Sunteți pe pagina 1din 3

POEZIA CU FORMA FIXA

Glosa = poezie cu forma fixa, de origine spaniola, alcatuita din tot atatea strofe cate versuri are strofa initiala sau
strofa-tema, la care se adauga, in final, prima strofa cu versurile inversate (ultimul vers devine primul etc.)
- caracteristic glosei este dezvoltarea in strofele urmatoare a ideii din fiecare vers al strofei initiale, cu care vers se
si incheie strofa respectiva;
- fondul glosei este sententios, avand un caracter filozofic;
- glosa de tip francez are sase strofe, glosa de tip german, ca la Eminescu si M.Codreanu, are zece strofe;

Rondelul = forma fixa de poezie, alcatuita din treisprezece versuri, grupate in trei catrene si un vers independent;
- primele doua versuri sunt identice sau aproape identice cu versurile 7 si 8, iar versul independent este identic cu
primul vers,
- versificatia se limiteaza la numai doua rime;
- exista si rondeluri din 12 versuri (un catren, un tertet si un cvintet);
- primele doua versuri sintetizeaza motivul liric;
- a fost cultivat, mai ales, in poezia medievala franceza(Fr.Villon); a fost redescoperit si reluat in poezia moderna
in toate literaturile;
- in literatura romana, rondelul a fost cultivat de Al.Macedonski („Poema rondelurilor”, cu 54 de poeme si un
„Epigraf final”)

Tertina = poezie cu forma fixa, ordonata in strofe de cate 3 versuri endecasilabice (de 11 silabe), cu rima: a b a/b
a b . Al doilea vers din ultima strofa rimeaza cu un vers final, izolat..
Sextina =poezie cu forma fixa, alcatuita din 6 strofe, de cate 6 versuri fiecare si o ultima strofa de 3 versuri.
Poezia are 39 de versuri. Este scrisa in decasilabi (versul de 10 silabe) sau endecasilabi iambici.
- cuvintele finale din versurile primei strofe se regasesc in ordine diferita la sfarsitul versurilor tuturor celorlalte 5
strofe.
- ultima strofa contine cuvintele finale ale versurilor primei strofe, la mijlocul si la sfarsitul celor trei versuri.

Sonetul = poezie cu forma fixa, alcatuita din 14 versuri, doua catrene si doua tertete.
- catrenele au rima imbratisata; tertetele au rima libera variata.
Regula: nici un cuvant sa nu se repete, exceptand prepozitiile, conjunctiile, verbele auxiliare.
- ultimul vers are caracter de maxima
Sonetul italian (si cel romanesc) = 11 silabe si ritm iambic (endecasilab iambic)
Sonetul francez = 12 silabe (alexandrin
Sonetul englez = 10 silabe.
Sonetul a aparut in sec. al XVIII-lea, la trubadurii francezi si a fost cultivat de Renasterea italiana: Dante,
Petrarca.
Sonetul inversat = tertetele preced catrenele
Reprezentanti, in literatura universala: Leonardo da Vinci, Michelangelo, Tasso, Carducci, Ronsard, A.de
Musset, Keats, Baudelaire, P.Valery, Goethe.
In literatura romana: Gh.Asachi, Iancu Vacarescu, Ion Heliade Radulescu, Bolliac, Vasile Alecsandri, Mihai
Eminescu („Sonete”, „Trecut-au anii”, „Iubind in taina”, „Venetia”, „S-a stins viata”), Macedonski, Cosbuc,
Duiliu Zanfirescu, Bacovia, V.Voiculescu(90 de sonete:„Ultimele sonete inchipuite ale lui W.Shakespeare in
traducere imaginara de V.Voiculescu”)
- in literatura romana a fost cultivat endecasilabul cu ritm ascendent (vers alb), feminin.
Rondelul ajungerii la cer este compus din doua catrene si o strofa de cinci versuri. Inceputul este reluat la sfarsit
astfel configurand poeziei forma de rondel.

Primul vers reflecta, in esenta, tema de baza a poezii. De fapt acest rondel este o metonimie a creatiei. Chiar in primul
vers ”In cer s-ajunge ditr-un salt” este prezentata idea ca crearea unei opere se poate realiza in scurt timp.

