GMDSS - Curs Ceronav

editura
Ce Onaav
COMUNICATII MARITIME:
GMDSS
SISTEMUL MONDIAL PENTRU PRIMEJDIE ȘI
SIGURANTĂ MARITIMÃ
218208 000
09
21820 000
000
POSEIDON
ALERT MMSE 123456739 MUTE
4357.0
LO
HAY
CoL
16 RELA
CALL
4065.0 s
SS8 TELEPHONY
CH 401
aN 12'AS6T! (G
MORE ON E123°4S 6739 120
SAILORnc DW0 ALONc

1W
Autor
Dr. Ing. VASILE PIPIRIGEANU
Expert Consultant 1A
ADucan cErnseATUL
Goc +CATOC
203
Cuprins lo: 30
05: 30
1 Introducere......
... 2
1.1 Istoric..... 2
1.2 Trecerea la sistemul actual. 3
1.3 Documente și publicați obligatorii la navă... 5
1.4 Cerințe de personal ... 6
2 Prezentarea sistemului GMDSS...... .8

2.1 De ce era necesar un nou sistem.. 8
2.2 GMDSS- Conceptul de bază.... 9
2.3 Zone de navigație în GMDSS.... 11
2.4 Cerințe funcționale. ***.. 14

2.5 Sisteme de comunicați în GMDSS........ ....... 14
2.6 Scurtă descriere a echipamentelor... ......

1C
2.7 Identi carea staților în GMDSS ... 25
2.8 Metode de întreținere (maintenance) 26
2.9 Teste funcționale. 26
3 Cum funcționează sistemul 28
3.1 Proceduri de distress.. .... 30
3.1.1 Prioritatea comunicațiilor.... 30
3.1.2 Distress alerting.... eeeeee ... 30
3.1.3 Distress terms (|TU RR).......... 31
3.1,4 MAYDAY, PAN PAN Şİ SÉCURITÉ 31
3.1.5 Sinteza procedurilor de distress. .32

3.2 GMDSS Operating Guidance For Master Of Ship In Distress Situation ... .. 34
3.3 Con rmarea unei alerte recepționate prin DSC VHF Şi/ sau DSC MF.. 35
3.4 Con rmarea unei alerte recepționate prin DSC HF... 36
3.5 Anularea alertelor false. 37
3.6 Proceduri pentru Urgență, Siguranța navigației și rutină. 39
4 Frecvențe importante în GMDSS..... 41
5 Bibliogra Te.,...*****************
e, ****************** ** ***** 48
Dr.Ing. Vasile PIPIRIGEANU

COMUNICAȚII MARITIME ; GMDSS- SISTEMUL MONDIAL pentru PRIMEJDIE șİ SIGURANTĂ MARITIMĂ
fi
fi
fi
fi
1 Introducere
1.1 Istoric
La inceputurile navigației, când o navă era în primejdie trebuia sã işi rezolve problemekeqa
mijloacele proprii sau, dacă avea şansa ca alte nave să se a e în apropiere, trebuia sả atragåatenja
vizual (semnalizare prin fum, acără, rachete cu paraşută roşie, ridicarea unor steagurispecule
pavilioane) sau acustic (zgomote putemice, lovituri de tun, focuri de arnă, clopote, uier)saupr
alt comportament. În general, pentru a cere ajutor, atenția poate atrasă prin orice pareneobişnut
sau ieşit din comun.
Radioul (cunoscut inițial ca ,telegra e fåră r"), inventat în 1890, a fost rapid recunoscutcaun
ajutor important pentru domeniul maritim întrucât oferă posibilitatea de a solicita ajutor ladistanig
mai mari şi o siguranță mai mare în comunicare.
Istoria consemnează că radioul a fost folosit prima dată pentru salvarea vieții pe mare în1899,
încă de la începutul secolului XIXa devenit un element indispensabil in navigație.
Să amintim catastrofa navei Titanic, în 1912, pentru a menționa faptul că folosireamijloacelor

