STUDII SUPERIOARE DE MASTERAT

TEST DE EVALUARE FINALĂ

SPECIALITATEA: Comunicare și Relații cu Publicul,
Administrarea Afacerilor,
Management Financiar,
Expertiză Contabilă

Aprobat la şedinţa catedrei „Marketing şi REI”,

proces-verbal nr.2 din 15 octombrie 2021
Şef catedră „Marketing şi REI”
dr., lector univ. N. Remeșovschi ____________________

Numele, prenumele, grupa masterandului Meriacri Victoria gr M-221

TEST DE EVALUARE FINALĂ

LA DISCIPLINA: "SONDAJE ȘI ANCHETĂ"
SPECIALITATEA: Comunicare și Relații cu Publicul, Administrarea Afacerilor,
Management Financiar, Expertiză Contabilă, anul I, ANUL II
Varianta I
Nr. Conţinutul întrebării Punctaj
d/o maxim
1. Dați definiția și argumentaţi afirmaţia: Studiile de piață reprezintă cel mai important domeniu al cercetărilor de 10
marketing. Se studiază caracteristicile, structura, capacitatea şi conjunctura pieţei, dinamica fenomenelor de piaţă,
dimensiunile spaţiale ale pieţei, precum şi unele fenomene şi categorii ale pieţei: cererea, oferta, preţurile şi tarifele,
exportul şi importul, cotele de piaţă ş.a.

Acestea sunt necesare companiei în care activați din următoarele considerente:

Finalitatea unui studiu de piata este de a furniza informatii adecvate pentru a intelege dimensiunile unei probleme. De
exemplu:
 « De ce numarul de vanzari al unei firme stagneaza? »
 « Trebuie sa alegi ambalajul A sau ambalajul B? »
 « Cum sa comunici cu segmentul tinta al firmei? »
 Etc.

2. Notaţi cu A dacă afirmaţia este adevărată şi cu F – dacă consideraţi afirmaţia falsă: 10

a) Cercetările calitative răspund la întrebarea: ce fel de? și se desfășoară cu scopul de a caracteriza din punct de
vedere socio-economic respondenții; F
b) Avantajele cercetării directe se referă la cost redus, termen de realizare scurt, surse de obținere a informației
primare și date ce real caracterizează fenomenele cercetate; A
c) Cercetările de marketing în funcție de frecvența de desfășurare se împart în: cercetări permanente, periodice,
ocazionale; A
d) Sursele secundare sunt informații referitoare la fenomene de marketing deja existente și cunoscute cercetătorilor,
atât din surse naționale, cât și internaționale; A
3. Completați cu răspunsuri întrebările enunțului: Gama informaţiilor ce pot fi obţinute cu ajutorul unui sondaj 10
este diversă. Acesta poate să ofere informaţii referitoare la:

1. cine – sunt clientii ? (varsta, sex, domiciliu, stil de viata, venituri…) Această întrebare are în vedere stabilirea
reputaţiei organizaţiei care a cules informaţiile şi interesul celei care a susţinut financiar acest demers 1.
Reputaţia surselor de informaţii secundare reprezintă un indicator al acurateţei acestora. Surse ca Institutul
Naţional de Statistică, Camera de Comerţ şi Industrie, precum şi anumite firme de cercetări de marketing au
reputaţia de a opera cu standarde înalte în privinţa calităţii informaţiilor furnizate. În asemenea situaţii,
eforturile de evaluare a informaţiilor sunt mult mai scăzute decât în cazul în care acestea provin din surse
îndoielnice a căror credibilitate şi competenţă pot fi contestate. Se poate estima, în acelaşi scop, dacă
organizaţia care furnizează informaţiile dispune de resurse adecvate pentru realizarea unui astfel de proiect de
cercetare.

2. ce – aceasta intrebare ne directioneaza spre obiectul cercetarii(produs, serviciu, etc.).

