Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Arhanghelul, Nr. 2, 2012

    Încărcat de

    ValentinBugariu
    8 vizualizări8 pagini
    Revista Parohiei Birda, jud. Timiș.

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Revista Parohiei Birda, jud. Timiș.

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    8 vizualizări8 pagini

    Arhanghelul, Nr. 2, 2012

    Încărcat de

    ValentinBugariu
    Revista Parohiei Birda, jud. Timiș.

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 8
    Eee ene Cee TM as re gt Arhanghelul Editorial: Maree Pema Anul omagial al Tainei Sféntului Mastu si al ingrijirii bolnavilor Amul 2012 a fost declarat de catre Sfntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, ca fiind anul omagial al Tainei Sfantului Maslu si al ingnijirit bolnavilor Boala, suferinta sufleteasc si tmupeascat reprezinta o realitate de netigadnit. Smite supusi en tojii suferinfei gi mortii, Ca fenomen_de compere a sufletului si a trupului, ea este ‘umare a picabului, ainctlcirii voite si constiente @ voii Ini Dummezeu. Pontrn a restabili aceast® situatio, Dumnezeu trimite un Mantuitor, pe lisus Hristos, Fiul Ini Dumnezeu dar si un Sfingitor, Sfintul Duh care a si posibilitatea izbavirii din boala gi ‘moarte prin Bisericd, Sfintele Taine si iomugii. Cauza existentei bolii este descoperiti de Sfinjii Paringi care indici c& originea bolilor st in statea pAcitoastt a omubui, Sfintul Maxim afirmi cio viata dezordonata poate fi cauza bolii, iar Sf. Varsanutfie arata ca bolile vin din neglijenf si dezordine. Sf. Nicolae Cabasila este si mai categoric cind spine ci ,EXist® oameni cairora le vvin boli trnpesti a ciror pricind este depravarea moralfi a sufletuhui”. (Jean-Claude Larchet, Teologia bolii, trad. ‘Vasile Mihoc, Editura ,,Oastea Dommului”, Sibiu, 2005, p.56). in medicina alopata (clasic’, universitar’), boala este definita ca modificare organica sen functional’ a echilibraini organismnlui. Boala este, afmnci, un seman al dezechilibmaini, al rupturii. $i in medicina energetica, adic medicina traditionalA chinez&, starea de boala este definita ca starea de dezechilibm energetic, iar starea de stinflate ca stare de echilibru energetic, Boala este definits ca o manifestare a dezechilibralni, a tnei fisuri intre ceea ce trebmia <4 Increze gi ceea ce Inereaz’ un médular, o ne-legiure. (Comel Jupaneanf, Taina ‘Sfiintului Maslu — 0 interpretare teologicit $i medical, Ediitura Diecezana, Caransebes, 2012, p. 57). Pentru vindecarea sufleteascd si trupeascd a credinciogilor, Biserica a instituit mugiciuni, Taine si practici de mngere cu untdelemn sfingit Din vechime exist Taina Sfintului Masi insti ca si celelalte Sfinte Taine legati de Sfinta Linwghie, Inénd locul Antifoanelor si avand ca inceput proprit-zis binecuvantarea mare a Dignnezeiestii Liurghii. Cu impul, datorita Iungimii slnjbei, Taina Sfintulni Masi a fost despartit de Litughie devenind randniala de sine-stititoate inci din secohil al XIlea, (C, Jupaneanf, op. cit. p. 16). Despre _vechimea Tainei avem informatii de Ia seriitoral Disericese Origen, in Omailia a doua @ ccirtit Leviticul, cap. TV, in care se arabica Taina Sintului Mastu se sivangea in Biserica de In incepnt, imprema cu Taina Pocaintei Intr-adevar, — Moliffelmcul, la Rénduiala —_Sfatulni Mast” induma: —,,Tatwor —crestinilor Dolnavi de “oalt trupeascHt sau sufletenscd le ste foarte folositoare aceasta sfints meaiciune, cici le da tamadnire trupului si iertare sufletulni. Pentrn aceasta, se cuvine preojilor sa sfituiasc’ pe crestinii, care vor cere si li se sivaryeasctt Sfinta Tain’, ca mai inlai si se m’rturiseascd