurile în ordine. W 6/1
129
 12 August

„Și el i-a zis lui, Fiule, tu ești totdeauna cu mine, și tot ce am este al tău.
Se cuvenea să sărbătorim, și să fim bucuroși.” - Luca 15:31,32.

Faptul că Dumnezeu a făcut să se scrie atât de multe în Biblie cu privire

la „celelalte oi” și să facă ca acestea să se împlinească acum înaintea
Armaghedonului, mai degrabă decât după, nu este un semn de favoritism
pentru „fiul risipitor” și nici de neglijare față de cei care I-au servit până
acum de mulți ani. Sărbătoarea este pentru ca cei născuți de spirit să se
bucure și ei și, astfel, să îndepărteze orice egocentrism sau interes propriu
exclusiv. Ei nu sunt singurii pe care Dumnezeu îi iubește sau cărora le poate
arăta milă; nici singuri care ar putea avea parte în serviciul său și în
justificarea numelui Său. Este sărbătoarea Tatălui și este privilegiul „fiului
mai mare” să se bucure de ea ca parte a recompensei sale pentru ani de
servire credincioasă. Că binecuvântările încep să meargă la „celelalte oi”
este un motiv de bucurie, bucurie ca exprimare neegoistă a milei și
compasiunii. W 11/15

13 August

„Prezentând Cuvântul vieții.” - Filipeni 2:16, Diaglott

Demonstrați-vă credința acționând cu îndrăzneală ca martor și vorbind

tuturor „cuvântul vieții”. Cunoașterea Cuvântului lui Dumnezeu este baza
oricărei credințe, iar oamenilor din întunericul religiei și necredinței trebuie
să li se permită să audă acel Cuvânt al lui Iehova Dumnezeu pentru a-și
dezvolta credința care îi conduce spre Singura Lumină și viață. „Așadar,
credința vine prin auzire și auzirea prin cuvântul lui Dumnezeu”. (Rom. 10:
17) Zidindu-i pe alții cu al lui Dumnezeu Cuvânt ne mărim propria apreciere
și ne zidim pe noi înșine și pe ei, în credința prin care noi îi putem plăcea lui
Dumnezeu. Deci, să nu faceți acest lucru cu încetineală; căci Cuvântul lui
Dumnezeu ne îndeamnă: „Dar voi, iubiților, zidindu-vă în credința voatră
sfântă, rugându-vă prin sfântul [spirit], păstrați-vă în dragostea lui
130
Dumnezeu, căutând mila Domnului nostru Isus Cristos pentru viață veșnică.”
- Iuda 20,21; Proverbe 11:25 8/1

14 August

„Caut eu favoarea oamenilor, sau a lui Dumnezeu? sau mă lupt pentru

a plăcea oamenilor? dacă aș fi plăcut oamenilor, eu n-ar trebui să fiu un serv
al lui Cristos. Pentru că...evanghelia...nu este potrivit omului.” - Galateni
1:10,11, A.R.V.

Nu este momentul pentru noi să încercăm să facem pe plac oamenilor

lumii cu mesajul nostru. Nu vom umbla în conformitate cu această lume și
cu lucrările ei ale cărnii, ci vom umbla după și potrivit cu marele Spirit
Iehova, păstrând legea Lui. Dorim să fim umpluți de spiritul său; căci este
scris: „Sprijină-mă cu spiritul tău liber”. (Psalm 51:12) „Unde este spiritul
Domnului, acolo este libertatea”. (2 Corinteni 3: 17, Diaglott) Nu vom ceda
nici o clipă societății fraților falși, membri ai clasei „servului rău”. Ei încearcă
să ne spioneze libertatea și apoi să elaboreze planuri și argumente subtile
pentru a-i conduce pe cei nebănuitori și neatenți înapoi în robia viselor de
perfecționare a dezvoltării caracterului, închinarea la om etc. W 9/1

15 August

„Cel care este învățat în cuvânt să facă parte celui ce l-a învățat din
toate lucrurile bune.” - Galateni 6:6

„Cu toate acestea cel care este instruit oral din cuvânt să aibă tovărășie
cu cel care îl instruiește în toate lucrurile bune.” (Rotherham) Învățare sau
instruire orală înseamnă literalmente a „suna” în urechi prin instruire orală.
Cel instruit astfel ar trebui să comunice sau să răspundă oral, contribuind la
progresul și profitabilitatea întâlnirii de studiu. Aceasta este metoda pe care
o folosesc și o încurajează martorii lui Iehova în studiile lor biblice la
domiciliu. Ei nu folosesc așa-numitul catehism, ci cercetează cunoștințele
care acoperă fiecare paragraf al cărților de studiu biblic. Întrebarea este
prezentată oral și elevului i se cere să răspundă, să comunice sau să dea un
131
răspuns oral; după care paragraful cărții și textele Scripturii citate sunt citite
cu voce tare pentru zidirea tuturor. Prin urmare, toți comunică în toate
lucrurile bune, folositor pentru toți. W 9/15

16 August

„Rugați-vă pentru pacea Ierusalimului: cei care te iubesc vor prospera.

Pacea să fie între zidurile tale, și prosperitatea în palatele tale.” - Psalm
122:6,7

Clericii care iau parte politic în conflictul global să se roage pentru

favoriții lor. Martorii lui Iehova se vor ruga pentru guvernul nepolitic pentru
al cărui sprijin și serviciu s-au adunat, și anume, Noul Ierusalim, Teocrația. Ei
se roagă pentru prosperitatea sa, pentru avansarea intereselor sale pe
pământ și pentru victoria timpurie în justificarea numelui lui Dumnezeu.
Îndemnul de mai sus de a ne ruga pentru Iehova, „Regele Veșniciei”, să
conducă cu succes și prosperitate prin Împăratul Său Uns, Cristos Isus, este
în armonie cu un îndemn asemănător, la 1 Timotei 2: 1,2: „Îndemn așadar,
ca, mai întâi de toate, cereri, rugăciuni, mijlociri și mulțumiri să fie făcute
pentru TOȚI OAMENII [care vor câștiga viață în lumea nouă pe care Dumnezeu
o iubește atât de mult]; pentru regi și pentru toți cei care sunt în autoritate;
ca să putem duce o viață liniștită și pașnică.” W 8/15

17 August

„Calea unui om drept este dreaptă; O Prea Dreptule! Calea unui om

drept tu o netezești. Desigur, pe calea judecăților tale noi așteptăm după
tine.” - Isaia 26: 7,8 Rotherham.

Organizația capitală a lui Iehova, Sionul, este Teocratică. Deci cei care
sunt născuși în ea păzesc judecățile ei, deoarece acestea sunt de la
Dumnezeu care este capul Sionului și a Regelui ei, Cristos Isus. Rămășița
credincioasă a dorit întotdeauna să umble pe calea judecăților lui. Este o
chestiune a vieții veșnice că ei fac așa acum, deoarece este ziua judecății de
la venirea Domnului la templu în 1918. Iehova este Cel Prea Drept. Prin
132
judecățile sale, sau instrucțiunile de organizare, și prin adevăr el s-a îngrijit și
chiar a netezit și a îndreptat calea pentru poporul său de legământ pentru a
umbla în timpul perioadei războiului total și după aceea, în timpul perioadei
încercării omenești pentru pace totală. W 10/1

18 August

„Acest lucru este demn de mulțumire, dacă cineva datorită conștiinței

către Dumnezeu îndură întristare, suferind pe nedrept. Fiindcă la aceasta ați
fost chemați; pentru că și Cristos a suferit pentru noi, lăsându-ne un
exemplu.”- 1 Petru 2:19,21

Cristos Isus a suferit cu privire la marea chestiune esențială a

dominației universale. El a suferit pentru Împărăția lui Dumnezeu și
dreptatea ei. Vom evita noi suferința pentru dreptate? Presiunea persecuției
din partea unui stăpân pământesc ne va abate? Îi servim lui Dumnezeu mai
degrabă pentru câștig egoist decât pentru iubirea dreptății? Vom abandona
noi ca servi ai lui Dumnezeu cauza lui Iehova din cauza opoziției
nejustificate, adică a opoziției pentru că Îi servim? La aceste întrebări,
răspunsul trebuie să fie un Nu decisiv, dacă ne-am urma cu credincioșie
Maestrul nostru ceresc; „deoarece Cristos a suferit și pentru noi [pentru
îndrumarea noastră și nu pentru nelegiuiri sau păcate], lăsându-ne un
exemplu, ca să-i urmați pașii”. W 2/15

19 August

„Eu sufăr necaz, ca un făcător de rele, chiar în lanțuri; dar cuvântul lui
Dumnezeu nu este legat.”- 2 Timotei 2:9.

L-a făcut persecuția și chiar moartea pe Pavel să-și calce integritatea și

legământul față de Dumnezeu? El nu și-a socotit dragă viața. El mereu a
insistat pentru terenuri noi și neatinse, pentru a da mărturie despre
Împărăție. El a persistat în serviciu prin activitate credincioasă până limba sa
a fost amuțită în moarte. Tenacitatea sa în serviciu arată că serviciul de
predicare a evangheliei Împărăției este cel mai măreț serviciu pe pământ.
133
Este singura lucrare pentru care adevăratul creștin trăiește pe pământ. Este
singura ocupație a vieții sub care el ar trebui să-și încheie cariera sa
pământească și pentru care el ar trebui să sufere și să-și depună viața prin
martiriu. Nu toți pot fi apostoli așa cum a fost Pavel, dar toți creștinii
consacrați pot fi servi ai evangheliei, la fel ca el, când el a umblat să
proclame lucrurile bune prin discurs vorbit, „din casă în casă.” - Fapte 20:20
W 1/15

20 August

„Și aceasta este viața veșnică, ca ei să te poată cunoaște pe tine

singurul Dumnezeu adevărat, și pe Isus Cristos pe care tu l-ai trimis.” – Ioan
17:3.

Nu există o altă cale prin care oamenii să poată fi salvați la viață

veșnică decât prin cunoașterea lui Iehova, Izvorul vieții, și recunoașterea lui
Cristos Isus ca Cel Trimis de Tatăl. Isus i-a îndreptat în orice moment pe
căutătorii vieții către Tatăl și prin jertfa sa a oferit mijloacele pentru
împăcarea omului cu Dumnezeu. De aceea, el a fost cinstit față de fapte
când a spus: „Eu sunt calea, adevărul și viața: nimeni nu vine la Tatăl, decât
prin mine. Dacă m-ați fi cunoscut pe mine, ar fi trebuit să-l cunoașteți și pe
Tatăl meu.” (Ioan 14: 6, 7) Cei care îl cunosc pe Cristos Isus în relația sa
deplină și adevărată cu scopul divin trebuie, deci, să-l cunoască pe Tatăl din
ceruri. A-l ignora pe Tatăl ar însemna înălțarea creaturii deasupra
Creatorului. Mai degrabă este închinare la canalul salvării decât la Sursa ei.
W 3/15

21 August

„Fiți mereu pregătiți să dați un răspuns fiecărui om care vă cere un

motiv despre speranța care este în voi cu blândețe și cu teamă [reverență]. –
1 Petru 3:15

Speranța creștinului este în Guvernul Teocratic al lui Iehova. Înaintea

oricui va cere motivul sau explicație lămuritoare despre astfel de speranță,
134
acel creștin trebuie mai întâi să fi fost activ în împlinirea ungerii sau
însărcinării sale în predicarea evangheliei Împărăției. Activitatea sa în
câmpul de activitate; ascultarea sa față de Dumnezeu mai degrabă decât de
om când este un conflict între legea lui Dumnezeu și cea a „Cezarului”;
refuzul său de a se conforma planurilor politice, comerciale și religioase ale
acestei lumi; adică ceea ce provoacă o investigație în tribunal, sau o cerere
în case private sau închisori pentru o explicație a credinței și a relației cuiva
cu Dumnezeu, îl îndeamnă la un asemenea comportament. Fiecare om aflat
în apropierea martorului lui Dumnezeu are un drept la ocazia de a întreba și
auzi, și asta chiar de la martor. W 4/1

22 August

„Nu fiți înșelați: nici...hoții, nici lacomii, nici bețivii, nici defăimătorii,
nici jecmănitorii, nu vor moștenii Împărăția lui Dumnezeu.” – 1 Corinteni
6:9,10.

Cel mai mare hoț este acela împotriva lui Dumnezeu. Prin urmare, toți
cei care au făcut jurăminte de consacrare lui Dumnezeu ca să-i servească ar
trebui să-și onoreze acele jurăminte și să aducă tot ceea ce i se datorează
pentru cauza sa și în serviciul ei. Aceștia nu pot consimți cu hoții religioși și
cu politicienii, judecătorii și ofițerii legii, care în mod nedrept și profan
încalcă dreptul și libertatea dată de Dumnezeu de a se închina lui Iehova și
de a-i propovădui Evanghelia. Interesele veșnice ale oamenilor trebuie
protejate. Tăcerea împotriva hoției ar aduce condamnare din partea lui
Dumnezeu, după cum urmează: „Când ai văzut un hoț, tu l-ai îngăduit și ai
fost părtaș cu adulteri”. (Ps. 50: 16-18) Un astfel de curs ar duce la pierderea
faptului de a fi un martor pentru Iehova și un vestitor al Împărăției sale. W
5/15

23 August

„În această zi salvarea a ajuns în această casă.” – Luca 19:9

135
 Petrecerea timpului lui Isus în case private și acceptarea invitațiilor de
a lua masa, nu a fost un caz de a sta prea mult la o casă și de a-și pierde
timpul lui și pe cel al tovarășilor săi apostolici. El nu avea cu el nici Biblie, nici
literatură tipărită care explica Biblia, pe care să o lase la cei din casă pentru a
o citi și a o studia după ce el a trecut repede la casa următoare. Era necesar
ca Isus să petreacă timp în casă și să depună mai întâi mărturia sa vastă
despre Împărăție și apoi să răspundă la întrebări referitoare la Biblie și cu
privire la cursul de acțiune de urmat al celui ce întreba. În calitate de
lucrător în lucrarea Evangheliei, el nu se simțea deranjat să accepte o masă
dacă era convenabil pentru timpul său și dacă recunoștința ascultătorilor săi
i-a determinat să ofere această masă. El a îmbunătățit ora mesei prin a
predica vestea fericită și a prin a servi hrană spirituală mesenilor. W 6/15

24 August

„El va înghiți moartea prin victorie.” – Isaia 25:8

Pavel citează acest lucru și îl aplică după ce discută despre învierea

membrilor trupului lui Cristos, biserica. (1 Cor. 15: 54) În ziua lui Iehova,
după ce Mesagerul său regal a venit la templu pentru judecată în 1918,
Dumnezeu le dă sfinților credincioși adormiți în moarte această victorie prin
învierea lor din morți. În cazul lor, într-adevăr, moartea este înghițită de
victorie! Acum, când Împărăția este aici și Regele este la templul, cei din
rămășiță ce sunt încă pe pământ nu se duc să doarmă în moarte în
mormânt. „Ultima trâmbiță” care anunță întemeierea Împărăției și
apropierea Armaghedonul sună; și binecuvântați sunt cei din rămășiță care
mor acum, pentru că ei nu dorm în spatele „porților iadului” pentru a
aștepta venirea Regelui să-i cheme. La moarte în carne, ei sunt „schimbați
într-o clipă, dintr-o clipită de ochi”, la viață în spirit. W 10/15

25 August

„El a luat mantaua lui Ilie care a căzut de la el, a lovit apele și a zis,
unde este Domnul Dumnezeul lui Ilie?...și Elisei a trecut.” – 2 Regi 2:14

136
 Lovirea apelor de către clasa Elisei sub Cristos Isus a rezultat în
„despărțirea apelor”; și pe măsură ce lovirea cu mesajul Împărăției continuă,
despărțirea oamenilor se va mări, până ce separarea este completă. Astăzi
„mantaua” adevărului Teocratic, înfăşurată împreună în unitate, devine din
ce în ce mai puternică, iar lovirea ei devine mai eficientă. Este datoria
noastră să continuăm lovirea cu această manta, strigând așa cum trebuie să
facem: „Unde este Iehova, Dumnezeul lui Ilie?” „Apele” deja s-au despărțit
în mod minunat; ele vor continua să se despartă până adevărul separă și
eliberează din organizația lui Satan pe toți „cei blânzi de pe pământ.” Aceștia
trebuie să se grăbească să intre în serviciul lui Iehova cu rămășița lui, înainte
de sfârșitul final al acestei lumi osândite. Înainte cu educația gratuită! W
9/15

26 August

„Dar dacă acel serv rău va zice în inima sa, Domnul meu întârzie să
vină.” - Matei 24:48.

Venirea și parousia Domnului înseamnă timpul în care el își adună

membrii credincioși ai trupului, încă pe pământ, într-o unitate cu el la
templu, făcându-i o organizație de serviciu indivizibilă. El pune în practică
regula și procedura Teocratică în cadrul acelei organizații, stabilind peste ea
o ordine unificatoare, conducând-o de sus în jos. Clasa „servului rău” ar
adera la o astfel de organizație, ordine unificatoare și guvernare Teocratică
și s-ar supune acesteia, dacă membrii acestei clase ar crede în inima lor în
faptul că Domnul a venit și este prezent. Aceștia ar fi de acord că o astfel de
supunere plină de bucurie și voluntară este datorată din partea lor, care se
potrivește cu timpul și prilejul prezenței sale. Dar acțiunea lor egoistă și
dorința de a „face pe fiecare ce este drept în ochii lui” dovedesc că nu cred
că Regele Teocratic a venit. În inimă spun: „Domnul meu întârzie să vină; pot
să-mi urmez propria înclinație și să reușesc prin ea.” W 7/15

27 August

137
 „Când se va arăta Păstorul principal, voi veți primi o coroană de glorie
care nu va trece.” – 1 Petru 5:4.

Există un singur Păstor Principal și toți îi sunt răspunzători. Prin

urmare, este nepotrivit pentru ca cineva să caute să fie stăpân peste turmă.
Cristos Isus este Păstorul principal al „turmei mici” a celor care vor fi
împreună moștenitori cu el pe tron în domnia cerească. El este Regele lumii
noi a dreptății și a tuturor celor de pe pământ care se vor teme de
Dumnezeu, îl vor cinsti pe Rege, îi vor fi supuși și vor respecta instrucțiunile
organizației. „Celelalte oi” ale Domnului fiind acum adunate vor constitui
„marea mulțime” a supraviețuitorilor Armaghedonului. Ei vin la Cristos
auzind mesajul. Îl acceptă ca Salvator și Rege și fac un legământ sau un
acord solemn pentru a-L servi pe Dumnezeu. Acest legământ îl simbolizează
prin botez în apă. Este un legământ al ascultării de a face voia lui Dumnezeu.
W 6/1

28 August

„Preaiubiților, vă implor ca străini și călători, abțineți-vă de la dorințele

cărnii care se războiesc împotriva sufletului.” – 1 Petru 2:11

În timp ce astfel de „străini și pelerini” creștini trebuie să respecte

legea, totuși ei nu trebuie să meargă contrar devotamentului și credinței lor
față de Lumea Nouă. Ei trebuie să-și păstreze afecțiunile fixate asupra acelei
Lumi Drepte și să nu meargă pe calea oamenilor din această lume, care sunt
materialiști, carnali, guvernați de pasiunile cărnii căzute. Aceștia nu trebuie
să poftească sau să-și fixeze dorințele și afecțiunile pe comerțul, politica și
religia acestei lumi și să ia parte la aceasta. A face acest lucru ar însemna
necredință față de interesele Lumii Noi și amestecarea pentru a deveni
prietenii lumii vechi fără Dumnezeu. Rezultatul ar fi că Iehova Dumnezeu le-
ar distruge „sufletul”, adică dreptul lor la viață în Lumea Nouă, care este o
„lume fără sfârșit”. W 2/1

29 August

138
 „Tu vei păzi un scop susținut, [spunând] Prosperitate! Prosperitate!
Deoarece în tine a fost el călăuzit să se încreadă.” – Isaia 26:3, Rotherham.

