Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Olariu Iosif, Explicarea Psalmilor Din Orologhion

    Încărcat de

    stelianpascatusa
    46 vizualizări246 pagini
    Tâlcuirea psalmilor din Ceaslov.

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Tâlcuirea psalmilor din Ceaslov.

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    46 vizualizări246 pagini

    Olariu Iosif, Explicarea Psalmilor Din Orologhion

    Încărcat de

    stelianpascatusa
    Tâlcuirea psalmilor din Ceaslov.

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 246
    Prefata. Psattirea ocupdé un loc foarte insemnat in cultul dumnezeesc al bisericif ortodoxe, ce sé vede mai ldmurit din imprejurarea cd ss. Parinti o comenteaza si lauda foarte mult. intre altit s. Crizostom zice: ,David in adunarile noastre este cel dintaiti, din mijloc si din urma“, Fericitul Augustin rosteste: ,Dac& preotul nu cunoaste Psaltirea nicf nu merit’ numele de preot“, iar Jeronim: ,Cartea nicicand sé nu o last din mani gi din ochi; Psaltirea sé se invete din cuvént in cuvént“, Scopul traducerii, respective explicarit de faté este a inlesni infelegerea psalmilor cari sé intrebuinfeazi la anumite servicii dumnezeesti, dupécum sunt ags&zati in Orologiu (Ceaslov). Voind sé arat raportul intre textul original (masoretic) gi traduceri am pus in frunte traducerea originalului, iar in explicare am adaos traducerea romaneascd care, in cele maY multe cazuri, consund cu LXX; dar ici-colo se abate dela aceasta si se apropie de Vulgata, sati se deosebeste de améndoué, dintre cart LXX e recunoscuta traducere autenticd in biserica ortodoxd, Vulgata in cea romana. Aceasté constatare impune revizuirea traducerif romane a Biblie¥ intregi, c4nd s'ar putea indrepta erorile de limba si unele cuvinte straine s’ar putea inlocui cu altele romanesti mai potrivite injelesului din textul original, respective din LXX. in biserica ortodoxd romand nu exist& o traducere recuno- seuld de toff in urma une hotariri a unuf sinod comun. Aceasta detidere o simfese indeoscht ccice voesc sé se ocupe mai aproape | cu stiinfa teologicdt. Se speram. insti ci cele dou’ Facultati de: 1" , ‘Teologie ale bisericit noastre vor inzestra-o curénd cu o traducere a Bibliet, care sé aibaé autoritatea traducerilor din celelalte. parti ale bisericit ortodoxe. La explicare am intrebuintat opurile exigetilor mai noi (Thal- hofer, Schegg, Delitzsch, Hengstenberg etc.); traduc. romaneasca e dupa Biblia din Buzeti, Saguna. si dupa un Ceasoslov din Sibiitt 1859, dar n'am arétat deosebirile intre ele — ce poate fi obiectul unui studiu special; iar LXX_ este editia lu’ Tischendorf din 1887. Caransebes in Martie 1901. Autorul. LA VECERNIE. Psalmul 108. 1. Binecuvinteazd suflete al meti_pe Domnul! ioamne Dumnezeul met maritu-te-ai foarte, Cu méarire. si cu podoaba te-ai imbracat. in maf mulff psalmt (8. 18. 28. 92) sé admira unele frumusett ale naturif, iar in cel de fata autorul descrie stapanirea Juf Dumnezeti in intreaga natura. Raportandu-se la Gen. 1, 1—2, 3 poetul espune starea actuala a lumif si incheie cu dorinta ca réul sé se scoata dintr’énsa, cticf ea vesteste puterea, bunétatea si intelepciunea lui Dumnezeti; toate sunt aduse in fiinta si tinute prin puterea crea- , toare a lui Dumnezett. Acesta impartéseste creaturile de nemarginita lui iubire, desi creatura, prin pécatuirea omulul, s’a facut rea. Réul trebue nimicit ca sé se deplineascd bucuria lui Dumnezeti in lucru- rile sale si bucuria acestora in Creatorul lor. in original psalmul nu are inscriptie; LXX si Vulgata il atribue lui David. Aceasté traditie o confirma cuprinsul si tonul poeziey, apoi legdtura cu psalmul 102. Nesigur e si timpul compunerit. Deoarece acest psalm sta in legatura cu Gen. 1. c., apoi vedem cad ziua I. Il a crearii sé trateazi in v. 2—5, a III. in v. 6—18, a IV. in v. 1923, a V. VI. in v. 25—80; iar repaosul de Sam- béta in v. 31, si espune in cea maf sublimaé poezie naratiunea simpla a lut Moisi despre creare. Vers. 1. Binecuvinteazd... Domnul: cu_aceste cuvinte, ca in psalmul precedent, autorul incepe_si_sférseste_poezia cu_o agraire UO agraire | indemnatoare c&tra sufletul sét, Marirea luy Dumnezedi (mdr itu-te-at carte) sé poate cunoaste din lumea vézuté (Rom. 1, 20), ce sé 2. Celee imbract lumina ca o haind, Celce intinde cerul ca un cért. 3. Celee zideste pe ape foisoarele sale, Celee face norii trasura sa, Celee umbla pe aripile véntului. demonstra in cele urmatoare. Cu mdrire... te-ai imbrdacat insem- neazii mirirea care Iehova a imbracat dela crearea lumit; in aceasta sé oglindeazA majestatea regeascd a lui Dumnezeti. Cele intamplate la creare in textul original sé espun in participiile prezentulut, cdci cele ayézate atuncl continud in conservare (Am. 4, 13, Is. 44, 24. 