Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Electricitate Statica Curs 2014
Electricitate Statica Curs 2014
ELECTRICITATEA STATICĂ
1. Introducere
434
Figura 1 – Electrizarea de Figura 2 – Electrizarea prin inducţie
contact
435
Figura 5 – Formarea şi descărcarea sarcinii într-un siloz
A – lichid neconductiv
care curge într-o conductă
(metal, sticlă, plastic);
B – turnarea unui lichid
neconductiv într-un alt
recipient;
C – amestecarea unui
lichid neconductiv;
D – pulverizarea unui
lichid (conductiv sau
neconductiv)
436
În figura 7 se pot observa etapele pentru evaluarea pericolului de
producere a unei explozii şi/sau incendiu în cazul acumulării şi descărcării
sarcinilor electrice acumulate pe un echipament sau produs.
V = I R (1 — e-I/R)
unde:
437
V - potenţialul conductorului (V);
C - capacitatea electrică (F);
R - rezistenţa electrică de scurgere la pământ ();
I - curentul de încărcare electrostatică (A);
t - timpul de la începerea încărcării.
Vmax = I R
Scânteile
W = QV = 1/2CV2
unde:
W este energia disipata, în jouli;
438
Q este cantitatea de sarcina a conductorului, în coulombi;
V este potenţialul, în volti;
C este capacitatea, în farazi
Aceasta este valoarea maxima a energiei iar energia din scânteie este
mai mica daca exista o anumita rezistenta în calea de descărcare la pământ.
Valorile tipice pentru capacităţile conductorilor sunt date în tabelul 1.
Tabelul 1 - Valorile capacităţilor pentru conductori tipici
Obiect Capacitate
pF*
Elemente metalice mici (recipiente, mufe) 10 – 20
* 1 pF = 1x10-12 F
Vmax = IR = 10 kV
439
Figura 8 – Descărcări tip scânteie în Figura 9 – Prevenirea descărcărilor
practică tip scânteie prin măsuri de legare
la pământ a fiecărei părţi
conductive
Corona
440
cazul unui conductor cu potenţial ridicat, poate fi direcţionat în direcţia opusa
conductorului.
Descărcările de tip Corona sunt dificil de observat dar în situatia unei
lumini difuze se poate observa o mica pâlpâire lânga respectivul punct. În afara
acestei regiuni ionizate, ionii se pot împrastia, polaritatea lor fiind dependenta
de directia câmpului.
Densitatea energetica din descărcare este mult mai mica comparativ cu
cea de la descărcarea de tip scânteie şi de aceea descărcările de tip Corona
nu prezint pericol de initiere de incendii.
Totuşi în unele situaţii, de exemplu, dacă se înregistrează o creştere a
potenţialului conductorului ascuţit, efectul Corona se poate transforma într-o
scânteie între respectivul conductor şi un alt obiect.
Aceste descărcări pot avea loc atunci când conductori rotunzi (opusi
celor ascutiti) legati la reteaua de pamântare sunt deplasati catre obiecte
încarcate cu sarcina,slab conducatoare, de exmplu, între degetul unei
persoane şi o suprafaţa de plastic.
Aceste descărcări au o durata scurta,în conditii normale şi pot fi
observate şi auzite. Spre deosebire de descărcările tip scânteie, aceste
descărcări au tendinta de a implica doar o mica parte din sarcina asociata cu
sistemul iar descărcarea nu leaga doua obiecte.
În ciuda acestui fapt, descărcările de tip perie pot aprinde gazele şi
vaporii cei mai inflamabili. Nu exista nici o dovada totusi care să demonstreze
ca pulberile, chiar şi cele mai sensibile, pot fi aprinse de descărcările de tip
perie.
441
Figura 11 – Descărcare tip perie
442
Descărcările tip perie de propagare
Pentru acest tip de descărcare este necesar să existe o coala (un strat)
de material de mare rezistivitate şi cu o rezistenta dielectrica mare cu cele
doua suprafeţe puternic încarcate cu sarcina dar de polaritate opusa.