Scopul poporului de legământ al lui Iehova este acum în armonie cu

scopul divin. Hotărârea lor este să declare numele Lui, nume care stă pentru
scopul său față de creaturile sale, și să asculte poruncile lui pentru
promovarea scopului lui irezistibil. Sub toată presiunea dușmanului ei își
susțin singurul lor scop, fără ca măcar să se gândească să-l abandoneze.De
asemenea, Dumnezeul Atotputernic îi susține în acest scop și hotărâre, îi
aprobă și întărește, deoarece este în armonie cu propria lui voință și propriul
scop. El îi păzește pe ei în acesta. El le binecuvântează păzirea credinței în
scopul lor în progres, oferindu-le victoria asupra dușmanilor și, de
asemenea, succesul în „pescuitul” și „vânatul” „altor oi” ale Domnului,
împrăștiate și rătăcite. El îi unește și îi ține în pace. W 10/1

30 August

„Domnul nu și-a pus dragostea peste voi, nici nu va ales, pentru că erați
mai mulți la număr decât orice alt popor, pentru că voi ați fost cel mai mic
dintre toate popoarele.” – Deuteronom 7:7

Numărul lor redus și fiind sclavii neajutorați ai unui conducător

dictatorial, a făcut să pară încă și mai strălucitor că lupta a fost dusă exclusiv
din partea lui Iehova Dumnezeu și că victoria asupra Egiptului nu era
datorită lor, sau datorită vreunui sprijin din partea lor. Printr-un legământ
făcut în Egipt pe baza sângelui mielului de Paște, El i-a adus în relație de
legământ cu el și i-a scos dintre națiuni pentru a fi „popor pentru numele
Lui”. Din această cauză ei au fost eliberați din robie, pentru a-l putea servi pe
Iehova ca Dumnezeu fără amestec lumesc și, prin urmare, au fost foarte
onorați în a fi asociați cu victoria Lui asupra națiunii dominante a lumii. Ei
aveau privilegiul de a fi națiunea de martori ai lui Iehova în legătură cu
supremația și dreptul incontestabil la dominație universală. W 3/1

31 August

139
 „Fiul cel tânăr strângând totul la un loc, a călătorit într-o țară
îndepărtată, și acolo și-a risipit averea într-o viață destrăbălată.” – Luca
15:13, Diaglott.

Acea țară era o parte a lumii, al cărei Dumnezeu este Satan și care zace
în răutate sau sub cel rău. Indiferent de locația reală sau de distanța țării,
aceasta era departe de spiritul tatălui fiului mai mic. Fiul „acolo și-a risipit
averea cu o viață desfrânată”, fără a salva nimic împotriva viitorului
imprevizibil. Obiectivul său era să obțină, cu orice preț, cât mai multă
plăcere egoistă din această viață. El nu a lucrat și, prin urmare, a fost de
două ori risipitor. „De asemenea, cel care este leneș în lucrarea sa, este frate
cu cel care este un mare risipitor”. Satan este cel mai mare risipitor sau
distrugător. Isus a spus că cel care nu este pentru El este împotriva lui și cel
care nu se strânge cu el risipește. Cel care nu este pentru El arată o relație
cu marele risipitor și distrugător. Risipitorul nu era de partea Domnului. W
11/1

1 Septembrie

„Cine este deci servul credincios și înțelept?” – Matei 24:45.

Aici „serv” înseamnă rămășița credincioasă a martorilor lui Iehova care

sunt născuți de spiritul Său și strânși în unitate cu El și serviciul său. Ei sunt o
parte a organizației sale Teocratice și sunt supuși conducerii Teocratice. Ei
acționează ca o unitate sau o societate, făcând împreună „lucrarea ciudată”
a lui Iehova așa cum el le-o descoperă. Astfel de societate nu este o
societate sau corporație legală, constituită conform legilor unui anume stat
sau națiune, dar este o societate formată de Creator, Iehova, și compusă din
rămășița sa spirituală aprobată de Cristos Isus la judecata templului. Astfel
de societate poate folosi ca serv al lor o corporarație legală, astfel ca Watch
Tower Bible and Tract Society; și ei fac așa de la 1884. Cristos Isus este
Servul Principal al lui Iehova, și el este Capul ceresc sau invizibil al clasei
„servului credincios și înțelept”. – Isaia 42:1 W 7/1

2 Septembrie
140
 „Judecă-mă, O Doamne, potrivit dreptății mele, și potrivit cu
integritatea mea care este în mine.” – Psalm 7:8

Iehova privește la inimă sau la motivul iubirii și devotamentului din

spatele lucrării poporului său. Când lucrările lor sunt în ascultare de voia lui
Dumnezeu mai degrabă decât legea „Cezarului”, Dumnezeu îi judecă pe ei ca
credincioși și aprobați, indiferent de pedeapsa pe care „Cezarul” o
îngrămădește supra lor. Acești credincioși sunt ambasadorii Guvernului
Drept al Lumii Noi. Ei privesc Împărăția și serviciul acesteia ca de o
importanță supremă. Ei pun primul lucru pe primul loc, și astfel interesele
Împărăției au primul loc în viețile lor. Speranțele lor nu sunt puse pe această
lume veche și pe supraviețuirea ei după acest război total. Ei „nu iubesc
lumea și lucrurile din lume.” (1 Ioan 2:15) Statornici și constanți ei trăiesc și
servesc pentru Lumea Nouă și pe Dumnezeu ei. W 5/1

3 Septembrie

„Și el spunea Sibolet: pentru că el nu putea rosti pronunția lui corect.

Atunci ei îl luau, și îl junghiau la vadurile [trecerea prin apă a] Iordanului.” –
Judecători 12:6

Cei ce țin la organizația Teocratică trebuie cu putere să aplice „sabia

spiritului” împotriva tuturor celor din mulțimea „omului păcatului” cu scopul
de a sta sau ucide puterea și influența lor cu privire la cei nebănuitori. Este
periculos a permite trecere liberă pentru oricine din acea mulțime, pentru că
în continuare necazul este sigur să urmeze înăuntrul rândurilor celor din
organizația Teocratică. Rămășița și însoțitorii ei au o parte în această luptă
împotriva influenței religioase a „servului rău” și a tuturor celorlalți din
grupa „omului păcatului”. Deci, ei trebuie să fie în alertă și cu auzul ascuțit
pentru a discerne diferența mesajului religiei din „evanghelia Împărăției”. Ei
trebuie să încerce spiritele, fie că ele vor fi de la Dumnezeu Teocratul, fie de
la anticrist. – 1 Ioan 4:1-6. W 1/1

4 Septembrie
141
 „Că Cristos va suferi, și că el va fi primul care se va ridica din morți.” –
Fapte 26:23

După ce Fiul și-a încheiat cu credincioșie cursul său în carne, Iehova a

oferit cea mai mare demonstrație a adevărului că este mai bine să alegi să
faci binele ca un martor pentru Iehova, conform cu exemplul lui Isus și să
suferi pentru acesta decât, să mergi mână în mână cu lumea și să te
compromiți cu răutatea ei în opoziție cu Dumnezeu și Împărăția sa. Satan
putea ucide numai trupul lui Cristos. Dreptul la viață veșnică, drept care a
fost menținut de Isus prin păstrarea integrității sale fără vină, puterea lui
Satan a morții nu-l putea distruge. Prin urmare, datorită părții minunate a lui
Isus în justificarea numelui Tatălui prin suferire credincioasă până la moarte,
Dumnezeu l-a răsplătit pe el în cel mai înalt mod. Nu numai că Dumnezeu l-a
restaurat pe el l-a viață printr-o înviere din morți, dar el l-a înălțat la viață,
nu numai asemenea unei creaturi de carne, ci ca spirit, ceresc nemuritor,
divin. – 1 Petru 3:18. W 4/15

5 Septembrie

„Servitorilor! Supuneți-vă cu toată teama stăpânilor, nu numai celui

bun și blând, dar și celui împotrivitor.” – 1 Petru 2:18, Young.

Creștinul angajat vede că el nu suferă datorită carențelor, indiferenței,

neatenției sau neglijenței față de sarcinile desemnate. Nici un merit nu este
adăugat la îndurarea perseverentă a loviturilor sau a pălmuirilor pentru
astfel de greșeli sau păcate. Dar, dacă servul este credincios la slujba sa iar
„stăpânul său” îl tratează rău și îl discriminează numai datorită că angajatul
său servește ca martor al lui Iehova? Atunci servul îndură astfel de suferințe
fără amărăciune, pizmă sau răzbunare, el suferă pe nedrept și este „pentru
conștiința lui față de Dumnezeu” și pentru facerea binelui în serviciul Lui.
Suferirea acestui „necaz”, administrat în mod nedrept, este pentru
justificarea numelui lui Dumnezeu. Să cităm 1 Petru 2:20: „Dacă, când faceți
binele, și suferiți pentru asta, da suferiți cu răbdare, acest lucru este
acceptabil la Dumnezeu.” W 2/15
142
 6 Septembrie

„Persoanele tinere să fie supuse celor în vârstă; și toți dintre voi să vă

supuneți unul altuia; și să fiți îmbrăcați cu smerenie.” – 1 Petru 5:5 Diaglott.

Oamenii tineri sunt așa de înclinați să se încurce cu lucrurile acestei

lumi. Deci sfatul este potrivit ca persoanele tinere să fie supuse celor care
sunt mai mature în învățătura, instruirea și serviciul Domnului. Ele să caute
instruire la membrii mai în vârstă din organizație. Toate persoanele tinere,
nu neapărat tinere la ani, ci în cunoașterea adevărului, fac bine „să fie
supuse” celor mai în vârstă și să se supună în interesul ordinii bune și să fie
îmbrăcate cu smerenie. Datorită educației lumești anumite persoane sunt
capabile să se exprime mai bine decât altele. Deși ele pot face asta, nu
trebuie să nu fie îmbrăcate cu smerenie, nefiind disprețuitoare față de
ceilalți, ci frați blânzi, amabili și atenți cu frații mai slabi, și nerăbdători să-i
ajute. W 6/1

7 Septembrie

„Prin credință nu a pierit curva Rahav cu cei care nu au crezut, când ea

a primit spionii cu pace.” – Evrei 11:34

În același mod „alte oi” ale Domnului trebuie să se vindece de

necredința „religiei organizate” și trebuie să arate credință față de Iehova și
Cuvântul său prin lucrarea de cooperare cu rămășița martorilor Lui. Ele
trebuie să se teamă mai degrabă de Dumnezeu, decât de conducătorii
acestei lumi și de funcționarii lor care caută să distrugă pe servii lui Iehova.
Ele trebuie să creadă Cuvântul său despre ziua răzbunării sale și trebuie să-i
avertizeze pe ceilalți și să ajute la strângerea lor în locul desemnat al
siguranței și ocrotirii sub organizaţia Teocratică a lui Iehova. Numai făcând
așa vor fi ei din acea clasă pământească pe care puterea Atot Puternicului
Dumnezeu o va ocroti prin Armaghedon și care după aceea are privilegiul de
a naște urmași drepți în împlinirea mandatului divin în Lumea Nouă. W 8/1

143
 8 Septembrie

„Cristos m-a eliberat.” – Romani 8:2

Acei evrei care au venit la el prin credință și au devenit discipolii săi și

au continuat în lucrarea sa a adevărului au fost eliberați. Ei au devenit liberi
chiar și de legea lui Moise care cerea de la ei perfecțiunea dreptății. Ei nu
puteau împlini astfel de cerințe, și prin urmare legea le arăta întotdeauna
robia față de păcat, imperfecțiune și moarte. La timpul potrivit păgânii au
primit adevărul lui Cristos Isus, l-au acceptat și au crezut în el ca și Sămânță a
lui Avraam prin care toate familiile pământului trebuie să fie binecuvântate.
De asemenea aceștia au fost eliberați din păcat și condamnarea acestuia, de
robia Diavolului și din religie, care este demonism. Cristos Isus nu a adus
astfel de națiuni în supunere față de legea lui Moise de la muntele Sinai,
deoarece chiar pe evreii ce au crezut Isus i-a eliberat de obligațiile acelui
legământ al legii de la Sinai. Pentru toți credincioșii, fie evrei sau națiuni, Isus
a deschis calea să vină la Iehova Dumnezeu Tatăl. W 9/1

9 Septembrie

„Statornice sunt picioarele noastre, între porțile tale, O Ierusalime!” –

Psalm 122:6

Noi toți suntem „străini și călători” în această lume rea și suntem pe

drumul către Lumea Nouă. Rămășița lui Dumnezeu, fiind aprobată, unsă și
luată în legământul Împărăției, este făcută o parte a organizației sale
Teocratice. „Cetățenia lor este în ceruri”, „noile ceruri”, „noul Ierusalim”.
Însoțitorii lor pământești, „alte oi” ale Domnului, s-au consacrat lui Iehova
prin credința în Cristos Isus și s-au refugiat sub protecția Teocrației, Noul
Ierusalim. Atât rămășița cât și însoțitorii ei apreciază privilegiul de a avea
picioarele sprijinite pe Stânca trainică, Fundația Lumii Noi. Ei sunt hotărâți
să nu lase nimic să le îndepărteze picioarele la o parte de Guvernul Teocratic
al Noului Ierusalim. – Apocalips 21:2. W 8/15

10 Septembrie
144
 „Numele tău, O Iehova, durează pentru totdeauna; amintirea numelui
tău. O Iehova, prin toate generațiile.” – Psalm 135:13, ARV.

În nici un moment Isus nu a îndreptat atenția spre sine, separat de

locul său în scopul lui Iehova. Prin intermediul întregii sale învățături el a
condus pe cei învățați de el la Cineva al cărui nume trebuia amintit în
eternitate. Acel Cineva este Iehova, Tatăl său din ceruri care l-a trimis el, pe
pământ, cu un scop. Acel scop el l-a împlinit cu credincioșie. Nu există altă
cale sub ceruri prin care oamenii să poată fi salvați, decât prin urmarea
pașilor lui Cristos Isus. Acest lucru înseamnă iubirea Domnului Dumnezeu cu
toată inima voastră, mintea sufletul și puterea, și a aproapelui vostru ca pe
voi înșivă. Deci, numele Tatălui său a fost cel care trebuia să fie amintit
înaintea oamenilor, iar prin aranjamentul făcut de Tatăl, oamenii pot fi
salvați prin Cristos Isus. – Ioan 17:3. W 3/15

11 Septembrie

„Instruiește-i cu blândețe pe cei ce se opun.” – 2 Timotei 2:25

Discipolii săi nu merg la oameni cu fanatism, nici cu spiritul de trufie

„eu am dreptate, tu ești rău”, nici într-un mod amenințător și constrângător,
ci cu blândețea lui Cristos Isus și cu frica lui Dumnezeu. Ei sunt însărcinaţi să
„mângâie pe toți cei ce plâng”, și să vestească avertismentul lui Dumnezeu,
„căutați dreptatea, căutați blândețea: ea vă poate ascunde în ziua mâniei
DOMNULUI.” Ei nu proferează injurii față de „capre” sau împotrivitorii cu
voia, ci își rețin limba de la rău și buzele ca ei să nu vorbească cu răutate. Ei
nu caută conflict sau luptă cu caprele, ci „se feresc de rău și fac binele”,
„caută pacea și o urmăresc”. Ei nu sunt perturbatorii păcii și ai rânduielii
bune a vreunei comunități. Ei nu irosesc timp sau cuvinte cu „caprele”, dar
se întorc de le ele pentru a căuta și vâna „oile”, pe cei care „vor iubi viața, și
vor vedea zile bune.” – 1 Petru 3:10,11. W 4/1

12 Septembrie

145
 „De asemenea, discipolii au fost numiți creștini în mod divin prima dată
în Antiohia.” – Fapte 11:26, Young; Companion.

Această numire a lor de creștini nu a fost accidentală. Ea a fost

condusă de Domnul Dumnezeu. Din cauza acelui motiv puternic Satan
imitatorul a fost grăbit și gelos să acapareze numele și să-l corupă prin
aplicarea lui la religie, acea clasă care este o contrafacere a creștinismului. El
a făcut așa când el a aflat că nu putea înlătura creștinismul în mod violent
prin intermediul păgânului său „împărat al nordului”, cu cartierul general la
Roma. Religioșii, incorect și prin mijloace necinstite mărturisiți a fi „creștini”,
nu-l glorifică pe Iehova Dumnezeu cu acest nume sau pentru acest nume. (1
Petru 4:16, A.R.V.) În schimb, religioșii, inclusiv națiunile care se numesc
„națiuni creștine” persecută pe cei numiți cu numele lui Dumnezeu și chiar
decretează că martorii lui Iehova sunt o „organizație ilegală”. Aceasta este
dovada pozitivă că religioșii și națiunile religioase nu sunt creștini. W 5/15

13 Septembrie

„Dar dacă acel serv spune în inima sa, Domnul meu întârzie să vină, și
va începe să bată servitorii și servitoarele, și să mănânce și să bea, și să se
îmbete.” – Luca 12:45

Acest grup necredincios vorbește rău despre tovarășii lor de serviciu,

aruncând acuzații false și rău intenționate împotriva fraților lor care își
îndeplinesc îndatoririle ca pentru Domnul. Astfel, ei „își lovesc tovarășii de
serviciu” și provoacă suspiciuni, presupuneri rele, tulburări, dezordini și
dezbinări în cadrul organizației. Ei procedează fără lege în ceea ce privește
legea Teocratică și nu respectă regula Domnului enunțată în 1 Corinteni 6: 1,
2: „Cutează vreunul dintre voi, având un lucru împotriva altuia, să meargă la
judecată înaintea celor nedrepți și nu înaintea sfinților? Nu știți că sfinții vor
judeca lumea? Și dacă lumea va fi judecată de voi, sunteți voi nedemni să
judecați cele mai neînsemnate?” W 7/15

14 Septembrie

146
 „Pentru acest scop au fost anunțate veștile bune și morților, așa că ei,
într-adevăr, să poată fi judecați, în carne, după oameni, dar, în spirit, după
Dumnezeu.” – 1 Petru 4:6, Diaglott

Astfel de oameni sunt acum la putere și au mijloacele de a executa

judecata pământească. Judecată nu înseamnă doar emiterea unei opinii, sau
pronunțarea unei hotărâri, ci și executarea hotărârii pronunțate împotriva
celui judecat nefavorabil. (Fapte 7:7) Satan Diavolul folosește oameni ca
înșelați și instrumente ale sale. El are grijă ca ei să judece martorii lui Iehova
în funcție de aspectul exterior. Așadar, ei îi acuză pe nedrept pe acești servi
ai lui Dumnezeu. Apoi, sub masca legii și ordinii lumești, Satan poate folosi
funcționari ai legii și pe cei care iau legea în propriile lor mâini pentru a
pedepsi pe nedrept poporul lui Iehova. Acest lucru Satan îl produce pentru
a-i îndepărta de calea vieții și a integrității față de Dumnezeu și pentru a opri
lucrarea lor de predicare a Împărăției. W 5/1

15 Septembrie

„El oferise rugăciuni și cereri cu strigăt puternic și lacrimi către cel care
era capabil să-l salveze, și a fost ascultat.” – Evrei 5:7

Isus a fost uns cu spiritul lui Dumnezeu pentru a fi Regele Guvernului

Lumii Noi și toate cererile sale adresate Tatălui său erau în favoarea acelei
lumi viitoare. El era fără compromisuri față de adversarul lui Dumnezeu. El a
dovedit că Fiul Principal al lui Iehova și cel mai înalt funcționar din universul
Său îi era incontestabil loial, credincios și fidel Lui. Pentru a-și păstra
controlul asupra integrității sale, Isus a apelat la puterea divină prin
rugăciuni aduse lui Dumnezeu. Acest lucru i-a permis să justifice numele și
cuvântul Tatălui său, prin ascultare neclintită și purtare corectă pe pământ.
Așadar, el s-a dovedit demn de a exercita puterile guvernului Lumii Noi și de
a justifica numele lui Iehova la Armaghedon. Discipolii săi credincioși trebuie
să recurgă la rugăciune pentru motive asemănătoare, și anume, pentru
păstrarea integrității și părtășia cu Isus în justificarea numelui lui Dumnezeu.
W 12/1

147
 16 Septembrie

„Să vină Împărăția ta.” – Luca 11:2

Întrucât Împărăția a fost întemeiată în 1914, de ce să ne rugăm încă

pentru asta? Adevărat, Regele ceresc este aici, stăpânind pe tron în mijlocul
tuturor dușmanilor săi, care i-au fost făcuți scaunul său pentru picioare pe
pământ. Totuși este încă potrivit să rostim rugăciunea către Dumnezeu.
Guvernele împotrivitoare de pe pământ sub Satan încă acționează. „Toiagul
de fier” al Regelui trebuie totuși să vină împotriva lor la Armaghedon.
„Piatra” Împărăției lui Dumnezeu prin Prințul său Mesia a fost într-adevăr
tăiată fără mâini omenești din „muntele” organizației universale a lui
Dumnezeu. „Piatra” există ca „tăiată” din 1914, dar trebuie să izbească
imaginea teribilă a organizației lui Satana și să o macine în pulbere. Astfel,
Împărăția lui Dumnezeu trebuie să vină încă. Va veni rapid la Armaghedon și
va deveni ulterior „marele munte” care umple întregul pământ fără să mai
rămână niciun loc pentru vreun guvern postbelic. W 12/15

17 Septembrie

„Să fie atenți să practice fapte bune.” – Tit 3:8.