45, 7 etc.); traducerile ati pers. 2. LXX part. Traduc. rom.: Bi- uccuvinteasd... Intra mériurisire si in mare podoabéi te-ai tm- bracat, Evr. hod (4)7) LXX‘}-a luat despre marirea, onoarea ce sl-a facut-o Dumnezeti prin descoperire; lauda ce 1-0 aduc fiintele ereate de el. Mare podoabaé: creatura admirabild sé inchipueste ca o hain& pretioasa. Vers. 2.: crearea luminil sia firmamentulut. Incepénd cu cerul sé espune cd Antdia impresiune asupra ochiuluf observator o face lumina — ziua la soare, iar noaptea la nenumératele stele. Lumina, raportata la Dumnezeti, sé numeste in poezie haina. Toate popoarele vechi culte cred cai Dumnezett e imbracat cu lumina. Haina in orient are e_semnificatie simbolicd: arata demnitatea celut_ ‘mbracaf~ & ca. Haina jut Dumnezeti este de | lumina, “pentrucat fiinta luy e fumina absolutéa. Dar lumina ce nof o cunoastem nu este insug Dumnezetl, nu e emanatiunea fiintiy dumnezeesti, ci Dumnezeti a creat-o gi s’a imbrdcat cu ea ca in imagine sé ne descopere fiinta ga nespusai. Celce intinde.., cort: precum omul intinde coperisul cortulul facut din pei, asa Dumnezeti si-d intins locuinta, cerul. Numati o parte micd a ceruluy o vedem noi, si cat de minunat este ce putem observa! Traduc. rom. Celce te imbraci cu lumina ca cu o haind, celce intinzi cevul ca o piele. Vers. 3. In apele deasupra firmamentului Dumnezeti zideste siesY foigoare (Gen. 1, 7). Firmamentul este pdtura maf inaltaé de acr care sé vede deasupra paéméntuluf ca safirul ciselit, intins ca un vél striveziu. Stelele sunt deasupra firmamentulul, dar stralucind prin el par a fi pe cl. Celce face... trdsurd: cand se pogoara Dumnezeu dit, aceast locuinti noriz if sunt trasurt, cai véhturile ; tunete. ‘Traduc. rom. Celce acoperi cu iI insofese fulyere 4. Celce face solii séi din vénturi, Servitorii séi din foc flacarator. 5. Intemeiat-a paméntul pe temeliile lui, Nu sé va clati in veacul veacului. 6. Cu marea ca cu o haind lai imbracat pe el, Pe munfi ati statut ape. ape cele mai pre deasupra ale lui, celce pui norii suirea ta, celce umbli preste aripile vénturilor. Cele... deasupra (foisoare) sunt camerele deasupra casei, zidite pe coperig. Evreif credeati ci deasupra firma- mentuluf (inchipuindu-l ca ceva vértos) sunt spaturl (cf. Gen. 1, 7). Dumnezeti locueste in aceste spafuri si trimite nori, ploae, fulgere etc. Dupa LXX (6 ozeyabwr .. avrov) Ini sé rapoarta la Dumnezeti, iar dupa traduc. rom. (Vulg.: Qui tegis.. ejus) la cer. Celce put norii.. aripile vénturilor ; norit gi vénturile sé amintesc, pentrucd apartin indltimiY cerului, vin de acolo. Aripile vénturilor, infatisazd vénturile ca animale inzestrate cu pene. Cand se arat& Dumnezeti foloseste norii cari sé migca de aripile vénturilor. Vers. 4. Celce face.. din vénturi... din foc flacdrator, sat mistuitor: Dumnezett intrebuintazd véntul si focul spre scopuri speciale, orf: Dumnezeti da Angerilor sé foc si vént, if imbraca in acestea cand ii trimite in lume sé implineascd misiunea cu care i-a ineredintat. Traduc. rom.: Celce faci dugerii téi duhurt, si slugile tale para de foc (Vulg.); LXX: 6 mouiv tovg dyyédous avrob nvevuata, xai tovs Aeroveyovs avrod ate pacyor. intelesul este ca vénturile si focul servesc lui Dumnezeii ; el intre- buintazd pe Angeri (servitorit ceresti) spre aceleasi scopuri ca vén- turile si focul, adecd a se manifesta oamenilor si a-i pedepsi. Astfel sé poate zice c&-1 face oarecum vént si foc. Vers. 5. imblanzindu-sé apele de sub cer sé arati paméntul care, desi era liber in univers (lob 26, 7), are propte interne. Traduc, rom. Celce intemeezt pdméntul preste intdrirea Ini, nw se va pleca in veacul veacului. Vers. 6. Marea cu care Dumnezeti a acoperit paméntul sunt apele din inceput in carf era el ca in embrio, c&cf el e produs din ap& si prin apa (2. Petru 3, 5), Cao haind... pe el: paméntul e imbr&cat in mare ca cu o manta; dar dupa v. 6. el e muntos. Traduc. rom. Adducul ca o haind este imbrdcantintea lui, preste muni vor sta ape. 7. De certarea ta fugit-ati ele, De glasul tunetului té departatu-s’at. ingraba, Ridicatu-s’att munti, coboritu-s’at. vai, La locul care Lai intemeiat lor. - 9. Pus-ai lor hotar care nu-l vor trece, Nu se vor intoarce sé acopere paméntul, 10. Celce trimite izvoaré in vai, Prin mijlocul muntilor curg ele. 11. Ele adapa toate fiarele cdmpului, Colunii isi stémpéra setea. 