Test grilă nr.

1
Elaborat pentru tema nr. 1 la disciplina DREPT PROCESUAL CIVIL
Încercuiţi (doar litera) varianta de răspuns corectă (după părerea D-ă)
VI
1. Prin noţiunea de „drept procesual civil” subînţelegem:
a) totalitatea instanţelor de judecată;
b) acea ramură de drept care reglementează modul de organizare şi desfăşurare a activităţii de judecare a
pricinilor cu privire la drepturile şi interesele civile, legitime, precum şi modul de executare a hotărîrilor
judecătoreşti sau altor titluri;
c) procedura de executare a hotărîrilor judecătoreşti şi a altor titluri.

2. Cunoaştem următoarele categorii de raporturi juridice procesual civile:

a) RJ ce apar între instanţa de judecată şi părţile litigiului şi RJ ce apar între instanţa de judecată şi
ceilalţi participanţi la proces;
b) raporturi juridice de subordanare;
c) raporturi juridice de colaborare.

3. Dreptul procesual civil ca structură este compus din următoarele părţi:

a) generală, specială şi procesuală.
b) nu are structură; c) generală şi specială.

4. Cunoaştem următoarele tipuri de proceduri civile:

a) intentarea şi pregătirea pentru dezbateri a pricinii, dezbaterile şi executarea hotărîrii;
b) contencioasă, specială, în ordonanţă şi de contencios administrativ;
c) partea pregătitoare, judecare pricinii, susţinerile orale, emiterea şi pronunţare hotărîrii.

5. Faze (etape) procesului civil sunt de două felurii: ___________________________________

6. Cunoaştem următoarele faze (etape) obligatorii ale procesului civil:

a) intentarea şi pregătirea pentru dezbateri a pricinii, dezbaterile şi executarea hotărîrii;
b) contencioasă, specială, în ordonanţă şi de contencios administrativ;
c) partea pregătitoare, judecare pricinii, susţinerile orale, emiterea şi pronunţare hotărîrii.

7. Conform art.7 alin. (1) intentarea pricinii civile începe:

a) odată cu depunerea cereri în instanţa de judecată;
b) odată cu emiterea încheierii privind primirea cererii spre judecare;
c) odată cu începerea judecării pricinii în fond.

8. Dezbaterile judiciare include:

a) intentarea şi pregătirea pentru dezbateri a pricinii, dezbaterile şi executarea hotărîrii;
b) contencioasă, specială, în ordonanţă şi de contencios administrativ;
c) partea pregătitoare, judecare pricinii, susţinerile orale, emiterea şi pronunţare hotărîrii.

9. Cunoaştem următoarele faze (etape) facultative ale procesului civil :

a) intentarea şi pregătirea pentru dezbateri a pricinii, dezbaterile şi executarea hotărîrii;
b) apelul, recursul şi revzuirea hotărîrilor;
c) partea pregătitoare, judecare pricinii, susţinerile orale, emiterea şi pronunţare hotărîrii.

10. Executarea hotărîrii este o fază (etapă):

a) o acţiune interesantă dar e în afara procesului civil;
b) o etapă ce nu ţine de procesului civil;
c) etapa finală, obligatorie a procesului civil.

Rezolvat de studentul _____________________ gr. ________

Verificat de ______________________

1
 Test grilă nr. 2
Elaborat pentru tema nr. 2 la disciplina DREPT PROCESUAL CIVIL
Încercuiţi (doar litera) varianta de răspuns corectă (după părerea D-ă)
VI

1. Sistemul judecătoresc al RM potrivit art. 115, alin (1) al Constituţiei RM este compus din:
a) Judecătorii, curţile de apel, Curtea Supremă de Justiţie şi Ministerul Justiţiei;
b) Curtea Supremă de Justiţie, curţile de apel şi judecătorii;
c) Judecătorii, curţile de apel, Curtea Supremă de Justiţie, Ministerul Justiţiei, avocatură şi procuratură.

2. În Republica Moldova avem un număr de __________________ Curţi de Apel.

3. Competenţa generală constă în:

a) delimitarea activităţii instanţelor judecătoreşti de atribuţiile altor autorităţi statale sau nestatale în
examinare pricinilor civile;
b) delimitarea pe verticală a sferii de activitate a diferitor categorii de instanţe;
c) delimitare pe orizontală a sferii de activitate între instanţele de acelaşi grad.

4. Competenţa generală pote fi:

a) juridică şi nejuridică; b) generală şi specială; c) exclusivă, alternativă sau convenţională.

5. Competenţa generală alternativă subînţelege situaţia cînd:

a) nu se cere adresarea prealabilă în alte organe şi nici nu poate fi litigiul soluţionat de alte autorităţi ci direct şi
exclusive de instanţa de judecată;
b) litigiul cu caracter juridic poate fi soluţionat conform legii atât de instanţa de judecată cât şi de alte
autorităţi la dorinţa părţilor;
c) pentru ca litigiul să fie de competenţa instanţei de judecată este strict necesar de respectat proceduri
anterioare nejudiciare.

6. Competenţa jurisdicţională materială presupune:

a) delimitarea activităţii instanţelor judecătoreşti de atribuţiile altor autorităţi statale sau nestatale în
examinare pricinilor civile;
b) delimitarea pe verticală a sferii de activitate a diferitor categorii de instanţe;
c) delimitare pe orizontală a sferii de activitate între instanţele de acelaşi grad.

7. Competenţa jurisdicţională teritorială presupune:

a) delimitarea activităţii instanţelor judecătoreşti de atribuţiile altor autorităţi statale sau nestatale în
examinare pricinilor civile;
b) delimitarea pe verticală a sferii de activitate a diferitor categorii de instanţe;
c) delimitare pe orizontală a sferii de activitate între instanţele de acelaşi grad.

8. Distingem următoarele forme de competenţă teritorială:

a) generală, de alternativă, exepţională şi multplă sau mixtă;
b) juridică şi nejuridică; c) generală şi specială.

9. Conflictul de competenţă este:

a) situaţia cînd părţile în proces se ceartă;
b) situaţia cînd două sau mai multe instanţe se consideră competente sau incompetente de a soluţiona
o cauză civilă concretă;
c) situaţia cînd participanţii la proces nu se supun cerinţelor legale ale instanţei de judecată.

10. Conflictul de competenţă poate fi:

a) pozitiv şi negativ; b) mare şi mic; c) juridic şi nejuridic.

Rezolvat de studentul _____________________ gr. ________

Verificat de ______________________