curat la duhovnic". (N, Grosu, Taina Sfintulu Maslu, in tev. Ottodoxia”, 1979, nr. 3-4, p. 559). Untdelemmal intrebuinfat 1a Taina Sfintulni Masiu era considerat in vechime ,aspitina” epoci Pr, Valentin Bugarit, (Continmare in pagina 6) Prdn livedzéli d-acas insalbatisia mea Cu campii, paduri, izvoar’, ‘Mincea pasi mi-i purta Dupi pastiri care zboars Plo aticea m-or scaldat Fie toamn’, fie vari, ‘Vantu-n joac’-i m-o seat ‘Nig nm geiu a eda oar. Cert-m inflorea-n feresci ‘Mati flori albe, inghetace, Visili-ni copiliresci Mi le-or dajghejat pri toace, Verili cn coptn grim M-atétam sa cles. mas, ‘Sa anin in par si-n brau Primei mele fece draz ‘Toamnili pline d4 rod Pan livedzali d-acas M-alergant ca pram narod. S-astring tot si-o mai imas, in satbatisia mea, $-0 cema copilitie, Alergam $i io, si ea— Numai cfnd?!... Sine mai gcie? Rosia Rosia injunghiata, De dantura-mi mestecats, A avut plicat, vreodat?! $i de mm, prin ce blestem Noi o fot sacrificdm ‘$i Ja masd-o consumim?! De ce nu ne-ar putea ea Camea a ne-o digera?! Dimitrie Acea Asteptare Se muti mereu cineva in mireasma wittii Inmina pasétea cAntecul ‘uneoti mi se pare ¢-and ‘twopotul cailor in insinit mi se pare ci steana se vita la mine ‘une ori timpul mi-intreaba uide-am plecat instrainat sunt in interiorel fark ferestre al unei agteptari de demult vvine vintul ma ia simu vrea si-mi spunii unde ma duce Miscare stelart trzin am mai am cum steni smug aripile — Je-am Kisat prea mult in plimént pm ce dropii si fete isi tian’ cardi pesto nebunele mole iluzii de zbor acum ag putea fi ingropat in propria-mi anip’ ‘Anghel Dumbraveann, Restituiri: Preotul Ioan Ionescu. Profil biografic In istoria bisericeasc& local, _amintirea preotului Toan Tonescu. (1860-1943) sti legal de stingerea matetialelor necesare ridicitii in 1911 a actualei biserici parohiale cu tiramul ,.Nastetea Maicii Dommului”. (Bogdan Entgel, Monografia comunei Birda, Esitura Excelsior Art, Timigoara, 2008, p. 44) Preotul Loan Ionescu s-a nascut 1a 7 mattie 1860 in localitatea Cema, jud. Timig-Torontal. Studi scoala primar’, gase clase gimmaziale si Academia Teologiea din Caransebes, promofia 1880-1881. A cunoscut limbile maghiari si german’. A fost cAsitorit cu Emilia Lupyea din Blajova (niscut’ in 23 aprilie 1866, decedat’ in 6/8 octombrie 1841). A fost hhirotonit preot ta 20 ian, 1883 pentru parohia Birda, de episcopul Ioan Popasu din Caransebes, Gramata a ptimit-o de la episcopul Nicolae Popea. Din 22 mai 1897 a fost numit preot la Jebel pana la pensionare, in inlie 1939. — A.avut opt copii Toan Comel — miiscut la 17 august 1884 Ia Birda, decedat la 12 sept. 1884. Victovia Maria — nase a Birla la 10 februarie 1886, decedari la 12/25 dee. 1919 (33 ani). A fost cAsitorit cu preotul Joan Surlasin. ulin Valeriu — niiscul Ta Birda Ja 25 iulie 1888. A fost subprefect gi prefect al judefului Timig-Torontal. Livia — nfscuta la Birda Ja 13 sept. 1891, decedata la 19 sept. 1991. Emilia Tulia ~ niscuta ta Birda 1a 12 mai 1894 A fost clsitorita cu avocatul Alexandru Tancu, in 8/21 nov. 1912 Georgina ~ niscutd in 14 iulie 1896, la Birda ‘A fost csdtorita cu inginerul agronom Joan Chiciudean din Tagul Mare, de religie greco-catolic. Au fost, cuntunafi la 23 septembrie 1924 de preotul Toan Rusu. Toan Octavian — niscut in 6/19 iulie 1901 la Jebel, A fost avocat in Timisoara. La 8 moiembrie 1942 s-a clsttorit cu Leontina Catta. A decedat in 1964 gi a fost inmorméntat la cimitirul-gar’ din Jebel. Sever Exnil ~ niiscut ta Jebel in 28 oct. 1908 — decedat la 28 ivlie 1909, inmorméntat in cimitirul-garsi din Jebel. A crescut gi trei nepoti, rlimasi orfani de