O aparitie contemporana pentru laseri

si aplicatiile sale in stomatologie

Laserele reprezinta un ajutor important al tratamentului stomatologic în ceea ce
privește controlul contaminării, controlul recuperării leziunilor, controlul drenajului și controlul
vibrațiilor în expulzarea țesuturilor dure. Realizarea utilizărilor clinice ale laserelor dentare
depinde de o premisă fermă a științei materialelor cu laser. Lungimile de undă distinctive ale
laserului sunt surprinse în schimbare de grade, în special, de părțile reale ale țesutului oral;
apă, hidroxiapatită, hemoglobină și melanină. De la cea mai redusă vitalitate până la cea mai
ridicată, laserele pot fi utilizate pentru indepartarea cariilor, tratament cu laser la nivel scăzut,
lustruire/albire a dinților, hemostază și coagulare, decontaminare tisulară, depigmentare de
melanină, îndepărtarea țesuturilor dure și moi. Pe fondul tratamentului cu laser, clinicianul
trebuie să-și amintească lungimea de undă și modul de emanare a laserului utilizat pentru
fiecare tip de țesut in parte. Este esențial să se verifice colaborarea țesuturilor și să se facă
modificări adecvate pe baza metodei.

Acronimul cuvantului LASER este “Light Amplification by Stimulated Emission of

Radiation”. O atentie sporita asupra acestor cuvinte iti poate oferi informatii despre principiile
de baza asupra functionarii laserului. Proprietatile laserului: Viteza: viteza luminii în vid = 2,99 ×
1010 cm / sec. Amplitudine: Înălțimea totală a valului de la vârf la vârf. Lungimea valului:
distanța dintre oricare două puncte corespunzătoare pe val. Frecvență: un număr de cicluri de
undă pe secundă. Componentele de baza ale laserului sunt: rezonatorul optic ce contine mediul
activ; mediul activ ce poate fi solid, lichid sau gazos; mecanismul de pompare; controler si
sistem de livrare laser.

Tipuri de livrare a luminii laser:

1.Sistem de emisie cu fibra optica: laserele aflate în raza vizibilă (445 și 532 nm) și aproape în
infraroșu (de la 810 la 1.064 nm) folosesc șuvițe optice, realizate în mare parte din cuarț, pentru
a pastra vitalitatea țesutului. Dezavantaj: se incalzeste cu timpul.

2.Hollow fiber 7-11: Laserele Er: YAG și CO 2 utilizează un tub gol cu pereți interni reflectori care
transmit energia laser de-a lungul axului intern.

3.Sistem de emisie cu brat articulate: Acest sistem de emisie utilizează o progresie a oglinzilor
verbalizate asociate una cu cealaltă, ceea ce determină transmiterea vitalității. Dezavantaj:
necesită un sistem precis pentru alinierea oglinzilor.

4. Piese de mana: cu contact strans sau fara contact.

Interactiunile tesut-laser

Energia de lumină dintr-un laser poate avea patru interacțiuni diferite cu țesutul țintă,
iar aceste interacțiuni depind de proprietățile optice ale țesutului și lungimii de undă utilizate.
Transmisia ajuta la transmiterea vitalității laserului în special prin țesut, fără impact asupra unui
țesut obiectiv. Apa este, în general, simplă pentru Nd: YAG, în timp ce lichidele tisulare
păstrează prompt absorbția de dixid de carbon. Absorbtia: Acest impact este un impact tipic
captivant, iar măsura vitalității care este consumată de țesut se bazează pe calitățile țesutului,
de exemplu, pigmentarea și conținut de apă și pe lungimea de undă și modul de descărcare a
laserului. Diode and Nd: YAG are un mare fond pentru melanină și mai puțină comunicare cu
hemoglobina. Lungimea de undă mai lungă este mai inteligentă cu apa și hidroxiapatita -
Erbium, laser cu dioxid de carbon. Lungimi de undă scurtă, de la aproximativ 500-1000 nm, sunt
consumate prompt în țesutul pigmentat. Difuziunea sau împrăștierea: Răspândirea luminii cu
laser determină debilitarea vitalității și, în mod conceput, nu produce niciun impact biologic util.
Reflexia: Fasciculul laser devine mai divergent pe măsură ce distanța de piesă de mână crește si
poate fi periculos.

Tipuri de interactiuni tisulare:

1. Efecte fotochimice pe care le laserele le provoacă prin reacții chimice sunt de exemplu
întărirea rășinii compozite. De asemenea, pot provoca o defalcare a legăturilor chimice, cum ar
fi în procesul de terapie fotodinamică.

2. Ablația foto- Când un laser este absorbit, ridică temperatura și produce efecte fotochimice în
funcție de conținutul de apă al țesuturilor. Atunci când temperatura de 100 ° C este extinsă, se
produce vaporizarea apei în țesut, proces numit Ablație= Eliminarea țesutului prin vaporizarea
și încălzirea superioară a fluidelor tisulare, coagulare și hemostază.

