Poluarea Marii Negre

Schimbarile climatice din ultimii ani nu sint cauzate de evolutii naturale, ci sint produse de cresterea gradului de poluare si de managementul necontrolat al emisiilor de dioxid de carbon (CO2), considera profesor doctor Fokion Vosniakos, presedintele Asociatiei Balcanice de Mediu (B.EN.A). Ne asteptam la schimbari climatice dramatice in urmatorii 15 ani, cu accentuarea fenomenelor de furtuna. Una din cauzele ce au generat aceste schimbari se refera la emisiile de gaze cu efect de sera si la comertul cu aceste emisii, conform protocolului de la Kyoto. Nu este benefic pentru Balcani sa faca un astfel de comert, a declarat Fokion Vosniakos. Inundatiile au crescut poluarea. El a atras atentia asupra pericolului in care se afla anumite zone ale tarii noastre, ca urmare a ridicarii nivelului de poluare cu consecinte in plan economic si a evidentiat principalele directii in care autoritatile romne ar trebui sa isi concentreze eforturile pentru protejarea mediului. O problema acuta este cea legata de cresterea gradului de poluare a Marii Negre, asa cum rezulta din masuratorile realizate in cadrul unui program de cercetare derulat de B.EN.A. Poluarea Marii Negre s-a accentuat in ultimii ani ca urmare a ploilor abundente, ce au condus la transportarea unor importante cantitati de aluviuni, precum si din cauza deversarii in Dunare a unor substante chimice (pesticide si fertilizatori), folosite in Germania si Austria. In acelasi timp, vasele abandonate de-a lungul Dunarii si pe coastele Marii Negre reprezinta o sursa permanenta de poluare cu metale grele. Grav este faptul ca poluarea din Marea Neagra se transfera prin Marea Egee in Mediterana. Volumele de apa care ajung in Mediterana, din Marea Neagra au crescut pina la 580 km cubi pe an, ceea ce inseamna o cantitate foarte mare, a precizat presedintele B.EN.A. O alta problema este cea a cresterii eroziunii malurilor, in ultimii 10 ani Romnia pierzind peste 22 de km patrati de teritoriu. Din cauza nivelului ridicat al poluarii, fauna marina a avut de suferit, astfel ca daca in 1950 existau circa 1 milion de delfini, in prezent numarul acestora este de 2.000-3.000. Toti acesti factori au dus la restringerea drastica a activitatii de turism in zona Marii Negre, cu exceptia Bulgariei. Practic, turismul la Marea Neagra nu exista, evident nu numai din cauza calitatii apei, ci si ca urmare a serviciilor promovate, a precizat Vosniakos. B.EN.A este o organizatie non-guvernamentala si non-profit, infiintata in 1998, ce are ca principal scop identificarea si evaluarea problemelor curente de protectie a mediului la nivel regional, national si international.

"Poluarea Marii Negre" Unele dintre sursele de poluare, fabrici din industria grea sau agrochimica,cum ar fi cele producatoare de pesticide,sunt acum inchise datorita colapsului economic care a afectat multe tari dupa 1990.De asemeni unele interprinderi care mai functioneaza inca,au redus indicele de poluare prin aplicarea de tehnologii moderne si tratarea deseurilor. Transportul de petrol prin Marea Neagra a crescut foarte mult si exista un risc constant de poluare prin aplicarea deversarii datorate accidentelor si manevrelor gresite(robinete slabite, manevrare neatenta si spalarea ilegala a tancurilor de petrol).Poluarea poate fi prevenita in toate

situatiile intrucat ea este rezultatul accidentelor sau folosirii intentionate a mediului pentru depozitarea deseurilor.

Substante radioactive Acestea sunt elemente care emit radioactivitate.Ele pot fi substante din natura, lanthanide, actinide,sau elemente continand uraniu, produse ale activitatii omenesti. Elemente ca uraniu exista in natura,astfel incat un anumit nivel de radioactivitate este intotdeauna prezent.

Deseuri solide Prezenta gunoiului in mare este o problema majora deoarece ameninta vietuitoarele si habitatul acestora.Deseurile din plastic reprezinta o problema deosebit de dificila.

Energia nucleara In mod normal,emisiile de la reactoarele nucleare sunt foarte strict controlate.Exista totusi riscuri de accidente iar depozitarea pe termen lung a deseurilor radioactive este dificila si costisitoare.\

Accidente Accidentul nuclear de la Cernobil din 1986 a produs imense suferinte umane si contaminari ale mediului,in special in unele zone ale Niprului,fluviu care se varsa in Marea Neagra. Indiguirile de pe fluviu au impiedicat insa cea mai mare parte a poluarii sa ajunga in mare. Din cauza acestui accident dar si a altor deversari operationale,nivelul de radioactivitate al Marii Negre este dublu fata de cel al Marii Mediterane,fara a pune totusi in pericol fauna si oamenii.