12. Deasupra lor locuese paserile cerulul, Dintre crengi ridicd-ele glasul. Vers. 7—9. Apele din inceput sunt supuse stapanirif uscatului si asézate intre margin! hotarite: De certarea... La glasul puternic (glasul tunetului téit) al lut Dumnezeit apele sé despart, munti sé arata, uscatul ies& la iveald cu inaltimi si adancimi (ridicatu-s'ati.. vai) dupace apele s'’ati dat indérét. V. 8° e inciza. La locul... lor: apele s'ait dus la locul arétat lor de Dumnezeti; asa li s’a pus hotaré, peste cari nu vor mat putea trecé ca se acopere paéméntul. Hotarele acestea Dumnezeti le pune in fiecare zi (Ps. 92). Poetul in. loc sé zic&: ,,Zis-a Dumnezeti* se exprimé cu: Dumnezeti a certat; de glasul tunetului luy tremuré si fug apele. Ele nu s'ati tras inapof de bund voe, ci la porunca lui Dumnezeti. Aceasta porunca garanteazd cd ele nu se vor mai re’ntoarce unde ati fost (Gen. 9, 9 sq.). Dar despartind Dumnezeti apele de uscat, paméntul n’a rémas fara apa, ci are izvoarele. Traduc. rom.: De cer- tarea ta vor fugi, de glasul innetului téi se vor infricosa. Se Ste munjii, si se pogoara campit in locul in care le-ai inte- meiat pe ele (LXX: in locul care |-ai intemeiat lor), Hotar ai pus care nu-l vor trece, uict se vor intoarce sé acopere paméntitl. Vers. 10—12. Autorul trecénd Ia ziua a 3. a credrif descrie ce binefacétoare ati fost apele asézate intre maluri pentru dobitoace si plantele de pe pdamént. Apele pustiitoare sunt acum parade in vil, iar pe vérful muntilor cade roua. Dumnezeti a grijit chiar de animalele cele maf sélbatece ale pustiel, de col#ui (azinul sé&lba- tec), carf locuesc in locurf neaccesibile gi sunt greti de prins. 13. Celee adapa muntii din foigoarele sale, De rodul lucrurilor tale se satura paméntul. 14. Celce face sé résara iarb’ dobitoacelor Si plante spre slujba oamenilor, Ca sé scoaté pane din pamént; Traduc. rom. Celce trimiji (gi Vulg.; LXX: 6 ?£anooréAdwy) izvoaré in vai, prin mijlocul munfilor vor trece ape. Addpa-se-vor (Sag. adapa-vor; LXX .norvotor) toale.., astepta-vor colunii intra setea lor. Preste acelea paserile cerului vor ldcui, din mijlocul pietvilor vor da glas. Ape (v. 10) lipseste in original -si Psaltirile vechi. Subiectul la ,adapa* orf addpa-vor (LXX) sunt izvoarele. Astepta-vor.. setea lor: e¥ agteapta la izvoaré pentru setea lor, ca sé o stémpere. Preste ele (LXX éravrd sc. tara): deasupra, langa izvoaré si parde. Vers, 13. Dela frunzigul langa izvoaré poetul ajunge la ploaca care viind din inaltimile ceruluf adapa piscurile muntilor. fn vat apa se scurge de pe muntl, iar pe munfi pica din norl. Acestia jaraig se fac din apele ceresti, cacti in s. Scriptura ploaea sé infa- tigaz ca viind din rezervoare gi camere superioare (Gen. 7, 11. Ps. 148, 5). Dumnezeti prabuseste firmamentul si trimite apa de sus, care sé vede sub firmament ca nori si cade pe pamént ca ploae si roud. Traduc. rom.: Celce addpi (LXX norifwv) munfit din cele mai pre deasupra ale tale (LXX avrov), din rodul lucrurilor tale se va sdtura paméntul. Cele mai deasupra: foigoarele in cari sunt apele superioare (izvoarele ploif cf. v. 3). De rodul... lucrurilor exprima cd ploaea e rodul norilor, sati mai bine: rodul care-l aduc lucrurile lui Dumnezeti aci pe pamént, anume plantele, de cari apof sé satura paméntul, adeca locuitorif lui, pentrucé oamenii si ani- malele se nutresc cu ele. Vers. 14. O urmare a udarif regulate a paméntuluy sunt plan- tele. Aci avem sé cugetim plantele de cultura, indeosebi cerealele (Gen. 1, 11). Autorul deosebeste cu fineté serviciul ce-l face iarba dobitoacelor si oamenilor. Iarba serveste deadreptul animalelor ca nutret, iar omul trebue sé cultive paiul cerealelor ca sé poatd face pane din el (Gen. 2, 5). Spre slujba oamenilor ; in folosul, serviciul acestora. Ca sé svoald etc. si versurile urma&toare espun mai pe larg creaturile cAmpuluY gi ale padurif. Subiectut la ,ca sé scoata* fata a straluci de untdelemn, se intéreasca inima_omului. -vor arborii Domnului, Cedrii Libanului, care i-a sadit. 17. Unde paserile igi fac cuib, Cocostircul isi are casa pe ciprese. este ,el face sé résara* din cele precedente. Traduc. rom.: Celee résare.. si pdgune (LNX yddy).. din pdméut. Subiectul la ca sé scoatd e omul. Vers. 15. La ca vinil ete. cf. Eclez. 10, 19. Sirah 40, 20, indeosebi Isaia, care vede in vin _izvorul_tuturor plicerilor naturale Si vinul_trebue_agonisit_ de om ca panea; Dumnezeti_nimic n’a dat omuluY_precum _animalelor_iarba, Conjunctivul ca sé veseleasca“ are ire emfaza : vinul sé veseleasch peo acesta sé fie vesel cand Te ildclemii hu = mat mai strilucit ca, cuntdelemnl, oletl (cum § s'ar putea traduce -originalul evreesc), ci panea, vinul gi untul de lem” sunt cele maf insemnate producte ale regnului vegetal si numite in 14? éséb (plante). Dumnezeui face fata sé striluceascd de oleit nu nu. nu_ou- mal pentracs face ancien mat gustoase-si mal qutsioare, un wnge si capul scurgéndu-sé pe fata. Si in zilele Woastre Arabit se ung foarte tare cu untdelemn, care picurd pe corp si haine; dacd nu se ung pielea_devine aspra, groasa gi urita. ST paie omalal aceasta e razimul puter de” vieat& fiind nu- ‘rimentul cel mai intrebuintat; cf. si