3. Fluorescență tisulară - folosită ca metodă de diagnostic pentru detectarea substanței

reactive ușoare din țesut. De exemplu Diagnodentul pentru detectarea cariilor

4. Vaporizare și carbonizare - La temperaturi sub 100 ° C, dar peste 60 ° C, proteinele încep să

se denatureze, fără vaporizarea țesutului de bază. Pe de altă parte, la temperaturi peste 200 °
C, țesutul este deshidratat și apoi ars, rezultând un efect nedorit numit Carbonizare.

Clasificarea laserilor: Dupa mediul activ sunt solide, lichide si gazoase. Dupa tipul de
tesut pe care se lucreaza: laser destinat tesuturilor dure si laser destinat tesuturilor moi. Dupa
lungimea de unde: Excimer 195-350nm, Alexandrite 337nm, Argon 455-515nm, He-Ne 637nm,
Diode 655-980nm, Nd:YAG 1064nm, Ho:YAG 2100nm, Er, Cr:YSGG 2780nm, Er:YSGG 2790nm,
Er:YAG 2940nm, CO2 10600nm.

Cum actioneaza laserul asupra dintelui? Laserul este direcționat pe zona afectata, care
conține mai multe molecule de apă decât restul dinților. Moleculele de apă din zona alterata se
încălzesc rapid. Presiunea crește, iar zona putredă „explodează” făcând un sunet aparte si
laserul va ucide bacteriile din zonă lăsând suprafața dintelui sterilă.

Cei mai folositi laseri sunt: Carbon dioxide lasers, Neodymium-Yttrium Aluminum Garnet
Laser(Ne: YAG), Erbium laser, Diode laser, Argon laser, Erbium: Chromium: Yttrium Scandium
Gallium Garnet laser(Er:Cr:YSGG) si Erbium: Yttrium Aluminium Garnet laser(Er:YAG).

Laserii se utilizeaza in variate ramuri ale stomatologiei: Chirurgie orala: interventii

chirurgicale, tratamentul abceselor, ulcer aftos, hemostaza, chiuretaj, epulis, fibrom iritativ,
frenectomie, gingivectomie preamprentare, granulom, hemangiom, sterilizare, biopsie
excizionala, lambouri, cgist retentiv, prepararea sulcusului gingivl, vestibuloplastie, rezesctie
apicala, anchiloglosie; Parodontologie: lambouri, frenectomie, contur gingival, gingivectomie,
tratamentul pungilor parodontale,reducerii insamantarii bacteriene, chiuretaj, reducerea
pungilor parodontale, operculectomie, decontaminare membranara: Ortodontie: sterilizarea in
jurul bracketsurilor, indepartarea cementului rezidual post ortodontic, expunerea dintilor
impactati; Cariologie: indepartarea cariilor, pulpotomie/pulpectomie; Endodontie: carii,
irigarea canaliculara, indepartarea cementului, indepartarea restaurarilor fracturate, gravarea
dintelui, rezectie apicala, designul zambetului; Protetica: adancirea sulcusului, vestibuloplastie,
conturare coronara, designul zambetului.

Avantaje: Fără anestezie; mai puțină pierdere de sânge, mai puțina durere hemostatică,
efect analgezic; reduce edemul postoperator; mai puțină cicatrizare post-op.; vindecarea
inițială, regenerarea rapidă, reduce sensibilitatea postului la restaurări; pansarea și suturarea
nu este necesară pentru apropierea plăgii; mai puține șanse de metastază; sterilizarea locului
de tratament; expunerea cu laser la smalțul dinților determină reducerea activității cariilor;
pacientul devine lipsit de frică și anxietate; avantaj pentru pacienții compromiși medical.

Dezavantaje: Fasciculul laser poate dăuna pacientului sau operatorului prin fascicul
direct sau lumină reflectată, provocând arsuri retiniene; pretul - mai scump; necesită personal
calificat; Laserele nu pot fi utilizate in urmatoarele situatii:pentru a umple cavități situate între
dinți, pentru a îndepărta coroanele defecte sau restaurarile de argint; pentru a pregăti dinții
pentru lucrari protetice.

Masuri de control impotriva pericolelor ce pot fi provocate de laser: Micile fibre optice
flexibile, piese de mână sau vârf trebuie să fie sterilizate cu abur în pungi de sterilizare;
echipament de protecție; utilizarea ecranului protector și a măștilor de filtrare ce
previnecontaminarea cu particule din aer.

Concluzii

Deși laserele nu pot înlocui toate procedurile convenționale în stomatologie, utilizarea

acestuia permite efectuarea unor proceduri diferite fata de procedura convențională, iar
dezvoltarea sa în domeniul stomatologiei continuă să se extindă, permițând o mai mare îngrijire
a pacientului. Laserele sunt un „bisturiu nou și diferit. (Cuțit optic, bisturiu ușor)”

BIBLIOGRAFIE

Review Article: “A Contemporary Apprise on LASERS and its Applications in Dentistry” – postat
in jurnalul Pendyala C. et al: LASERS and its Applications in Dentistry avand ca autori: Chaitanya
Pendyala, Rahul VC Tiwari, Heena Dixit, Vaishak Augustine, Queentaj Baruah, Kaveri Baruah.

CRISTIAN CALIN

GRUPA 17, SERIA B, AN VI MD