Martorii lui Iehova nu sunt „coloana a cincea” în nicio țară.

Comportamentul lor este „cinstit”, ceea ce înseamnă „decent”, „drept”,
sincer și conștiincios, deschis și pe față. Prin urmare, ei refuză în mod
deschis să se supună creaturilor și lucrurilor, încălcând porunca lui
Dumnezeu care interzice astfel de lucruri. Acest lucru nu se face pentru a
influența pe alții care nu sunt străini și pelerini, ci cetățeni ai lumii vechi. Se
face pentru a arăta loialitate față de Dumnezeul lor și Regele lor ceresc și
pentru a-și menține integritatea față de astfel de „Puteri Înalte”. În timp ce
această lume și națiunile ei sunt pe cale să treacă, ei ascultă porunca lui
Dumnezeu prin Regele său și fac „faptele bune” ale predicării Evangheliei
Împărăției și a mângâierii tuturor celor care plâng din cauza eșecului religiei
și a nelegiuirii. Asta este ceea ce ei trebuie să facă prin spiritul lui Dumnezeu.

148
Astfel de fapte bune îl glorifică pe Iehova Dumnezeu și îi arată laudele lui. W
2/1

18 Septembrie

„Păstoriți turma preaiubită a lui Dumnezeu care este printre voi.” - 1

Petru 5:2

Bătrânii sau servii locali dintr-o adunare trebuie să aibă în vedere că a

face acest lucru este principala lor lucrare. Ei trebuie să se asigure că turma
este hrănită corespunzător din Cuvântul lui Dumnezeu, îngrijită și protejată.
Fără îndoială, marea majoritate a persoanelor cu bunăvoință sunt încă
asemenea „oilor pierdute”, ca oile împrăștiate din cauza confuziei multor
religii și din cauza metodelor de prădare ale politicienilor și traficanților
comerciali, care sunt cei principali în organizațiile religioase. Prin urmare,
este necesar pentru creștinii care doresc să-i hrănească pe cei care vor
deveni „alte oi” ale Domnului să pornească asemenea unui păstor în
căutarea oilor sale pierdute. Ei trebuie să înfrunte dușmanii și alte pericole și
să caute oile adevărate din casă în casă, să le hrănească și să le arate calea
cea bună. W 6/1
19 Septembrie

„Spiritul Domnului Dumnezeu este peste mine; deoarece Domnul m-a

uns să predic.” - Isaia 61:1.

Aceste cuvinte profetice stabilesc termenii misiunii lui Isus de la

Conducătorul și Capul său, Iehova Dumnezeu. Aceasta a fost misiunea cu
care Cristos Isus a fost trimis pe pământ pentru a o îndeplini în calitate de
ambasador principal al lui Iehova. El nu și-a primit misiunea de la clerul
evreu sau de la școala teologică a lor din Ierusalim, ci de la Dumnezeu.
Cristos Isus nu a prezentat nici o diplomă de absolvent înrămată de la școlile
religioase din vremea sa. El a atras atenția publicului ca fiind uns sau
însărcinat de Iehova Dumnezeu. Aceasta a fost în virtutea consacrării sale
întru totul lui Dumnezeu, o astfel de consacrare fiind simbolizată prin
botezul cu apă. Ungerea Sa cu spiritul lui Dumnezeu a transmis cu siguranță
149
autoritatea și misiunea de a predica vestea bună. Nu numai că Isus și-a
mărturisit misiunea de a predica, ci a îndeplinit-o cu integritate perfectă. W
6/15

20 Septembrie

„Domnul pe care îl căutați, va veni deodată la templul său,...și el va sta

ca un rafinator și un purificator al argintului.” - Maleahi 3:1-3

Nu acel Cuvânt scris al lui Dumnezeu este ca argintul necurat, ci acei

care doresc să-l înțeleagă au amestecat, fără să vrea, atâtea impurități ale
religiei cu credințele lor. Prin urmare, cei deplin consacrați lui Dumnezeu au
trebuit să fie purificați de toate petele și corupția religiei. O astfel de
pângărire s-a lipit de ei din cauza marii confuzii religioase care a apărut la
scurt timp după moartea apostolilor. La venirea lui Cristos la templu, în
1918, el a adunat în fața lui pe toți cei care mărturiseau creștinismul, pentru
că „judecata trebuie să înceapă de la casa lui Dumnezeu”. El a prezis că îi va
judeca după cuvântul său, care este Cuvântul lui Dumnezeu. Cristos Isus face
acest lucru acționând ca Interpret al Cuvântului lui Dumnezeu și prin
clarificarea înțelegerii mesajului Bibliei, pentru a mări numele și scopul lui
Iehova și Guvernul sau Împărăția Sa Teocratică. - Isaia 42:19-21 W 7/1

21 Septembrie

„Omul lui Dumnezeu...a spus, dă oamenilor, ca ei să poată mânca. Ce

ar trebui să pun înaintea a o sută de oameni?” - 2 Regi 4:42,43, A.R.V.

Școlile au apărut în Israel, la început pentru adulții care trebuiau să

acționeze ca instructori pentru alții. Grupa de profeți pe care Saul a întâlnit-
o pe vremea judecătorului Samuel este considerată a fi una dintre astfel de
școli, prezidată de Samuel. Aproximativ două secole mai târziu, Ilie și Elisei
erau activi pentru educația oamenilor. Regina Izabela a încercat să distrugă
profeții asociați cu ei și astfel să suprime această mișcare educativă pentru
închinarea lui Iehova și pe mulți dintre ei i-a ucis. Relatarea vremurilor
menționează pe „fiii profeților” în legătură cu Ilie și Elisei. Deși nu apare
150
nicio expresie precum „școala profeților”, totuși acești „fii ai profeților” se
aflau evident într-o școală sau colegiu pentru a-i pregăti pentru activitatea
lor publică de educație. W 9/15

22 Septembrie

„În lume veți avea necazuri; dar fiți curajoși; Eu am biruit lumea.” - Ioan
16:33

Câteva ore mai târziu, când Isus stătea atârnat pe lemn, a rostit
cuvintele: „S-a terminat”. „Tată, în mâinile tale îmi încredințez spiritul”. El s-
a dovedit în cele din urmă ‘mai mult decât biruitor și știa că-și putea
încredința cu încredere în mâinile Creatorului său păstrarea dreptului său la
viața veșnică și a „spiritului” sau a puterii sale de viață. El a refuzat să-și
încalce legământul cu Dumnezeu care cerea loialitate față de Împărăție sau
să renunțe la inocență sau integritate absolută sub astfel de încercări dure
de ascultare și devotament față de Dumnezeu. Știa că profețiile divine au
prezis o moarte rușinoasă, lentă, inevitabilă pentru el și a hotărât chiar să
meargă în acea moarte, fără cusur în fața Celui care l-a trimis să
demonstreze în fața oamenilor și a îngerilor devoțiunea perfectă, de
nezdruncinat față de Dumnezeu, deși era asaltat de Satan și lumea sa. W
1/15

23 Septembrie

„Și fiul i-a zis: Tată! Eu am păcătuit împotriva cerului și înaintea ta: eu
nu mai sunt demn să fiu numit un fiu al tău; [ fă-mi ca unul din servii tăi
angajați]. - Luca 15:21, Rotherham.

Fiul risipitor nu a cerut să fie primit și pus la muncă ca fiu, ci s-a oferit
pentru muncă ca serv angajat. Mărturisirea sa cu pocăință arată că clasa
„fiului risipitor” își mărturisește păcatele, își cere iertare prin jertfa vrednică
de laudă a lui Cristos și se consacră pe deplin lui Iehova, Tatăl. Actul lor de
consacrare a fost prefigurat și prin cererea poporului afectat de foamete din
Egiptul antic în timpul conducerii lui Iosif: „Cumpără-ne pe noi și pământul
151
nostru pentru pâine, iar noi și pământul nostru vom fi servii faraonului și dă-
ne sămânță, pentru ca noi să putem trăi și să nu murim.” Consacrarea clasei
„fiului risipitor” nu este o înțelegere cu Dumnezeu pentru o parte din
moștenirea cerească a fiilor spirituali ai lui Dumnezeu, ci este un acord
solemn de a face voia lui Dumnezeu pentru totdeauna, lăsându-l pe
Dumnezeu să hotărască unde va servi cel consacrat. W 11/15

24 Septembrie

„Ca ei toți să poată fi una; așa cum tu, Tată, ești în mine, și eu în tine,
ca și ei să poată fi una.” - Ioan 17:21.

Isus s-a rugat așa de generos pentru cei din Lumea Nouă, pentru ca toți
aceștia să fie o singură minte și un singur serviciu. Această rugăciune a
primit răspuns prin puterea lui Dumnezeu. Noi suntem la sfârșitul lumii
răutății și la intrarea Lumii Noi. Unitatea implorată de Rege trebuie să existe
ca împlinire a rugăciunii, atât pentru rămășița credincioasă, cât și pentru
„celelalte oi” însoțitoarele acesteia. Lumea veche este împărțită de un
război total între „regele nordului” și „regele sudului”; dar martorii lui
Iehova și însoțitorii sunt una, pe toate continentele, fie împrăștiate de
dușman în închisori și lagăre de concentrare, fie încă liberi să meargă public
și din casă în casă predicând Evanghelia Împărăției. Nicio putere demonică
nu poate rupe această unitate. W 3/15

25 Septembrie

„Aceasta să fie omul ascuns al inimii, în ceea ce nu este coruptibil, chiar

podoaba unui spirit blând și liniștit, ...înaintea lui Dumnezeu.” - 1 Petru 3:4

Deși prezinți cum trebuie o înfățișare exterioară decentă cu privire la

persoană și ținută, podoaba exterioară pentru a atrage privirea creaturilor
umane spre admirație nu este lucrul pentru care să te străduiești. Se poate
ca noi printr-o purtare exterioară necuviincioasă să nu reflectăm viețile de
purtători ai mesajului. În inimile noastre avem ceva ce împodobirea
exterioară nu poate pune niciodată înăuntrul sau pe creaturile lumii, și
152
anume „omul ascuns al inimii”. Inima sau afecțiunea noastră care ne mișcă
în acțiune este pusă pe Împărăție. Ceea ce noi suntem și trăim este pentru
Împărăția lui Iehova prin Cristos. Nu păstrăm ascuns în inima noastră acest
eu consacrat al devotamentului Împărăției, fără nici un beneficiu pentru cei
din afară. Prin urmare, participăm la lucrarea de mărturie și arătăm ceea ce
este în inimile noastre. W 2/15

26 Septembrie

„Umblați cu băgare de seamă, nu ca nebunii.” - Efeseni 5:15.

Știind că sunt urâți de toată lumea și că sunt țintele speciale ale

demonilor vicleni, martorii lui Iehova ar trebui să umble foarte precaut. Ar
trebui să fie puri în relațiile lor unul cu celălalt, îndemnându-se unii pe alții
să fie sârguincioși, neobosiți, constanți și pe deplin ocupați în serviciul
Domnului. Ei ar trebui să-și păstreze inima și atenția fixată asupra Lumii Noi
și a glorioaselor privilegii ale vieții pe care Guvernul său Drept le va deschide
tuturor celor care își păstrează integritatea față de Dumnezeul Preaînalt. În
acest scop, acum în această „zi rea”, ei ar trebui să folosească fiecare ajutor.
Mergeți în numele Domnului și înarmați cu mintea lui Cristos, mânuiți „sabia
spiritului”, Cuvântul lui Dumnezeu. Îndreptați atenția și speranțele cât mai
multor persoane către Lumea Nouă și Împărăție. Trăiți și serviți acum pentru
acea „lume care va veni”, dacă vreți să trăiți și să serviți în ea. W 5/1

27 Septembrie

„Aveți credință în Dumnezeu.” - Marcu 11:22.

Iehova, Dumnezeul oamenilor credinței de la Abel până în zilele

noastre, este singurul element indispensabil în toată credința adevărată. El
este Cheia credinței victorioase. Fără El ceea ce se numește credință nu ar
putea fi niciodată completă. Religia, care renunță la Iehova Dumnezeu și
care îngrămădește ocară asupra numelui său, nu are și nu poate avea
credință, deoarece respinge temelia solidă a Bazei credinței corecte.
Îndepărtarea lui Iehova din credința, speranța și încrederea voastră și este
153
ca și cum ați îndepărta soarele, punctul central din sistemul nostru planetar
și să așteptăm totuși ca lumina zilei să ne inunde pământul. Credința nu
poate exista fără El, Creatorul universului viu, marea Sursă a vieții veșnice,
adevărul etern și bunătatea autentică. Fiul lui Dumnezeu, cel care a fost de
timpuriu cu Iehova și cel care L-a cunoscut cel mai mult, cel mai bine și cel
mai intim, este cel mai mare exemplu și susținător al credinței în Iehova. W
8/1

28 Septembrie

„Ierusalimul...acolo urcă triburile, triburile Domnului, la mărturia lui

Israel pentru a aduce mulțumiri numelui Domnului.” - Psalm 122:3,4

Rămășița spirituală a martorilor lui Iehova a fost adunată la Cristos Isus

la templu. Acest lucru se manifestă prin ascultarea lor față de el și exemplul
său și prin unitatea lor mondială cu el în lucrarea Tatălui lor Iehova. Toți
aceștia sunt israeliți după spirit, „Israelul lui Dumnezeu”. Prin urmare, au
fost prefigurați de credincioșii celor douăsprezece triburi ale lui Israel care
au venit la templu și pe care psalmistul le numește „triburile lui Iehova”.
Deși Cristos Isus și membrii trupului său înviat sunt în domeniul ceresc
invizibil și rămășița credincioasă este încă în trup pe pământ ca martori,
totuși sunt toți în unitate la templu, iar Cristos Isus, Conducătorul invizibil și
Comandantul templului, lucrează conform voinței și scopului lui Iehova. W
8/15

29 Septembrie

„Mulțimile erau uimite de învățătura sa: pentru că el îi învăța ca unul

care avea autoritate.” - Matei 7:28,29, A.R.V.

El și-a lăsat lucrările de tâmplărie la Nazaret, deoarece misiunea sa de

acum înainte de la Dumnezeu era să fie un Învățător, cel mai Mare Educator
din lume. Ca atare, el ar fi martor al lui Iehova. Cursul de instruire pe care l-a
oferit nu a putut fi obținut în miile de școli evreiești ale timpului, toate
supuse religioșilor. El a predat despre lumea nouă și despre guvernul
154
Teocratic al acesteia. Tema învățăturii sale a fost: „Împărăția cerurilor este
aproape; pocăiți-vă și credeți în Evanghelie”. Deși aceasta a fost cu
nouăsprezece secole înainte de înființarea Împărăției în putere în 1914,
totuși instrucțiunile în legătură cu ea erau educație de importanță supremă
pentru oameni și cea mai onorantă pentru Dumnezeu. Cristos Isus a oferit
educație gratuită omenirii. Nu a trecut niciodată prin împrejur farfurie
pentru chetă pentru a pune pe cursanți sub o constrângere jenantă. El a
spus: „În mod liber ați primit, în mod liber dați”. W 9/15

30 Septembrie

„Să nu fiți servii oamenilor.” - 1 Corinteni 7:23

Noi nu putem să ne întoarcem în lume și să alunecăm în planurile sale

de reformare a lumii și construirea ei pentru mult timp de acum înainte.
(Galateni 2:18) Acesta ar fi cursul auto înrobirii. Pentru a ne menține poziția
în Cristos trebuie să continuăm lupta pentru libertate; trebuie să continuăm
să ascultăm adevărul și să-l vestim altora, pentru ca „celelalte oi” ale
Domnului să câștige eliberarea pe care adevărul o aduce. Având în vedere
certitudinea unor agresiuni suplimentare și în creștere ale dușmanului care
invidiază și dușmănește libertatea în Cristos a poporului lui Iehova, cea mai
bună rezistență este să împingeți în mod constant ofensiva împotriva
forțelor demonismului, care este religia. Cristos Isus, Conducătorul nostru,
nu este în defensivă, ci în marșul spre victorie. Armatele care sunt în cer îl
urmează și rămășița lui pe pământ face la fel, oriunde o conduce el. W 9/1

1 Octombrie

„Cel mai tânăr dintre ei a spus tatălui său, Tată, dă-mi partea de bunuri
care mi se cade. Și el a împărțit între ei avutul său.” - Luca 15:12.

Dătătorul de viață, Iehova Dumnezeu, a împărțit „avutul” prin

scurtarea zilelor „marelui necaz” care a început asupra organizației lui Satan
în 1914 și care va fi încheiat în bătălia de la Armaghedon. În această „zi a
pregătirii sale” lucrarea numită de Dumnezeu trebuie să fie făcută de
155
martorii săi unși, născuți de spirit, rămășița sa. (Mat. 24:14) Prin acordarea
acestui interval îndurător, în timpul căruia clasei „fiului mai mic” i se permite
să urmeze mai întâi cursul egoist până când își revine, Iehova Dumnezeu a
împărțit clasei rămășiței privilegiul de a-L sluji pe teren prin vestirea acestei
evanghelii a Împărăției. Și clasei „fiului mai mic” El i-a repartizat o perioadă
de timp pentru folosirea privilegiilor lor pământești în funcție de voința lor,
dacă ei aleg, pentru a-și petrece viața umană în mod egoist, înainte ca
Armaghedonul să izbucnească. W 11/1

2 Octombrie

„Fiți miloși. fiți curtenitori: nu răsplătiți rău pentru rău, sau injurie
pentru injurie.” - 1 Petru 3:8,9.

Oamenii lui Dumnezeu se iartă unul pe altul mai degrabă decât să o ia

ca ofensă personală. Ei sunt smeriți, având aceiași gândire care a fost și în
Cristos Isus, și nu caută să se înalțe unul mai presus de altul cu scopul de a
străluci și de a exercita autoritate asupra altora. Ei sunt curtenitori, și, prin
urmare atenți cu cei din jur, tratându-se unul pe altul cu respectul datorat
de a fi servi ai lui Iehova Dumnezeu. Ei arată aceiași curtenie când merg din
casă în casă să ducă mărturia despre Împărăția lui Dumnezeu la oameni.
Astfel ei nu permit ca problemele egoiste să cauzeze disensiuni între ei și să
îndepărteze gândirea lor de la Împărăția lui Dumnezeu și serviciul ei. La
tratamentul greșit din partea lumii ei nu-i permit lui Satan să intre în inimile
lor și să-i stârnească să întoarcă rău pentru rău. În amărăciune dorința lor
nu este de răzbunare. Răzbunarea aparține lui Dumnezeu. W 4/1

3 Octombrie

„Deoarece copiii sunt părtași cărnii și sângelui, și el în același fel a avut

parte de aceleași, ca prin moarte să poată distruge pe cel care are puterea
morții, adică, Diavolul.” - Evrei 2:14.

Satan a exercitat puterea sa a morții împotriva fiului lui Dumnezeu

doar ca ultim efort de a-l face pe el să-și calce integritatea și să violeze
156
relația de legământ cu Dumnezeu. Moartea credincioasă a lui Isus a fost
răspunsul perfect la provocarea lui Satan față de Dumnezeu și a fost un
triumf asupra lui Satan. Aceasta a fost un precursor al victoriei finale asupra
lui Satan când Fiul lui Dumnezeu, a cărui moarte violentă Satan a înfăptuit-o,
va executa judecata de moarte de la Dumnezeu asupra adversarului. „Ca
prin moarte el să poată aduce la nimic pe cel care are puterea morții, adică,
diavolul.” (Am. Rev. Ver. n. marg) Moartea credincioasă a lui Isus a fost doar
primul pas triumfător înainte de zdrobirea finală a capului Șarpelui la bătălia
Armaghedonului. W 4/15

4 Octombrie

„Umiliți-vă sub mâna puternică a lui Dumnezeu, ca să vă înalțe la

timpul potrivit: aruncându-vă îngrijorarea asupra lui.” - 1 Petru 5:6,7

Iehova este interesat în mod iubitor de toți cei care sunt în legământ
cu el. El își va păstra partea din legământ și va avea grijă de fiecare individ,
atâta timp cât acesta este ascultător sub mâna sa puternică, supus
conducerii și îndrumării sale. Acea mână puternică îi va înălța pe toți cei
smeriți și credincioși la vremea potrivită. Indiferent unde se află cineva în
aranjamentul Domnului, acesta se află într-o poziție înălțată, pentru că este
favorizat cu cunoașterea și serviciul lui Iehova și fiind pe calea vieții. Pe
supusele „alte oi”, care își păstrează integritatea până la sfârșitul final al
Armaghedonului, Dumnezeu le va înălța în triumf asupra asupritorilor răi,
purtându-le în siguranță prin acea bătălie și dându-le însărcinarea de a
curăța pământul și de a naște descendenți drepți sub stăpânul lor invizibil,
Cristos Isus W 6/1

5 Octombrie

„Iubirea acoperă o mulțime de păcate.” - 1 Petru 4:8, A.R.V.