Ps-71; 16. Traduc. rom. 67 vinul veseleste tnima omului, ca sé veseleascd fata cu unt de lemn, gi pdnea inima omului intdreste (LXX). Vers. 16. sé rapoarté la cele espuse in v. 13-15 gi sé afirma, cd ploaea satura, nu celece ea produce ca in v. 13. Sdtura-se-vor cuprinde intreaga nutrire, Arborti Domnului; arborit care in mod deosebit marturisesc marirea Creatoruluf lor, sat: arboril plantatY de insug Dumnezett spre deosebire de ce¥ plantati de oament. Traduc. rom. : Sdtirra-se-vor lemuele cdimpului... care ai resddit (LXX). Sé pare ct in loc de pA Uhova’) s’a scris Me Gaddai), ce LXN a citit “yy (sadai, camp). Vers. 17. Unde sé rapoarté la acegst{ arbori, intre cart sé amintese cedrit si cipresul. In cf ist att cuibul paserf mici gi mary, 18. Muntii cei inalti pentru capricorni, Stancile adapost aricilor. 19. Facut-a luna spre vremi, Soarele isi cunoaste apusul. 20. Pui intunerec si sé face noapte, Intru ea se misca toate fiarele padurii. in special cocostircul (= ,,erodiul“). Cocostircul statea la cel vecht jn mare vazii numindu-sé avis pia (pietaticultrix la Petron. 55, 6) din motivul c& are deosebita aplecare la vieata familiara ; din aceasta cauza sé si tinea ca aduce.fericire in cast. Traduc. rom, Acolo paserile se vor incuiba, lécasul erodiului povd{ueste pe cle (LXX). Lacasul... pe ele: cocostircul igi pune cuibul mat sus decat alte paserl si in acest inteles le stapaneste. Vers. 18. Dela locurile de ascundere a animalelor autorul trece la inalfimile muntilor si vizuinile stancilor arétandu-sé neméarginita ingrijire a lui Dumnezeti de toate fapturile sale. Zjael e capricornul (orf gazela) care locueste mai ales in munti. Evr. safan (Prov. 30, 26) insemneazi un animal care saménd cu marmota (hyrax sy- riacus) si sé aflé in vizuinile muntilor lang’ Marea moarta, riul Chidron gi SinaY. Traditia evreeascd intelege ,iepurele de casi“ ; alti tradue cu. ,ariciti“, ce coréspunde intrucat acest animal petrece indeosebi in locuri singuratice ; satt’,iepure, soarece de munte“ ; LXX are yorgoyevAdtog (aricitt, Porc ghimpos). Chiar cel vechi nu sunt in chiar ce ati sé inteleagd sub acest nume (Winer, Reallex. v.). Traduc. rom.: Munfii cei inal{i cerbilor, peatra scdparea iepurilor. Vers. 19. Aci avem aluzitne la Gen. 1, 14. Facut-a lina etc. Luna sé numeste Antditi, pentrucé dupa ea Evreif isi regulati timpul si dupa descrierea zilei autorul lasdé sé urmeze a noptil. Sub vremi intelegem momente si epoce din vieata civild si bise- riceasca, cari sé mésura dupa& lund. Soarele etc., sé rapoarta la locul unde résare si apune; nicicand nu e in nesiguranta in aceasta pri- vinta. Ziua si noaptea sé schimba deci dupa anumite legi. Traduc. tom.: Fdcut-a.., si-a cunoscut apusul séit. Vers. 20. Autorul se ocupa aci mai pe larg cu celece sé in- témpld noaptea. Pui intunerec etc. Toate sunt spre preamarirea lui Dumnezeti. El are numai sé voeascé si sé face noapte, cand incepe vieata animalelor sélbatece ; atunci ele se nutresc. Dumnezeit 21. Puii leilor racnese dupa prada Si cer dela Dumnezet’ mancarea lor. 22, Resare soarele, ei se retrag Si zac in culcusurile lor. 23. Omul iesd la lucrul sét Si ta lucrarea sa pana sara. 24, Cat de multe sunt lucrurile tale, Doamne, Toate le-ai facut cu intelepciune, Plin e paméntul de fapturile tale! 25. Marea aceasta, mare si larga, Acolo sunt vietuitoare fara numér, Vietati mici cu mari. sé infatigazi ca cum ar umbla noaptea gi ar oferi mancare fiarelor, cari fug de lumina zilet. Traduc. rom.: Pus-a.. s’a fadcut..., inirn accea vor trece.. paédurit. Vor trece: dintr’un loc intr'altul ca sé-si caute mancare. Vers. 21. Puti leilor ete. exprima ca acestia ati insugirea dela fire a ruga pe Dumnezeti cand racnesc gi ies dupa prada. Traduc. rom.: Puii leilor rdcnind ca sé apuce, si sé cearad.. mducare lor. Ca sé apuce depinde dela rdcnind = de foame racnese dupa prada. Vers. 22. 23. Acum sé descrie ce sé intémpla ziua dupéice a résdrit soarele, e contrast la cele precedente. Ziua e pentru om (lob 24, 5. 37, 8. 38, 40); Dumnezeti opreste atunci si depirteaza orce primejdie ce JI-ar putea impiedeca in lucru. Traduc. rom, : Résdrit-a soarele si s’att adunas, gi in culcusurile sale vor zdcea, Esi-va omul... sara. S'ati adunat.. vor zdcea; fiarele se retrag, pentruca Dunmezeti le aduna si le lasa libere. Vers. 24. Aci trateazd autorul ziua 5. gi 6..a crearii (Gen. 1, 20. 21) arétand in special cum Dumnezeti se ingrijeste de toate fapturile sale, cari sunt foarte multe: Caé de multe etc. Traduc, rom.: Cat s’aii marit lucrurile.., toate intru infelepciune le-ai factt ; umplutu-s'a pdméniul de zidirea ta. Vers. 25. Marea aceasta etc.: in mare sunt multe vietiti, cari ined vorbese de Creatorul. lor. Aceasta: marea cum exista fara a-avea in vedere un anumit teritoriti. Mare si larga: e intinsa in oate parfile, spre résarit si apus. Traduc. rom.: Marea aceasta e.., 13 26. Acolo umbla corabiile, Balaurulacesta, pe care |-ai facut sé se joace intrénsa. 