tat’ (preotul Joan Surlagin), si anume: Liviu-6 ani, Lucian-4 ani gi Victor-2 ani, A fost distins eu dria osu de episcopul dr, Vasile Liztireson in biserics cu prilejul vizitei canonice pe care a facut-o in Jebel 1a 20 iulie 1935. La 1 julie 1939 s-a pensionat A aul o cast mimunati, in centrul comunei, la gosea, chiar in fata bisericii greco-catolice. Casa hui a servit ca sedin al Cooperativei Agricole de Productie pana in 1990, cand a fost cumparata de Aurel Popa, din Jebel, Actalmente in aceasta casi, Aurel Popa a deschis ‘magazin universal si farmacie. A decedat la4 mai 1943, in varsta de 83 ani. A fost prohodit de 19 preofi gi wm diacon si inmorméntat in. cripta femiliara din cimitirul-gara din Jebel. Pr, Petru Gara Personalitati sipetene Dimitrie Cioloca ~ s-a niscut la 18 decembrie 1874 in localitatea Sipet, judefud Timis, din familie de preot, tata — Teodor Cioloca, descendent si el din vrednici slujitori ai altarul. Scoala primara a ficut-o ta Sipet, iar gimnaziul Ja Timisoara, Dup& absolvirea gimnaziului wineaz’i cursurile Facultifii de Teologie din Ceminti, unde objine in 1905 si doctoratul. in paralel cu teologia a tumat si cursuile Facultifii de Filozofie (din Cemtiyi), ludndu-si ticenja in 1903. La 2iulie 1904 s-an implinit patra veacuri de la moaitea marelti —domaitor al ‘Moldovei, Stefan cel Mare si fin, Comemorarea din julie 1904 si impresionantele actiuni cultural-politice desfagurate 1a Puna, Bucuresti, Suceava, Borzesti si in intreaga Roménie, an prilejut in Tumea romaneasc’ a Banatubui adevarate acte de mandrie si demnitate najionaki, Printre cei prezenji la Putna in impul serbarilor din iulie 1904 a fost si Dimiuie Cioloca, redactor al ziaruini ,Drapelul” din Lugo}. La 21 iulie 1907 sa casatorit eu Paraschiva — Elena (Minca) Loichit’ din Jebel —nascut& in 1888 fiiea Ini Dinila si Paraschiva, Cununia religioast a ficut-o la biserica din Jebel. Preotil slujitor a fost Toan Pepa — protopop de Buzias. Din cisatorie au rezultat doi copii (baie). Dupa absolvire indeplineste mai multe fanctii administrative pan in 1908, cand este mumit profesor la Institut, apoi la Academia Teologicd din Caransebes. Timp de 30 de ani pred Apologetica, Teologia moral’ si in cétiva ani Sectologia Pr, Olivin Crigan (Continuare in pagina 4) 3 Urme din trecut: Din trecutul satului Singeorge Localitatea este amintita pentru prima data in anu 1319, cand despofii sarbi vor coloniza ortodoesi in jurul mindstini’ Sf Gheorghe pentru a da nastere uni centra de rezistenyi impotiva propagandei catolice (Ton Lotreanu, Monografia Banatului, 1935, p. 374), fiind mentionata in comitatul Caras. in evidenjele papale de dijm& din 1332-1337 este amintitf intre parobiile protopopiatului de Caragova. fn amil 1427 este ‘imengionat Albert Nagymihalyi_ca find proprietar al Jocalititi, sub regele Matei Corvin localitatea este donati familiilor Orszagh si Ongor in aul 1471 (R. Cretan, V. Fratill, Dicjionar geografico-istoric $i toponinic al jude ului Timi, 2007, p.116). Conscripia din 1717 o aminteste ca aparjinind. distictului Ciacova, sub mumele de Sankt Georg, avand 30 de case, Ehrler 0 aminteste la 1774 in districtul Ciacova, cercul Barava, sub numele de Sant Georg, fiind loeuita de sirbi si romani. Numele deriva de la Sint George, varianta cafolici a lui Sanu Gheorghe. Situat’i pe malul drept al réului Barzava cu locuitori sérbi si romani, marea—majotitate a populatiei pind In sfixsitul primului rizboi mondial o formau sirbii, roménit find ‘mai pujini, SSngeorge este singura localitate din plasa Deta unde populatia sérba este majoritara. in annul 1782 Lotinez Cotoi, Latskovits Istvan vor