NOTĂ: Trebuie avuta mare atenţie atunci când se utilizează criteriul de 4 kV. De
exemplu straturile groase de materiale ţesute sau poroase pot rezista la tensiuni
mai mari de 4 kV dar nu generează descărcări de tip perie de propagare daca nu
au incorporat un strat de material etanş, de exemplu unul capabil să reziste la
tensiuni mai mari de 4 kV.
443
Figura 14 – Descărcare tip perie de propagare
A – conductă
prevăzută pe interior
cu o acoperire
izolantă;
B – filtru de praf
prevăzut pe interior cu
un strat de material
izolant;
C – recipient de
depozitare din
material izolant pentru
materiale vrac;
D – transportor care
funcţionează la viteză
ridicată
444
Descărcări de tip fulger
Dupa cum rezulta din formula de mai sus descărcările tip con formate
din prafurile grosiere au o energie mult mai mare comparativ cu cea generata
445
de prafurile fine. Astfel cea mai periculoasa situatie este atunci când granulele
slab conducatoare sunt puse împreuna cu prafurile fine formând un nor de praf
cu energie minimă de aprindere scăzută.
446
3.1 Măsuri de protecţie împotriva electricităţii statice pentru
aparatura destinată utilizării în zone de gaze, vapori şi/sau ceţuri
inflamabile
Încă din faza de proiectare a instalaţiilor electrice, trebuie luate măsuri
pentru a reduce efectele electricităţii statice la un nivel sigur, excepţie făcând
cablurile electrice.
Riscul de scânteieri incendiare produse de materialele instalaţiilor
nemetalice (de exemplu poduri de cablu acoperite cu plastic, plăci de montare
din plastic, dispozitive de protecţie din plastic contra intemperiilor) trebuie
controlate prin:
a) o selectare adecvată a materialului astfel încât rezistenţa de
izolaţie a materialului să nu depăşească 1 G;
b) limitarea ariei suprafeţei părţilor nemetalice în conformitate cu
specificaţiile din Tabelul 3. Aria suprafeţei se defineşte după cum urmează:
pentru materialele plane, aria expusă (încărcabilă);
pentru obiectele neplane, aria trebuie să fie proiecţia
obiectului care dă valoarea maximă;
pentru părţile individuale nemetalice, aria trebuie evaluată
independent, dacă acestea sunt separate de cadre conductoare legate la
pământ.
Tabelul 3 – Limitări ale ariilor
447
NOTĂ: Izolaţia externă de 8 mm sau mai mult pe părţile metalice, cum ar fi sondele
de măsură sau componente similare poate face improbabilă apariţia de descărcări
de propagere de tip perie. Atunci când se evaluează grosimea minimă a izolaţiei
ce urmează să fie utilizată sau specificată este necesar să se permită
prognozarea unui grad de uzură ce apare în timpul funcţionării normale.
448
aceea toate părţile conductive ale unui sistem de manipulare a lichidelor
trebuie să fie legate corect la pământ.
Foarte important în acest caz este şi inspectarea rezervoarelor metalice
pentru a se asigura că nu există obiecte metalice libere, de exemplu un bidon
care să plutească în lichid (conductor izolat).
Limitarea generării sarcinilor în astfel de sisteme poate fi asigurată prin
ţinerea sub control a parametrilor de proces relevanţi. Măsurile
corespunzătoare de control în acest sens sunt următoarele.
449
pericol de aprindere datorită continuei separări a suprafeţelor de contact (în
principal un ax de acţionare şi o bandă).
Cantitatea de sarcină dobândită depinde de materialul benzii
transportoare ca şi de materialele axului de acţionare şi a rolelor şi creşte cu
viteza şi tensiunea benzii şi cu lăţimea ariei de contact.