radio (telegra a Morse) a fåcut posibilă salvarea atâtor vieți (710). Ce s-ar putut întamplafad
comunicații? In acea perioadă, pentru a cere ajutor în telegra a Morse, se folosea sem:alulCỌD
(promovat de compania Marconi) şi s-a propus SOS (adoptat în 1906 la prima Convenje
Internațională de Radiotelegra e).
Dezastrul Titanicului a marcat decisiv lumea maritimă şi a condus la stabilirea, în 1914, aprime
Convenții Internaționale pentru Siguranța Vieții pe Mare (International Convention for the Safe
Life at Sea - SOLAS), Evenimentul a condus la schimbări majore în reglementărilemaritúime
pentru a implementa mẫsuri de siguranță obligatorii, cum ar funizarea unui număr suíicientde
bărci de salvare, exerciții de salvare, dotare cu echipamente radio și veghe permanentă
Reglementările de siguranță maritimă au fost armonizate la nivel internațional prin Convența
internațională pentru siguranța vieți pe mare (SOLAS) și sunt actualizate în permanență.
Primele emițătoare de radiotelegra e produse de compania inventatorului GuglielmoMarconi
generau cele două simboluri de bază ale codului Morse (punctul și linia ) printr-o
descărca
cu arc electric (spark gap) și perturbau o porțiune largă de frecvențe, astfel încât, pe măsuri ceîn
zonă apăreau mai multe transmisii, comunicațiile erau îngreunate.
Neajunsurile de la începuturi au fost rezolvate prin reglementările și descoperirile care auumat

împărțirea spectrului radio în benzi de radio frecvență și alocarea de porțiuni pentru ecareserniu
radio (maritim, aero, terestru, spațiu), modulația, apariția diodei cu vid/ a lămpilor cu vid(|9
Fleming și Lee de Forest, 1907), învenția tranzistorului (1947, Bardeen, Brattain și Shockley)sa
circuitelor integrate, dacă menționăm doar câteva dintre ele.
Dr.lng. Vasile PIPIRIGEANU

COMUNICAȚII MARITIME : GMDSS - SISTEMUL MONDIAL pentruPRIMEJDIEșiSIGURANȚÄMARITIMA
fi
fi
fi
fl
fl
fi
fi
fl
fi
fi
fi
fi
fi
Evoluția comunicațiilor și a electronicii 8-a produs într-un ritm impresionant, trecând în
aproximativ o sută de ani, de la transmisiile în Morse la comunicațiile prin satelit şi lumea digitală
omniprezentă.
Amintim mai jos cấteva etape importante și personaliți care au marcat istoria radiocomunicațiíilor:
Samuel Morse a inventat codul care-i poarta numele (1838)

James Clerk Maxwell a demonstrat teoretic existența undelor electromagnetice și propagarea
lor (1864). Ecuațiile lui Maxwell pentru electromagnetism sunt considerate de comunitatea
ştiinți că a doua mare teorie uni cată în zică (după Newton)
Heinrich Hertz a efectuat o serie de experimente care au validat teoria luí Maxwell a
electromagnetismului, demonstrând practic existența undelor radio (1887)
Guglielmo Marconi (1909, Nobel) a patentat primul sistem funcțional de radiotelegra e, în
1901 reuşind prima transmisie peste ocean între Anglia şi Canada (2200 nM, 3500 km)
JA Fleming a inventat dioda cu vid (1904) ceea ce a făcut posibilă producerea de oscilațií cu
undă continuă, crescând e ciența şi selectivitatea staților Marconi. Se reduceau astfel
interferențele și semnalele erau mai clare. Invenția sa a fost folosită vreme de 50 de ani și în
radare, până la apariția semiconductorilor (tranzistorul)
Lee de Forest a inventat trioda (1907) și ampli catoarele/ lămpile cu vid făcând astfel
posibilă şi trecerea la modulație. Este considerat de contemporanii sắi „părinte al radioului"
datorită numărului mare de invenții în radiotehnică
J. Bardeen, W. Brattain și William Shockley de la Bell Laboratories au inventat tranzistorul,
(realizare considerată una din cele mai importante 10 invenții ale secolului XX) și astfel s-a
deschis calea spre miniaturizare (1947, premiul Nobel).
1.2 Trecerea la sistemul actual
GMDSS - SISTEMUL MONDIAL pentru PRIMEJDIE și SIGURANȚĂ MARITIMĂ

