Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Zbor deasupra unui cuib de cuci, romanul care a lasat urme de nesters in literatura
contemporana, este povestea zguduitoare a pacientilor dintr-un ospiciu, condus cu o mina
de fier de Sora-sefa Ratched, adepta unor metode de tratament barbare, precum
electrosocurile si lobotomia. Singurul care i se opune este scandalagiul Randle Patrick
McMurphy, simbolul revoltei impotriva autoritatii tiranice. Prin ochii altui pacient, seful
Bromden, un indian urias, asistam la inclestarea dintre cei doi, care capata proportii
aproape mitologice. Incarcat de simboluri, replica moderna a capodoperei melvilliene
Moby Dick, Zbor deasupra unui cuib de cuci este un strigat de lupta al individului strivit
de legile absurde ale societatii.
„In istoria literaturii americane, Ken Kesey va ramine mai cu seama prin romanul sau de
debut, chiar daca el nu este ceea ce se cheama „autorul unei singure carti”. Dincolo de
succesul de public al Zborului deasupra unui cuib de cuci, romanul se inscrie intr-o
fertila traditie narativa. Romanul lui McMurphy este, intocmai ca Moby Dick, o varianta a
eternei „tragedii americane", reactualizata in conditiile agravante ale societatii americane
postbelice.” (Marcel Cornis-Pope)
In centrul celebrului roman al lui Ken Kesey se afla confruntarea intre doua forte opuse,
un psihopat inchipuit, internat intr-un ospiciu, si asistenta sefa a sectiei in care se afla
acesta si care isi conduce domeniul ca un ofiter nazist. Cartea, publicata pentru prima
data in 1962, are o semnificatie aparte, deoarece anunta, intr-un mod subtil, evenimentele
ce vor zgudui Statele Unite din temelii: o lume impotriva celeilalte, establishment contra
revolutie hippie, reguli sterpe anti haos fertil.
Scandalagiul ii strica sorei Ratched mica lume perfecta, cu rasul sau sanatos ce ii trezeste
la viata pe ceilalti locatari ai sectiei. McMurphy devine idolul lor, pentru a fi apoi renegat
si manjit tot de ei, irlandezul incadrandu-se cu succes in tipologia anti-eroului capabil de
autodistrugere.
Cea mai mare inovatie adusa de autor este combinarea punctului de vedere omniscient cu
cel subiectiv, implicat. Crearea personajului-narator Bromden este geniala. Acesta este un
nativ american (piele-rosie) care face pe surdul. Si face pe surdul dintotdeauna; toti il
considera surd, pentru ca nu reactioneaza si nu vorbeste niciodata. Astfel, autorul isi
permite sa spuna povestea dintr-un punct de vedere implicat, naratiunea este subiectiva.
Totul poate fi pus sub semnul intrebarii caci, desi naratorul vorbeste deosebit de lucid, el
este, pana la urma, pacient cronic intr-un spital de boli mintale.
Cel mai interesant este ca textul nu pare sa aiba trasaturile normale ale homodiegezei –
prezentarea flagranta a unui singur punct de vedere, lipsa de informatii pe care personajul
nu le-ar fi putut obtine. Pretinsa surzime a lui Bromden ii permite, de fapt, sa auda tot;
toate personajele vorbesc liber in prezenta lui, el cunoaste toate secretele, toate
comploturile. Prin ochii lui cititorul stie tot, dar nu e sigur de nimic. Un siretlic narativ.
Ken Kesey s-a născut pe 17 septembrie 1935 în La Junta – Colorado într-o familie de
fermieri. În 1946 se mută cu familia în Sprinfield – Oregon unde a absolvit liceul în anul
1953. În 1956 în timp ce frecventa cursurile Universităţii din Oregon, Kesey se
căsătoreşte cu Norma Haxby . Cei doi au avut impreuna 3 copii (Jed, Zane, şi Shannon).
Kesey mai are un copil (Sunshine) cu Carolyn Adams.
În 1957 îşi finalizează studiile la Școala de Jurnalism din cadrul Universităţii din Oregon
cu specializarea vorbire şi comunicare. În 1959 s-a înscris în programul de scriere
creativă în cadrul universităţii Stanford.