cumpata localitatea, apoi dennmind-o Kamora-Sant-Georgi. Aceast denumire persist pind in 1894 cind denumirea de Sant-Georgi a fost schimbata in Kinestar-Sant-Georgy, pentru ca pe la 1910 s8 primeasca un mame now de Tamokszentgyomy. (S. Borovsky, Temes Varmegye, Budapesta, fa, p. 99). in saxbeste demamizea localititi este de comuna Sveti Giuraj. in apropiere sunt amintite marea pajiste Tomos Sant Georgi si pajistea Ini Damjan Tanos. La finele veacului al XTX-lea si incepunul secoluhai al XX- lea la Sangeorge se vor infiinta diverse asociatii precum ~Asociatia plugasilor” sau asociafii culturale. Inferesant este caznl unui locuitor din Sangeorge care a cXeut prizonier 1a tusi in cursul primului rizboi mondial si apoi s-a inrolat vohuntar in Coxpul de ‘vohuntari sirbi din Rusia, a facut parte din Divizia 1-a de ‘voluntari sérbi ce a lnptat in 1916 in Dobrogea. Numele stu este Sima Beceiat si a cfzut in lupta de la Endja Mahala, alaturi de el este posibil sa se fi inrolat si alti locuitori ai localitatii Singeorge. (L. Cerovici, Sarbit din Romania, 2005, p.233) Prof. drd, Bogdan Enigel Localitatea este aminti (Urmate din pagina 3) Cit a fost profesor a colaborat Ia. ..Dreptatea” din Timisoara, Patria” din Cemiuji §i_.Viitorul granigei” din Caransebes. A predat limba german’ la licen! din Caransebeg. In amul 1938 s-a pensionat La stiruinjele sale s-a infiinfat Banca Popular’ «in Caransebes, ‘nzestrat cu talent literar serie cdteva Tuer in. domeninl folclorului banajean. Amintim: Cantece din réizboi —I Vitejegti, Caransebes, 1915, 96 p.: Cantece din risboi — IT Dor si jale, Caransebes, 1916, 96 ps Povesti ‘din Banat, Caransebes, 1924, (dnpa un mamuscris al Ini Tulit I, Olatiu), Pentru Teologia sistematic’ refine — studiul Virtutea teologici a credingei — studiu din Teologia moral, Ceméiuji, 1925, 94 p. ‘A fost pasionat de colectionarea raritgilor bibliofile, manuscrise, pictur, monede etc. S-a stins din viata in 1963, Alexandm Jebeleana — s-a niseut 1a 7 octombrie 1923 la Sipet. Studi: scoala primar’ in localitatea natal, Liceul! Industrial din Timigoara, in 1959 absolvi Facultatea de Filologie din Bucuresti. A fost redactor sef al revistei timigorene ,,Orizont”. Poet de esenta simbolista este automnl mai multor plachete de versuri. Moare in 26 aprilie 1996. ‘Alexandru Radivoievici —nascut la Sipet. A fost profesor doctor in medicin’, specialitatea cardiologie. Livin Mateau — niiscut 1a Sipet in anul 1940. Este profesor doctor 1a Facultatea de Medicina din Timisoara. Profeseaza ca medic neurolog la Spitalul Judefean din Timisoara Paraschiva Petoi Dragomir - nscut& in Sipet. Este conferentiar doctor la Universitatea de Vest din Timisoara, catedra matematic’, Toan Florescu — niiscut 1a §ipet. Este profesor universitar la Facultatea de Agronomie din Chyj-Napoca Nicolae Taran — sa nascut la 9 noiembrie 1945 in localitatea Sipet, intro familie de invaitod. A absolvit Facultatea de Chimie Alimentar’t Ta Galati (1968) si Facultatea de Stiinje Economice din Timisoara (1975). Inginer doctor, conferentiar universitar, titalaral catedrei Managementul Cercetatii-Dezvoltanii din cadrul Universitatii de Vest. Documentar: Aproape de putsul , falnicei Venetii” a) De pe Ponte di Rialto admiram tabloul mivific care se deruleazt pe mavele canal. Vaporaye, motonave, bared de toate tipurile ve iaretaie cu supletea gondoletor, adevirate lebede cu tun penaj multicolor. Acest bulevard acvatic coloana vertrebrala a urbei, este, in acclagi timp, gi principala artera care di puls oraguhsi. Langa maluri si pe canalele secundare, ‘vezi alte gondole superbe, bogat omamentate cu catifea, cu