Observam antiteza intre primul vers si al 2-lea, deasemenea intre versul 3 si 4. De altfel autorul precizeaza ca “dintr-
un salt”, si “un cintec inalt” ne poate aduce in acel univers al cerului, al creatiei. Totodata afirma ca putem sa nu
ajugem in veci si sa rămânem în “al vietii plâns îneci”. Astfel se face referinta la universul real pe care poti sa nu-l
parasesti, in pofida incercarilor.

Metafora “fluidicul smalt” reflecta faptul ca scriitorul incearca sa depaseasca propriile sale limite in procesul de
creatie. De aici si vine ideea ca odata depasindu-si propria conditie in procesul de creatie, atunci opera sa devine de
valoare. Comparatia “ca o sageata de-aur treci” evidentiaza ideea ca inspiratia si insusi procesul de creatie are loc
foarte rapid.

Totusi in ultima strofa autorul precizeaza “i se mai da-n sfârșit un asalt” punând accent pe sustinerea spiritului
creator. Metafora “sub jar de patimi te apleci” ne prezinta acele sentimente puternice care il ghideaza pe scriitor in
crearea unei opere de valoare. Secventa “decit fiorii dulci si reci...” prezita ansamblul de trairi pe care însuși poetul le
traieste si le trece prin propria personaliate. Cele 3 puncte simbolizeza o continuitate ale acestor sentimente. Anume
faptul ca ele sunt reale si sunt trecute prin autor, fac ca opera sa fie unica.

De aici desprindem mesajul operei, faptul ca este simplu de a scrie versuri dar cu mult mai greu sa te afirmi sa ramâi
in memoria cititorilor.

Poezia data este o ars poetica fiindca exprima direct viziunea autorului asupra artei si scriitorului. Este direct
exprimata ideea cum trebuie sa fie un scriitor si cum trebuie sa fie operele sale. Totodata mentioneaza si riscul la care
este expus un artist atunci când creeaza - la faptul de a nu fi recunscut.

Daca e sa vorbim despre titlul poeziei” Rondelul ajungerii la cer” devine simbolic si sugereaza drumul pentru a
ajunge la ideal si totodata cum sa te mentii pe acel piedistal. Poetul se inalta necontenint deasupra firei sale pentru a
se regasi si totodata a se pierde in universul ideal pe care l-a creat.
Pierric: Les mois du printemps sont: mars, avril, mai.
Le ciel est bleu. Le soleil brille. Il fait chaud.
Les oiseaux reviennent des pays chauds et font leurs nids. La nature se réveille après l’hiver.
Le printemps est la saison des fleurs et des plantations.
J’aime cette saison, car j’adore la fête des mères et les Pâques!

Géraldine: J’aime toutes les saisons, mais ma saison préférée est l’été.
Les mois de l’été sont: juin, juillet, août.
En été il fait beau, il fait très chaud. Les jours sont plus longs et les nuits plus courtes.
C’est la saison des vacances et des grands voyages.
On va à la campagne, à la plage et on s’amuse avec les copains.
On bronze, on nage et on fait beaucoup de sport en plein air.
En été on récolte beaucoup de fruits. J’aime l’été parce qu’il n’y a pas d’école et mon anniversaire est en
été.

Marcel: Après l’été arrive l’automne. Les mois de l’automne sont: septembre, octobre et no-
vembre.
En septembre, c’est la rentrée des classes.
Il fait frais et il pleut souvent. Il y a du vent et du brouillard.
Les feuilles des arbres sont de toutes les couleurs: elles rougissent, jaunissent et tombent par terre. Les
oiseaux s’envolent dans les pays chauds.
C’est la saison de la récolte, des fruits et des vendanges. J’aime l’automne parce qu’il y a beaucoup de
pluie. J’aime quand il pleut.

Amandine: Ma saison préférée est l’hiver, car j’aime le froid et j’adore Noël et les vacances.
Les mois de l’hiver sont: décembre, janvier et février.
En hiver il fait très froid et il neige, il fait du vent et il gèle. La neige blanche tombe et couvre la terre, les
arbres et les toits des maisons.
Les nuits sont plus longues en hiver. On fait du ski, de la luge, du patinage, on joue aux boules de neige.
On fait de belles promenades dans la forêt.

S-ar putea să vă placă și