(Global Maritime Distress and Safety System) este un sistem modern de comunicații care a înlocuit
vechiul sistem bazat pe telegra a morse. GMDSS a devenit obligatoriu pentru toate navele
maritimne.
Convenția pentru Siguranța Vieții pe Mare a Organizației Maritime Internaționale OMl (IMO
SOLAS- International Maritime OrganizationSafetyOf Life At SeaConvention) a de nit într-un
capitol separat (Capitolul IV) acest serviciu de radiocomunicaț. Pe lângă Capitolul IV SOLAS,
trebuierespectateșireglementăriledin ITU - Radio Regulations, IMO IAMSAR Manual, IMO
SAR Convention ca și din alte Convenții Internaționale aplicabile.
GMDSS este un sistem coordonat care dă posibilitatea oricărei nave să comunice cu autorităile
de la uscat (unități SAR, RCC, stații de coastă) și cu alte nave din jur, în situații de distress
(primejdie) sau alte urgențe, oriunde s-ar produce astfel de evenimente.
Suplimentar față de alertarea de distress, GMDSS este folosit pentru difuzarea către nave a
Informațiilor de Siguranță Maritimă (MSI - Maritine Safety Information) cum ar avizele de
navigației avize
meteorologice.

COMUNICAȚII MARITIME : GMDSS-SISTEMUL MONDIAL pentru PRIMEJDIE și SIGURANTĂ MARITIMĂ
3
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
S-au stabilit 9 cerințe funcționale obligatori. Pentru realizarea lor, GMDSS combiná maimulte
subsisteme de comunicații prin sateliți și terestre, prin voce, scris (Telex, e-mail), transfer dedate.
În trecut, pentru comunicațiile de primejdie (distress), se folosea telegra a Morse (500 kHz) i
radiotelefonia (VHF Canalul 16 şi ME 2182 kHz), sistemul ind descris în vechiul Capitol IV.
Între 1992 și 1999 telegra a morse a fost înlocuită treptat cu GMDSS în conformitate cucerințele
noului Capitol IV SOLAS (1988). Până s-a ajuns aici au existat diverse etape.
În 1979 s-a adoptat Convenția Internațională pentru Căutare și Salvare Maritimă (SAR
Convention 1979 - Search and Rescue), care îşi propunea realizarea unui plan globalpentru
furnizarea de servicii de Căutare și Salvare Maritimă în zonele costiere învecinate, prin înțelegeri
bi/ multilaterale între state. Convenția solicita țărilor membre IMO să dezvolte un nou sistemde
radiocomunicații, pentru a face posibilă aplicarea planului de Căutare și Salvare stabilit de
Convenția SAR 1979.
La a l1-a Adunare Generală, IMO a hotărât realizarea noului sistem global pentru primejdieși
siguranță maritimă, pentru a îmbunătăți comunicațiile radio de primejdie și siguranță șiprocedurile
de lucru. In colaborare cu infrastructura SAR acest nou sistem global a adoptat tehnologii modeme
pentru creşterea siguranței vieții umane pe mare.
Cu asistența Uniuni Internaționale de Telecomunicații- UIT (ITU - International
Telecommunication Union), ca Agenție a Națiunilor Unite (ONU) responsabilă cu Regulamentul
Radiocomunicațiilor și a altor organizații internaționale cum ar : Organizația Internaționalā de
Hidrogra e (THO - International Hydrogra c Organization), Organizația Internaționalāde
Meteorologie (WMO - World Meteorological Organization), Organizația Internaționalăde
Comunicații Maritime prin Satelit (INMARSAT - International Maritime SatelliteOrganization)
şi a partenerilor COSPAS / SARSAT, IMO a promovat dezvoltarea a numeroase echipamente și
tehnici folosite în noul sistem, numit GMDSS - GLOBAL MARITIME DISTRESS and
SAFETY SYSTEM (Sistemul Mondial pentru Primejdie şi Siguranță Maritimă).
In 1988, la Conferința Guvernelor Semnatare, IMO a aprobat înlocuirea vechiului Capitol IV
SOLAS 74 care se referea la sistemul bazat pe telegra a Morse cu noul Capitol IV GMDSS
(amendamentele GMDSS, 1988), noile reglementări intrând în vigoare la 1 Februarie 1992.
(Deseori se foloseşte denumirea de SOLAS 74/ 88 pentru a evidenția amendamentele GMDSS la
convenție adusede noul CapitolIV SOLAS).
Practic, la 1 Februarie 1992 începea introducerea GMDSS, care s-a realizat pe etape până la
implementarea completă la 1 Februarie 1999.
GMDSS a schimbat radical radiocomunicațiile maritime, noul sistem este mai rapid, mai
simplu și - cel mai important - estemai e cient!
In ultimii ani au apărut noi tehnologii şi sisteme de comunicații care oferă îmbunătățiri, unele
făcând parte din GMDSS.
Menționăm câteva din aceste noi sisteme:
AIS - SART, EPIRB- AIS, MOB (Man OverBoard Devices)
NAVDAT (500 KHz and/ or HF)
RMSS (Recognized Mobile Satellite Service). Pe lângă INMARSAT
COSPAS/SARSAT au apărut și alți furnizori de comunicații prin satelit (IRIDIUM -UsA
recunoscutîn 2019 de IMO, BeiDou - BDS - China)
AIS (Automatic Identi cation Systen).

