Tradițiile noastre populare sunt unele dintre cele mai frumoase

din lume, iar „șezătoarea" este cea care îmbină aproape toate
elementele folclorice: dansul, cântecul, snoavele, plăcintele
coapte în cuptor, dar nu în ultimul rând voia bună.

În dependență de rolul lor social dansurile populare

moldovenești se clasifică: în dansuri rituale, legate de obiceiurile
calendarice („Capra”, „Călușarii”) și de familie („Dansul
miresei”, „Zestrea”, „Jocul mare”), în dansuri nerituale, care,
la rîndul lor, pot fi divizate în dansuri cu obiect „Coasa”,
„Poama”, „Ițele”, „Sfredelușul”, „Sîsîeacul”,
„Tăbăcăreasca”, „Zdroboleancă”, „Coșerul”, „Jocul
fierarilor”  – redau procesul de muncă. „Haiduceasca”,
„Voiniceasca”, „Arnăutul”  – oglindesc luptă eroică a
poporului. „Ilenuța”, „Catincuța”, „Parascița”, „Mititica”  –
redau chipul femeii. „Trandafirul”, „Busuiocul”, „Oleandra”,
„Rața”, „Ghiocelul”, „Liliacul”, „Hulubul”, „Căluțul” – sînt
consacrate florei și faunei. „Fulgerul”, „Vîntul” – redau
fenomenele naturii. Satirice – jocurul „Șolticul”.
Paşii cu diferite deplasări largi sau mărunţi pe loc, paşii sincopaţi
sau schimbaţi, sau în succesiune, dar şi poziţia braţelor în timpul
dansurilor, ritmul diferit fac să deosebim mai multe variante ale
unuia și aceluiaşi dans în diferite părţi ale ţării.
Nu exista nici o alta categorie de dans decat cea
popular romaneasca, care sa ne incante astfel
vizual. Muzica reprezinta una din cele mai
importante parti ale existentei poporului roman. Inca
din timpurile mai vechi, dansul a fost cea mai
apreciata forma de distractie. La fiecare mare
sarbatoare, toti satenii se adunau intr-un loc in care
petreceau, dansau, mancau si cantau. In ziua de azi
nu se mai intampla la fel ca inainte, insa dansurile
populare sunt la fel de importante pentru moldoveni.
-Rolul eredității mediului și educației în
formareapersonalității-
Cercetatorii fenomenului educational con-temporan sunt preocupati, printre
altele, de ceea ce se poate numi “problema decontextualizarii devenirii si
dezvoltarii subiectului uman”. Decontextualizarea poate fi in acest context
inteleasa ca fiind tratarea izolata de orice factori, externi sau interni, a
evolutiei subiectului uman. Acest fapt necesita repunerea mai larga in
discutie a factorilor dezvoltarii ontogenetice a omului.     

 a)Ereditatea

            Conceptul “ereditate” provine de la cuvantul latin heres-mostenitor.

            Ereditatea poate fi definita ca insusirea fundamentala a materiei vii

de a transmite de la o generatie la alta, sub forma codului genetic, mesajele
de specificitate ale speciei, grupului si individului. Remarcam in acest context
faptul ca identitatea genetica este practic imposibila intre antecesori si
descendenti, probabilitatea unei identitati absolute fiind de 1 la 70 de
trilioane. Rezulta astfel ca din punct de vedere genetic fiecare individ este
diferit, unic si irepetabil in raport cu toti ceilalti din trecut, prezent, sau
viitor, astfel incat profesorul practician trebuie sa aiba permanent in vedere
faptul ca in scoala lucreaza cu personalitati distincte, diferite una de cealalta.
Desi foarte importanta, problema transmiterii pe cale genetica a insusirilor
de la antecesori la descendenti a fost studiata doar indirect, datorita limitelor
etice ale realizarii unor experimente la nivelul speciei umane. Prezentam in
continuare, pe scurt, principalele rezultate ale cercetarilor genetice ce au
relevanta pentru sfera fenomenului educational:

b. Mediul Mediul este constituit din totalitatea elementelor externe cu care

individul interactioneaza, direct sau indirect, pe parcursul dezvoltarii sale.
Distingem in acest context existenta a doua planuri majore in care factorii de
mediu actioneaza asupra individului: planul factorilor natural-geografici si
planul factorilor de ordin social. In randul factorilor natural-geografici
includem relieful, clima, temperatura, iar factorii de ordin social includ alaturi
de educatie, familia, grupul de prieteni, contextul cultural al existentei
individului etc.

Din punctul de vedere al tipului de influente exercitate din partea factorilor

de mediu distingem influente ale mediului proximal (persoane si situatii
cotidiene) si influente ale mediului distal (mass-media, internet-ul). Datorita
progresului tehnologic asistam in prezent la o eliberare progresiva a
individului de sub influentele mediului proximal, la o crestere a expunerii
acestuia la fluxul informational, nu intotdeauna benefic, al mijloacelor media,
fapt ce implica exigente sporite la nivelul scolii in ceea ce priveste
dezvoltarea capacitatii de selectie si valorizare a subiectului uman. 
c. Educatia

Ereditatea si mediul sunt prezente obligatorii in dezvoltarea omului dar cu

contributii aleatorii, pozitive sau negative, asupra dezvoltarii sale
ontogenetice. In acest context societatea umana a elaborat si perfectionat
un mecanism  de crestere a controlului asupra dezvoltarii ontogenetice.
Acest mecanism poarta numele generic de educatie.

            Din aceasta perspectiva putem afirma ca educatia controleaza si

organizeaza influentele mediului asupra individului, adaptandu-le la
particularitatile de varsta si individuale ale acestuia. Altfel spus, educatia
face legatura si mediaza intre potentialitatea de dezvoltare, propusa de
ereditate si oferta de posibilitati ale mediului. Astfel educatia armonizeaza
interactiunea ereditate-mediu si creeaza un climat favorabil actualizarii
potentialitatilor genetice, fapt pentru care putem spune ca educatia este o
activitate umana specializata in dezvoltare.

Rezumand cele expuse anterior consideram ca personalitatea este o sinteza

a modurilor stabile de reactie psihologica si comportamentala a unui individ.
Personalitatea umana este unica, originala si irepetabila. Ea apare si se
formeaza in cadrele unui proces complex de asimilare si prelucrare de
informatii, proces ce poarta numele generic deinvatare. Desfasurarea acestui
proces se realizeaza la intersectia si sub auspiciile a doua mari categorii de
factori:

                                       factori interni (biologici si psihologici);

                                       factori externi (mediul si educatia);

Factorii biologici cuprind ca si componente de baza: ereditatea, varsta,

gradul de dezvoltare fizica, starea de sanatate etc.
 Portofoliu
la pedagogia generală
studiul individual

al elevei grupei 12
specialitatea: Învățămînt primar
Manoil Alina
Profesor: Revenco Mariana