27. Toate asteapta dela tine, Sé le dai mancarea lor la timpul séu- 28. Tu le dai, ele aduna; Tu-ti deschizi mana, ele se satura de bunétate. 29. Tu-ti ascunzi fata, ele se turbura; Tu iai suflarea lor, ele se sférgesc Si se ’ntore in farina lor. 30. Tu trimiti duhul tét, ele se vor zidi, Si inoesti fata paméntului. acolo jiganit, cdrora mu este numeér, jivint mict st mari (LXX avcn i PdAaoow 1 weyddy... inet éonerd... Cwo puxed yer weyddoy), Jiganti (dupa LXX reptile) insemneazi toate anima- lele_ mari. Vers. 26. Bdlaurul (leviathan in cartea lob insemneaza cro- codilul) este balena, monstru de mare. Espresiunea bo=ca el sé se joace, desfaiteze in ea, adecié in mare: ‘Traducerea rom.: Acolo corabiile mumbla, bdlaurul acesta, pe carele a-i xidit a-l batjocuri pe el. A-l batjocuri pe el: pe balaur; tumeiCeey cu dativ (LXX.avrq, dar sé poate lua gi in loc de avry adect Dadrcoon) insemneaza a batjocuri pe cineva, sau a se juca cu cineva, cu ceva, Intelesul este, cé Dumnezeti ar fi creat balaurul ca sé-si bata joc dé marimea, puterea lui, cdci desi e mare, totus il stapaneste cand vrea. Rabinii explicd c& Dumnezeii s’ar juca cu leviatanul. Vers. 27. Toute asteapld etc. Dela animalele miaril sé trece la viet&tile paméntulul, cari toate sunt ingrijite de Dumnezett. Not nu vedem aceste animale, iar Dumnezeti le cunoaste si le da hrana la timpul séii: cand le e vremea. Traduc. rom.: Toate cdtra tine asteapta sé le dai lor hrand la bund vreme. Vers. 28—30 exprima cd Dumnezett nu numai produce toate fiintele, ci le si tine vieata. Duhul lui creator le vieaza si intinereste. Tu-fi ascunzi fafa: le lipsesti de gratia ta; se tulburd: le cuprinde spaima mortiY. Szflarea lor: vieata ce o posed animalele. Tu tri- mifi: duhul creator produce in locul fiintelor moarte altele; aga sé inoeste necontenit fata paméntulul. Duhal téi e vieafa ce la creare 31. Fie marirea Domnului in veci, Domnul sé se bucure de lucrurile sale. 32. Celce cauta spre pamént, si el se cutremura, Celce se atinge de munti, si ei fumega. 33. Canta-voitt Domnului in vieata mea, Canta-voit’ Dumnezeului meti pana ce voit fi. 34. Bineplacuta fie lui vorba mea, Si et mé voit’ bucura de Domnul. 35. Sé piara pécatosii de pe pamént, Si cei faradelege sé nu-mai fie. Binecuvinteaza suflete al meti pe Domnul! iesi din Dumnezeti gi vieazi toate (Gen. 2, 7). Traduc. rom.: Déandu-le tu lor vor aduna, deschizénd tu mana ia, toate se vor um- plea de bunctate. Iar intorcéndu-ti tu fafa ta, se vor turbura; lwa-vei duhul lor si se vor sférsi, si in {drina sa se vor intoarce. Tri- mite-vei duhul téti, si se vor sidi, si vet inoi fafa pdméntului. Vers. 31—34 sé bazeazi pe Gen. 1, 31. Domnul se bucura de lucrurile sale gi el sé aib& mérire in veci, nu numai acum, pentrucd puterea lui e vecinicd. Celce cautd.... fumegad: omul sé nu se teama de pamént si munti; nimic nu poate primejdui ma- rirea ce gi-a facut-o Dumnezet. La ,,muntil fumegi* nu avem de infeles eruptiunile vulcanice, cf. Exod. 19, 18. Traduc. rom.: Fie miarirea.., veseli-se-va Domnul de..., si-l face pe el de se cutre-- murd,... munfi si fumegd... Endulceascé-sé lui vorba mea..., _ mé voiii_veseli de Domnul. Vorba mea: converzatia_mea_ cu Dom- * nul [cantarea mea Vers. 35. Pécatogii, care nu cauta sé fie placuti luy Dumnezeti, sé piara de pe pamént, cd&ci ef lucra improtiva voil lui, primejduesc existenta creaturif, stricd aga si bucuria lut Dumnezeti. Va sé zicd dorinja psalmistulul c& pécatosif sé piard de pe pamént sé explicd in precedentul si e% mé voit bucura de Domunl. Binecuvinteazd etc. Vedem ca psalmul inchee cu cuvintele dela inceput, pentruct omul nu poate aduce lui Dumnezeti decat laudé si multumita in cuvinte gi fapte. Traduc. rom.: Lipsascd pécdtosii..., si cet fard- delege, ca s& nu fie et.... Doman. 15 Psalmul 140. . Doamne et strig cdtra tine, grabe ste_la mine, fa aminte’ glasul_mett stri { Jqaminte glasul 2, Sé se indrepteze rugdciunea mea ca tamae inaintea ta, Ridicarea manilor méle ca jertfa de sara: ~—— ——— Psalmul Int David. tn urma inscriptiunit psalmul este al lui David, fie ci el insug la compus saiti altul care il imiteaza in feliul scrierif. Psalmul infatigaz& starca lui David pe timpul urméririY din partea fiuluy séti Absalom; dupa alfit psalmul e din timpul pri- gonirii lui David de Saul (1. Imp. 24, 1 sq.), cand David era de- partat dela cultul dzeesc din Sion. Avem un psalm de sara. Consti- tufiunile apostol. (II. 59. VIII, 35) il prescriu pentru serviciul dzeesc ara, de aceea sé gi numeste 6 émdtiyviog (de sara); iar s. ‘rizustom zice c& cl sé canta foarte