COMUNICATII MARITIME :GMDSS - SISTEMUL MONDIAL pentru PRIMEJDIE și SIGURANTĂ MARITIMA
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
1.3 Documente și publicații obligatorii la navả
Conform reglementărilor internaționale (ITU Radio Regulations și IMO SOLAS) toate navele
care folosesc mijloace radio în sistemul GMDSS trebuie să dețină o serie de publicațií care se
reeditează regulat la 2-3 ani (îin continuare sunt menționate ultimele ediții).
- Radio License and Safety Radio Certi cate ( +Antenna Diagram, Wiring Diagram,
Equipments' Layout);
- Certi cates of the Operator / Operators (GOC, ROC);
- GMDSS (Radio) LOGBOOK - (n which the following are recorded as they occur, together with the ime of the
occurrence, unless administrations have adopted other arrangements for recording all information which the log should contain:
a) a summary of communications relating to distress, urgency and safety traf c;
b) a reference to important sevice incidents),;
- ITU MANUAL for use by Maritime Mobile and Maritime Mobile Satellite Services 2020:
- ITU List of Coast Stations and SpecialServiceStations2021 (List IV);
- ITU List of Ship Stations and Maritime Mobile Service Identity Assignments2022 (V):
- IMO GMDSS Manual 2019;
- IMO NAVTEX Manual 2017 and IMO SafetyNET Manual 2022;
- Publicații Naționale: ALRS-Admiralty List of Radio Signals (Vol 5-GMDSS, Vol 1-Coast Radio
Stations, Vol 3-MSI Services), Australian GMDSS Manual, etc.
- INMARSAT publications; INMARSAT -C User'sManual;
SOLAS
- IMO SOLAS (Cap. IV - GMDSS)2020
- IMO STCW (Cap. IV) 2017 STCW
- IMO SMCP Manual 2005
- IMO IAMSAR Manual (Vol II– MobileFacilities)2022
- IMO International Code of Signals 2005
INKO
IMS
- IMO Model course 2015 1.25 (GOC) and 1.26(ROCc) List IV Manual for use by
the maritime mobile
- CEPT/ERC/DEC/(99)01 Decision List of Coast Stations and maritime mobile
-ITU RR-Radio Regulations 2020 and MARS and Special Service satellite services
2020 edition
Stations
2021 edition
IAMSARMANUAL
s022 can
IP2TERNATIONAL eec Maerne
Seuchve sce Manal
Ecbon eoe
SERVICÉS MANUAL
VOLUME
2022 Edition
ORLAMZATO
GMDSS
IAMSARMANUAL
I2022 Eaton JAMSARMANUAL
kM ListV
List of Ship Stations
and Maritime Mobil
MANUAL
navTEX
iturulol Aooudcalwd Mn SeuchaRescuMaxal
v lt Service ldentity
Assignments
anuaL- 2022 edin
VOLUME
Il VOLUME
IM IMe
Dr.lng, Vasile PIPIRIGEANŲ