Sarcinile acumulate de bandă pot fi disipate în siguranţă numai spre
pământ prin rolele conductive legate la pământ, dacă banda de transport este
suficient de disipativă. Nu se poate aştepta ca o bandă conductivă sau
disipativă să preia sarcinile acumulate de produsul izolant transportat.
Straturile de vaselină sau reziduuri de pe bandă pot creşte capacitatea
de încărcare a benzii şi de asemenea rezistenţa sa, iar acest lucru poate creşte
pericolul de încărcare. Trebuie acordată atenţie ca straturile de adezivi izolanţi
folosiţi la lipirea benzilor să nu întrerupă calea conductivă.
În unele procese de manipulare a pulberilor nu se poate evita existenţa
atât a unei atmosfere explozive cât şi a unei acumulări periculoase de sarcini.
În această situaţie trebuie aplicate măsuri care să protejeze iniţierea exploziilor
sau să le prevină.
Spre deosebire de situaţia lichidelor rareori este posibil controlul
încărcării acumulărilor pe pulberi. De exemplu acumularea sarcinii în timpul
transportului pneumatic este influenţată de mai mulţi parametri cum ar fi:
dimensiunea particulei, debitul masei, viteza aerului, etc.
Vitezele de transport la pulberi spre deosebire de viteza de curgere la
lichide nu pot fi limitate, adesea din motive tehnice. Totuşi, se pot face unele
îmbunătăţiri prin schimbarea unui anumit proces sau prin selectarea altuia. De
exemplu folosirea curgerii de densitate mare (semivrac) mai curând decât
curgerea de densitate mică poate reduce acumularea sarcinilor pe pulberi
neconductive.
Aerul atmosferic în mod normal este slab conducător de electricitate,
indiferent de umiditatea lui relativă şi umezirea nu este eficientă ca mijloc de
disipare a sarcinilor dintr-un nor de praf.
Totuşi, umiditatea relativă descreşte rezistivitatea de suprafaţă a multor
pulberi şi măreşte viteza de descompunere a sarcinii pe pulberea în vrac în
containerele metalice legate la pământ.
Conductivitatea electrică a gazului în care o pulbere este în suspensie
poate să crească prin ionizarea produsă fie prin descărcări Corona de la
conductoare terminate într-un vârf ascuţit, fie prin folosirea de surse
radioactive.
Asemenea sisteme sunt folosite în mod ocazional pentru a preveni
depunerea de praf pe suprafeţe, dar ele nu sunt folosite pe larg pentru
eliminarea sarcinii de pe pulberi. Aceasta deoarece este dificil de asigurat ca
ionizarea cerută să fie asigurată prin volume relativ mari de incinte (capsulări)
de nori de praf.
De asemenea, sarcina totală care trebuie menţionată este adesea mai
mare decât sarcina care poate fi livrată de un sistem de ionizare radioactivă.
450
Figura 16 – Exemple practice Figura 17 – Prevenirea
pentru prevenirea acumulării descărcărilor incendive în practică
sarcinilor
A – turnarea unui lichid inflamabil într-un
A – lichid neconductiv: creşterea
alt recipient metalic conectat electric şi
conductivităţii prin adăugarea unui
legat la pământ
aditiv antistatic şi reducerea vitezei de
B – golirea unui material granular dintr-
curgere
un recipient metalic, într-un alt container,
B – pe o suprafaţă de material solid
conectate electric între ele şi cel din
izolant: neutralizarea sarcinii
urmă legat la pământ
451
BIBLIOGRAFIE
452
10. SR EN 60079-0:2010 „Atmosfere explozive. Partea 0: Echipamente. Cerinţe
generale”
18. BS 5958: Part 1:1991 „Cod of practice for Control of undesirabile static
electricity. General considerations”
19. BS 5958: Part 2:1991 „Code of practice for Control of undesirabile static
electricity. Part 2 . Recomandation for particular industrial situation”
22. Ulrich von Pidoll „Determining the incendivity of electrostatic discharges without
explosive gas mixtures, PTB Germany”.
453