clemente soulptate si bronzate conduse de un gondolier cu vestimentatic tradifonal’, asteptind —cumin\i — turisti, legnandu-i ratios trupurile i cadenta ondutata a valurilor ‘Ne-am mulfumit s8-i iavidiem pe cei care igi permitem 58 pliteascé 100 E pe ori ‘Ne continuiim cititoria pe uscat orienténdu-ne dupa indicatoarele care ne ajuts si ne tndreptim spre piata San Marco, Am sjuns Ia o efscruce numit& Campo S. Bartolomeo destul de aproape de marele canal. Trecem apoi pe Ting’ Banca Comercialé si_p’sim inainte spre Palatal Dogilor. Femeile se mai eprese pe 1a vittine, intr in magazinele doldara de arf, admis’, dar ies repede cénd vid prefurile, Ma gindeam in senin de consolare: Venetia € un depezit al arte niu unal comercial, chiar dact afacerigtt speculeaz situa in sfargit, intrim in Piaf San Marco, Numele celei mai fiumoase piete din hume isi are sorgintes in everimentul din 1828, cind moaytele evanchelistului Marcu, fost patriach al Alexandre, au fost aduse in Venetia gi predate dogelui de stunci, lustiniano Partiipazio. In eredinga vremii, prezenta relicvelor didea putere dlogor Teseam intro incorsetare stradala si, in fala, mi se deschidea o alté ume, o mare de lumini, un trim de vis ineéreat de istorie. Piata inchide in spatial princiar Basilica San Mareo, Palatul Ducal si clopotnija Basilici, care, asemenca unui obscrvator gi a unui ocrotitor, doming acrian focal Lumea, turgti stipaneau caldarémul mozaicat. Peste tot vedeai grupuri de vizitatori care avenu permanent un col in fad ridicdind un steag (probabil national), pentru ca membs si nu se riticeasca de echipa. Ineeream si ma dezmeticese Doanme, cite chipuri gi ce amestee de natin. si rase se erindau prin seculara pista! O diversitate de limbi si de calturi, trfiau aceleasi -momente unice: tofi contempla frumosul, tof uiteu acum uratul si tofierau subjugati cultural si aitistic aceluiasi microb, cel estetic. Mii gi zect de mii de oameni setogi de fiumos, de arta si de spiritualitate calcd lespezile pe care au pagit candva tem{ii dosi. Paces si comuniunea dintre turisti, pe Hana consurmul de arta si storie, ‘au un liant_conmun aici, pe acela al miilor de porumbei care cingulese firimituri din mina vizitatorilor si fac. deliciul copiilor. Aceste pasiri, simbolul pacii si al in{elegeri, se ageazi cu blindete in palmele turstilor, indiferent de culoare si mationalitate, Aici este central spiritual universal, aici este, poate, alta picii mondiale (0 dovedesc intlnirile concursurile, internationale, festivaturile, _expozitile ‘organizate...) iar gingiritnl porumbeilor este limbajul sincer al omului liber, nemanipulat, in timp ce zborul lor prietenos sugereazi descitusarea man’ si bucuria de a trai in demnitate Eram inconjurati de arta gi istorie. Basiliea domina piata prin monumentatitate si frumusefe unicdl Este wodobitd cu tumulete si cupole omate ex seulpturi si clemente de mare finete athitecturalé, Interioarele acestei bijuterii intrec imaginatia prin perfectime si fiumnse{e. Se adevereste maxima lui Hippocrat: Arta este lung, doar viata este scurta”, Aceste mimini ale maiestriei umane sunt ca un are peste timp. Ele comic en prezentul sufoeat si si intind © punte a picii si a cunoasterii citre viitorul imprevizibil Alénuri, marele palat af dosilor, raspandeste in ju solemnitate si respect pent cei ce aut lasat postetiortti aceasti perl artisticd. Arhitectora acestuia este grandioasa. Zeci de coloanc la terasi sprijin’ arcurile sculptate care dau 0 noble(e regal prineiarulwi pala 'Ne_apropiem de miniportal pentru vaporete, inainte de a urea, mai aruncim o ultima privire spre umiversul de basm lisat pe acest