Coeziunea de grup

Se defineşte drept puterea de atracţie existentă între membrii grupului sau drept abilitatea
membrilor grupului de a gândi şi acţiona ca un tot. Variabilă de la un grup la altul este, în primul
rând, o funcţie a măsurii în care normele şi valorile grupului sunt împărtăşite de membrii acestuia.
Cu cât identificarea cu acestea este mai mare, cu atât coeziunea grupului este mai puternică.
Coeziunea poate fi interpretată şi ca o forţă care tinde să-i ţină pe indivizi drept membri ai grupului.
De-a lungul timpului, coeziunea grupului a preocupat numeroşi specialişti, practicieni sau teoreticieni
în ştiinţa conducerii. Cercetările au demonstrat că grupurile înalt coezive exercită o influenţă mai
mare asupra membrilor săi decât cele slab coezive. Mărimea influenţei pe care o exercită grupul
asupra individului depinde de valorile şi/sau normele de grup. Astfel, dacă un grup cu o normă înalt
performantă este coeziv, va avea o productivitate înaltă datorită presiunii pe care o exercită grupul
în acest sens asupra individului. Pentru acest tip de grupuri, performanţa va creşte odată cu
coeziunea. Dacă un grup are o normă slab performantă, cu cât va creşte coeziunea, cu atât
productivitatea va fi mai scăzută. Rezultă: grupurile înalt coezive au o dinamică şi o influenţă
puternică, pozitivă sau negativă, asupra managementului resurselor umane; grupurile cu o coeziune
joasă nu sunt tot atât de puternice, din punctul de vedere analizat. Pentru cadrele de conducere,
prezintă o şi mai mare importanţă variabila INDUCŢIE sau influenţa care poate fi înlocuită cu
variabila STIL de CONDUCERE. Performanţa depinde în mare măsură de felul inducţiei (pozitivă sau
negativă, în sensul unor norme de grup înalt sau slab performante) aplicate grupurilor înalt sau slab
coezive. Astfel, un grup înalt coeziv căruia i se aplică un stil de conducere eficient va avea o
productivitate înaltă. Ca revers al medaliei, dacă aceluiaşi grup i se va aplica un stil de conducere
ineficient, va avea un slab nivel al productivităţii. Concluzia imediată este evidentă, direcţia spre care
se îndreaptă un grup înalt coeziv - depăşirea recordului de productivitate sau o scădere catastrofală
a acesteia - depinde de modul în care este condus, de stilul de conducere practicat. Grupurile cu o
coeziune joasă sunt mai sigure în mâinile conducătorilor, mai uşor de condus, dar şi mai puţin
performante. Stilul de conducere nu va avea un impact serios, negativ sau pozitiv, asupra acestor
grupuri. În fine, datorită efectelor sale practice deosebite, o foarte importantă concluzie se impune:
pentru maximizarea productivităţii muncii unui colectiv, conducătorul va trebui să-l transforme într-
un grup înalt coeziv şi să-i aplice un stil de conducere eficient.