COMUNICAȚII MARITIME: GMDSS -SISTEMUL MONDIAL pentruPRIMEJDIE și SIGURANȚẢ MARITIMĂ
5
fi
fi
fi
1.4 Cerințe de personal
Personalul care operează orice echipament radio trebuie să dețină o certi carecorespunzAoAR:
iar stația radio de navă trebuie să aibă licențăl autorizație de funcționare. Acestea sunt eliberatede,
autoritate competentă conform ITU Radio Regulations. În România aceasta este ANCOM -
Autoritatea Națională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicați, care S-a formatprn
reunirea a două instituții: Inspectoratul General pentru Comunicații și Tehnologia Informajia
(IGCTI) i Autoritatea Națională deReglementare în Comunicații și Tehnologia
Infomağje
(ANRCTI).
Pentru navele GMDSS, ITU Radio Regulations cere ca personalul care operează stațile så
includă cel puțin:
for ships outside of VHF coast stations: a holder of a GOC / Ist or2nd-classradio
electronic certi cate
for ships within the range of VHE coast stations: a holder of a ROC / GOC / lstor
2nd-class radio electronic certi cate
for passenger ships, at least one person quali ed shall be assigned to perform onty
radiocommunication duties during distress incidents
GMDSS - GOC = General Operator's Certi cate - Certi cat de Operator General înSistemul
Mondial pentru Primejdie și Siguranță Maritimă
GMDSS - ROC = Restricted Operator 's Certi cate Certi cat de Operator cu Restricții in
Sistemul Mondial pentru Primejdie și Siguranță Maritimă
Pentru efectuarea serviciului de cart (radio watchkeeping), operarea şi întreținerea

echipamentelor GMDSS de la bordul navelor sunt stabilite o serie de condiții prin IMO SOLAS Å
Regulamentul Radiocomunicațiilor (ITU RR. In plus față de cele menționate, pentruîndeplinirea
sarcinilor, obligațiilor și îndatoririlor, ecare candidat la obținerea unui certi cat de operatorin
serviciul GMDSS trebuie să demonstreze standardul minim de competență cerut de ConvențiaIMO
STCW (Standards of Training, Certi cation and Watchkeeping for Seafarers) care estedetaliatîn
Secțiunea A IV / II din cod.
Menționăm câteva din aceste obiective:
Cursanții care parcurg în totalitate cursurile GMDSS și nalizează cu succes toate probelede
examinare vor capabili să:
- execute și să coordoneze comnunicațiile de Distress, Urgență, Siguranța Navigației și Ruind.

Căutare şi Salvare Maritimă SAR (Search and Rescue, inclusiv procedurile din ManualullMU
IAMSAR) și alte servicii radio în situații de urgență (abandonarea navei, incendiu la bord,cădere
parțială sau totală a instalațiilor radio)
Dr.lng, Vasile PIPIRIGEANU

COMUNICAȚII MARITIME : GMDSS - SISTEMUL MONDIAL pentru PRIMEJDIE Șİ SIGURANȚĂ MARITIMĂ
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
utilizeze corect facilitățile de alertare pentru a nu se transmite alerte false și vor stapâní
procedurile de anulare a alertelor false
- opereze e cient echipamentele GMDSS, să transmită şi să recepționeze corect informațií în

conformitate cu Regulamentul Radiocomunicațiilor al UIT (ITU - RR) și cu alte Convenții sau
Reglementări Internaționale (SOLAS, STCW, IAMSAR, International Code of Signals, SMCP,
etc.)
- utilizeze e cient şi să mențină corespunzător toate publicațiile GMDSS cerute de ITU – RR

(Jurnalul radio GMDSS, Liste ITU, Manualul ITU al Serviciului Mobil Maritim și Mobil Maritim
prin satelit, etc)
- folosească e cient sisteme de raportare a poziției, servicii medicale.

ta
Pregătirea şi examinarea se face în conformitate cu Modelul de curs IMO1,25 și 1.26, Codul
STCW TabA-IV/2 ( gura 1) și Decizia CEPTERC/DEC (99)01 revizuită.
Recunoaşterea certi cărilor este reglementată de Directive 2005/45/EC (Directive of the