adese, pentrucd este medicina salutara si impacare de pécate incét cu orce murdarie ne-am fi intinat in vro zi, acelea sé sterg cu aceasta céntare spirituala (la ac, psalm). de Vers. 1. David are obiceiul a zice: Grabeste _intru_ajutorul -meti_(Ps, 21, 20, 37, 23, 39. si nu: aleargd mie, grabeste-la mine ca aicl - ~~ dovada ca psalmul ar fi scris de alta persoand. Cand _ slrig i tine; cand te chiem pe tine, care _acum_esti departe. Traduc. rom.: Doamne strigat-am catra tine, auzi-mé,... glasul rugdciunit mele, cand... tine. Vers. 2, Dumnezeti poate asculta _tugiciunea numai dacd _e Se indrepteze ete. aceasta ‘st i_! de faina si o face sé se inalte alle la Damage, Ridioarea mdnilo ugaciune (3. Imp. 8, 22, Ps, 27, 2. 43, 21 ete,), sé fie ,minha” | “@aci care sé aducea ca a jertia ni nesangeroasa_i sura; ardea_de tot ca ‘a_miros os_ pl 2, 38 42: adaogandu st sé la staid’ sul 3. Pune Doamne strajé gurii_mele. Veghiaza Ta “uga “buzelor ‘mele. 4, Nu_pleca_inima mea_spre | Ca sé fac fapte intru ned Cu_oamenii care lucreazd fa delege, Si_ nu voit manca manedarile lor alese. Vers. 3. 4, Pune Doamne etc. Daci psalmul s'a compus pe timpul prigonirii luf David de Saul, apoi sé explicaé aceste versuri foarte fireste. Saul e in manile lui David si oamenif acestuia il indeamna a-si rézbuna. David vézénd pe Saul trebuea sé-si aducd aminte tot réul primit din partea acestuia, de aceea se roagd ca . Dumnezeti sé-I pazascé nu numai a nu-si rézbuna cu fapta, ct Nicf sé nu rosteasc’ vet’ < ctiv vent nt rei_asupra_ | lut Saul. lar daca e psalmil din timpul Iu “Absalom, apoi rugdciunea precedenta sé spe- cializeaz& cu reminiscente din Ps. 38, 2. 33, 14 rugandu-se sé tacd in toate imprejurarile. David e tradat, starea Jui pretinde sé fie circumspect in vorbe, degi nu e vinovat fata de cefce s'ati résculat contra lui, ci e constient de vind catra Dumnezeti. Nw pleca etc.: luand gratia dela el sé nu se_ plece inima cte.; autorul vrea S&T aibé nici o logatura cu potentatit de fata. Qanenit sau don i e@ ironie (Ps. 4, 3). ,Lucru viclean* din cele precedente se explica aicTin: Ca sé fac... farddelege, au Aliloth sé intrebuinteaza in intelesul : ‘fapta - ruginoasi (Ps. 18, 1. 08, 8). Si ua voit manca “Aes exprimis gi mai emfatic ruptura cu cei ftirddelege; el nu_vo- este sé fie partay Ia placerile in manearl_gi_beuturi ale usurpa- forilor care _s'att _instapanit in _posesiunea_celor alun, ingaty. _Traduc, > Pune Doamney - + Si usd de ingradir nele, SE nit abafi__ ima mea spre cuvinte de viclesug, ca se tagdduesc réspunsurile cele din pécate, cu oamenti_ceice..., uu _mé voit insoti cu alesti Tor Usa dé de wigradire (resp. i imprejurul buzelor mele: “cum un o1 oras € rag e imprejmi it de intaritura, asa si fnaintea birzetor- autorulul Dumnezett sé pue o poarté ca a unel fortarete, o poarta tare, inchist. S¢ tdgdduesc réspunsurile ete.: sé caut temeiuri_a sunde pécatele, a jegora. Din pécate: cand am pécituit. Tur éxextiiy (LXX) poate fi neutru=-cele alese; infelesul: nu voesc sé am parte de celece fin e¥ a fi alese, de placerile lor pé- cittoase ; fericirea lor pe pamént. ~ 17 mé dreptul_cu iubire si sé mé mustre, Acest untdelemn pe cap nu-l réspinga capul met. -€@ ined cu rugaciune intimpin réutatea lor. . Aruncati de laturea stancii vor fi stapdnitorii lor, Si graiurile mele auzi-vor ca sunt placute. Precum daca cineva brazdeaza si despica paméntul, Asa sunt risipite oasele noastre la poarta iadului. Vers. 5. David e constient de pécatele sale inaintea lui Dum- nezeti, de scdderile ca regent si de aceea e gata a primi orce mustrare, ce i-s’ar face din iubire. Drepinl: orcine ar fi acel drept; e contrast la cei résculati si poporul aliat cu ei. Altii inteleg sub »dreptul* pe Dumnezeti si privesc in aceste cuvinte o urmare a ruga- ciunit lui David: Pune Doamne etc., adeca el ¢ hotarit anu se lipéda de Dumnezeti nicicdnd si a nu se alia cu pécitosii, De siné in- teles este ci acestia traduc versul: ,Dumnezett cel drept pedép- seascd-mé si mustre-mé, eti voiti fi staruitor, cacf el totdeuna are bunavointé“. Dumnezett_t “ a_sé-i cunoastem. bunétatea. Haldm (tundere) e zis de loviturile mustririi serioase, imevoitoare (Prov. 27, 6). Originalul héséd sé traduce cu ,buna- vointa* (ier. 31, 3 cf. Gal. 6, 1). Acest untdelemn etc. exprima ca el_cu_placere_primeste_mustrarea binevoltoate, aceasta ii pricimueste pricinueste Bucurie, Ca_incd.. lor: primeste mustrarea celui drept, iar iar fafa de reutatea st&panitorilor ‘i acum are arma rugaciunea, comunicand nentrerupt_cu_Dumnezeti. “‘Traduc. rom.: Certa-mé-va dreptul cu ‘tilda si.mé va mustra, iar uniul de lemn al pécdlosulut sé ni ungd capul meti, ca incd si rugdciunea mca e intru bune vrerile Jor..,A unge .capul cu untdelemn“ insemneaza a face culva bucu- rie, onoare, méantuire (Ps. 21, 3), Autorul nu doreste fericirea pé- catogilor, ci se roag& ca Dumnezeti sé-l fereasca de aceasta. Ca inca si rugdcinnea., lor: pécatogilor le merge bine, el ins& se roag& gi acum cand e in mare strimtorare, sé nu fic pdartag la soartea lor. Bune vrerile lor: in ceeace ci aflé placere; fericirea, pécatele si goanele contra mea (cf. v. 4. ,cele alese“). Vers. 6. 