Oricare a fost cursul trecut al unui păcătos, dacă există adevărată

pocăință și convertire la cursul prescris de Domnul, atunci ei acoperă acele
păcate trecute, le uită și se ocupă de cel care se căiește pe baza relației sale
157
restaurate cu Domnul. Dacă păcatul a fost săvârșit personal împotriva
creștinilor, aceștia îi iartă cu ușurință pe cel care se căiește, care
mărturisește și cere iertare, fie ele ca număr de „șaptezeci de ori șapte”. Ei
nu nutresc ura și nu lasă astfel de probleme personale să despartă unitatea
creștinilor în lupta umăr la umăr împotriva demonismului și pentru credința
Evangheliei. Ei se iubesc „de dragul lucrării lor” și pentru că toți sunt de
partea Teocrației și a Lumii Noi. Ei se iubesc reciproc în adevăr, căutând
bunăstarea veșnică și succesul fiecăruia în Domnul. W 5/15

6 Octombrie

„Domnul acelui serv...îl va tăia în două, și îi va numi partea sa cu

ipocriții: acolo va fi plânsul și scrâșnitul dinților.” - Matei 24:50,51.

Ei scrâșnesc din dinți la clasa „servului credincios și înțelept” și nu își

exprimă nici o simpatie față de ei în persecuția mondială pe care aceștia o
suferă. Ei „plâng”, nu cu pocăință sau cu remușcări, ci pentru că se
ofensează de conduita credincioșilor și din cauză că sunt incapabili să-și
concretizeze intenția și scopul egoist împotriva credincioșilor și din cauza
nedreptăților închipuite pe care ei pretind că credincioșii Domnului le-au
comis împotriva lor. Ei mărturisesc a fi „copii ai Împărăției”. Fără îndoială,
când, în scurt timp, Dumnezeu va învia din morți profeții și martorii
credincioși din vechime și îi va face pe aceștia reprezentanții principali vizibili
ai Împărăției, clasa „servului rău” va plânge și va scrâșni din dinți. După ce au
văzut acest lucru, ei sunt doborâți la Armaghedon. W 7/15

7 Octombrie

„Ea s-a întors la tatăl ei, care a făcut cu ea conform cu jurământul pe

care el l-a jurat... Și Iefta a judecat pe Israel șase ani.” - Judecători 11:39;
12:7

În acei câțiva ani, Iefta a luat legătura cu fiica sa, pe care jurământul
său o dedicase serviciului cu timp integral pentru Iehova la tabernacolul Său
din Șilo. Prin devotata sa fiică, Iefta a lăsat în urmă un monument pe pământ
158
care mărturisește triumful lui Iehova prin credința și devotamentul celor
care au ținut ferm la Teocrația sa și la închinarea și servirea sa credincioasă.
La fel, odată cu eventuala părăsire a scenei pământești a rămășiței
credincioase, închinarea pură a lui Iehova nu va dispare de pe pământ. Cei
din rămășiță vor lăsa în urmă „prinții pe tot pământul”, inclusiv pe înviatul
Iefta și credincioșii devotați din „mare mulțime”. Toți aceștia îl vor servi pe
Iehova Dumnezeu „zi și noapte în templul Său” în lumea nouă, o mărturie
veșnică a victoriei „lucrării ciudate” a lui Iehova acum prin Marele său Iefta,
Cristos Isus. W 1/1

8 Octombrie

„Având comportarea voastră bună printre neamuri, pentru ca în ceea

ce vorbesc de rău împotriva voastră ca niște făcători de rele, prin faptele
voastre bune pe care le vor vedea să glorifice pe Dumnezeu în ziua
cercetării.” - 1 Petru 2:12

Clasa oilor vede faptele bune a martorilor lui Iehova ce merge din casă
în casă vestind lucruri bune. Ei observă în mesajul Împărăției predicat de
astfel de martori „vocea” sau mesajul Bunului Păstor, și îl urmează pe el
unde le conduce cuvântul său. Ei se despart din mijlocul religioșilor făcători
de rele, iar Regele - Păstor le strânge de partea dreaptă. Acolo mulțumesc
lui Iehova Dumnezeu pentru trimiterea martorilor săi. Ei se unesc cu
rămășița lui credincioasă în glorificare lui Dumnezeu, arătând laudele sale și
declarând numele și Împărăția lui pe tot pământul. Pe aceste „oi”, Iehova,
prin Regele său le cercetează cu protecție și ocrotire în timpul necazului
Armaghedonului. W 2/1

9 Octombrie

„Pâinea pe care o voi da eu este carnea mea, pe care o voi da pentru

viața lumii....Cine mănâncă carnea mea și bea sângele meu locuieşte în
mine, și eu în el.” - Ioan 6:51,56.

159
 Urmarea credincioasă a cursului pământesc al lui Isus în carne
constituie credința în el și părtășia cu el. Rezultatul acestui curs este în cele
din urmă o împărtășire cu el în „învierea sa” și învierea la viața nemuritoare
cu el, ca membri ai trupului glorificat al lui Cristos, „trupul gloriei sale”. În
cuvintele de mai sus, în Ioan capitolul 6, Cristos Isus vorbea cu poporul tipic
de legământ al lui Dumnezeu și nu cu neamurile. Prin urmare, cuvintele sale
nu se aplică celor din omenire în general, ci se aplică celor care sunt luați în
noul legământ și care se împărtășesc din mana antitipică și sunt membri ai
„trupului” său. Această limitare a cuvintelor sale la aceștia este dovedită de
referirea sa de „a-i bea sângele. W 3/1

10 Octombrie

„Cristos a suferit pentru noi în carne, înarmaţi-vă și voi cu aceiași

minte, pentru că cel ce a suferit în carne a încetat cu păcatul.” - 1 Petru 4:1.

Mintea lui Cristos este mintea sau scopul de a nu păcătui niciodată

doar pentru a scăpa de suferință. A suferi astfel în carne este spre gloria lui
Dumnezeu și spre justificarea numelui și a Guvernului său. Prin urmare, este
mai bine decât să eviți suferința de dragul dreptății și să fii împins în păcatul
grav al încălcării legământului și al neloialității față de Dumnezeu. Un astfel
de păcat înseamnă distrugere veșnică, prin urmare pierderea oricărei
speranțe și a dreptului la viață în Lume Nouă. Cel care în mintea
neschimbată a lui Cristos alege și consideră un privilegiu să „sufere în
carne”, așa cum El ne-a dat exemplul, „a încetat cu păcatul”. El nu nutrește
nici un moment gândul de a face compromisuri cu lumea și de a comite
păcatul trădării lui Dumnezeu. A suferi mai degrabă cu bucurie, decât a
practica un astfel de păcat, înseamnă a fi ca Isus. W 5/1

11 Octombrie

„Îmbrăcați-vă cu umilință, pentru că Dumnezeu se opune celor mândrii,

dar dă har celor umili.” - 1 Petru 5:5

160
 Potrivit profeției, și în virtutea lucrării pe care Iehova o face prin
martorii săi pe pământ, o mare campanie educațională este în desfășurare.
În aceste zile, vestitorii speciali cu normă întreagă, precum și alți vestitori ai
Împărăției, au o ocazie minunată de a merge în orașe și sate mici și acolo
ajută oamenii cinstiți și îi instruiesc în studiul Bibliei. Persoanele umile, deși
tinere sau bătrâne, sunt într-o stare sigură de a-i învăța pe alții. Iehova ajută
și dă favoare celor smeriți pentru a-și îndeplini serviciul. El îi instruiește pe
bătrâni să se supună pentru a servi nevoilor spirituale ale celor mai tineri,
care vor să vestească Împărăția lui Dumnezeu și să nu se înalțe pe sine și să
limiteze cunoștința și mijloacele de a o dobândi singuri. La rândul lor,
persoanele mai tinere ar trebui să fie supuse bătrânilor lor și să învețe de la
ei. W 6/1

12 Octombrie

„Iehova al Oștirilor a făcut, pentru toate popoarele pe acest munte, un

ospăț cu mâncăruri grase, un ospăț cu mâncăruri pregătite, mâncăruri
pregătite pline de măduvă.” - Isaia 25:6, Young.

Acest lucru se poate referi la vite bine hrănite ale căror oase sunt pline
de măduvă sau la cea mai fragedă și delicată parte a acestor animale,
măduva grasă a oaselor lor. Astfel vorbire simbolică înseamnă, prin urmare,
părțile cele mai delicate și gustoase ale Evangheliei Împărăției lui Dumnezeu,
da, o porție grasă sau abundentă, astfel încât să facă fața celor care se
hrănesc cu ea să strălucească cu sănătate și bunăstare spirituală. Întrucât
sărbătoarea este pentru toți oamenii cu bunăvoință, oameni care vor trăi pe
pământul curat, sub stăpânirea Sionului ceresc, aceasta înseamnă sau
include adevărurile care se aplică direct „celorlalte oi” ale Domnului, cum ar
fi supraviețuirea lor a bătăliei de la Armaghedon, intrarea în Lumea Nouă și
îndeplinirea mandatului divin de a se înmulți și a umple pământul. W 10/15

13 Octombrie

„Și Cristos a iubit biserica, și s-a dat pentru ea; ca el să o poată sfinți și
curăța prin spălarea cu apă prin cuvânt.” - Efeseni 5:25,26.
161
 Partea indispensabilă îndeplinită de Cuvântul lui Dumnezeu pentru
însăși viața și existența bisericii creștine este declarată de Isus și de apostolii
săi. Isus a spus: „Dacă un om nu se naște din apă [apa cuvântului lui
Dumnezeu] și din spirit, el nu poate intra în Împărăția lui Dumnezeu”. (Ioan
3: 5) Pavel spune: „Așadar, credința vine prin auzire și auzirea prin cuvântul
lui Dumnezeu”. (Romani 10:17) Iehova Dumnezeu a furnizat Biblia ca hrană
spirituală pentru biserică, deoarece membrii ei au nevoie de ea continuu. El
nu a spus în nici o parte a ei că biserica ar putea sau „va continua să existe
neschimbată fără Biblie”. Organizația romano-catolică a existat „fără Biblie”,
dar nu-i la fel cu privire la adevărata biserică. Ea se ține de Biblie și refuză să
fie schimbată de tradițiile oamenilor. W 7/1

14 Octombrie

„Să mâncăm și să ne veselim: pentru că acest fiu al meu era mort și

este iarăși viu, a fost pierdut și este găsit. Și au început să se veselească.” -
Luca 15:23,24.

Sărbătoarea veselă ilustrează sărbătoarea spirituală pe care Domnul

Dumnezeu o desfășoară pentru clasa „fiului risipitor” în acest „timp al
sfârșitului”, o sărbătoare a mâncării mai puternică decât simplul „lapte al
cuvântului”. Lucrarea obositoare și vremurile foarte dificile necesită hrană
mai întăritoare, mai susținută și mai avansată decât lichidul ușor de digerat
pentru cei care sunt prunci în Cuvânt. Este mâncarea Împărăției, despre
justificarea numelui lui Dumnezeu. Așa este sărbătoarea și ospățul prezis la
Isaia 25:6. Clasa „fiului risipitor” a „zăcut în țărână”, „moartă în greșeli și
păcate” și este un lucru îmbucurător când aud mesajul lui Dumnezeu și prind
viață în ceea ce privește serviciul său; când aceia care au fost pierduți printre
plăcerile lumești, își revin brusc, se regăsesc și sunt la rândul lor găsiți de
Bunul Păstor și sunt aduși în staulul Domnului. W 11/15

15 Octombrie

162
 „A căror împodobire...omul ascuns al inimii, ...este în ochii lui
Dumnezeu de mare preț.” - 1 Petru 3:3,4

Cei împodobiți așa nu păstrează acest sine consacrat al

devotamentului Împărăției ascuns în inima lor, fără nici un beneficiu pentru
cineva din afară, din întunericul acestei crize mondiale. Este scris: „Cu inima
omul crede pentru dreptate; și cu gura mărturisirea se face pentru salvare.
Căci Scriptura spune: Oricine crede în El nu se va rușina [să-l
mărturisească]”. (Romani 10:10,11) Prin urmare, ei iau parte la lucrarea de
mărturie în toate națiunile și astfel mărturisesc pe Domnul Dumnezeu și pe
Împăratul său și arată ce este în inimile lor. (Ioel 2:28) Doar mărturisind și
acceptând manifestarea ca martor pentru gloriosul Iehova și minunatul său
Rege, aceștia se identifică ca ambasadori și reprezentanți ai Guvernului
Drept al Lumii Noi, „lumea fără sfârșit”. W 2/15

16 Octombrie

„Iubiți-vă unul pe altul, așa cum v-am iubit eu. Nimeni nu are o
dragoste mai mare decât aceasta, ca un om să-și depună viața pentru
prietenii săi.” - Ioan 15:12,13.

Într-o astfel de prietenie, această organizație a „Viței” și „ramurilor”

trebuie să rămână legate între ele. Nu există nicio lipsă de unitate între viță
și ramuri; nu este o afacere sectară ca în „creștinătate”. Fiecare ramură
reprezintă un discipol, ramură care nu poate fi separată din butuc dacă ar
trăi. Pentru toată întreținerea și viața sa, aceasta trebuie să depindă butucul
viei și de grija bună a Soțului, Tatălui din ceruri, a cărui plantare este Vița.
Deci, în mod adecvat, astăzi, în țări în care mulțimea nazisto fascistă
vaticană a suprimat activitățile publice deschise ale martorilor lui Iehova,
aceste „ramuri” credincioase, care păstrează legământul, se străduiesc să
păstreze legătura cu sursa de susținere spirituală prin metoda sau
„conducerea viței de vie”. W 3/15

17 Octombrie

163
 „Împărăția ta este o împărăție veșnică.” - Psalm 145:13.

Împărăția lui Iehova va fi capabilă să facă față tuturor problemelor și

dificultăților umane și să umple pământul cu libertate, abundență și viață
veselă pentru toată omenirea ascultătoare. Toate guvernele create de om,
indiferent de stilul politic, s-au dovedit fără speranță de inutile. După acest
război total, se va face cel mai mare experiment guvernamental al omului.
Dar dezamăgirea va veni peste el la doar o „oră” după aceea și apoi urmează
distrugerea totală a lumii. Nici toată religia din lume nu o va putea salva de
acea soartă. (1 Tesaloniceni 5:3; Apocalipsa 17:12) De ce să fiți târâți
prostește în acea distrugere? Credeți în Cuvântul lui Dumnezeu și întoarceți-
vă acum cu credință și speranță la Guvernul său Teocratic sub Cristos, care
este aproape. Supuneți-vă acum și pregătiți-vă pentru marele succes al
acelui Guvern, cu beneficii durabile și de viață care să rezulte din acesta în
Lumea Nouă a dreptății. W 4/1

18 Octombrie

„Nici ca stăpâni ai moștenitorilor, ci ca modele pentru turmă.” - 1 Petru

5:3, Diaglott.

Modul în care un bătrân, sau o persoană care se află într-o poziție de

responsabilitate, poate fi un exemplu pentru turmă, este acela de a fi un
martor credincios și adevărat, la fel cum a fost Cristos Isus. Acțiunile de bază
ale lui Cristos Isus atunci când era pe pământ arată că el a fost „martorul
credincios și adevărat” al lui Iehova, mergând din casă în casă, din sat în sat
și din oraș în oraș. În această privință el a dat exemplul corect pentru turmă.
El a făcut ce era corect. Apostolii săi credincioși au urmat pașii lui. După ce
Isus a fost ucis atât de dureros, dar a fost ridicat la viță în glorie, apostolii și-
au reînnoit mersul în pașii săi. I-au îndemnat pe creștini să-i urmeze așa cum
ei l-au urmat pe Isus Cristos. Așadar, fiecare persoană dintr-o grupă
organizată care are poziția de serv, ca frate bătrân, ar trebui să fie un
exemplu matur pentru turmă și să fie în mod activ un vestitor al Împărăției
împreună cu frații săi. W 6/1

164
 19 Octombrie

„Și Enoh a umblat cu Dumnezeu: și el nu a fost; pentru că Dumnezeu l-a

luat.” - Geneza 5:24

Enoh este un exemplu al martorilor consacrați ai lui Iehova la sfârșitul

acestei lumi, cărora le sunt făcute de înțeles profețiile sacre ale Lumii Noi și
care vor asista, de fapt, pe pământ, la venirea acestei lumi drepte fără
sfârșit. De asemenea, ei declară ziua răzbunării lui Dumnezeu împotriva
păcătoșilor nelegiuiți, care se ascund sub mantia a „mai multă religie”. (Iuda
14-16) Prin urmare, „celelalte oi” ale Domnului sunt acum adunate departe
de astfel de religioși și devin tovarășii martorilor lui Iehova. Ei clar își vor
păstra viața prin bătălia de la Armaghedon și vor intra în Lumea Nouă pentru
a nu vedea niciodată moartea. Acestei mari mulțime a „altor oi”
supraviețuitoare i se va redeclara mandatul divin și va umple pământul cu
urmași drepți. W 8/1

20 Octombrie

„O Iehova, tu ai mărit națiunea, tu ești glorificat; tu ai lărgit toate

hotarele țării.” - Isaia 26:15, A.R.V.

În calitate de martori ai lui Iehova, ascultând de porunca sa de a

predica, mergând la atât de multe națiuni în care au putut pătrunde,
singurul nostru Domn Dumnezeu a adăugat la națiune. El nu numai că a
adunat clasa Rut și Estera, sau o parte mai nouă și mai tânără a rămășiței,
dar a adăugat și „străinii” care sunt bineveniți între porțile „orașului nostru
puternic”, Sion. Pe aceste „alte oi”, Bunul Păstor, se pare că a început doar
să le aducă în staulul său în companie cu Națiunea sa liberă reprezentată de
rămășiță. Creșterea națiunii Domnului nu a ajuns încă la mărimea populație
pe care a decretat-o înainte de Armaghedon. Aşadar creșterea de până
acum este spre gloria lui Iehova. Prin creșterea și adăugarea încă a mai
multor „alte oi”, El va fi glorificat în continuare printre mulțimile „oamenilor
de bunăvoință”, de la răsăritul soarelui până la apusul său. W 10/1

165
 21 Octombrie

„Fiul cel tânăr, a strâns totul la un loc, a părăsit casa pentru o țară
îndepărtată, și acolo a cheltuit averea sa printr-o trăire destrăbălată.” - Luca
15:13, Rotherham.

Această perioadă de mijloc, prin care zilele „marelui necaz” sunt

scurtate, nu a fost destinată unei trăiri destrăbălate de către cei care caută
viața. Ea a fost introdusă cu bunăvoință pentru ca Evanghelia Împărăției care
duce la dobândirea vieții veșnice să poată fi vestită tuturor națiunilor. Clasa
„fiului risipitor” a irosit oportunitatea pe care o oferă o astfel de vestirea de
a intra în serviciul lui Dumnezeu. Acţionând în relaţii bune cu „ţara
îndepărtată”, lumea, şi-au cheltuit banii pentru ceea ce nu este pâine şi au
muncit pentru ceea ce nu satisface. Permițând grijilor acestei lumi și
înșelăciunii bogățiilor să le sufoce viețile și să-i abată de la lucrarea propusă
a lui Dumnezeu pentru această perioadă de har înainte bătălia de la
Armaghedon, ei au pierdut în mod risipitor timp, oportunități, mijloace. W
11/1

22 Octombrie

„Dacă [judecata] mai întâi începe cu noi, care va fi sfârșitul celor care
nu ascultă evanghelia lui Dumnezeu? Și dacă cei drepți de-abia vor fi salvați,
unde va fi văzut cel neevlavios și păcătos?” - 1 Petru 4:17,18.

„Dacă omul drept este salvat cu dificultate”, deoarece proba de foc a

integrității sale o face așa grea pentru ca el să-și păstreze integritatea sa
pentru Dumnezeu și să rămână de partea sa a salvării, „unde va fi văzut cel
neevlavios și păcătos?” (Rotherham) Adică, unde vor fi văzuți Creștinii care
devin lipsiți de griji și cedează păcatului, lipsei de sfințenie și suferă pentru
aceasta? În cele din urmă ei nu vor fi văzuți în adunarea celor salvați la
punctul culminant al judecății, și nu vor primii viața veșnică în lumea nouă.
(Psalm 1:4-6) Nu este bine acum pentru nici un martor al lui Iehova și
însoțitorii lor să se amestece cu lumea veche și să se întoarcă înapoi la
religia, plăcerile și păcatele ei. „Amintiți-vă de soția lui Lot.” W 5/15
166
 23 Octombrie

„Eu...v-am învățat public, și din casă în casă, mărturisind atât evreilor,

cât și grecilor.” - Fapte 20:20,21.