tira, Ne desparfeam cu greu de miracolul vézut. L-am prins in aparatele de fotografiat si de filmat, lam inregistrat pe reportofon, dar mai ales am luat cu noi in suflet si in cuget Iimaginile acestea, de nesitat, vor fi pentru. mult timp de acum inainte un medicament de echlibru si linistire in clipele cand .uratul” va ineerca 54 ne clatine verticalitatea Trecem in mers leginat pe angi insula Di 8. Giorgio Magiore st adimirdm pe lang mahil acesteia Chiesa Wiserica) di S. Giorgio, © minune amhitecturali. Tntrin pe Canale de Ia Giudeca intre insula eu acelagt mume gi foragul vechi. in dreapta noastr8, o alt splendoate care sfideaza timpul: Chiesa Santa Maria della Salute, care ar fi fost ridicatd ca stava lui Dummezeu pentru ci ina sedpat pe venetieni de epidemia din ‘mul 1630. Azi, ea este considerati o capodoperd de arta baroci venefian’. Pe traseul acvatic, inconjurnd oragul gondolelor, ne-ati salutat si alte monumente: Chiesa del Redentore, i stanga, pe insula Giuideca, si Chiesa Gesvat, pe mahal crept, si ele incfrcate de o indelingata istarie. Tnaintam pe huciul lagunei si ne indreptam spre locul de unde vom pirisi Venetia, Vaporage mari sunt acostate in dreapta noastra. Viata .falnicei Venetii” este trezitd la realitate si ne dezmeticim cu adevarat cand trecem pe sub un pod care traverseazi si gara feroviara, Podul, o constructic foarte veche, in cirimids, contrasteazd cu gamiturile 3. locomotivele modeme ce-l strabat. Simyim din now tumultal si valtoarea prezentului. Pacat ci am lisat in uma istoria gi fiumosul stat de prefioase, Imaginea lor ins sa contopit cu fiinta noastr’. Ne-am consolat la géndul ¢8, pentru o vreme, ne-amn hhrdnit sufletal cu linigte, soare, splendoare, fimmusefe $i bunatate. Am fost liberi, descitagati si neatamali (Continuare in pagina 7) Prof, Josif Marius Cizca B Cateheza: Sfanta Taind a Mastului si viata sfanta” Sfinta Tain a Mastului este Iucrarea prin care persoan, prin muggiciunile preofilor si ungerea cu untdelemn sfingit,primeste aml wandiduinii, al imingiierii, al inciririi in purtarea cu vrednicie a incercazilor venite asupra sa, si al iertiii de pacate. Sfintul Iacob vorbeste despre Sffntul Mastu zicdnd: Este cineva bolnav intre voi? $3 cheme preotii Bisericii si si se roage pentre el, ungindud cu untdelemn in mumele Domnuui. $i rugiciunea credinjei va mantui pe cel bolnay si Domnul il va tidica $i de va fi ‘Rent pacate i se voriesta Ini". (lacob 5, 14-15). Sfantul Maslu a fost instituit de Méntuitorul, practicat de Sfintii Apostoli si mai apoi de Biseric& prin slujitorii ei sfinjiji. Sfintul Masha se sivangeste fie la isericd, fie 1a casa bolnavului. in ceea ce priveste timpul, se face de cite oti va fi nevoie, Se obisnuieste {ns sA se facd Sfantul Masia in zilele de Inni, miereuni gi ‘vinexi gin timpul posturilor de peste an. Dup& randuiala Sfintei Biserici, Maslul se stivingeste de sapte preogi, dup numeri celor sapte danni ale Duhuli Sfint, despre care vorbeste proorocul Isaia (cap. 11, 25). La nevoie, $fantul ‘Maslu poate fi stvangit gi de mai pun’ preofi, pana Ta cel pujin doi. Cind Maslul se face Ia casa bolnavului, atunci acesta trebuie si fie spovedit si impartisit. Untdelemnml sfingit la Sfantul ‘Mash, cu care este uns olnavul, este simbol al indurtrii divine gi totodara medicament, —mijloc de {instindtosire, avind o intrebuinfare foarte veche, amintita sin Sfanta Scriptura. (Luca 10,34; Marcu 6.13). Acest unidelemn se poate pune in candeli st ard, poate fi folosit 1a minuit sau se poate amesteca ct faina de 1a Mastn si s8 se fact painigoare din care se da Dolnavului s& mnance. Efectele Tainei Sfantului