5.

Procesul de destindere

Procesul de destindere reprezintă totalitatea fenomenelor care au loc în cilindru în acea parte a
cursei de destindere în care compoziția și masa fluidului motor sunt invariabile.

5.1 – Aspecte caracteristice

Pe durata procesului de destindere, momentul z- momentul DSE, au loc fenomenele:
a)-încheierea fenomenului de ardere – degajarea unei cantități de căldură Q
b)-schimb de căldură cu pereții – Qp
c)-recombinarea gazelor disociate în timpul arderii

Fig. 126. Diagrama p-V asociată procesul de destindere, [1, 2]

Procesul de destindere este asimilat cu o evoluție politropică cu exponent variabil m:

𝑝 ∙ 𝑉 𝑚 = 𝑐𝑜𝑛𝑠𝑡𝑎𝑛𝑡

Pe curba de presiune, prin logaritmare se poate determina exponentul mediu politropic, m 1-2, pe
intervalul considerat 1-2:

𝑝
log (𝑝1 )
2
𝑚1−2 =
𝑉
log ( 2 )
𝑉1
Stabilind:

Q- aportul de căldură prin ardere

Qp-pierderile de căldură la pereți
QL- echivalentul lucrului mecanic efectuat de fluidul motor asupra pistonului

Din variația exponentului potritropic m și a exponentului adiabatic k se observă:

-PMI-z –până în punctul u- valoare redusă a exponentului politropic m:

dQ/d > (dQp/d+dQL/d)

-în punctul u, când m=1

dQ/d = (dQp/d+dQL/d)

Obs: până în u expoentul adiabatic k scade și atinge valoarea minimă , după care crește continuu în
concordanță cu variația căldurii specifice a gazelor cu temperatura:
𝑅
𝑘 =1+ 𝐶𝑀
𝑣

-după punctul u, când m<k

dQ/d < (dQp/d+dQL/d)

-în punctul x, m=k:

dQ/d = dQp/d

-după punctul x, m>k:

dQ/d < dQp/d

 în punctul tarderea se încheie

dQ/d = 0

Pentru calcule simplificate se asimilează evoluția de destindere cu o politropă cu exponent constant

md:

𝑝
log ( 𝑝𝑚𝑎𝑥 )
𝐷𝑆𝐸
𝑚𝑑 =
𝑉𝐷𝑆𝐸
log ( 𝑉 )
𝑍
5.2 - Influentele unor factori
Influențele unor factori asupra destinderii se urmăresc prin efectul asupra exponentului mediu
politropic md.Dacă variația unui factor determină creșterea cantității de căldură cedată în postardere
Q sau reducerea pierderilor de căldură la pereți, Qp , atunci md scade.

Turația – la creșterea turației motorului, crește durata arderii, crescând Q. La creșterea turației scade
durata în timp a procesului de destindere, scade Qpceea ce asigură reducerea lui md.
Dimensiunile cilindrului- la creșterea D și S pierderile termice sunt mai mici, Qp scăzând pentru că
se reduce suprafața specifică de schimb de căldură, iar md se reduce.
Dozajul- La MAS la sărăcirea amestecului se frânează reacțiile din zona de ardere, ceea ce asigură
creșterea duratei postarderii, crescând Q, iar exponentul md se reduce.
La MAC cu injecție directă, prin mărirea coeficientului de exces de aer, arderea difuzivă este mai
intensă, ceea ce limitează arderea în destindere și md crește
Sarcina motorului- la MAS la reducerea sarcinii, scade Qp, crește durata arderii rezultând reducerea
lui md. La MAC, la reducerea sarcinii durata arderii scade, dar și pierderile de căldură la pereți sunt
mai mici, încât pe ansamblu , md practic nu este influențat.
Fig. 127. Corelarea procesului de destindere cu degajarea de căldură în timpul arderii, [1, 2]