Pavel a mers atât în casele evreilor, cât și în casele neamurilor sau a

grecilor. Lucrarea lui din casă în casă nu ar fi putut să încalce cuvintele lui
Isus, pentru că l-a imitat pe Isus cu credincioșie. Activitățile publice ale
apostolilor și ale altor discipoli atât în ziua Rusaliilor, cât și după aceasta,
dovedesc, de asemenea, că folosirea modului de predicare a Evangheliei din
casă în casă este potrivită și conform instrucțiunilor lui Isus și este sub
îndrumarea spiritului sfânt al lui Dumnezeu revărsat atunci. Metoda din casă
în casă și metoda revizitării, pentru a ilumina oamenii de rând, se dovedesc
astfel a fi calea rânduită de Dumnezeu și asemenea cu a lui Cristos, pentru
cei de astăzi, care doresc să servească și să se închine lui Dumnezeu în spirit
și în adevăr. Pentru a se închina lui în adevăr, închinătorul trebuie să-i
servească lui Dumnezeu proclamându-i adevărul. - Ioan 4:24. W 6/15

24 Octombrie
„Cine ești tu care judeci pe servul altuia? pentru stăpânul său el stă sau
cade.” - Romani 14:4”

Clasa „servului rău” nu vede organizația Domnului, că este una și este

Teocratică în aranjament și funcționare și că Dumnezeu „a pus fiecare
membru în trup, așa cum i-a plăcut”. Sunt violenți, încăpățânați, și caută
conducerea pentru ei înșiși. Ei nu apreciază că tovarășii lor din organizație nu
sunt sub autoritatea și ordinul lor, ci sunt servii Domnului. Ei îi critică și îi
judecă pe servii Domnului ca și când aceștia ar fi ai lor și „vorbesc rău despre
demnități”, pe cei pe care Domnul i-a învrednicit, punându-i într-o poziție
responsabilă în trupul organizat al lui Cristos. Ei devin băgăcioși, ocupați cu
problemele altor oameni și sunt ambițioși să fie independenți și mai înalți în
poziție decât locul în care i-a plasat Domnul. Ei vorbesc de rău despre
aranjamentul Domnului, pe care nu îl înțeleg. W 7/15

167
 25 Octombrie

„Eu îți voi spune misterul femeii, și al fiarei care o poartă.” - Apocalips
17:7.

Prin urmare, martorii lui Iehova și tovarășii lor știu că, în ordinea
renovată după conflictul pentru dominația lumii, nu își pot relaxa vigilența.
Mai mult decât oricând, vor trebui să stea fermi pentru libertate. Conștienți
de profețiile Scripturii, ei arată că o să se formeze o asociație de națiuni care
să constituie o organizație supranațională pentru securitatea, legea și
ordinea lumii. Să o construiască națiunile la fel de înaltă ca și turnul Babel,
Cuvântul lui Dumnezeu, totuși, rămâne adevărat că numai Iehova și Regele
său domnitor sunt „Puterile Superioare”. Prin legământul lor cu Suveranul
Cel Prea Înalt și cu Regele său, ei sunt obligați să „asculte de Dumnezeu mai
degrabă decât de oameni”. Năvăliri împotriva supunerii creștinilor față de
legea lui Dumnezeu și împotriva predicării creștine a adevărului vor continua
din cauza femeii. Iubitorii libertății să nu-și lase niciodată garda jos. W 9/1

26 Octombrie

„De dragul fraților și a însoțitorilor mei, Eu voi spune acum, Pacea fie cu
tine.” - Psalm 122:8

Printr-o astfel de rugăciune ne arătăm dorința inimii și ne este

reamintit și suntem stimulați să acționăm în conformitate cu rugăciunea
noastră. Trebuie să lucrăm pentru starea de pace, unificată și prosperă a
părții vizibile a organizației Teocratice a lui Iehova și pentru tovarășii asociați
cu aceasta, „celelalte oi”. Aceasta este partea organizației încă expusă
focului, amestecului și persecuției inamicului. Asta, prin urmare, are nevoie
de rugăciunile noastre. Cristos Isus S-a rugat pentru astfel de oameni; iar
Iehova, prin el, va răspunde rugăciunii sincere a celor adunați. Adunarea va
avea ca rezultat prosperitate spirituală, pace și o linie de acțiune aprobată
pentru ei. Adunarea nu este încă finalizată. O mulțime nenumărată așteaptă
totuși să audă invitația de a merge la casa lui Iehova Dumnezeu și, în numele
lui, Iehova ține totuși deschisă calea pentru a le întinde invitația. W 8/15
168
 27 Octombrie

„Bucurați-vă, O națiuni, cu poporul său.” - Deutronom 32:43.

Lucrul corect, plăcut lui Dumnezeu, este să ne bucurăm de

desăvârșirea tuturor trăsăturilor scopului său, inclusiv aceea referitoare la
„alte oi” împrăștiate, clasa „fiului risipitor”. Nu toți aceștia s-au întors încă la
Tatăl sau la Izvorul vieții veșnice prin Cristos Isus. Mulți încă „mână porci”,
dar își vor reveni în perioada postbelică. Ei se vor trezi atunci și vor merge la
Tatăl în consacrare înainte ca marea foamete spirituală a „Creștinătății” să
se sfârșească cu distrugerea ei la Armaghedon. Cei care servesc dezinteresat
pe Dumnezeul Prea Înalt și care, cu milă, îi lasă în seama Lui să-i judece pe
cei care-L caută, îi vor imita pe Dumnezeu și pe Fiul Său Cristos Isus,
întâmpinând clasa pocăită a „fiului risipitor”. Ei vor alerga cu mesajul salvării
lui Dumnezeu pentru a-i întâlni. Ei vor lua parte cu bucurie la sărbătoarea pe
care Dumnezeu o răspândește pentru astfel de „alte oi” care vor veni și se
vor bucura. W 11/15

28 Octombrie

„Rugați-vă: Tatăl nostru care ești în ceruri.” - Matei 6:9

Pot „alte oi” ale Domnului să roage acum lui Iehova Dumnezeu ca
„Tatăl nostru”? Da. Asemenea egiptenilor înfometați din vechime, ei se
întorc cu tot ce au la Regele lui Iehova, Cristos Isus, și îi cer să-i cumpere cu
jertfa lui de răscumpărare ca ei să poată ajunge pe calea vieții veșnice,
acum, înainte de Armaghedon. Prin primirea hranei spirituale susținătoare
de viață, „alte oi” ajung la rând pentru a deveni copiii „Părintelui veșnic”,
Cristos Isus, când el aplică meritul prețului jertfei sale în folosul lor.
Deoarece propriul lui Tată este Iehova, consacratele „alte oi” se pot adresa
lui Iehova ca „Tatăl nostru” când oferă rugăciunea. În Scripturi, în mod
regulat, un nepot vorbea despre tatăl tatălui său (sau buni) ca „Tată”, și toți
strămoșii dinaintea părintelui direct erau numiți „părinți”. Iehova este
„Primul Tată” pentru toți cei care dobândesc viață prin Fiul Său. W 12/15
169
 29 Octombrie

„Onorați toți oamenii. Iubiți pe frați. Temeți-vă de Dumnezeu. Onorați

pe Rege.” - 1 Petru 2:17.

Toți servii lui Dumnezeu vor asculta „hotărârea omului” și vor onora
sau vor respecta în mod potrivit pe toți din sau de sub Guvernul Teocratic al
lui Dumnezeu, pe care el i-a onorat sau favorizat cu privilegiul de a fi
martorii și servii săi ai evangheliei. Ei îi iubesc pe frații lor în Cristos și pe
frații lor în credință, și caută să-i ajute pe ei să păzească poruncile lui
Dumnezeu și așa să obțină viața veșnică. Ei se tem numai de Dumnezeu; ei
știu că „teama de om conduce într-o cursă”. (Proverbe 29:25) Deci, ei cu
credincioșie se închină lui Dumnezeu și ascultă poruncile lui, fără teama de
ceea ce omul le poate face. În ascultare bucuroasă de prețioasele lui
porunci, ei onorează pe Regele lui domnitor. Ei nu sunt rușinați să-l
mărturisească pe Rege înaintea oamenilor. Ei nu consideră un privilegiu mai
înalt decât a fi un ambasador pentru Cristos, predicând această veste a
Împărăției pretutindeni. W 2/1

30 Octombrie

„Și cine este cel care vă va răni, dacă voi deveniți imitatori ai binelui?” -
1 Petru 3:13, Diaglott.

Imitatorul lui Isus trebuie să persiste în a fi drept și fără viclenie în

consacrarea sa față de Dumnezeu. El trebuie să fie credincios lui Dumnezeu
și legii sale și, prin urmare, să-și mențină integritatea față de Dumnezeu
neștirbită. Apoi, indiferent de ce prejudicii corporale sau a proprietății pot
cauza dușmanii, ele nu pot dăuna poziției sale și unității sale cu Dumnezeu și
Cristos, sau intereselor sale vitale din Lumea Nouă. „Nu vă teme-ți de cei
care ucid trupul, dar nu sunt în stare să ucidă sufletul.” (Matei 10:28)
Martorii lui Iehova continuă să imite pe Cristos Isus în predicarea evangheliei
din casă în casă, indiferent de așa numita lor „poziție legală” în lume. Ei știu
ca exemplul lui Isus, deși „ilegal”, este unicul bine, iar imitarea lui este unicul
170
curs sigur. Pentru a continua protejați de răul real ei trebuie să fie
credincioși până la moarte. W 4/1

31 Octombrie

„Este mai bine, dacă astfel este voia lui Dumnezeu, să suferiți pentru
facerea de bine, decât pentru facerea de rău.” - 1 Petru 3:17

De ce este mai bine? Pentru că suferința pentru a face binele conform

voinței lui Dumnezeu este pentru justificarea numelui lui Iehova. Este în
sprijinul părții Sale în chestiunea dominației universale și are ca rezultat
binecuvântarea de durată a celui care suferă astfel pentru o conștiință bună.
Cum poate fi voia lui Iehova ca cei care îi servesc făcând binele, păzindu-i
poruncile, să sufere pe nedrept? Pentru că, prin aceasta, ei trebuie să-și
dovedească integritatea sub probă, din mâinile lui Satan și trebuie să-l
dovedească pe el că este un hulitor și că Iehova Dumnezeu este adevărat.
Dacă Dumnezeu i-ar apăra de suferințe, el i-ar scuti de încercare și, prin
urmare, i-ar lipsi de un rol în a-i justifica numele. Suferința după voia lui
Dumnezeu, atunci când este îndurată cu credincioșie până la moarte, are ca
rezultat cel mai mare bine pentru cel care suferă, care își păstrează
integritatea. W 4/15

1 Noiembrie

„Tertulus a început să-l acuze, spunând,... noi am găsit acest om a fi o

ciumă, instigator la revoltă printre toți iudeilor din întreaga lume și un
conducător al sectei nazarinenilor: ... Atunci Pavel... a răspuns.” - Fapte
24:2,5,10.

Pavel a dovedit că aceste acuzații sunt false și că adevărata cauză

pentru care a fost împins în fața curții a fost faptul că a predicat învierea lui
Cristos și înălțarea sa pentru a fi Rege al Guvernului Teocratic al lui Iehova.
(Faptele apostolilor 24:15,21) Când s-a aflat în instanță, apostolul Pavel nu s-
a supus nici unei reguli care să „protejezi religia sau predicarea din mărturia
ta”. El a avut grijă să includă în mărturia sa o descriere a lucrării în care era
171
angajat, ceea ce predica și însărcinarea lui de la Domnul, care era
autoritatea lui de a face ceea ce făcea în momentul arestării sale. Astfel, el a
pus o mărturie puternică pentru Împărăția lui Dumnezeu și a expus religia ca
fiind anti-Dumnezeu. - Fapte 26:1-29. W 1/15

2 Noiembrie

„Dacă un om suferă ca și Creștin, să nu-i fie rușine; ci să-l glorifice pe

Dumnezeu în acest nume.” - 1 Petru 4:16, A.R.V.; Rotherham; Douay.

Să-l glorifice pe Dumnezeu pentru acel nume.” (Weymouth;

Tischendorf) De ce? Deoarece Dumnezeu l-a folosit pe Cristos Isus ca
Fondator al Creștinismului. Creștinism înseamnă facerea voinței lui
Dumnezeu așa cum a făcut Cristos și a lăsat discipolilor săi exemplul și
porunca să o facă. Înseamnă glorificarea lui Dumnezeu „în acest nume”,
adică, ca un Creștin sau imitator al Conducătorului din Creștinătate. Purtarea
numelui de „Creștin” nu micșorează din numele lui Dumnezeu, Iehova.
Numele Cristos îl asociază cu Iehova Dumnezeu, deoarece El l-a prezis și de
asemenea l-a trimis pe „Cristos” sau „Mesia”. Deci, când Isus a venit pe
pământ, el a a venit în numele Tatălui său, L-a glorificat și a fost martor al lui
Iehova. De aceea, „a suferi ca și Creștin” înseamnă a suferi cu el și pentru
același motiv, adică, ca un martor al lui Iehova. W 5/15

3 Noiembrie

„Mângâiați-vă cu privire la credința voastră; ca nici un om să nu fie

mișcat de aceste necazuri; pentru că voi înșivă știți că pentru asta suntem
rânduiți.” - 1 Tesaloniceni 3:2,3.

Indiferent dacă sunt împrăștiați sau adunați, frații noștri trec prin
aceleași suferințe și întâmpină aceleași ispite de la Satan, în efortul său de a-
i îndepărta de Împărăția și serviciul lui Dumnezeu. Situația este mai rea
acum decât pe vremea apostolului, dar Dumnezeu nu va lăsa să fie pusă
asupra servului Său o povară mai mare decât poate să suporte el sau decât
cea care vine asupra altora. Aranjamentul totalitar provoacă neliniște și
172
îngrijorare, care provoacă frică. Cu toate acestea, ascultaţi de Dumnezeu,
temeți-vă de El și aruncați asupra lui toate grijile voastre, pentru că „El are
grijă de voi”. El este intens interesat de tine, ca un vestitor al numelui și al
Împărăției sale, pentru că îți păstrezi integritatea și dovedești că marele său
adversar este un mincinos. Harul Său le dă posibilitatea fraților tăi din lume
să rămână fermi și fără compromisuri, fără a ceda niciodată presiunii
Diavolului. Lăsați acest lucru să vă mângâie și să vă înveselească. W 6/1

4 Noiembrie

„Noi avem cuvântul profetic confirmat mai mult, la care voi faceți bine,
că-i dați ascultare, (ca o lampă ce strălucește într-un loc întunecat, până în
zorii zilei)”. - 2 Petru 1:19, Diaglott.

Complet contrar descurajării studiului biblic, apostolii lui Cristos au

îndemnat cu tărie pentru studiul credincios și continuu al Cuvântului sfânt al
lui Dumnezeu. Acest Cuvânt include acum cărțile inspirate și scrisorile scrise
de apostoli și asociații lor. Diavolul și demonii săi aveau să ia de la oameni
Cuvântul consemnat al lui Iehova. Religia este cel mai subtil mod al
Diavolului de a a-l înlătura și de a-l înlocui cu tradițiile umane a închinării la
demoni. Iehova, prevăzător , a oferit cu dragoste și înțelepciune Cuvântul
său scris ca o lumină neschimbătoare, călăuzitoare, pentru ca slujitorii și
martorii săi credincioși să nu fie induși în eroare de tradițiile călăuzelor false,
sub controlul demonilor, ci să fie conduși fără greșeală, pe calea care
conduce la aprobarea divină și la viața veșnică. W 7/1

5 Noiembrie

„Ei îi spuneau, spune te rugăm, Șibolet: iar el spunea Sibolet, și nu era

pregătit să vorbească corect.” - Judecători 12:6, Young.

Clasa „omului păcatului” nu are „buze curate” cu care cu care să

cheme numele lui Domnului pentru a-i servi cu un consimțământ comun cu
rămășița lui Iehova și însoțitorii ei. De aceea ei sunt în dezacord cu clasa
„servului credincios și înțelept”. Ei nu numai că nu vorbesc limbajul Teocratic
173
al credinței, dar aruncă cu denigrări în organizația Scripturală a martorilor lui
Iehova pentru a o prezenta în lumină falsă pe ea și lucrarea ei. Într-adevăr, ei
vorbesc „cuvinte plăcute și discursuri atrăgătoare”, însă pentru a „înșela
inimile celor naivi”. (Romani 16:17,18) Ei vorbesc în mod sentimental despre
iubirea lui Dumnezeu. Ei afișează blândeţea și de aceea lasă pe planul doi
mesajul dur al „zilei răzbunării Dumnezeului nostru.” Pronunțarea lor a
cuvântului „Sibolet” este mai lipsit de fermitate decât vigurosul și asprul
cuvânt „Șibolet”. Este o „probă evidentă completă.” W 1/1

6 Noiembrie

„La fel se împodobeau în timpul din vechime femeile sfinte care s-au
încrezut în Dumnezeu, fiind supuse propriului lor soț; chiar așa cum Sara
asculta de Avraam, numindu-l domn.” - 1 Petru 3:5,6.

Supunerea acestor femei sfinte a ilustrat supunerea Creștinilor de

regula Teocratică, deoarece astfel de femei erau legate de bărbați devotați
lui Iehova Dumnezeu și scopului său, și nu de oameni neascultători de
cuvântul promisiunii și poruncile sale. Avraam a fost folosit ca un tip al lui
Iehova Dumnezeu, Tatăl, în nașterea seminței prin care toate familiile
credincioase de pe pământ vor fin binecuvântate: „care sămânță este
Cristos.” Sara a fost folosită să tipifice pe femeia lui Dumnezeu, organizația
lui, Sionul, care naște sămânța. Sara, numindu-l pe Avraam domn, nu numai
că arată că bărbatul este capul femeii, ci mai degrabă arăta că organizația lui
Iehova, inclusiv Cristos Isus însuși, recunosc și se supun lui Iehova Dumnezeu
ca „Domn”, Cel Suprem, marele Teocrat. W 2/15

7 Noiembrie

„În lume voi veți avea necazuri; dar îndrăzniți; Eu am biruit lumea.” -
Ioan 16:33.

Ce promisiune înviorătoare! Cristos Isus a biruit lumea, persecuțiile ei,

împotrivirea ei, ispitele ei, probele ei, și a învățat ascultarea prin lucrurile pe
care el le-a suferit. Deci, urmașii lui Isus trebuie să biruie lumea, și făcând
174
așa înfrâng scopul persecuției. Ei pot și vor face la fel, datorită grației lui
Dumnezeu prin Isus Cristos. Cei credincioși trebuie și vor birui toate ispitele
din partea lumii și vor sta ferm și nemișcați de partea lui Iehova, spre gloria
Lui. Isus, știind că a luptat o luptă bună, avea încredere în Tatăl său că El se
va îngriji grațios ca el să rămână statornic și credincios chiar până la sfârșit.
Astfel Isus va justifica numele Tatălui său, chiar dacă el suferea rușinea
morții pe un lemn, expus privirilor insistente și pângăritoare a religioșilor și a
amăgiților lor. W 3/15

8 Noiembrie

„Când judecățile tale [(Roth.)] Când ordonanțele tale] sunt pe pământ,

locuitorii lumii vor învăța dreptatea.” - Isaia 26:9.

Prin judecățile și ordonanțele descoperite ale Domnului, rămășița

credincioasă a învățat dreptatea și de aceea evită pângărire lumească și
nedreptatea religiei. Alte oi ale Domnului au auzit judecățile lui Iehova
Dumnezeu vestite de rămășița martorilor Săi. Aceia dintre ei care deja au
auzit mesajul Împărăției, au făcut bine fraților Regelui Cristos Isus și astfel au
învățat dreptatea. Faptele lor de credință sunt văzute în lucrarea lor zeloasă
în domeniul mărturiei de partea rămășiței, frații Regelui. Mulți dintre acești
„locuitori ai lumii” vor învăța, totuși, dreptatea ca un rezultat sigur al
proclamării continue a adevărului prin rămășiță și însoțitorii ei. Astfel de
„locuitori” vor învăţa și după aceea vor înfăptui dreptatea, așa cum este
poruncit la Țefania 2:3 W 10/1

9 Noiembrie

„Paharul binecuvântării pe care noi îl binecuvântăm, nu este

comuniunea cu sângele lui Cristos?” - 1 Corinteni 10:16.