Masln — vindecarea volilor trupesti si sufletesti, toate depind de credinja celui ce primeste aceasti Taint dupa cuvéntul ‘Méntuitorului: ,.Fie vous dup credinja voastra’. (Matei 9,29) Biserica, folosind Sfinta Tain’ a Maslulni pentru ocrotixea slnitagii tupesti si sulletegti a credinciogilor, nu exclude consultarea medical si folosirea medicamentelor in caz, de boali, ei prin aceast’ Taina vrea sil apropie de Hristos care da vindecarea, iar * seu premiat a Cencnrsul judetean de veligie antl Lerarh Tosif cel Nou de la Partog”, faza locals, Gta, 29.03. 2012. bolnavul devenit sindtos trupeste si sufleteste, prin binefacerile Sfintului Maslu, poate ti o vial curata. Gabor Roberta, els. a'V-a, ‘Scoala cu clasele I-VIII, Birda (Urmare din pagina 1) Unidelemnnl era binecuvantat in cadral Sfintei Liturghii indata. dupa sfinfirea painii gi a vinului: ,.Daca aduce cineva ofrand tntdelemn [episcopul] 5 mulfumeasca in aceeasi ordine ca si la pfine gi vin. SA mulfumeascd ins nn spunind aceleasi cuvinte, ci in acelagi sens astfel: <>". (Tradifia Apostolicé V, dup’ Paul Meyendortf, Taina Sfiintului Maslu, trad. Cezar Login, Editura Renagterea, Cluj-Napoca, 2011, p. 36). in Biserica Primaria exista gi tm ritual al ungerii: ,,Grecit insemneaza bolnavnl cu untdelemn, in chipul Crucii, de trei oni, tuménd crucig dintr-un vas de sticli pe cap, pe imbriciminte gi pe intreeul trup al celui bolnav, incepand cmcea de la cap $i mergand pind jos, Ia picioare, apoi de la palma dreapta pana Ia umar i de-a_ctumezisul pieptului, pind 1a palma sting’, inr Ia fiecare ungere in chipul crucii zic: <> (1. Meyendorff, op. cit. p. 43). Biserica dispunea din epoca veche de fel de fel de institusii sociale, intre care ‘amintim: chirocomiile, care erau azile pentru vaduvele dedicate Bisericii, paitenocomiile care _ingrijean fecioarele, brefotofiile, orfelinate, ptohile, agezAminte pent siraci, nasocomiile, spitalele crestine, gherontocomiile, azile pentra batrani. Grija pentru bolnavi a fost 0 activitate permanent in Biserica Ortodoxi Romnd. Aga spre exemplu in veacul al X1lI-lea au fost omanizate pe Langa ‘mandstiri aga umitele bolnite (ex. Cozia) care eran ageztminte pent siraci, bolnavi, persoanele ct handicap, batrani, siraci. in secolul al XVIlea Ia Campuhing a Tat nagtere un adapost pent persoanele cu handicap. Dintre agez”mintele sociale, amintim bolnifele mandstirilor: Puma, Bisttifa-Valcea, Cozia, Arges (sec. al XVI-lea), Dragomima, Sadova (1692), Hurezi (1696), Sfantul Spiridon din Iasi (1757), Precista Mare, Roman (1757). (Continmare in pagina 7) 6 Popasuri omiletice: Anul bisericese in cursul amului bisericesc ortodox, care incepe Ja 1 Septembrie, pentru ci in aceasta zi potrivit tradiiet mostenita din Legea Veche s-a inceput creatia Imm gi Méntuitoral nostm lisus Hristos si-ar_ fl inceput activitatea Sa public’, adict afunci cénd a citit in sinagogit cuvintele proorocului Isaia cap 62 vs 1-2, care profejeau despre Sine: " Duhul Dommuli este peste ‘Mine, pentru c% M-a uns si binevestesce stiacilor... €% vestesc aml milei Dommtni”, stam cele trei mari perioade, adica: -perioada Triodului-prepascal -perioada Penticostanului-pascal’ -perioada Octoihului-postpascal’ ‘Aga cum in central istoriei_méntuirii noastre gi al activitatii riccumparatoare a Mantuitornlni sta Jertfa Sa, adic Potimile $i moartea Sa pe Cruce, utmate de invierea Sa din morti, tot aga. in cenirul amului bisericese stan Pastile san strbatoarea invierii, de care depind cele trei perioade. Fiecare din aceste perioade cuprinde wn amit numar de stiptimani, astfel: = Triodul yine de la Duminica ‘Vamesului sia Fariseului pant 1a