European Parliament and of the Council of 7 September 2005 on the mutual recognition of
seafarers' certi cates issued by the Member States).
Table A-IVJ2
Speci cation of minimum standard ofcompetence for GMDSS radio operatos
Function: Radiocommunications at the operational level
Column 1 Column 2 Column 3 Column 4

Competence Knowledge, understanding Methods for Criteria for
and pro ciency demonstrating competence evaluating competence
Transmit and In addition to the requirementsof the Examination and assessment of evi- Transmission and reception of com-
receive informa- Radio Regulations, a knowledge of: dence obtained from practical demon- munications comply with interna-
tion using stration of operational procedures tional regulations and procedures and
.1 search and rescue radiocommu-
GMDSS subsys- using: are carried out e ciently and effec-
nications, including procedures in
tems and equip- tively
the IMO MerchantShipSeardh and1 approved cquipment
ment and
Rescue Mannal (MERSAR) .2 GMDSS communication simu- English language messages relevant to
ful6lling che
functional re- .2 che means to prevent the trans- lator, where appropriate thesafety of the ship and persons on
quirements of mission of false distress alerts and board and protection of the marine
ĠMDSS
3 adiocommunication laboratory environment are correctly handled
the procedures to mitigate the
cquipment
cffects of such alerts
.3 ship reporting systems
.4 adio medical services
5 use of the International Code of
Signals and the Standard Marine
Navigational Vocabulary as re-
placed by the Standard Marine
Communication Phrases
6 the English language, boch writ-
ten and spoken, for the commu-
nication of information relevant
to safety of life at sea
Note: This requirement may be re-
duced in the case of the Restricted
Radio Operator's Certi cate
Fig.1. Ceringele minime de competență prevăzute în STCW

COMUNICAȚII MARITIME : GMDSS - SISTEMUL MONDIAL pentru PRIMEJDIE Şi SIGURANȚĂ MARITIMĂ
7
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
2 Prezentarea sistemului GMDSS
2.1 De ce era necesar un nou sistem
Deşi sistemele de comunicații s-au îmbunătățit permanent, până la introducerea GMDSS, in cele
mai multe cazuri, maniera în care erau transmise mesajele de primejdie diferea foarte puțin de
Vremurile trecute: un operator radio cerea ajutor prin radiotelefon, telex sau telegra e morse
sperând că o altă navă va în apropiere și va recepționa mesajul.
Cu toate îmbunătățirile aduse, existau multe limitări ale sistemului de comunicații tradițional
(numit în continuare și vechiul sistem sau sistemul de comunicații terestre). GMDSS vine cu oserie
de modi cări printre care menționăm acoperirea globală, dotarea navelor în funcție de zona de
operare și coordonarea operațiunilor de căutare și salvare de la uscat.
Scopul nal al GMDSS este să crească siguranța vieții pe mare !!!
Pentru a xa mai clar lucrurile facem o comparație sumară între vechiul sistem şi GMDSS
GMDSS Vechiul Sistem de Radiocomunicații
Sistem Global Acoperire limitată (100 – 150 nM)
Dotarea navelor în funcție de zona de Dotare în funcție de mărime (doar

operare (A1, A2, A3, A4) radiotelefonie pe ch. 16 VHF şi 2182 KHz
la navele cargo < 1600 GT Șİ
Morse+telefonie la navele cargo > 1600 GT
sau de pasageri)
Creşte rolul stațiilor de la tărm Operațional navă - navă (bặtaie limitată

(coordonare de la uscat) 100 – 150 nM)
Tehnologii moderne, digitale, Tehnicimanuale

automatizare (DSC, sateliți, TLX)
Veghe automată (DSC, EGC Rx, Veghe manuală, auditivă, continuă (ch 16,
NAVTEX, TLX) 2182 KHz)
Operare mai simplă Nevoia de specializare (Morse)
Mai rapid, mai simplu, mai e cient Lent, complicat, ine cient pentru ceringele
telecomunicaților moderne
Tab. I. Modi cările aduse de GMDSS față de sistemul anterior