Aici cuvântul „comuniune” înseamnă parteneriat, alăturare la

participare, a fi părtaș, asociere. De aceea justificarea din păcate și pentru
viață prin credința în sângele lui Isus nu este ilustrată prin băutul paharului,
deoarece cei ce beau trebuie deja să fie justificați din păcat. Băutul
175
paharului înseamnă mai degrabă că cel ce bea renunță la viața sa umană
justificată. El renunță pentru totdeauna la dreptul și perspectiva vieții
perfecte pe pământ după ce organizația Diavolului este curățată de pe
pământ, iar domnia lui Dumnezeu este stăpânirea de necontestat asupra
pământului. Băutul paharului înseamnă asocierea cu Cristos Isus în
suferințele și moartea sa pe pământ, și suferirea ocărilor care au căzut peste
el de dragul lui Iehova, și menținerea din partea unei persoane a integrității
fără pată sub aceste ocări spre justificarea numelui lui Dumnezeu. W 3/1

10 Noiembrie

„Noi având același spirit al credinței, conform cu ce este scris, eu am

crezut, și de aceea am vorbit; noi de asemenea credem, și de aceea vorbim.”
- 2 Corinteni 4:13.

Credința în Cuvântul lui Dumnezeu i-a întărit pe cei biruitori din

vechime să îndure ponegrirea și persecuția și să țină tare la calea
credincioșiei față de Iehova și închinarea lui. Credința în el și în descoperirea
scopului său le-a umplut inima. Inima lor, sau sediul motivației, le-a mișcat
buzele pentru a depune mărturie îndrăzneață și fără compromisuri despre
supremația Lui, ca singurul Dumnezeu adevărat și viu și despre Guvernul său
promis al dreptății și pentru a-l expune pe dumnezeul imitator și religia sa.
Astfel, prin credință, ei au continuat până la moarte ca martori neînfricați ai
lui Iehova. Credința lor era în el și în legământul său al promisiunii cu privire
la Sămânța femeii care va zdrobi capul Șarpelui și în care toți credincioșii din
națiuni vor fi binecuvântați. A fost credința în Cristosul lui Iehova. W 8/1

11 Noiembrie

„După ce a înghițit în mod victorios însuși moartea, Domnul meu

Iehova va șterge lacrimile.” - Isaia 25:8, Rotherham.

Oamenii cu bunăvoință se hrănesc cu speranța de a fi „ascunși în ziua

mâniei Domnului”. Clasa de credincioși astfel favorizată va avea protecție
divină. Ei vor fi cruțați de moarte la Armaghedon și vor intra ca
176
supraviețuitori în condițiile de pe pământ în dreapta Lume Nouă.
Continuând credincioșii după aceea, ei nu vor muri niciodată, sau nu vor
suferi descompunerea trupurilor lor umane. Aceasta este o înghițire a morții
prin victorie, niciodată posibilă înainte pentru oameni, dar acum în
perspectivă pentru „oamenii cu bunăvoință”. De asemenea, învierea
oamenilor credincioși din vechime, și anume, martorii lui Iehova de la Abel
până la Ioan Botezătorul, pentru a fi „prinți pe tot pământul”, va fi o
„înghițire a morții în biruință”. Și există temeiuri scripturale pentru a crede
că acest lucru va avea loc în această zi a lui Iehova înainte ca războiul
Armaghedonului să se încheie. W 10/15

12 Noiembrie

„Dar sfințiți pe Domnul Cristos în inimile voastre.” - 1 Petru 3:15,

Rotherham; Diaglott.

Adică, curățați-vă inimile de frica de oameni și de demoni și

recunoașteți în inimile voastre că Regele Uns, Fiul lui Iehova, este Domnul.
Cei care doresc viața trebuie să-și fixeze afecțiunea asupra lui Cristos Isus ca
Domn, Cel Iubit al lui Dumnezeu, pentru că El este Cel care ne-a cumpărat cu
jertfa lui însuși și care, prin urmare, este Proprietarul și Stăpânul nostru. Nu
mai suntem ai noștri. Trebuie să ne supunem poruncilor și exemplului
Domnului nostru. Noi nu putem să ne temem de alte creaturi, chiar și atunci
când întreaga lume este combinată în conspirație împotriva domniei lui
Cristos asupra pământului, ca Rege. Sfințiți-l în partea vitală a voastră, în
inimă, ca fiind Executorul lui Iehova cu toată puterea de a distruge la
Armaghedon. O astfel de sfințire a lui va înlocui toată frica de teroarea pe
care acele creaturi rele au născocit-o pentru a domina lumea. W 4/1

13 Noiembrie

„Dar bucurați-vă întrucât sunteți părtași suferinţelor lui Cristos; pentru

ca atunci când gloria sa va fi revelată, voi să vă bucurați de asemenea cu
multă veselie.” - 1 Petru 4:13.

177
 Deja, înainte de descoperirea deplină și completă a gloriei divine și
regale a lui Cristos, martorii lui Iehova se bucură. De ce? Pentru că prin
credință ei văd descoperită gloria prezentă a lui Cristos prin Cuvântul lui
Dumnezeu. În lumina profețiilor împlinite cu privire la timpul gloriei Sale, ei
văd că Iehova domnește acum prin Fiul și Justificatorul Său. Împărăția lui
Dumnezeu a început și este aici! Această Împărăție l-a îndepărtat pe Diavol
și pe demonii săi din partea cerească a universului lui Dumnezeu. Justificarea
glorioasă de către Cristos a numelui Tatălui său este aproape. Păstrându-și
cu credincioșie lipsa de vină față de Iehova, sub o suferință aprinsă, urmașii
lui Cristos pot avea parte cu el la curățarea numelui lui Dumnezeu și să
dovedească că Satan este un Dumnezeu mincinos și imitator. Toate acestea
înseamnă că Lumea Nouă este aproape împreună cu recompensele ei. W
5/15

14 Noiembrie

„Iată, Eu stau la ușă și bat: orice om care aude vocea mea, și deschide
ușa, Eu voi veni la el, și va cina cu mine.” - Apocalips 3:20.

Isus a recunoscut și a făcut clar dreptul urmașilor săi credincioși să vină

la ușile oamenilor fără vreo licență prealabilă din partea autorităților lumești
și fără vreo invitație anterioară din partea proprietarilor pentru a bate la
ușă, pentru a invita pe cei dinăuntru să audă veștile Împărăției. Isus a arătat
că depinde de om să decidă dacă vrea să audă mesajul și să primească
martorul lui Iehova în casă sau nu. Dacă o face, omul va cina la masa
Domnului prin intermediul mesajului pe care martorul lui Iehova îl aduce.
Nicio ordonanță împotriva sunatului la sonerie nu poate înlătura, sau anula,
acest drept dat de Dumnezeu martorilor lui Iehova. În Ezechiel 33:30, Iehova
indică martorului său că ușile caselor private sunt locuri potrivite pentru a
vorbi despre Împărăția lui Dumnezeu. W 6/15.

15 Noiembrie

„Cuvintele gurii lui au fost mai alunecoase decât untul...mai moi decât
uleiul, totuși ele erau săbii scoase.” - Psalm 55:21.
178
 Clasa „servului rău” poate încă studiază Biblia și publică documente
religioase, cu citate din Biblie și poate încă îl cheamă pe Cristos Isus
„Doamne, Doamne!” Dar Regele de la templu nu se lasă înșelat de
asemenea lingușiri și mărturisiri mieroase de loialitate. El observă diferența
dintre mesajul lor și a sa Teocratică „hrană la timpul potrivit”, și că, la fel ca
efraimiții răzvrătiți de odinioară, ei nu pot publica și declara cuvântul
testului Teocratic „Șibolet”, ci sunt niște prefăcuți, ipocriți. El este pe deplin
conștient că ei nu fac voia Lui, lucrând în mod pașnic și uniți cu „servul său
credincios și înțelept” aprobat și în supunere față de domnia Teocratică. De
vreme ce nu adună cu el și cu servul lui, ei risipesc. Din moment ce nu sunt
cu el, sunt împotriva lui. Ei fac chestiunile confidențiale proprietate publică
pentru uzul și avantajul dușmanului. W 7/15

16 Noiembrie

„Ierusalim...acolo sunt tronurile de judecată, tronurile casei lui David.” -

Psalm 122:3,5.

Scopul principal al Împărăției lui Dumnezeu este de a face dreptate

dominației Sale universale împotriva tuturor ambițioșilor care apucă puterea
și a dușmanilor și de a-și justifica numele împotriva acestora. Clasa „servului
rău” a fost prinsă în cursul lor necredincios împotriva Domnului și a fraților
săi și a fost alungată din organizația lui Dumnezeu. Împărțirea națiunilor ca
„oi” și „capre” continuă. Cei adunați la Domnul Iehova se bucură de
judecățile sale prezente și de perspectiva viitoarelor judecăți la
Armaghedon, prin Justificatorul său judecătoresc, Marele David, Cristos Isus.
Membrii trupului care sunt chemați să stea alături de el pe tronul lui ceresc
au privilegiul, în timp ce sunt pe pământ, să declare judecățile înregistrate
împotriva dușmanilor Împărăției și astfel „să execute asupra lor judecata
scrisă: această onoare o au toți sfinții săi.” W 8/15

17 Noiembrie

179
 „Tu ești Regele meu, O Dumnezeule: poruncește eliberarea pentru
Iacob.” - Psalm 44:4.

Iehova Dumnezeu este marele Eliberator și a oferit în mod milos

promisiunea eliberării pentru ca toți iubitorii și căutătorii libertății să aibă
speranță și să trăiască în conformitate cu ea. Citiți Biblia, Cuvântul lui
Dumnezeu și veți găsi o înregistrare continuă a promisiunilor și a faptelor de
eliberare ale lui Iehova, care vor culmina în scurt timp într-o nouă lume a
libertății veșnice sub un Guvern al eliberării. Eliberarea completă vine odată
cu stabilirea acelui Guvern de către Dumnezeu și cu acțiunea sa împotriva
tuturor asupritorilor oamenilor și a tuturor hulitorilor Numelui lui
Dumnezeu, prin distrugerea lor în „bătălia zilei celei mari a Dumnezeului
Atotputernic”. Dar chiar înainte de această bătălie există o eliberare din
subjugarea acestei lumi, de care oamenii se pot bucura. Cum ? Prin adevărul
Său, care eliberează de frica, lanțurile și orbirea religiei. W 9/1

18 Noiembrie

„Voi cereți, dar nu primiți, pentru că voi cereți rău, ca să puteți folosi
pentru poftele voastre. Voi adulteri și adultere, nu știți că prietenia lumii este
dușmănie cu Dumnezeu?” - Iacob 4:3,4.

Așa a spus apostolul celor care cer lucruri de la marele Dătător de

Viață, dar pentru a le risipi și a le cheltui fără socoteală pentru propriile lor
dorințe egoiste. O persoană nu trebuie neapărat să se lege de partea oficială
a organizației lui Satan pentru a comite o astfel de curvie spirituală, sau
desfrânare. Dacă cineva nu iubește Împărăția lui Dumnezeu și nu ia poziție
pentru ea, nu poate scăpa de pângărirea acestei lumi, ci trebuie să o
iubească pe ea și plăcerile ei. Dumnezeu poruncește poporului său: „Nu
iubiți lumea”. Nepăsarea față de adevărul Împărăției și dorința de a fi pe
plac și de a părea respectabil înaintea lumii, astfel încât să împărtășească
plăcerile ei, este prietenie cu ea și, din punct de vedere spiritual, este ca a te
amesteca cu curve, așa cum a făcut fiul risipitor din pildă. W 11/1

19 Noiembrie
180
 „Prin urmare fiți supuși oricărei creaturi omenești de dragul lui
Dumnezeu: fie regelui ca superior; sau guvernatorilor ca trimiși de el.” - 1
Petru 2:13,14, Douay

Din când în când se face o hotărâre sau o „creatură” cu privire la alți

servi ai Domnului din organizația Teocratică, cum ar fi „guvernatorii”,
guvernatori care sunt trimiși de Regele Cristos Isus pentru a avea grijă de
interesele organizației Teocratice vizibile. Ei sunt reprezentanții marelui
guvernator, Cristos Isus. (Mat. 2:6) Cuvântul tradus aici „guvernatori” este
derivat din cuvântul aplicat de apostolul Pavel „bărbaților de frunte între
frați”, în Fapte 15:22, și servilor organizațiilor „care conduc peste”, la Evrei
13:7,17,24. Instrucțiunile de acolo ale omului credincios al lui Dumnezeu,
Pavel, constituie în sine o „hotărâre a omului” sau „creatură umană”, și ar
trebui să fie ascultată de către creștinii credincioși în acest moment, „de
dragul lui Dumnezeu”. W 2/1

20 Noiembrie

„Eu le-am vestit numele tău, și îl voi mai vesti: pentru ca dragostea cu
care m-ai iubit să fie în ei și eu în ei.” - Ioan 17:26

Chiar și după plecarea lui Isus de pe pământ, numele lui Iehova trebuia
declarat în continuare. Isus și-a exprimat hotărârea de a avea grijă de acest
lucru. Nu numai că a declarat numele Tatălui său când era cu discipolii Săi pe
pământ, dar, de asemenea, când va fi glorificat în ceruri, „îl va vesti”. De ce ?
Pentru că numele lui Iehova trebuie să fie justificat. Maestrul a subliniat clar
că nu va fi un timp ușor pentru niciun urmaș al său în acest timp al
sfârșitului, fie că cineva este din rămășiță sau din „celelalte oi”. Credincioșia
este cea care contează pentru viața veșnică în justificarea numelui lui
Iehova, așa cum ne-a exemplificat Regele său, Cristos Isus. Acel nume va fi
amintit pentru totdeauna pe acest pământ, nu numai până la sfârșitul lumii
vechi, ci pentru veșnicie în Lumea Nouă, care este o „lume fără sfârșit.” W
3/15

181
 21 Noiembrie

„Cristos trebuia să sufere.” - Fapte 17:3.

De ce? Pentru a dovedi că Satan este un mincinos, iar Iehova este

adevărat și posesorul de drept al dominației universale, justificând prin
aceasta numele lui Dumnezeu Tatăl. Pentru ce trebuia el să sufere? Nu
pentru a comite păcatul sau pentru a anula păcatul omenirii, ci pentru a face
voia lui Iehova Dumnezeu. Nu suferințele lui nemeritate, ci vărsarea sângelui
său și moartea lui ca om desăvârșit au răscumpărat ceea ce Adam a pierdut
prin păcat. Acest sânge a curățat păcatul celor care se pocăiesc și s-au
schimbat. Astfel, Isus „însuși a purtat păcatele noastre în trupul Său, pe
lemn”, pe care a murit. Dar l-au pus pironit evreii pe Isus pe lemn pentru ca
el să moară ca răscumpărătorul omului omului și ca cel ce îndepărtează
păcatului tuturor celor ce cred în el? Deloc. Un alt lucru și mult mai
important a fost problema. Care a fost asta ? Justificarea numelui lui Iehova
prin „Împărăția cerurilor”. W 2/15

22 Noiembrie

„Nici o profeție din scriptură nu este dintr-o interpretare privată.” - 2

Petru 1:20.

Pretenția oricărei persoane individuale sau organizații religioase de a fi

interpretatorul Cuvântului sacru al lui Dumnezeu este falsă și amăgitoare.
Nici o creatură sau organizație de pe pământ nu poate presupune cu
adevărat să stea ca tribunal suprem al interpretării Sfintei Biblii. Iehova
Dumnezeu, Judecătorul Suprem, nu a instituit o astfel de curte supremă de
interpretare pe planeta noastră. Judecătorul Său Asociat, Cristos Isus, nu a
desemnat un așa numit vicar pentru a acționa pentru el ca interpretator
pentru biserica Sa. În timpul din vechime evreul credincios Iosif a spus: „Nu
aparțin interpretările lui Dumnezeu?” Iehova Dumnezeu este deci unica
Curte Supremă de interpretare a Cuvântului Său inspirat. Tatăl ceresc a ales
să cheme în serviciu pe Fiul său iubit în calitate de Interpretator inspirat

182
divin al întregului Cuvânt al lui Dumnezeu. La Iov 33:22-24 el l-a prezis pe
Fiul său acționând în astfel de calitate. W 7/1

23 Noiembrie

„Eu sunt Iehova, acesta este numele Meu, și onoarea Mea nu o voi da
altuia, nici lauda mea imaginilor cioplite.” - Isaia 42:8 Young.

Cine este adevăratul Dumnezeu și cine este imitatorul? Care sunt

numele lor? Fără o descoperire directă din partea Dumnezeului adevărat
numele nu ar fi fost niciodată cunoscute sau aflate. Dumnezeu declară că
numele său este Iehova, și îl anunță când declară scopul său irezistibil cu
privire la creaturile sale de pe pământ. (Vers. 10-25) De fapt, numele său
Iehova, oricare ar fi interpretarea literală, înseamnă scopul său față de
Creaturile sale. Împlinirea acelui scop va duce la justificarea numelui lui
Dumnezeu care a fost reprezentat într-o lumină falsă de Dumnezeul
imitator. Acest scop îl va justifica pe el ca fiind Dumnezeul adevărat,
atotputernic, suprem, înțelept, drept, iubitor, întotdeauna victorios și demn
de încredere, baza finală sau ultimă a întregii credințe adevărate. W 8/1

24 Noiembrie

„Orice veți cere Tatălui în numele meu, el vă va da.” - Ioan 16:23

De acum înainte, nicio făptură de pe pământ nu va putea să meargă la

Dumnezeu cu cereri și să aibă recunoașterea și răspunsul lui Dumnezeu,
dacă nu s-a apropiat prin Cristos Isus și și-a oferit cererile în numele Fiului lui
Dumnezeu. Cursul credincios al integrității lui Isus față de Dumnezeu până la
moarte a dovedit că este vrednic de o înviere la viață în spirit și de o
întoarcere la Tatăl Său din ceruri; și prin aceasta Cristos Isus deschidea o cale
pentru ca oamenii credincioși să vină la Dumnezeu. Prin jertfa Sa de
răscumpărare, Isus îndepărtează păcatul unor astfel de credincioși și, prin
aceasta, ei sunt acceptați de Dumnezeu ca fii ai Săi. Din vechime Moise a
fost mijlocitor între Dumnezeu și Israel. Acum Cristos Isus, pe care Moise l-a
prefigurat, este „unicul mijlocitor între Dumnezeu și oameni” din Israelul
183
spiritual. Prin urmare, apropierea de Dumnezeu poate fi, nu directă, ci prin
Fiul Său și în numele Său. W 12/1

25 Noiembrie

„Ierusalimul! ea care a fost zidită ca o cetate adevărată, strânsă în

partea ei în unitate: unde au venit triburile, triburile lui Iah.” - Psalm 122:3,4,
Rotherham Psalmi

Dumnezeul cerului le cere celor consacrați să-și fixeze ochii asupra

Teocrației și să fie impresionați de ceea ce spune Cuvântul Său despre
puterea ei invulnerabilă și puterea protectoare. „Străbateţi Sionul și mergeți
de jur împrejurul lui, numărați bine turnurile lui. Luați bine aminte la
fortificațiile lui, priviți cu atenție palatele lui, ca să povestiți generației
următoare.” (Ps. 48:12,13) Așadar, văzând Teocrația, „călătorii și străinii” au
încredere în ea și fug la ea pentru refugiu și nu se bazează pe un guvern
global postbelic. Cu cât rămășița și „celelalte oi" rămân înăuntrul
aranjamentelor de serviciu ale lui Iehova și studiază descoperirile sale ale
adevărului, cu atât ei se minunează mai mult de puterea, gloria și dreptatea
Teocrației sub Cristos Isus. W 8/15

26 Noiembrie

„În acea zi va fi cântat acest cântec în țara lui Iuda, O cetate puternică
noi avem! el va așeza salvarea pe ziduri și pe metereze.” - Isaia 26:1
Rotherham.