Duminica Pastilor, adic 10 stptimani, Primele tei stptaméni constinuie wremea de prepitire sufleteasca in vederea inceperii postului, iar restul de sapte eiptimdni-adiet insusi Postal Pastilor- reprezint vremea de pregatire prin Pecenecpost mpi: pesisennen etal nvieri. ~ Penticostaral fine de la Duminica Pastilor pan’ la Duminica Ta dupa Rusalii san a Tuturor Sfingilor, adies 8 stipend, = Octoill fine tot restul amului, adica de la sfargital pesioadei Penticostamlui pana la inceputul Triodului, find cea mai hung’ perioada din cursul annlui bisericesc. ‘in fiecare din aceste perioade se afl cate un moment liturgic important, de care depinde celetatte sthbitori, de exemplu: Octoihul are ca sittvitoare central Nasterea Domnulni, Tsiodnl- Vinerea Patimilor, iar Penticostaril s&rbltoarea Pastilor i stibatoarea Cincizecimii- a Pogoratii Sfintului Duh; si comemorand, in acelagi timp viafa gi activitatea Mannuitorufui, in toate cele trei Iaturi san aspecte ale misiunii Sale ~ cea de invatator, profet- perioada Cctoihnhui- in care se sirbatoresc evenimentele dinainte de ‘Mantuitorului si pnd in ajumal Patimilor Sale. - cea de athietew, mare preot- perioada Octoihului- in care aceasti activitate a Ménmnitorului de Maze Preot, venitea este indeplinita mai ales prin Jertf3, adic& prin Patimile simoastea Sa pe cruce = cea de impirat san biruitor al pacatului si al moxti- petioada Penticodarului- care reprezint si celebreazit timpul dinte inviere gi inaljare in slava a Domnului, urmati de Pogorarea Sfintului Duh si intemeierea Bisericii Sale si in acelagi timp vremea triumfualui si a bucusiei pascale, care wmeaz dup’ vremea de Lupti ew picatul, de intristare gi pocainga. Dintre aceste aspecte cel mai important in iconomia méntuirit ramfne activitatea arhiereasc’t transpusa in perioada Trioduli pentru ca tot ceea ce premerge si ceea ce wmeazi patimilor si morfii pe Cruce a Méniuitorulni -- invierea Sa-- constituie o pregatire si © destivisyire pe care orice credincios tebuie si 0 constientizeze in inima sa, «4 0 transpund in viata sa gi mai mult chiar in timpul Postulni Mare, si Iupte impottiva pacatului, deschizdndu-si drumul spre dosivingire, fnviind intro viaf now impreun cu Hristos. in fiecare zi si prizmnim prin omorirea palimilor invierea virtufilor imitind pe Dommul lists Hristos- —-Maintuitoral—sufletelor oat. (Sf Teodor Studital), Pr, Calin Negrea (Unmare din pagina 6) Primul spital organizat pe teritoriul frit noastire s-a datorat mitropolitului Anastasie Crimea (1600-1629) LLocul pentrn spital 2 fost daruit Mitropolici de catre domnitoral Gaspar Gratin um loe in mijlocul targului [..] Sucev din locul domnesc, din sus de unde se face tirgul, impotriva casclor Foltei Sas, ca si fact acolo, pe acel loc ita numete Domnuiui, ca s8fie pent cei saraci gi neputinciogi si obi gi alii care vor 8% se odilneasc tot acia, acolo int- acel spital”. (N. Grigoras, Muropolial Anastasie Crimea (1600-1629), iu cev ,.Mitropolia Moldovei gi Sucevei”, 1958, fr. 34, p. 308), ‘Dupa descatugarea din 1989 Biserica a incetat 2 mai fi un ghetou lituryie - sublinia Preafericitl Daniel, patriarinl Biserieii Ortodoxe Romine - iegind eu demnitate in arena socislului. Numai aga s-au putut ivi manifestiri sociale carilative: preofi_ cu alrbutii sociale in spitale, cabinete medicale, polictinici erestine, cantine sociales amc. (Unnare din pagina 5) Am ajuns din now pe canalul Carraresio. La Trei Archi, ne-am urcat into sahupt rapidii care ne-a dus la parearea auto, Ne intoarcem de pe o alté ume parca. Veneam dinfr-un tunel al timpalui, dintro urbe 2 secolului al XV-lea,

    S-ar putea să vă placă și