Titei Titeiul brut contine mii de hidrocarburi.Acestea sunt compusi ale carbonului si hidrogenului care pot fi saturati(nu contin legaturi duble),nesaturati(contin legaturi duble sau triple de aceea sunt mai reactivi)sau aromatici(contin inele de benzen). In general,cu cat numarul de inele de benzen sau de legaturi duble si triple este mai mare intr-un compus al titeiului,cu atat mai toxic este acesta.

Producerea si rafinarea Lubrifiantii bazati pe petrol se mai folosesc in utilajele de forare a titeiului sau a gazelor. Este foarte dificil,cronofag si scump sa se masoare concentratia de substante chimice organice care pot provoca poluarea.Stim putine despre concentratia si repartitia lor in Marea Neagra. Stim totusi ca nivelul de pesticide este mai mic decat in alte mari europene datorita dificultatilor taranilor de ale procura. Desi transportul de titei a cescut semnificativ,din fericire au fost putine scurgeri majore de titei in Marea Neagra.Totusi titeiul se intalneste frecvent in zonele de plaja,iar concentratia de titei dizolvat este mai mare decat in Mediterana vecina. Acest lucru apare ca rezultat a doi factori: 1.Un mare numar de descarcari provenite din transportul maritim(golirea tancurilor de balast pare a fi o problema majora). 2.Canalizarea urbana si deseurile industriale aruncate in rauri si mare.Mari cantitati de titei patrund in mare odata. Poluarea cu metale grele.

Metalele grele(mercur, cadmiu, zinc, cupru, zinc, arsenic, nichel, crom ) sunt aduse de fluvii, contribuind astfel la poluarea apelor. Ingrijoreaza mai ales cantitatile mari de cupru(cca. 14001500 t/an), mercur(60t/an), cadmiu(280t/an), zinc (6000t/an). Numai Dunarea transporta anual in Marea Neagra 55 t mercur, si 220 t cadmiu. Aceste meteale grele se depun stocand in sedimente, de unde sunt assimilate de moluste si pesti, ajungand in final in organismul uman si provocand cele mai diverse afectiuni (E. Vespremeanu, Bianca Simion, 2002) Poluarea cu pesticide organoclorurate. Pesticidele provin din agricultura si silvicultura, fiind transportate de ape sau de vant, valorile maxime fiind atinse in anii 60 si 70, cand s-au utilizat abuziv cantitati mari de DDT si pesticide hidrocarbonatice clorurate. In anul 1989, concentratia medie in Marea Neagra pentru DDT era de 0,5-2mg/l in apele de larg si 7-30mg/l in apele costiere. In prezent, cantitatea de DDT ajunsa in mare a scazut, dar se mentin cantitati importante de pesticide organice no-clorurate (Europes Environment, 1995; L.Mee, 2000) Poluarea cu produse petroliere. Produsele petroliere ajung in Marea Neagra transportate de Dunare (cca 53000t/an), o data cu apele uzate (cca 30 000t/an ) si din surse industriale (cca 15 000t/an). O contributie importanta, greu de cuantificat, revine navelor de diferite tipuri si mai ales petrolierelor. Poluarea cu ape menajere. Annual se deverseaza in Marea Neagra o cantitate de cca 517 milioane metri cubi de ape menajere care contin detergenti, resturi organice, germeni microbieni. Aceste ape, care sunt neepurate sau insufficient epurate, contribuie la eutrofizare, la poluarea cu substante toxice si la poluarea microbiana a apelor costiere. Primele fenomene de eutrofizare au aparut in anii 60. Treptate, fenomenul a luat amploare, generand schimbarea structurii fitoplanctonului si a cailor de productie primara. In conditiile in care cantitatea de nutrienti se mentinea la valori moderate, conform fluxurilor controlate natural, fitoplanctonul era format dintr-un numar mare de specii, iar algele macrofite erau reprezentate prin 141 de specii, intre care alga Phyllophora forma campuri intinse pe selful nord-vestic. Productia primara realizata de fitoplancton si algele macrofite asigura baza lanturilor trofice terminate cu pestii valorosi din punct de vedere economic. Dezvoltarea fortata a agriculturii in majoritatea tarilor din jurul Matii Negre, dar in special in bazinele Dunarii, Nistrului, Niprului, si Donului, prin utilizarea excesiva a ingrasamintelor fosfatice si azotoase, a dus la cresterea de sute de ori a cantitatii de nutrienti din apele costiere ale aMarii Negre. Annual ajungeau in mare cca 160 000 t fosfor sic ca 800 000 t azot. Principalele surse de azot sunt din agricultura(31%),, din apele menajere(26%), din atmosfera (19%), din industrie(17%), iar principalele surse de fosfor sunt din apele menajere.(46%), agricultura(15%), din industrie(15%). Ca urmare a eutrofizarii accelerate s-au dezvoltat exploziv populatiile catorva specii din fitoplancton, ajungandu-se la biomase enorme. A crescut turbiditatea si a sczaut mult transparenta apelor. Cantitatea de substanta organica este cu mult mai mare decat capacitatea de descompunere, surplusul depunandu-se pe fund sau pe plaje. In aceste conditii, majoritatea macrofitelor bentale au disparut, iar lanturile trofice care asigurau o productivitate echilibrata au fost grav afectate, productia piscicola scazand drastic. Suprapescuitul. Numarul din ce in ce mai mare al navelor de pescuit ( 3000 de nave de pescuit in 1985, 3250 in 1990 si 400 in 1997) si utilizarea tehnicilor dure( plase de dimensiuni mari, dar cu ochiuri mici, traulare cu razuirea fundului) au dus la reducerea efectivelor populatiilor pestilor cu valoare economica, in special a sturionilor si a calcanului. La aceasta s-a adaugat si efectele negative ale eutrofizarii, precum si ale expansiunii meduzei pieptene specie carnivore care se hraneste cu zooplankton si alevini. Din aceste cauze, starea pescuitului din Marea Neagra, dupa anul 1985,este deosebit de grava. Astfel, de la cca 850 000 tone de peste pescuit in anul 1985 s-a ajuns in anul 1991 la numai 250 00 t, pentru a creste in 1995 la 517 000t. Aceasta crestere s-a realizat aproape exclusive pe baza hamsiei pescuite in largul coastelor