Acești „Iudei” cântă din Sion, Guvernul Teocratic puternic și invincibil al

Dumnezeului adevărat și viu. O forță internațională de poliție, indiferent de
efectivul și puterea de lovire, nu poate garanta o pace durabilă cu libertate
și securitate și nici nu va putea suporta zguduirea teribilă a tuturor lucrurilor
create de om la Armaghedon. Unica și singura speranță a iubitorilor de viață
și libertate este „cetatea puternică” al lui Dumnezeu, Teocrația. Cei care se
refugiază în și sub ea se găsesc înconjurați cu ziduri indestructibile și
bastioane ale protecției și puterii lui Dumnezeu, pe care El le-a desemnat
184
pentru a garanta salvarea, siguranța, eliberarea și libertatea nesfârșită a
tuturor celor care rămân acolo cu credincioșie. Acesta e adevărul! chiar dacă
dușmanii bat joc și încearcă să suprime „acest cântec” al Împărăției. W 10/1

27 Noiembrie

„Când el a intrat în casă din mijlocul oamenilor, discipolii săi l-au

întrebat.” - Marcu 7:17.

Din când în când, puteți trece prin înregistrarea serviciului lui Isus. În
mod repetat, se spune că „a intrat într-o casă” și mulțimile s-au adunat iar el
le-a oferit mărturie despre Împărăție. În diferite case, el i-a instruit pe
discipolii săi în particular cu informații mai complete despre lucrurile pe care
tocmai le predicase în mod deschis oamenilor. Astfel, în întâlnirile ulterioare
din case, el a oferit informații suplimentare celor care căutau mai multe
cunoștință și înțelegere. Cu toate acestea, el nu a stat în astfel de case și s-a
păstrat pentru el și cercul său privat de apostoli. Darea de seamă precizează
că „a plecat de acolo”, pentru mai multă activitate pe teren. (Mat. 13:36, 53)
Când era musafir într-o casă el nu se simțea obligat să practice religia. El a
fost acolo în primul rând ca martor al lui Iehova, mai degrabă decât ca
oaspete la masă, așa că, mai degrabă a ajutat familia, decât să se răsfețe. W
6/15

28 Noiembrie

„Spune-i lui Gog: astfel vorbește Domnul Dumnezeu: în ziua aceea când
poporul meu din Israel locuiește în siguranță, nu vei ști tu? Și tu vei veni.” -
Ezechiel 38:14,15.

Scripturile arată foarte clar că clasa „servului rău” se va arăta în mod

proeminent în timpul sfârşitului, şi cu atât mai mult cu cât ne apropiem de
sfârşitul final al întregii mulţimi a lui Satan. Prințul spiritual principal al lui
Satan, Gog, va folosi în mod special deosebit de informata clasă a „servului
rău” în conspirație cu toate celelalte elemente lumești ale lui împotriva
israeliților spirituali credincioși ai lui Iehova și împotriva „celorlalte oi”.
185
Astfel, clasa „servului rău” își va trăda în mod clar cooperarea ei rea cu toate
celelalte elemente ale organizației lui Satan, religioase, politice și
comerciale, și va arăta fără îndoială că este una cu acestea, „mâncând și
bând” cu ei ca parte a acestei lumi. Semnul celor doi „servi” trebuie deci să
devină mai precis și mai proeminent. W 7/15

29 Noiembrie

„Fiți gata de apărare față de oricine vă cere o socoteală despre

speranța care este în voi, cu blândețe.” - 1 Petru, Young; Diaglott.

Martorii lui Iehova au dreptul să se apere, și asta în fața întregii lumi

care se împotrivește. Pentru ei a răspândi pretutindeni explicația glorioasei
lor speranțe nu este prozelitism, ci este în „apărarea Evangheliei” care este
atacată și prezentată în lumină falsă. O astfel de relatare publicată a
speranței lor Scripturale este în interesul cel mai înalt al oamenilor. Este în
joc salvarea persoanelor individuale la viața veșnică și ar trebui să i se ofere
fiecărei persoane oportunitatea de a alege în mod inteligent speranța și
calea de salvare. Nu este în concordanță cu dreptul și nici cu „libertățile”
vestite în mod ostentativ, cărora li se promite o operațiune nestingherită în
aranjamentul postbelic, când corpurile politice, susținute de tribunale,
legiferează pentru a suprima „apărarea” adevărului, pentru oricine. W 4/1

30 Noiembrie

„Prin credință, Noe, fiind avertizat de Dumnezeu despre lucrurile ce

încă nu se vedeau, împins de teamă, a pregătit o arcă pentru salvarea casei
sale.” - Evrei 11:7

Împlinirea semnelor profetice asupra acestei generații, este dovada că

sfârșitul lumii va veni în această generație și că vor urma un cer nou și un
nou pământ. Rămășița martorilor lui Iehova, precum și tovarășii lor, așa cum
au fost prefigurați de fiii lui Noe și de soțiile lor, au credință în Cuvântul lui
Dumnezeu care vorbește despre necazul universal care se apropie, bătălia
de la Armaghedon. Ei se împotrivesc păcatului necredinței, sau religiei, care
186
infectează întreaga lume și depun mărturie despre Iehova și despre lucrurile
care vor veni în justificarea numelui și a cuvântului său, asemenea
„predicatorului dreptății”, Noe. Mișcați de teamă evlavioasă, ei trăiesc și se
pregătesc pentru Lumea Nouă și se refugiază în arca organizației lui Iehova,
sub Mai Marele Noe, Cristos Isus. W 8/1

1 Decembrie

„Dar Ierusalimul care este de sus, care este mama noastră.” - Galateni
4:26, A.R.V.

Martorii lui Iehova de astăzi, care sunt fiii adoptați și unși ai lui
Dumnezeu, sunt rămășița trupului lui Cristos, Sămânța lui Avraam. Ei sunt
copiii organizației libere, Ierusalimul ceresc; ei nu fac parte din această lume
care este în robie față de „Dumnezeul acestei lumi” și religia și răutatea lui.
Deși în lume, ei nu sunt din ea. Ei susțin și aparțin Guvernului Teocratic al
Lumii Noi drepte, lume care este aproape, cu libertăți pe care oamenii nu le-
au cunoscut niciodată de șase mii de ani. Nu numai aceștia sunt liberi, ci și
toate persoanele de bunăvoință care părăsesc religia, acceptă adevărul, se
consacră lui Dumnezeu și devin tovarăși ai martorilor lui Iehova, chiar și
toate aceste „alte oi” sunt la fel de libere împreună cu ei. Cine i-a făcut liberi
și în ce scop? „Pentru libertate ne-a eliberat Cristos: rămâneți tari deci.”-
Galateni 5:1, A.R.V. W 9/1

2 Decembrie

„Împărăția lui Dumnezeu va fi ... dată unei națiuni care va aduce

roadele ei.” - Matei 21:43.

„Roadele” Împărăției sunt mesajul și vestirea activităților Împărăției.

Este notoriu faptul că membrii clerului nu L-au salutat și nu L-au anunțat pe
Isus ca Rege și nu i-au predicat prezența. La urmașii credincioși ai pașilor lui
Isus le-a fost dat privilegiul de a aduce roadele Împărăției și de a le oferi
oamenilor să se hrănească. Discipolii Săi unși au luat roadele Împărăției,
deoarece Dumnezeu a pus aceste roade în mâinile lor și au dat astfel de
187
roade oamenilor înfometați din punct de vedere spiritual. Astfel de urmași
devotați și unși ai lui Cristos Isus, care aduc roadele Împărăției, sunt astfel
identificați drept „națiunea sfântă” a lui Iehova. Ei au devenit parte a
acesteia, părăsind religia, crezând în Cristos Isus ca Răscumpărător și Rege și
s-au consacrat să urmeze pașii Lui în împlinirea voinței lui Iehova. W 2/1

3 Decembrie

„Binecuvântat este acel serv, pe care domnul său când vine îl va găsi
făcând așa...el îl va face conducător peste toate bunurile sale.” - Matei
24:46,47.

Asta nu înseamnă că rămășița sau societatea credincioasă a martorilor

unși ai lui Iehova este tribunalul său pământesc de interpretare, delegat să
interpreteze Scripturile. Nu; Cristos Isus, Regele, nu le-a încredințat această
funcție. El doar folosește clasa „servului” pentru a publica interpretarea,
după ce Curtea Supremă prin Cristos Isus o dezvăluie. El face să se întâmple
în mod vizibil faptele care sunt în împlinirea profeției, sau a vorbirii tainice,
sau a scripturilor neînțelese. După aceea, „la vremea potrivită” el aduce în
atenția clasei sale a „servului” o astfel de clarificare a profeției și a
Scripturilor. Prin aceasta, el îi face responsabili să facă cunoscut semnificația
unor astfel de Scripturi tuturor membrilor familiei credinței. Aceasta
înseamnă „a le oferi hrană la timpul potrivit”. W 7/1

4 Decembrie

„Și el a zis, mergi, și spune acestui popor, veți auzi într-adevăr, dar nu
veți înțelege; și veți vedea într-adevăr, dar nu nu veți pricepe.” - Isaia 6:9.

Atâta timp cât există case ale oamenilor, ambasadorii lui Iehova,
pentru Cristos, trebuie să meargă la case, să anunțe Împărăția, să declare
ziua iminentă a răzbunării lui Dumnezeu și să arate calea oferită de
Dumnezeu de scăpare în siguranță și viață. Pe vremuri, când Isaia a venit la
chemarea la acțiune, cu un „Iată-mă, trimite-mă!”, Domnul i-a dat
însărcinarea ca martor al lui Iehova. Atunci profetul a întrebat: „Până când
188
Doamne?” și Domnul a răspuns: „Până cetățile vor fi pustiite fără locuitori și
casele fără oameni și țara va fi cu totul pustie, și Domnul va îndepărta
oamenii”. Pentru omologul modern al lui Isaia, martorii lui Iehova, asta
înseamnă, până când Atotputernicul Dumnezeu va aduce sfârșitul final
asupra „creștinătății” și asupra întregii organizații a lui Satan. W 6/15

5 Decembrie

„Acea mare cetate, Ierusalimul cel sfânt, ce coboară din cer de la

Dumnezeu,... și regii pământului își vor aduce gloria lor în ea.” - Apocalips
21:10,24.

Astfel, Ioan vorbește despre eforturile statornice ale acelor regi de a

aduce glorie numai împărăției lui Dumnezeu. Acel Guvern al lumii noi drepte
nu este un sistem de guvernare care își derivă existența și puterea din
consimțământul oamenilor guvernați. Nu se ridică de pe pământ prin
puterile creatoare ale creierului și mâinilor oamenilor. Se coboară din cer, de
la Dumnezeu și, prin urmare, este Teocratic. Iehova Dumnezeu este Capul
Suprem al acestuia, iar sub el, Cristos Isus este „Domnul domnilor și Regele
regilor”. Cei 144.000 de membri ai trupului care suferă împreună cu el și
sunt credincioși până la moarte sunt chemați să domnească împreună cu el
ca „regi”. De aceea, Ioan scrie despre El și asociații săi astfel: „Prințul
împăraților pământului. Aceluia care ne-a iubit și... ne-a făcut împărați și
preoți pentru Dumnezeu.” - Apocalips 1:5,6 W 8/15

6 Decembrie

„O Doamne Dumnezeul nostru, alți domni în afară de tine au domnit

asupra noastră; dar prin tine vom face amintirea numelui tău.”- Isaia
26:13,14.

În special din 1936, Cristos Isus, prin rămășița sa, a afundat oțelul rece
al adevărului teocratic în burta regelui Eglon și a făcut ca murdăria lui să fie
dezvăluită. De asemenea, de atunci „celelalte oi” ale Domnului au împlinit
ilustrația lui Iael, care a luat ciocanul și țărușul cortului și l-a bătut în capul
189
căpitanului Sisera în pământ. (Judec. 3:12-30; 4:18-24) După aceea, conform
tipului din vechime, puterea dușmanului asupra națiunii alese de Iehova a
fost zdrobită. Astăzi, ca urmare a unei acțiuni asemănătoare,
monstruozitatea totalitară și domnii religioși sunt la fel de morți pentru
poporul lui Iehova. Prin urmare, din punct de vedere spiritual, rămășița de
martori ai lui Iehova este liberă. Clasa Iael, sau „alte oi”, stă în picioare cu
rămășița în această libertate prin care Iehova, prin Cristos Isus, le-a eliberat.
W 10/1

7 Decembrie

„Vom merge cu tine; pentru că am auzit că Dumnezeu este cu tine.” -

Zaharia 8:23.

Însoțitorii pământești ai rămășiței martorilor unși ai lui Iehova au

aceeași măsură deplină de devotament față de Iehova și Regele său. În
războiul împotriva demonismului sau religiei, ei sunt dispuși să moară cu
rămășița, mai degrabă decât să facă compromisuri, să se retragă, să renunțe
la mărturie și să-și calce integritatea și iubirea față de Dumnezeu și Cristos
Isus. Cu încredere neclintită în Dumnezeu, ambele clase privesc cu
nerăbdare viitorul imediat și continuă să planifice să preia războiul agresiv
împotriva religiei lumii și pentru închinarea dreaptă a lumii noi. În timp ce
sunt încă în lumea veche rea, ei știu că „aceasta este biruința care biruiește
lumea, chiar credința noastră”. (1 Ioan 5:4) Mai departe, ei cu credință îl
urmează pe Mielul lui Dumnezeu oriunde el îi conduce, spre justificarea
numelui lui Iehova. W 1/15

8 Decembrie

„Eu vorbesc aceste lucruri în lume, ca ei să poată avea bucuria mea

împlinită în ei. Eu nu mă rog să-i iei din lume, ci să-i păzești pe ei de cel rău.”
- Ioan 17:13,15.

Dorința lui Isus ca acești credincioși încă rămași în lume, după ce el

pleca, a fost să aibă aceeași bucurie a Domnului împlinită în ei, cum a fost și
190
în Isus datorită măririi întotdeauna a numelui Tatălui său. El le-a dat
Cuvântul lui Dumnezeu și din această cauză lumea i-a urât; pentru că ei și
mesajul nu sunt din lume, așa cum Isus nu a fost și nu este din lumea
aceasta. Din aceleași motive, martorii lui Iehova sunt urâți astăzi și suferă.
De ce sunt lăsați să sufere? Isus în rugăciune nu a cerut ca ei să fie scutiți de
proba integrității lor față de Dumnezeu. De aceea s-a rugat, nu ca ei să fie
luați din lume, ci ca Dumnezeu să-i păzească de cel rău, de dușman. W 3/15

9 Decembrie

„În acest munte va face Domnul oștirilor pentru toți oamenii... o

sărbătoare a vinurilor pe drojdii...al vinurilor pe drojdii bine rafinate.” - Isaia
25:6.

Acest lucru înseamnă vin vechi păstrat pe drojdii, care și-a păstrat
gustul și nu și-a schimbat mireasma; vin de culoare limpede și tărie bună.
Întrucât vinul este cel care bucură inima omului, vinurile figurative de aici
înseamnă adevărurile cu privire la Guvernul Teocratic al lui Iehova, în special
că este instrumentul Său de a-i justifica numele; justificare ce înveseleşte
atât pe Dumnezeu, cât şi inima oamenilor care iubesc dreptatea. Un astfel
de vin sau adevăr înmiresmat al Împărăției lui Dumnezeu sub Cristos este de
o importanță primordială. El a fost păstrat în toate aceste secole în Cuvântul
lui Dumnezeu, totuși, când este adus pentru sărbătoarea din această zi a lui
Iehova, este la fel de puternic, aromat, bine parfumat, curat și încântător
pentru inima dreaptă ca și vinul făcut în mod miraculos de către Cristos Isus
la nunta din Cana. Este cel mai bun „vin”, păstrat pentru la urmă pentru „toți
oamenii” integrității. W 10/15

10 Decembrie

„Este mai bine să te încrezi în Domnul decât să-ți pui încrederea în om.”
- Psalm 118:8.

Menținerea închinării lui Iehova pe pământ și victoria asupra forțelor

invadatoare ale demonismului și totalitarismului nu depind de nicio creatură
191
umană. Nici un simplu om, mort sau viu, nu este capul sau conducătorul
celor care țin de organizația aprobată de Iehova. Cristos Isus este Capul lor
invizibil și ceresc, prin numirea lui Dumnezeu, iar Societatea Turnul de Veghe
sub conducerea sa urmează domnia Teocratică și acționează ca serv al său în
folosul tuturor celor care aleg astăzi pe Iehova Dumnezeu și lumea sa nouă.
Toate trăsăturile egoiste personale au fost îndepărtate din Societate.
Sistemul „bătrânilor aleși” al conduceri societății a fost eliminat; de
asemenea oferirea de titluri lumeşti. Aceleași cerințe de serviciu au fost
aplicate fiecăruia și tuturor ca martori ai lui Iehova. Societatea s-a dedicat în
întregime servirii „Puterilor Înalte” și conducerii Teocratice. W 1/1

11 Decembrie

„Liberi, nu folosind libertatea voastră ca o manta a răutății, ci ca serv ai

lui Dumnezeu.” - 1 Petru 2:16.

Aceasta nu înseamnă că martorii lui Iehova își fac propriile legi, ci că,
într-un conflict între legi, ei ascultă legile Sale Teocratice și astfel de legi ar
trebui recunoscute în instanţele unde persoane care depun mărturie jură pe
Biblie. Cursul martorilor lui Iehova nu este un curs al anarhiei, ci al evlaviei.
Ei nu își folosesc libertatea creștină ca o mantie sub care să comită răutate,
perversitate și ticăloșie, folosind scuza religioasă că scopul justifică folosirea
mijloacelor criminale. Libertatea lor este de a face tot binele pa care
Dumnezeu îl poruncește și de a asculta de El mai degrabă decât de oameni,
și asta cu tot cugetul bun. Libertatea lor este o libertate sigură, pentru că în
timp ce o exercită acţionează „ca servi ai lui Dumnezeu”. Ei sunt „robii” lui,
fiind cumpărați cu sângele Fiului Său. Prin urmare, ei nu pot fi servii
oamenilor. - 1 Corinteni 6:20; Geneza 47:19. W 2/1

12 Decembrie

„Prin credință Iacob, când era pe moarte, a binecuvântat pe ambii fii ai

lui Iosif;... Iosif, când a murit, a făcut o mențiune despre plecarea copiilor lui
Israel; și a dat poruncă cu privire la oasele sale.” - Evrei 11:21,22.

192
 Ce evidențiază relatarea istorică de mai sus? Credința nepieritoare a lui
Avraam, Isaac, Iacob și Iosif în promisiunea declarată din cuvântul lui Iehova.
Fiind obligați să-și trăiască viața fără ca promisiunea să se împlinească, lor
nu le-a slăbit credința, ci au mărturisit despre acel scop anunțat al lui Iehova
și au transmis și altora cuvântul sigur al lui Dumnezeu pentru călăuzirea lor
în mijlocul acestei lumi. Până în ziua morții, ei au fost martori credincioși ai
lui Iehova; niciodată nu s-au supus păcatului necredinței și nu și-au
conformat viețile cu această lume. Ei și-au crescut urmașii „în educația și
sfatul Domnului”. În acest curs neclintit al credinței practice, ei sunt acum
exemple pentru martorii lui Iehova. W 8/1

13 Decembrie

„Chiar așa cum Sara a ascultat de Avraam, numindu-l domnul ei: ai

cărei fiice sunteți voi, atâta timp cât faceți bine și nu vă temeți de nimic
surprinzător.” - 1 Petru 3:6

Astfel, femeile creștine pot coopera bine cu soții credincioși în lucrarea

de mărturie pentru Iehova. Ele au devenit copii credincioși ai organizației
sale Sion. Indiferent de ceea ce este soțul, ele ar trebui să se arate ca fiind
ale organizației lui Dumnezeu (Sara) fiind supuse mai Marelui Avraam, în
sfințenia devotamentului față de el și Guvernul său Teocratic, prin Cristos
Isus. Ele ar trebui să se împodobească cu identitatea unui martor al lui
Iehova angajându-se în declararea numelui și a Împărăției sale și astfel să se
dovedească „lucrători împreună cu Dumnezeu”, mai Marele Avraam.
Dragostea lor perfectă pentru Dumnezeu va alunga orice frică care se
amestecă cu servirea lui Dumnezeu. Le va încuraja să depună mărturie în
această zi a judecății și să îndure în lucrarea Cuvântului lui Dumnezeu. W
2/15

14 Decembrie

„Dar și dacă suferiți de dragul dreptății, sunteți fericiți: și nu vă temeți

de groaza lor, nici nu fiți tulburați.” - 1 Petru 3:14.

