Materia: Evaluare și testare în educație

Student masterand: Cauni Lidia

Master Didactic - Educație Fizică și Sport, Anul II – semestrul I
Universitatea de Vest din Timișoara

Eseu

Care sunt cele mai probabile erori de evaluare care ar putea

să apară în cazul meu (disciplina educație fizică și sport) și
cum le pot preveni ?

Ministerul Educației și Cercetării

POT – Practica, oportunitate pentru tineri în căutarea unui loc de muncă (Cod MySmis 2014+:140783)
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Pag | 1
 Evaluarea didactică reprezintă nu doar o activitate fundamentală, ci chiar premisa realizării
unor activități educaționale eficiente, a funcționalității instituțiilor educative și a sistemului de
învățământ.
Evaluarea școlară reprezintă o zonă sensibilă. Este foarte important ca întregul proces de
evaluare să fie unul corect (iar elevii să-l perceapă ca atare), în caz contrar apar erori de evaluare
și există riscul ca elevii să-și piardă încrederea în propriile forțe și în sistemul educațional.

În primul rând, eu ca profesor de educație fizică și sport trebuie să știu că pot cădea în capcana
unor erori de evaluare. Una dintre principalele erori cu care mă pot confrunta în timpul evaluării
la disciplina predată, estre supraaprecierea rezultatelor unor elevi evaluați sub influența impresiei
generale pe care o avem despre aceștia, acesta fiind cunoscut sub de numirea de „efect halo”.
Spre exemplu, experiența personală pe care am avut-o în clasa a VIII-a la probele de control
susținute la disciplina educație fizică și sport, obținând atunci nota finală maximă (10), cu toate
că punctajul la probele de control săritura în lungime, respectiv alergarea de rezistență (800 m),
au fost de 60 – 70 % randament, cu mențiunea că la celelalte 3 probe, săritura în adâncime, în
înălțime, respectiv alergarea de viteză (100 m), am obținut punctaj maxim, ba chiar mult peste
cel al unor baieții din clasă.
Referitor la acest argument, consider că marja de eroare a evaluării aduce ca efect scăderea
motivației asupra devotamentului și implicării din partea celorlalți elevi (care văd că este posibil
să primești nota 10 doar pentru că „ești bun în general”), generându-se invidii între elevi, ceea ce
conduce la dezbinarea colectivului omogen.
Ca o soluție împotriva acestui efect, personal, aș implementa în evaluarea mea un barem unic
de apreciere / notare, aplicat întregului colectiv, și de asemenea nu aș lua în considerare
performanțele anterioare.

Ministerul Educației și Cercetării

POT – Practica, oportunitate pentru tineri în căutarea unui loc de muncă (Cod MySmis 2014+:140783)
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Pag | 2
 În al doilea rând, din categoria principalelor erori de evaluare, întâlnim eroarea care se
manifestă prin tendința și atitudinea profesorului de a aprecia ci indulgență elevii cunoscuți în
raport cu elevii mai puțin cunoscuți sau cei necunoscuți, cum sunt de pildă elevii nou veniți în
colectiv, față de aceștia evaluarea manifestându-se cu o exigență mai mare. Această eroare în
evaluare poartă denumirea de „efectul blând”.
Referitor la această evaluare vin cu un exemplu personal, când în perioada liceului băieții care
prcaticau jocul sportiv fotbal într-un cadru organizat, fiind legitimați la anumite cluburi aveau
trecere în fața profesorului fără ca aceștia să depună prea mari eforturi pentru ca notele lor să fie
formate din două cifre, pe când eu, nefiind legitimată și făcând parte din categoria „sexului
frumos”, cu toate că aveam rezultate bune spre foarte bune la această disciplină cu mențiunea că
la jocul sportiv fotbal eram la fel de pricepută ca ceilalți băieți, eu nu eram privilegiată, cu alte
cuvinte nu aveam „onoarea” de a veni la ora de educație fizică și sport doar pentru a face act de
prezență.
Consider că, o soluție eficientă pentru combaterea acestei erori în evaluarea didactică ar fi
renunțarea profesorului de a aprecia cu indulgență elvii cunoscuți, iar o soluție secundă este
aceea de a realiza evaluarea prin asistarea colegului de catedră în timpul evaluării și chiar
sfătuirea asupra notei finale.

Din punctul meu de vedere, întâmplările personale prin care am trecut în cadrul evaluării sunt
cele menționate mai sus, ele fiind cel mai des întâlnite în procesul instructiv – educativ de
evaluare la disciplina educație fizică și sport.

În concluzie, responsabilitatea cadrului didactic în procesul de evaluare este una esențială

deoarece evaluarea reprezintă o zonă sensibilă. Noi ca profesori trebuie să știm că, de cele mai
multe ori, evaluarea reprezintă un moment cu o înaltă încărcătură afectivă (atât pozitivă, prin
obținerea unui rezultat bun, cât și negativă, când rezultatul obținut nu este așa cu îți doreai).

Ministerul Educației și Cercetării

POT – Practica, oportunitate pentru tineri în căutarea unui loc de muncă (Cod MySmis 2014+:140783)
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Pag | 3
Consecințele erorii de evaluare conduc la dezamăgire, indisciplină în sala de clasă / sport, stres
educațional, chiar și violență școlară.

 Bibliografie:
Modalități și tehinici de evaluare în învățământul primar, 2019, editura ROVIMED
Studiu privind factorii perturbatori, Iliescu Valentina

Ministerul Educației și Cercetării

POT – Practica, oportunitate pentru tineri în căutarea unui loc de muncă (Cod MySmis 2014+:140783)
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Pag | 4