CALCULATOARE NUMERICE

Calculatoare 2 2021-2022 Sem. 2

CURS 3 Sapt 3 8 martie 2022 12:00-14:00

serban@upit.ro
Circuitul DMUX
A
Validare
B
C
} Intrari
selectie
DMUX 1:2n

Iesiri
(Enable)

...

}
0 1 2 ...

Pentru functionarea DMUX-ului sunt valabile urmatoarele afirmatii:

- DMUX-ul este un DCD prevazut cu intrare ENABLE;

- DMUX-ul este un circuit digital care repartizeaza un semnal digital aplicat unei intrari
specializate, notata ENABLE, catre una dintre iesirile circuitului, selectata printr-o
combinatie digitala aplicata unor intrari de selectie.
DMUX-ul este un repartitor si notatia 1:2n reprezinta raportul de repartitie.
 DMUX 1:8 74138

Circuitul DMUX 74138 de tip 1:8 are particularitatea data de faptul ca are 3 intrari de validare (ENABLE sau
notate G1, G2A, G2B). Toate cele 3 intrari de validare trebuie sa fie active simultan pentru ca circuitul sa fie activ!
La un moment dat cel mult o iesire este activa (in starea 0-logic).
DMUX 1:16 74154
DMUX 1:4 74139
Registrul Paralel-Paralel octal (RPP) Buffer octal
Latch octal adresabil 4099
 DATA IN
CIRCUIT DE MEMORIE
A Validare 1
(Enable 1)
- Trebuie sa permita operatii de
tip scriere (cu memorarea
ADR. COLOANA
B
C
...
} Intrari
selectie DMUX 1:2n
Validare 2 informatiei), respectiv de tip
(Enable 2)
citire a acesteia
Iesiri
COMANDA

}
SCRIERE
VALIDARE 0 1 2 ...
Un grup de celule de MEMORIE

memorie adresate
simultan intr-o operatie
Validare
(Enable)

formeaza o locatie de DMUX 1:2n

memorie. 0 . . . . . .
. . . . . .
} 1
2
. . . . . .

1 bit b
Iesiri . . . MATRICEA .
. . . CELULELOR .
4 biti – nibble . . .
DE MEMORIE
.

8 biti – octet (byte) B

. . . . . .
Intrari
selectie ... . . . . . .
16 biti – cuvant (Word) W } . . . . . .

32 biti – double word DW A B C ...

64 biti – quad word QW

0 1 2 ...

}
COMANDA
A CITIRE
ADR. LINIE Validare
B Intrari
ADR. COLOANA C
} Intrari
selectie MUX 2n :1
(Enable)

...
Iesire

DATA OUT
 SIMBOL CIRCUIT DE MEMORIE

Validare Comenzi
Citire/Scriere
n
Linii Adrese CIRCUIT
MEMORIE
2n x w

Linii Date

w
Organizarea circuitului de memorie – produsul neefectuat dintre numarul locatiilor de memorie si numarul de biti dintr-o
locatie.
Capacitatea circuitului de memorie – produsul efectuat dintre numarul locatiilor de memorie si numarul de biti dintr-o locatie.

Liniile de adrese ale unui circuit de memorie au notatia: A0, A1, A2, A3, …. (unde A0 – reprezinta bcmps, iar linia de adrese
notata cu indexul cel mai mare reprezinta bcms).
O memorie cu liniile de adrese notate A0 - An-1 are n linii de adrese (A0 – reprezinta bcmps, iar An-1 este bcms). Cu n linii de
adrese se pot adresa 2n locatii de memorie.
Pentru numarul locatiilor de memorie se folosesc: 210 = 1024 – kilo (k); 220 – Mega (M); 230 – Giga (G); 240 – Tera (T);

Liniile de date ale unui circuit de memorie au notatia: D0, D1, D2, D3, …. (unde D0 – reprezinta bcmps, iar linia de date notata cu
indexul cel mai mare reprezinta bcms).

O memorie cu liniile de date notate D0 - Dw-1 are w linii de date (D0 – reprezinta bcmps, iar Dw-1 este bcms).
Pentru bitii dintr-o locatie de memorie avem notatiile: nibble sau tetrada – 4 biti; octet (Byte – B) – 8 biti; cuvant (Word – W) –
16 biti; dublu cuvant (Double Word – DW) – 32 biti; cvadruplu cuvant (Quad Word – QW) – 64 de biti.

Linii de control la circuite de memorie

La memorii ROM: CE, OE (mai apar si linii folosite la programarea circuitelor – nu le vom utiliza in acest curs);
La memorii RAM: CE, WE, OE
CE – chip enable – valideaza circuitul (ROM, RAM) pentru a se putea face operatii cu el – citirea, scrierea unei locatii adresate;
OE – output enable - valideaza iesirile de date permitand trecerea intr-o stare activa din starea HiZ (la memorii ROM, RAM);
WE – write enable - valideaza operatia de scriere intr-o locatie de memorie RAM adresata.
 AUTOMATE
Automat – o structura digitala care poate evolua intr-o multime de stari logice, cu trecerea dintr-o stare anterioara intr-o
stare urmatoare, in conformitate cu un algoritm bine stabilit, tinand seama de valorile logice ale unor semnale de intrare
si cu generarea unor semnale de iesire.
Un automat este un cvintuplu: A = (S, I, O, f, g) unde
S – multimea finita a starilor posibile
I – multimea finita a semnalelor de intrare
O – multimea finita a semnalelor de iesire
f – multimea functiilor de tranzitie care precizeaza starile viitoare in care ajunge automatul ca urmare a aplicarii unui
semnal de intrare (f : S x I S)
g – multimea functiilor de iesire care precizeaza semnalul de iesire generat in cazul aplicarii unui semnal de intrare
(g : S x I O)

Tipuri de automate: cu stari finite de tip Mealy, Moore, microprogramate

AUTOMATE MICROPROGRAMATE
Un Automat Microprogramat evolueaza pe baza unui Microprogram scris intr-o memorie (ROM) format din Microintrucțiuni.
Fiecarei stari din evolutia automatului ii corespunde o microinstructiune prin care se rezolva mai multe sarcini: selectarea si
testarea unui semnal de intrare specific starii respective, generarea corespunzatoare a unui semnal de iesire (comanda),
pregatirea trecerii in starea urmatoare, corespunzatoare algoritmului implementat.

2 tipuri de automate microprogramate:

- cu format fix al microintrucțiunilor
- cu format variabil al microinstructiunilor
 Functionarea unui automat se poate descrie prin mai multe forme:
- Limbaj natural;
- Diagrame de semnale;
- Diagrame de tranzitii a starilor si iesirilor;
- Scheme logice (organigrame).

Blocuri care apar in scheme logice (organigrame)

ADEVARAT FALS
COMANDĂ CONDITIE DE
GENERATĂ TESTAT

BLOC LOGIC BLOC LOGIC

EXECUŢIE COMANDĂ TESTARE CONDIŢIE
 Automat microprogramat cu format fix al microinstrucțiunilor

MEMORIE ROM ADRESE

Organizare 2 n x (m + 2n + p)

DATE
4 campuri de date in locatia adresata
SELECTIE SEMNALE
CONDITIE ADR 0 ADR 1 IESIRE
TEST COMENZI

m n n
p
CONDITII DE Sel
TESTAT, 0 1
SEMNALIZARI Y Sel n
INPUTS n MUX 2:1 COMENZI
2m MUX GENERATE

RPP
OSC Registru Paralel-Paralel