7. In aceste vv. David prezice ci dugmanit lui vor peri. St&panitorit de acum vor cddea prada manief poporulut sedus de el, iar el, care miirturiseste ordinea de mantuire a lui Dumnezeti, va fi liber. si totf il vor asculta. Aruncafi de ete.: noil regenti vor 2; 18 8. Caci catra tine Doamne, Doamne ochii mei, In tine sperez, nu vérsa sufletul mew. 9. Pazeste-mé de manile latului a celorce mé pandesc, Si de cursele celorce fac faradelege. 10. P&écatosii cadé in mreaja lor Pana ce deodata eti trec. fi aruncati de popor de stanci (cf. 2. Cron. 25, 12; itde’ sila = p&retit stAncilor), iar cuvintele Iuf David vor fi ascultate cu plicere (in original si LXX). Precum daca& cineva etc. Soartea final a dusmanilor sé, zice autorul, fi va face sé recunoascd dulceata cu- vintelor lui, degi el acum e.strimtorat. Imaginea exprima: De s’ar intampla ca el gi ai s€i sé fie in starea cA oasele lor sé fie in gura seolului (adect in gura gropii, sunt ca morti, pentrucd oasele mortilor sé aflé Ja gura iadulut, iar sufletul sé pogoara acolo jos) : apoi aceasta s’ar aséména cu cand cineva ard gi sparge paméntul, adecad ei n’aii st rémae totdeuna in aceasti stare, ci vor invia de noti ca séménta aruncati in paméntul arat. Suferinfi mari sé asa- mén& cu moartea, iar suferitorif cu ceice mor, cf. Ps. 87, 5—7. Traduc. rom. fughilitu-s’ait ldangad piatré judecdlorit lor (Vulg. judices, LXX xzgareuol), au: vor graiurile mele cd Sait indul- cit (LXX yddydnoar). Ca o brazda de pimént s‘a rupt pre pa- meént, visipitu-s'aii oasele lor kingd iad (LXX Vulg. oasele noastre). Inghifitu-s’att langd piatrd: aproape de ea vor peri cei aruncatt, ca cum ‘ar inghifi. Judecdtorif lor: conducétorii (Saul etc.). Arzi- sé-vor etc.: partizanit judecatorilor care triiesc dupa moartea acestora, vézénd cum ati fost pedepsifi acestia, se vor alipi de David, if vor as culta cuvintele. Ca o brazdd de pdmént ; la arat piméntul si partile sunt imprastiate pe suprafata Jui. Astfel sunt risipite oascle cAntéretului si ale sotilor; iadul (morméntul) ii poate inghiti in fiecare moment, caci vieata le e amenintata, sunt atacati cu forfaé mare. Vers. 8. e reminiscenté din Ps. 24, 15. 30, 2. Aci sé compune numele Ichova Adonai ca Ps. 67, 21. 108, 21. 139, 8. Avac. 8, 19. Nu vérsa: sufletul sé inchipueste ca un vas; fundul lui sé nu se desfaca. Traduc. rom.: Catra tine.., spre tine am ndddajduit, sé nu iat sifletul met. Paméntul arat devine roditor, iar cantareful va scapa din primejdie si va fi fericit, cacti a nadajduit in Dumnezett. Vers. 9. 10. cf. Ps. 7, 16, G8, 23 ete. Mautle lajulni: ale cursei care prinde, Mreaja lor: pécatosii cad in cursele ce le pun 1) Psalmul 141, SS 2. Cu glasul met strig catraé Domnul, Cu glasul mett mé rog la Domnul. 3. Inaintea lui vérs grija mea, Inaintea lui spun necazul meti. 4, Cand se intuhecd in mine duhul met, lar tu cunosti calea mea. in calea in care Amblu ascund mie curse. altora, si adec& fiecare in a sa. Tahad anochi exprima ce sé intampla in acelas timp cénd dusmanii lut cad. El a sc&pat de asupritort, € liber; et cad, iar el e neatacat panice trece orce primejdie. Traduc. rom. Pédzeste-mé de cursa, care mi-aii pus mie, gi de smin- telele celorce Cadea-vor in mrcaja sa pécdtosit, deosebi stint eli, pand ce voit tecce. In mreaja sa: a iui Dumnezeit; alfiy: fie- care din pécatosi cade in cursa ce el a pus altuia. Psalm 141. Din timpul prigonirii lui David deSaul avem 8 psalmi; acesta e col din urma si are inscriptiae”,,Poem didactic al Ini David cand era in pesterd, rugdciué*. Numirea_,,masi o mai intimpinam la Ps. 51. 53, iar aciSé mai adaoga. ,,t*tilla’* (Ps. 89, 1. 101, 1. Avac. 3, 1) care expficd espresiunea Antaia, Nu sé poate spune apriat dac&i sub ,peSteri“ avem de inteles Adullam (1. Imp. 22) sati Engedi (1. InP. 24). Psalmul e poem didactic yi instrueaza cum sé se pogrte omul in nevol. a Vers. 2—4. Accentul in améndoué versurile dintai zace pe »Domnul*, Autorul e parisit de toti, dar are incredere in Jehova, cul se adreseazi cu rugaciune si adecd nu numai in internul set ci si cu glas inalt. Astfel_de_rugéciune linisteste, intareste si feste. Zar tt.. calea mea: Dol Domnul cunoaste toate grijile si neca- i ie spun Zurie Tur in: ; ca el se aflé_in nevoe extrema __ ( aceasta il mangde. Traduc. rom.: Cu glasul mel cdlra Domnul ane SPIEL, Gi dlasul met cdtrad Domuul mam rugal. Vérsa-voiit inaintea Ini rugdciunea mza, necazul met ina- iutea lui voiit spune. Cand lipsia dintru mine duhul meti, si tw a cunoscnt cdrdrile mele; in calea aceasta, in care am umblat, dscns ‘ai cursdé mie. Dintru mine exprima ca duhul lui era asa obosit incal ameninta sé se desparta de corp. o* 20 5. Priveste in dreapta gi vezi, nu se arata mie nici [un prieten; Perit-a sciparea dela mine, nimene nu cauta de [sufletul met: 6. Strig catra tine Doanine, Zic: Tu esti scdparea mea, Partea mea in paméntul celor m Ja aminte strigarea mea, ca slab stint ett foarte; Mantueste-mé de ceice mé gonesc, c&ci ei sunt [prea tari mie. Vers. 5. 