193
 Toți martorii lui Iehova și însoțitorii lor care suferă din cauza respectării
înțelegerii lor cu Iehova și din cauza ascultării de poruncile sale drepte de a-i
declara numele și Împărăția pe tot pământul, sunt „fericiți”. Cuvântul lui
Dumnezeu îi asigură că, da, au convingerea lăuntrică, că au aprobarea Lui.
Prin urmare, nimeni nu le poate lua bucuria inimii lor. În mijlocul condițiilor
înfricoșătoare prezente, cei care își pun încrederea în Iehova Dumnezeu și în
Guvernul său Teocratic nu sunt tulburați sau speriați. Prin conspirația
împotriva adevărului și dreptății, demonii terorizează pământul. Toți
oamenii, conducătorii și cei conduși, se tem de această conspirație
organizată și de puterea ei și le este frică să lupte pentru eliberarea de
demoni și de puterea religiei. W 4/1

15 Decembrie

„Cristos, de asemenea, a suferit pentru păcate o dată, cel drept pentru

cei nedrepți, ca el să ne poată aduce la Dumnezeu; fiind pus în moarte în
carne, dar înviat în spirit.” - 1 Petru 3:18, A.R.V.

Aceasta a fost prima înviere din morți la viața veșnică. (Col. 1:18) Isus a
fost începutul „primei învieri”, ea fiind „prima” ca timp și, de asemenea, ca
importanță. Isus este „capul trupului, al bisericii”. Toate membrele trupului
său, care îi copiază exemplul și se dovedesc credincioase în integritatea lor,
suferind până la moarte, vor participa cu Isus în acea „primă înviere.” Prin
această înviere, ei sunt schimbați din carne, sau din , în spirit, adică sunt
înviați la viață în spirit, în curţile cereşti cu Isus. „Acesta [trupul bisericii,
„trupul lui Cristos”] este semănat trup natural; este înviat trup spiritual.” (1
Cor. 15:44). Astfel, pentru Isus și pentru membrii credincioși ai „trupului
său”, suferința pentru justificarea lui Iehova este înaintea participării la
prima înviere. - Apocalips 20:4,6 W 4/15

16 Decembrie

„Dar sfârșitul tuturor lucrurilor este aproape: prin urmare fiți treji, și
vegheați în rugăciune.” - 1 Petru 4:7.

194
 Petru a știut că fundația lumii noi a fost pusă prin Cristos Isus. El a știut
că lumea veche înainta spre sfârșitul ei, semne pe care Isus le-a prezis
pentru el și alți discipoli. Sfârșitul final al lucrurilor din lumea veche urma să
vină brusc, la fel ca potopul din zilele lui Noe, la fel ca un hoț noaptea. Deci
Petru putea spune în vremea sa: „Dar sfârșitul tuturor lucrurilor s-a
apropiat.” (Rotherham) Cu toate aceste cuvintele sale au fost îndrumate în
mod special în ce privește forma de exprimare, deoarece au fost scrise
special pentru îndemnul nostru, peste care sfârșitul lumii a venit. În anul
1914 „războiul în cer” a început, iar prințul acestei lumi a fost alungat din cer
și oștile lui împreună cu el. Timpul său este acum scurt. Sfârșitul final al
lucrurilor din lumea lui este aproape. Aranjamentul postbelic nu le va salva.
W 5/1

17 Decembrie

„Calea celui drept este ca lumina strălucitoare, care strălucește tot mai
mult până în ziua perfectă.” - Proverbe 4:18.

Iehova Dumnezeu nu este autorul confuziei, ci este cel care înlătură

confuzia de la poporul Său devotat, care se roagă și caută să cunoască
adevărul. Deși înțelegerea clasei sale a „servului” s-a clarificat și a fost
corectată din 1918, totuși textul Cuvântului infailibil al lui Dumnezeu nu s-a
schimbat și informațiile sale au existat tot timpul, din vechime. Iehova și-a
folosit Mesagerul și Interpretul de la templu pentru a curăța, încetul cu
încetul și punct cu punct, orice neînțelegere care s-a datorat faptului că în
trecut am fost în contact cu religia, sau din cauza faptului de a nu avea
faptele împlinite la dispoziție, deoarece nu era încă timpul potrivit lui
Dumnezeu. Astfel, Iehova, prin Cristos Isus, continuă până în ziua de azi să
ne conducă pe calea adevărului, iar noi urmăm deciziile descoperite ale
Curții Supreme de Interpretare. W 7/1

18 Decembrie

195
 „De aceea cei ce suferă conform voinței lui Dumnezeu să își
încredințeze sufletele lor lui, în facerea de bine, ca unui Creator credincios.” -
1 Petru 4:19.

Dacă am ales să „suferim în trup” mai degrabă decât să comitem

păcatul necredincioșiei față de Dumnezeu și al încălcării legământului, să
rămânem, deci, acum și pentru totdeauna, statornici, pentru că noi am
„încetat din păcat”. ( 1 Pet. 4:1 ) Nu mai faceți compromisuri cu lumea și cu
păcatul ei ce înconjoară atât de ușor. — „Amintiți-vă de soția lui Lot”. Numai
făcând așa vom apărea alături de cei drepți salvați, care au o parte în
justificarea numelui lui Iehova și a dominației universale. Creatorul nostru va
avea grijă de „sufletele noastre”, de interesele noastre de viață în Lumea
Nouă, dar numai dacă le vom încredința lui, continuând fără teamă să facem
binele, ascultând poruncile Lui. Dacă li se permite oamenilor să ne omoare
trupurile, ei nu pot face rău sufletului; iar Creatorul nostru credincios ne va
recrea sau ne va învia din morți. W 5/15

19 Decembrie

„Dar Dumnezeul întregii grații, care ne-a chemat la gloria sa veșnică

prin Cristos Isus, după ce aţi suferit pentru o vreme, să vă facă desăvârșiți,
neclintiți, întăriți, întemeiați.” - 1 Petru 5:10

Suferința pe care el o îngăduie nu este în zadar. Prin ea sunteți făcuți

prompţi în ascultare, și pregătiți să-l ascultați. Sunteți deprinși pentru
serviciul lui și întăriți în dragostea și devotamentul vostru față de partea lui
în chestiunea dominației universale. Sunteți neclintiţi în scopul vostru de a
nu vă abate niciodată de la servirea lui Dumnezeu, ci de a rămâne până la
sfârșit vestitori ai Împărăției sale. Sunteți hotărâți în această chestiune
fundamentală, că, pe toată durata vieții, sunteți hotărâți să rămâneți pe
Cristos ca temelie și, asemenea lui, să rămâneți credincioși și statornici față
de Dumnezeu Atotputernic, lăsându-l pe Diavol să facă ce poate. Toată
persecuția va fi învinsă. Disciplina pe care o dobândiți datorită persecuției va
aduce sfințenie în voi, spre justificarea numelui Său. W 6/1

196
 20 Decembrie

„Aleargă încolo și încoace prin cetate.” - Ioel 2:9.

Concluzia inevitabilă este că purtătorii veștii bune despre lumea nouă

dreaptă a lui Dumnezeu trebuie să continue să meargă la casele oamenilor,
indiferent dacă guvernele acestei lumi vechi controlate de demoni o aprobă
sau nu. Până când „fapta ciudată” a lui Iehova va pustii casele tuturor
persoanelor care nu sunt cu bunăvoință față de El și stăpânirea lui
Teocratică prin Cristos Isus, ambasadorii săi trebuie să continue să meargă
prin țară „să însemne pe frunte” pe cei care „suspină și plâng” din cauza
urâciunilor religioase și care tânjesc după manifestarea puterii lui Dumnezeu
și aducerea completă a „cerurilor noi și a noului pământ în care locuiește
dreptatea”. Proverbe 14:25 declară: „Un martor adevărat salvează suflete”.
Nu ar putea exista un serviciu mai mare pentru oamenii din toate națiunile și
pentru gloria lui Dumnezeu decât să răspândească mărturia despre calea de
eliberare a lui Iehova. W 6/15

21 Decembrie

„A venit ofoamete mare în acea țară, iar el a început să ducă lipsă. Și s-

a dus și s-a alipit de un cetățean al acelei țări, iar acela l-a trimis pe
câmpurile lui să pască porci.” - Luca 16:14,15.

Cetăţeanul este un exploatator al muncii, lipsit de conştiinţă sau nu

apreciază o conştiinţă familiarizată cu al lui Dumnezeu Cuvânt. El este
interesat doar de lumea veche, care este departe de Dumnezeu și nu are
nicio parte în lumea nouă a promisiunii lui Dumnezeu. Sub foametea
groaznică de a auzi Cuvântul lui Dumnezeu, prin canalele „Creștinătății”,
clasa „fiului risipitor” se alătură programelor și combinațiilor claselor ei
conducătoare și merg să lucreze pentru ele și pentru lumea lor veche. Modul
lor normal de viață depinde de o astfel de muncă forțată. Ce chinuire a
conștiinței au că treaba lor este necurată și trebuie să o neglijeze. Ei nu
servesc Dătătorul de viață, Iehova Dumnezeu, ci hrănesc o clasă lumească
egoistă și necurată cu coji pentru porci. W 11/1
197
 22 Decembrie

„Iată, servii mei vor cânta de bucuria inimii lor, dar voi veți plânge de
tristețea inimii și veți urla de chinuirea spiritului. Și veți lăsa numele vostru ca
blestem aleșilor mei.” - Isaia 65:14,15.

„Servul credincios și înțelept” al Domnului este un simbol vizibil al

părții lui Cristos în marea chestiune, partea în favoarea dominației
universale a lui Iehova asupra tuturor creaturilor vii. „Acel serv rău” este un
simbol vizibil al părții adverse în această chestiune fundamentală. Ambii
„servi” sunt acum activi, fiecare în folosul părții sale a chestiunii. Timpul
deciziei este aici. Alegerea trebuie să fie: fie de a deveni tovarăși cu „servul
credincios și înțelept” și de a-i servi loial lui Iehova și Împărăției lui împreună
cu „servul său”, fie de a te alătura clasei „servului rău” și de a plânge și
scrâșni din dinți împotriva organizației vizibile a lui Dumnezeu și la urmă să
suferi distrugerea arzătoare. Citește Isaia 65:13-16 și ține seama cu
înțelepciune de semnul Împărăției astfel precizat. W 7/15

23 Decembrie

„Ierusalimul va fi călcat în picioare de neamuri, până se vor împlini

timpurile neamurilor.” - Luca 21:24.

Noul Ierusalim, pe care Dumnezeu l-a făcut scaunul adevăratei

Teocrații, nu va fi niciodată apăsat de călcâiul neamurilor. „Vremurile
neamurilor” s-au scurs și s-au încheiat la nașterea Teocrației în 1914.
Puterile neamurilor, formând o asociație postbelică de națiuni în opoziție cu
domnia Teocratică a pământului, se confruntă cu anihilarea în bătălia de la
Armaghedon. Din 1918, ei au făcut atac după atac asupra reprezentanților
vizibili ai Teocrației, martorii lui Iehova și însoțitorii lor; dar aceștia și-au
strâns rândurile în închinarea lui Iehova Dumnezeu ca legătură obligatorie.
Rândul rezistă ține! Agresiunile inamice nu reușesc să le strice unitatea sau
să le erodeze puterea devotamentului lor față de domnia Teocratică sau să

198
oprească „lucrarea ciudată” de a mărturisi numele și Împărăția lui Iehova. W
8/15

24 Decembrie

„Și el i-a zis: i-a săgeți. Și el le-a luat. Și el i-a zis regelui lui Israel:
lovește pământul. Și el a lovit de trei ori și s-a oprit.” - 2 Regi 13:18.

Spre deosebire de regele lui Israel, reprezentanții lui Iehova de pe

pământ ai împărăției Sale să nu oprească ofensiva și să nu slăbească mâna.
Îmbrăcați în armura completă a lui Dumnezeu, ei vor continua, în acțiunea
rămasă a lucrării lui Elisei, ofensiva fără încetare împotriva demonismului. Ei
să ia săgeata adevărului Teocratic și să tragă împotriva pământului
demonismului; este „săgeata eliberării lui Iehova!” Deci să ieie săgețile
adevărului și să le împletească într-o uniune puternică, de nedesfăcut și
invincibilă a adevărului. După aceea să lovească pământul, sau partea
vizibilă a demonismului, nu o dată, nici de două ori, nici de trei ori, ci cu o
lovire continuă până când Dumnezeul Atotputernic pune în mintea „fiarei” și
celor „zece coarne” ale ei să scape de mare „curvă”. După aceea, Regele lui
Iehova va distruge „fiara” și cele „zece coarne” ale ei. W 9/1

25 Decembrie

„Ei sunt morți, nu vor trăi; sunt decedați, nu se vor mai ridica; de aceea
tu i-ai cercetat și i-ai nimicit și ai făcut toată amintirea lor să piară.” - Isaia
26:14

Judecățile Domnului scrise mai înainte au avut declarații puternice și i-

au condamnat la distrugere pe acei „domni” religioși și totalitari. Ei sunt deja
morți pentru totdeauna pentru poporul Domnului și nu vor mai trăi
niciodată ca „puteri înalte” pentru ei. Ei au decedat; iar acei „Refaimiți”, sau
giganți totalitar religioşi ai organizației lui Satan, nu se vor mai ridica
niciodată la putere spirituală asupra națiunii libere a lui Iehova și să-i pună în
vreo robie față de dușmanii Domnului, fie acum, fie în perioada postbelică a
unui super-stat, dominat de religie. Până la bătălia Armaghedonului, ei pot
199
continua să deranjeze poporul lui Iehova. Când vor muri în războiul
execuției, la Armaghedon, ei vor merge literalmente în distrugere, fără
speranță de a se înălța. W 10/1

26 Decembrie

„Prin credință, zidurile Ierihonului au căzut, după ce au fost înconjurate

șapte zile.” - Evrei 11:30

Rămășița „națiunii sfinte” a martorilor lui Iehova mărșăluiește acum în

jurul fortăreţei impunătoare a religiei. Aceasta este o organizație a
necredinței în Cuvântul lui Dumnezeu și a opoziției față de scopul Împărăției
sale. Martorii săi au așezat asediul împotriva „religiei organizate”, călcând-o
pur și simplu în picioare sub ochii dușmanilor religioși, dând mărturie despre
numele și Împărăția lui Iehova și proclamând Cuvântul Său. Acest lucru
necesită credință pentru a-l menține până la încheierea perioadei de
mărturie. Cei care rezistă până la sfârșitul „lucrării ciudate” vor avea
credința răsplătită. În scurt timp, ei vor scoate strigătul de triumf, iar
puterea făcătoare de minuni a lui Dumnezeu va doborî protecția în spatele
căreia se ascund religioșii necredincioși, iar Dumnezeul pe care l-au ocărât îi
va executa în bătălia de la Armaghedon. W 8/1

27 Decembrie

„Tatăl le-a spus servilor săi: Aduceți cea mai bună robă și îmbrăcați-l;
puneți un inel pe mâna lui și sandale în picioare; și aduceți aici vițelul
îngrășat și tăiați-l; și să mâncăm și să ne veselim.” - Luca 15:22,23

A fost o ocazie de sărbătoare, nu un timp pentru a mustra clasa „fiului

risipitor”. Cât de potrivită este atunci haina lungă curată, demnă de un fiu al
lui Dumnezeu, care arată identificarea lor ca atare. Inelul îi arăta ca fiind
bogați față de Dumnezeu și având autorizație de a servi la casa Lui, ca fii care
îl servesc în mod voluntar. Pantofii făceau picioarelor, cândva necurate, să
pară frumoase, ca mersul pe căile fiului lui Dumnezeu, căi drepte. Astfel de
picioare erau acum „încălțate cu pregătirea Evangheliei păcii”, pentru a
200
aduce vestea bună că Dumnezeu îl va zdrobi pe Satan sub picioarele lui
Cristos, aducând astfel pace veșnică pe pământ „oamenilor cu bunăvoință”.
Ei sunt „oameni liberi” ai lui Dumnezeu, ne mai fiind „porcari”. Ca fii, ei pot
servi lui Dumnezeu la templul Său. W 11/15

28 Decembrie

„Și toți vor fi învățați de Dumnezeu.” - Ioan 6:45.

Iehova Dumnezeu are un singur canal prin care să împartă educația sa

gratuită pentru viața veșnică. Acel canal este organizația sa Teocratică,
despre care este scris profetic, în Isaia 54:13: „Și toți copiii tăi vor fi discipoli
ai DOMNULUI [Iehova]”. (Leeser) Iehova Dumnezeu și Cristos Isus sunt marea
Facultate de Învățare a organizației. În ciuda persecuției, de dragul numelui
Său, martorii lui Iehova nu pierd din vedere pe adevărați Învățători, care
călăuzesc spre viață. După cum este scris: „Totuși, învățătorii tăi nu vor mai
fi împinși într-un colț, ci ochii tăi vor vedea pe învățătorii tăi”. (Isaia 30:20)
Martorii lui Iehova se uită la Învățătorii lor, Dumnezeu și Fiul Său regal,
pentru a interpreta Biblia pentru ei la timpul potrivit și după aceea se
grăbesc să-și îndeplinească datoria, ducând astfel de învățături tuturor celor
care sunt cu bunăvoință față Iehova și Împărăția lui. W 9/15

29 Decembrie

„Mustrarea poporului său o va lua de pe tot pământul, fiindcă Domnul

a vorbit.” - Isaia 25:8

Datorită statorniciei și persistenței lor în serviciul său de vestire a

Împărăției, Iehova nu dojenește și nu „blestemă” poporul său. (Apocalips
22:3,4) Nici dușmanul nu poate imputa martorilor săi că sunt surghiuniți de
Domnul și slăbănogi supuși presiunilor timpului. Toate națiunile lumii pot să-
i urască, să-i persecute, să-i acuze în mod fals și să arunce nume rele asupra
martorilor lui Iehova și însoțitorilor lor, dar nu pot reproșa poporului lui
Dumnezeu că a fost necredincios și că renunță la serviciul lui Iehova și
abandonează organizația sa. Mai degrabă, aceștia își păstrează integritatea
201
sub toate eforturile Babilonului pentru a-i face să-L blesteme pe Dumnezeu.
Prin urmare, ei dovedesc că Diavolul este un mincinos și îl justifică pe
Dumnezeu ca fiind adevărat. Când Iehova își ocrotește rămășița și tovarășii
lor credincioși la bătălia de la Armaghedon și oștirile inamice vor fi ucise,
acest lucru va îndepărta complet și pentru totdeauna orice ocară de la
poporul lui Dumnezeu. W 10/15

30 Decembrie

„Rugăciuni, mijlociri, mulțumiri, să fie făcute...pentru regi și pentru toți

care sunt în locuri înalte;...Aceasta este bine și acceptabil în ochii lui
Dumnezeu, Salvatorul nostru.” - 1 Timotei 2:1-3, A.R.V.

O astfel de rugăciune este pentru onoarea și gloria lui Dumnezeu și

pentru promovarea intereselor Împărăției sale pe pământ. Prin urmare, este
bine și acceptabil înaintea Lui să aducem astfel de rugăciuni și cereri. O
rugăciune pentru Rege, Regele lui Iehova, este scrisă în Psalmul 72: 1. David
s-a rugat pentru fiul său, regele Teocrației tipice, iar rugăciunea respectivă
avea să fie făcută acum pentru Regele Guvernului Teocratic adevărat și
durabil. (1 Cronici 29:10,19) Iehova Dumnezeu este „Regele veșnic” și Isus
Cristos este Regele său al Teocrației Lumii Noi. În timp ce așteptăm cu
nerăbdare justificarea numelui lui Iehova de către Regele său la
Armaghedon, continuăm să ne rugăm pentru Regi, spunând: „Vie Împărăția
Ta. Facă-se voia Ta precum în cer, așa și pe pământ”. W 12/14

31 Decembrie

„Mă voi închina spre templul tău sfânt și voi lăuda numele tău pentru
bunătatea ta iubitoare și pentru adevărul tău, pentru că ai preamărit
cuvântul tău mai presus de tot numele tău.” - Psalm 138:2.

După ce judecătorul regal asociat al lui Iehova a venit la templu în 1918

pentru judecată și purificarea poporului său, Iehova Dumnezeu l-a folosit
pentru a curăța neînțelegerea Cuvântului său. Lumina continuă să crească
mai strălucitoare, iar ziua perfectă este aproape, în timp ce mergem pe unde
202
ne conduce Îndrumătorul și Interpretul nostru. (Proverbe 4:18; Ps. 25:9)
Astfel, marele Interpret Suprem mărește acum Cuvântul său infailibil. În
scurt timp, la bătălia de la Armaghedon, Iehova, prin Judecătorul și
Executorul său asociat, va justifica acel Cuvânt. De asemenea, el își va mări
numele sfânt și va distruge toți regii împotrivitori ai acestei lumi. Din acest
motiv, rămășița sa credincioasă, care este în rând pentru a fi „regi și preoți”
cu Cristos Isus, se închină înaintea lui Iehova Dumnezeu, care este în mod
reprezentativ în templul său sfânt prin Cristos Isus. Iubiții lor tovarăși
pământești se închină alături de ei.

[]

203