TURNUL SFATULUI

Turnul Sfatului din Sibiu (în germană Hermannstädter Ratsturm) este un

turn aflat în municipiul Sibiu, pe sub care este un gang de trecere între Piața Mare
și Piața Mică. El a fost construit în secolul al XIII-lea, la parterul său aflându-se
poarta de intrare în cea de-a doua centură de fortificații a orașului. În decursul
timpului, a suferit mai multe refaceri, care i-au alterat forma inițială. Turnul
Sfatului se află în Piața Mică nr. 1.
Incinta a II-a a ansamblului fortificațiilor orașului medieval Sibiu, din care
fac parte Turnul Sfatului, Turnul Scării Aurarilor și fragmente de curtine edificate
în perioada 1224-1241, a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul
Sibiu din anul 2004, având codul de clasificare SB-II-m-A-12010.02.
Turnul Sfatului a fost din totdeauna simbolul caracteristic al oraşului Sibiu.
Numele turnului provine de la funcţia de apărare asupra porţii de intrare în cea de-a
doua incintă, situată în imediata apropiere a clădirii ce adăpostea primăria Sibiului,
menţionată documentar în anul 1324.
 Având iniţial funcţia de turn de fortificaţie, de apărare, din a doua incintă de
fortificaţie, acesta se prăbuşeşte parţial în anul 1585, în urma unui cutremur.
Parterul şi primele două etaje aparţin astăzi construcţiei originale din sec. XIII.
În anul 1588 turnul este reconstruit cu ajutorul contribuţiei cetăţenilor
oraşului. În anul 1720 paznicii turnului primesc ordin din partea magistratului de a
repeta la tobă, la fiecare jumătate de oră, bătaia ceasului. Acoperişul îşi schimbă
înfăţişarea de-a lungul timpului, de la unul scund, piramidal, la cel piramidal
octogonal înalt, flancat de patru turnuleţe care serveau drept semn de drept de
judecătorie a oraşului.
Forma actuală a turnului datează din lucrările de reconstrucţie executate între
anii 1824-1826.
Accesul în interior se face printr-o uşă de mici dimensiuni, de unde, prin
intermediul unei scări spiralate, se ajunge la etajele superioare. Sunt 141 de trepte
de urcat până la ultimul etaj.
La penultimul etaj se poate observa mecanismul ceasului. Mecanismul
ceasului este protejat de un dulap din sticla inramata pentru a putea observa si
fotografia mecanismul. Langa mecanism se vad o serie de flacoane cu solutii si
uleiuri probabil pentru intretinerea mecanismului. Mecanismul si ceasul actual
iluminat noaptea a fost realizat de catre J. J Fuchs&Sons din Saxonia iar momentul
punerii in functiune a fost 1906. Dar a existat si un ceas foarte vechi din secolul 15
Ultimul etaj este observatorul turistic, din cele 4 ferestre se poate observa tot
orasul si imprejurimile, inclusiv Muntii Fagaras si Cindrel. Ca inaltime este putin
mai mic decat turnul bisericii evanghelice (73m) dar orice turist isi poate face o
idee despre structura strazilor din centrul istoric.
Din fereastra vestica spre Piata Mica se vede piata si Podul Minciunilor,
Biserica Evanghelica cu turnul de 73 m, Casa Artelor, Casa Luxemburg, Casa
Hermes, Primaria Veche, Orasul de Jos, vechea zona industriala a orasului,
cartierul Terezian, in plan indepartat locul unde este aeroportul (se observa mai
mult dupa avioane de unde decoleaza si aterizeaza), zona industriala vest, si Muntii
Cindrel cu zona Paltinis.
Din fereastra estica se vede foarte putin din Piata Mare, Biserica si
Manastirea Franciscana, Consiliul Judetean, Casa Weidner, Sala Thalia (teatru),
Colegiul National Gheorghe Lazar, in plan indepartat cartiere de vile, case (Trei
Stejari, a fost o fabrica si o bere aici denumita 3 Stejari, pacat Sibiul nu mai are
berea lui), blocuri (Vasile Aaron), zona industriala est, Muntii Fagaras.
Din fereastra nordica se vede str Avram Iancu (aici circula pe vremuri
tramvaiul), Biserica Ursulinelor, Piata Aurarilor, o parte din Piata Mica, Muzeul de
Istorie a Farmaciei, gara, autogara, cartiere de blocuri si autostrada A1.