1
D. Aaker, G. Day, op. cit., p. 90.
Aprecierea: > 90 puncte – nota 10; 80 – 89 puncte – nota 9; 70 – 79 puncte – nota 8; 60 – 69 puncte – nota 7; 50 – 59 puncte – nota 6; 40 – 49 puncte – nota 5; 30
- 39 puncte - nota 4; 20 -29 puncte – nota 3; 10 – 19 puncte – nota 2; <10 puncte – nota 1
Examinator: _______________ lector universitar, Remeşovschi Natalia
 STUDII SUPERIOARE DE MASTERAT
TEST DE EVALUARE FINALĂ
SPECIALITATEA: Comunicare și Relații cu Publicul,
Administrarea Afacerilor,
Management Financiar,
Expertiză Contabilă

3. cum – această întrebare vizează cunoaşterea metodologiei folosite în colectarea datelor. Orice studiu care are la
bază obţinerea de informaţii prin cercetare directă este considerat puţin credibil dacă nu prezintă detalii referitoare
la: mărimea şi structura eşantionului studiat, rata de răspuns, probabilitatea de garantare a rezultatelor, eroarea
limită acceptabilă, chestionarul folosit. Furnizorii de informaţii secundare cu o bună reputaţie publică în general o
scurtă descriere a procedurii de culegere a datelor. Mulţi dintre ei oferă detalii suplimentare dacă acestea sunt
solicitate de către beneficiarul informaţiilor. Prezentarea documentată a metodologiei, precum şi a posibilelor limite
generate de aceasta reprezintă un indicator al calităţii informaţiilor

4. de unde – sursele de referire, esantionul studiat.

5. când – cunoaşterea perioadei de culegere a informaţiilor contribuie la evaluarea acurateţei acestora prin faptul că
poate exista o diferenţă temporală substanţială între momentul culegerii informaţiilor şi cel al publicării lor.

6. de ce – examinarea motivelor pentru care au fost obţinute informaţiile şi cunoaşterea scopului proiectului de
cercetare reprezintă demersuri importante în evaluarea acurateţei datelor secundare. Informaţiile care susţin
interesele unui anumit grup şi care sunt comunicate parţial, doar prin prisma aspectelor favorabile pentru organizaţia
care susţine financiar proiectul de cercetare pot fi suspectate a fi incorecte.

7. cât – o modalitate de stabilire a acurateţei o reprezintă verificarea datelor, ori de câte ori este posibil, din mai
multe surse. Ideal ar fi ca în cazul folosirii unor metodologii diferite la nivelul acestor surse să se ajungă la aceleaşi
rezultate. Când nu există concordanţă, cercetătorul trebuie să identifice posibilele erori care au condus la diferenţe,
să stabilească ce date sunt cele mai susceptibile a fi incorecte şi să determine sursa cea mai credibilă.

4. Alegeți variantele incorecte: 10

c. Chestionarul este o modalitate relativ costisitoare pentru a culege informaţii de la un număr mare de respondenţi;
e. Chestionarul trebuie însă văzut izolat, prin care se realizează intervievarea, se înregistrează răspunsurile;
5. Alegeți variantele corecte: Care din următoare pot fi considerate drept domenii a cercetărilor de către o companie: 10
Cele taiate sunt gresite!
1. Piaţa;
2. Concurenții;
3. Consumatorii, comportamentul și nevoile acestora;
4. Mediul de marketing și componentele mediului extern al întreprinderii;
5. Investigaţii menite să direcţioneze politicile componente ale mixului de marketing.
6. Alegeți variantele corecte: Care din următoarele pot fi considerate obiective pentru problema de marketing a unei 10
companii – studierea cererii pentru produsele oferite:
1. gradul de inovare a produsului;
2. etapa din ciclul de viață a produsului;
3. volumul, structura şi evoluţia consumului
4. produsele şi mărcile preferate
5. criteriile utilizate de consumatori, în procesul de evaluare a diferitelor variante de produs, în vederea cumpărării;