turcesti, ceea ce denota tocmai declinul populatiilor speciilor de pesti cu valoare economica ridicata. In acelasi timp s-a redus drastic numarul de specii cu valoare comerciala, pescuite industrial de la 26 de specii in perioada 1960- 1970 la numai 5 specii in prezent: hamsia, sprotul, stavridul. Datorita factorilor naturali, diversitatea speciilor din Marea Neagra este aproximativ de trei ori mai mica in comparative cu cea a Marii Mediterane. Trasaturile specifice Marii Negre o predispun la disturbari ale mediului si ecosistemelor sale. Eforturile nationale si organizatiile internationale din cadrul conventiei asupra Protectiei Marii Negre impotriva poluarii concretizate in actiunile planului de reabilitare si protectie a Marii Negre au avut efecte asupra imbunatatirii Marii Negre: - depozitele de poluare de la principalele surse sunt in scadere - cantitatile de ape netratate sunt in scadere - cantitatea de petrol si produse petroliere sunt de asemenea in scadere - nutrientii din apele marine scad, astfel fosforul ajunge la cantitatile din anii 1960, desi nitrogenul este mai mare ca in 60 - concentratia de metale grele, substante organice poluante, nucleele radioactive nu au o importanta globala si sunt in cea mai mare parte legate de sedimentele care sau depus pe fundul marii in trecut - algele sunt din ce in ce mai putine si mai rar intalnite - biomasa si abundenta speciei de Mnemiopsis leidyi, a fost redusa in timpul invaziei de Beroye Ovata, specie care se hraneste cu pestii distrugatori - abundenta fitoplanctonului este in crestere Aproximativ 87% din Marea Neagra este anoxica(fara oxigen) si contine concentratii mari de hydrogen sulfurat. Aceste este rezultatul transformarilor geologice din trecut; forma si echilibrul specific al apei (grad mare de izolare fata de Oceanul Planetar, ape cu adancime maxima de 2212 m. in centrul marii, numarul bazinelor de drenaj in crestere si de asemenea un numar mare de rauri afluente) - vasta diversitate a biotopurilor asigura conditii favorabile pentru migrarea speciilor straine de pesti in Marea Neagra - compozitia si structura populatiei marine este in continua schimbare, unele specii disparand, altele inmultindu-se - in general, in conditiile naturale, diversitatea faunei in Marea Neagra este de trei ori mai mica decat in Marea Mediterana - cresterea salinitatii datorita organizarii si managementului neadecvat al apelor si poluarea lcaurilor si estuarelor reprezinta o amenintare pentru relicve, in special in Marea Azov - ca rezultat al eutrofizarii, productia primara a sporit si un numar mare de specii a scazut. Aceste schimbari, la fel ca si pescuitul necorespunzator au afectat productia de peste - deteriorarea unor habitate marine si lipsa unei legislatii si tehnologii pentru introducerea de specii straine de peste au produs schimbari majore, echilibrul ecosistemului marin fiind dat peste cap.

Bibliografie: E. Vespremeanu , Geografia Marii Negre www.referat.ro www.prezentonline.ro www.blacksea-commission.org