6. fn calea ete. Primejdia e foarte mare. Saul La impresorat de toate partile si el insug se afla intro pestera. Acestet stari coréspunde rugéciunea agitaté alut David in cele urmatoare. Dusmanif lui sunt mulfi si aprigi, cA nici ochiul atotvézétor al tut Dumnezeti nu-i poate descoperi un prieten: Priveste in dreapta c.; Domnul sé se conving&é c& el e fara scut si ajutor. David cauta de dreapta sa, unde cra obiccitt sé se aséze celce da ajutor (Ps. 109, 5. 31). Machir este omul care priveste Ja cineva cu bu- navointa; protector, prieten (Ps. 15, 8). _imprejurul_Ini David sunt, multi credinciosi, dar n’are prieten. Perit-a sedparea : imt este cu Heputinta sé scap. Nu caila de sufletl meii: ijan aceea se intoarce la Dumnezeti, cui poate: -|_apasa_ ufetul: si care-I poate ajutora; acesta e scdj area (Ps. 61, 6—8) “Si pariea (Ps. 16, 5) tui, adec& partea de posesiune “eare-l mul- tumeste. Cea mai mare mangdere pentru dénsul este, ca poate numi pe acest nevézut Dumnezeul séti. Jehova e vitt si cine-l po- sede se afla in pdiméntul celor vii (Ps. 26, 13. 51, 7). Aséménare avem aicl cu ,Dumnezeii cu not“ (Rom. 8, 31); cine are pe Dum- nezett are tot ajutorul. Traduc. rom, Luat-am sama de dreapta, si am privit, si nu era cine sé mé cunoascd; perit-a fuga dela mine, $i nu este celce cautd sufletul ameti. Strigat-am cdtra tine Doamne, vis-ant: Tu esti nddejdea mea, parica mea esti... vit. Vers. 7. David e neputincios, dusmanii sunt puternicl; dar nadajduind in Domnul se roaga cu rezolutiune gi linistit, Strigarea amea cf. Ps, 16, 1., iar motivarile sunt reminiscenfe din Ps. 78, 8 si 17, 18. Traduc. rom,: Za aminte spre ruga mea, cai m’am smerit Joarte; izbdveste-mé (LXX goat) de ceice meé gouese, cd sat in- tarit mai vértos decdt mine. f a1 8. Scoate din temnitaé sufletul meti, ca sé laude nu- [mele téu — Fali-se-vor cu mine .dreptii, cd tu imi faci bine. Psalmul 129. a 1. Din adancuri strig catré tine, Doamne, 2. Doamne, auzi glasul met, Urechile tale sé ia aminte La glasul rugdciunii mele ! Vers. 8. Scoate. din temnifd_sé_ia_literal si David — intr'adevér era Th pegtera_ca intro temnita; dar e stop, ener ctorcomipus Cintarea_si_pe si_pentru_alte ocaziuny, insemnand — numat aicl in Psaltire — necaz si nevoe, Traduc. rom.: Scoale..., ca sé se x s x a + y y martuvisascd nemelit tit (LXX Doamne); pe mine mé asteapta drep{it pand ce vei résplati mie. Mé asteapftd: dreptit sunt curiosi sé vada sférgitul cauze¥ autorulul si asteapta cu dor mare impreund. cu el sé preamareascd pe Dumnezeti. [ Psalm. | Cantarca treptelor. fast sé traduce sir ham- Yh madloth care ocuté Ca inscripfié Ta psalmiy 119-1383; LXX dy TOV dvopahwuor, Vulg. ,Canticum graduum“. Explicdtorii evreesti zic ca acest psalmi s&_cantati la sérbatoarea infigerii_corturilor, cand in litie sé scotea apd, de pe cele 15 trepte cari duceati_ in templu din linda femeilor spre poarta lu Nicanor la tinda barbatilor, Dintre exi- netit crestiny unit cred ca cuvintele acestea ar insemna tonul mai ridi- cat; altii ci exprima gradatia ritmica, intrucat adeca psalmul urmator ar ineepe cu un cuvént din psalmul precedent, se urcé oarecum pe el; allif iaraig sustin ca inscriptia_evreeascdé = cAntirile_suirilor, pentruca le-ar fi cantat Israiltenit cand s’aii re’ntors in patrie din robia babiloneana (cf. Ezra 7, 9); in urma sunt unif care afirma cit pelerinil israiltenY, mergénd de cele 3 sérbator{ de peste an la lorusalim, i tai (6. 31. 37. 50. 101. arata cat. de condamnabl irae “natura omulut | atin -az0CASGE, Ta Compunerea Cronicelor sé vede _—— 28 3. De te vei uita la faradelegi, Doamne — Doamne, cine va sta? 4, Dar la tine este iertarea, Ca sé fii temut. ca acest psalm exista in forma de fata, pentruct adausul la ruga- ciunea santirif templulut lu Solomon (2. Cron, 6, 40—42) e din versuri de ale acestui psalm gi Ps. 131. Psalmul e compus pentru exulantit din Babilon. Vers. 1—3. Autorul se asamén& unuf om aruncat in ape adanci, de unde glasul luy abia poate fi auzit. Din acest adance~ —~(fievoe) strigt el la Dumnezeti, iar apele cari acopér acest adane sunt pécatéléoniului. Ele despart pe om de Dumnezett “si™glasul

    S-ar putea să vă placă și