7. Notaţi cu A dacă afirmaţia este adevărată şi cu F – dacă consideraţi afirmaţia falsă: 10

1. Obţinerea informaţiilor primare necesare analizei unei probleme cu care se confruntă companiile în activitatea
lor vizează identificarea unui anumit eşantion asupra căruia se va realiza cercetarea; A
2. Un eşantion se constituie dintr-un număr de unităţi care sunt selectate din rândurile acelei populaţii care face
obiectul cercetării. A
3. Populaţia este numărul total al populației care locuiește pe teritoriul unui stat la un anumit moment și poate
cumpăra produsele sau serviciile companiei care face cercetarea; F
4. Populația numărul agenților economici de un anumit tip care pot achiziționa produsele și serviciile companiei
care face cercetarea;
5. În cercetare unitatea de observare va fi constituită din fiecare element component, simplu sau complex, al
populaţiei sau colectivităţii cercetate; A
6. Procesul eşantionării implică o serie de activităţi specifice ce vizează alegerea metodelor de cercetare cele mai
avantajoase; F
7. Procesul de eșantionare presupune o succesiune de etape privind: definirea populaţiei care face obiectul
cercetării, alegerea cadrului de eşantionare, alegerea metodei de eşantionare, stabilirea modalităţilor de selecţie a
Aprecierea: > 90 puncte – nota 10; 80 – 89 puncte – nota 9; 70 – 79 puncte – nota 8; 60 – 69 puncte – nota 7; 50 – 59 puncte – nota 6; 40 – 49 puncte – nota 5; 30
- 39 puncte - nota 4; 20 -29 puncte – nota 3; 10 – 19 puncte – nota 2; <10 puncte – nota 1
Examinator: _______________ lector universitar, Remeşovschi Natalia
 STUDII SUPERIOARE DE MASTERAT
TEST DE EVALUARE FINALĂ
SPECIALITATEA: Comunicare și Relații cu Publicul,
Administrarea Afacerilor,
Management Financiar,
Expertiză Contabilă

unităţilor eşantionului și a stabilirea mărimii eşantionului, alegerea, unităţilor efective ale eşantionului, desfăşurarea
activităţii de teren; A
8. Metodele de eșantionare permit posibilitatea de alegere a unei reprezentativități dintr-o populație asupra cărora
se va realiza cercetarea și poate fi aleatorie și nealeatorie. A
8. Utilizând metoda de scalare ordonarea rangurilor realizați explicație pentru rezultatele obținute de o companie cu 20
scopul de a stabili ordinea importanței celor trei atribute: gust, ambalaj, preț în luarea deciziei de cumpărare a
produsului X. Rezolvați situația și faceți concluziile corespunzătoare.
Caracteristici I II III
3 puncte 2 puncte 1 puncte
Gust 450 350 200
Ambalaj 250 450 300
Preț 200 350 450

SCORUL
S gust = (3*450+2*350+1*200)/1000= 2,25
S ambalaj= (3*250+2*450+1*300)/1000= 1,95
S pret= (3*200+2*350+1*450)/1000= 1,75
S general = (2,25+1,95+1,75)/3= 1,98
Concluzii:
In urma efectuarii acestor calcule, observam ca primordial pentru consumatori este gustul produsului, apoi se atrage
atentie la ambalajul acestuia si in ultimul rind la pret.

9. Descrieți în min 5-6 fraze conținutul, caracteristicile și specificul investigațiilor din sursele secundare. 10
Sursele secundare sunt cele care sunt compuse din informații sintetizate sau reprelucrate. Sunt surse de cercetare
concepute pentru a acționa ca instrumente de referință rapide. Ele prezintă informațiile într-un mod organizat și
obiectiv, motiv pentru care devin surse excelente de consultare. Printre cele mai proeminente surse secundare se
numără enciclopedii, dicționare specializate, directoare, repertorii bibliografice și statistici, printre altele.
Principalele avantaje ale investigării surselor secundare sunt costul şi timpul de obţinere cit si disponibilitatea.
Dezavantajele informaţiilor secundare derivă, în principal, din faptul că acestea au fost obţinute pentru a servi un
scop diferit de cel al cercetării în cauză. Există situaţii în care datele secundare sunt disponibile, dar se dovedesc a fi
inadecvate din anumite motive: sunt vechi, există neconcordanţe în privinţa definirii termenilor folosiţi, nu este
posibilă verificarea acurateţei lor ş.a..

Aprecierea: > 90 puncte – nota 10; 80 – 89 puncte – nota 9; 70 – 79 puncte – nota 8; 60 – 69 puncte – nota 7; 50 – 59 puncte – nota 6; 40 – 49 puncte – nota 5; 30
- 39 puncte - nota 4; 20 -29 puncte – nota 3; 10 – 19 puncte – nota 2; <10 puncte – nota 1
Examinator: _______________ lector universitar, Remeşovschi Natalia