COMUNICAȚII MARITIME : GMDSS - SISTEMUL MONDIAL pentru PRIMEJDIE și SIGURANTĂ MARITIMÅ
8
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
2.2 GMDSS - Conceptul de bază
GMDSS a fost conceput astfel încât, în cazul apariției unei situații de primejdie, oriunde S-ar
produce, autoritățile de la țărm specializate în operațiuni de căutare și salvare și navele învecinate
să poată rapid alertate și să înceapă operațiunile de căutare și salvare cu o minimă întârziere.
Sistemul asigură și comunicații de urgență, siguranța navigației, corespondență publicả precum și
difuzarea Informațiilor de Siguranță Maritimă-MSI (Maritime Safety Information) cum ar : avize
de navigație, avize meteorologice, prognoze și alte informații importante.
O situație de primejdie, în sensul dat de ITU RR şi IMO, înseamnă atunci când o unitate
mobilă/ navă sau o persoană/ grup de persoane este amenințată de un pericol grav, iminent şi
necesită ajutor imediat.
Modi carea conceptuală majoră a noului sistem constă în faptul că "destinatarul nal al unui
mesaj de primejdie"' este o stație a ată la țărm (radio sau satelit) prin intermediul căreia alerta este
dirijată către un Centru de Coordonare a Misiunii de Salvare (MRCC - Mission Rescue
Coordination Centre).
Orice navă, indiferent de zona ei de navigatie, are la dispoziție câteva funcții de comunicație
considerate esențiale pentru siguranța proprie cât și a navelor învecinate.
GMDSS combină cấteva subsisteme diferite - ecare având anumite zone de acoperire și
anumite servicii - într-un singur sistem; rezultă în felul acestamai multe posibilități de comunicație,
care pot folosite în diferite situații. Componentele sistemului pot incluse în MMS – Maritime
Mobile Service (SMM -Serviciul Mobil Maritim) sau MMSS- Maritime Mobile Satellite Service
(SMMS – Serviciul Mobil Maritim prin Satelit). Comunicațiile prin satelit joacă un rol important în
GMDSS dar nu pot înlocui complet serviciile de radiocomunicații terestre care au fost folosite şi în
sistemul anterior. Deoarece cerințele și posibilitățile de comunicație se schimbă în funcție de locul
în care se a ă nava, în GMDSS navele nu vor mai dotate în functie de tonaj, ca în trecut, ci în
funcție de zona de navigație.
Scopul nal al GMDSS este să crească siguranța vieții pe mare !!!
Man Over Board în GMDSS este distress !!!
Componentele sistemului sunt reprezentate sugestiv în gura 2, la care facem precizarea că se

vor adăuga și alte rețele de sateliți (IRIDIUM – USA, BeiDou -China).

COMUNICAȚII MARITIME : GMDSS -SISTEMUL MONDIAL pentru PRIMEJDIE Şi SIGURANȚĂ MARITIMĂ
9
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fl
fl
fi
(
L
2.3 Zone de navigație în GMDSS
Cerințele și posibilitățile de comunicație se schimbă în funcție de locul în care se a ă nava. In

GMDSS navele nu vor mai dotate în funcție de tonaj ca în trecut ci în functie de zona de
navigație.
In sistemul de comunicații maritime anterior, bazat în mare parte pe telegra a Morse, dotarea
navelor se făcea în funcție de mărimea/ tonajul acestora, ceea ce ducea la multe neajunsuri. Spre
exemplu, navele mai mici de 1.600 tonaj brut erau obligate să se doteze pentru comunicații de
distress cu radiotelefoane VHF pe ch 16 şi Radiotelefoane MF pe 2182 kHz, pe când navele mai
mari trebuiau echipate și cu radiotelegra e Morse pe 500 kHz. Dacă o navă mare transmitea un
semnal de primejdie pe 500 kHz Morse, navele mai mici, deşi se a au în zonă, nu puteau comunica
neavând telegra e Morse. Pentru rezolvarea neajunsurilor, inclusiv cea de incompatibilitate
menționată mai sus, în GMDSS s-a schimbat principiul: toate navele dintr-o zonă GMDSS vor
dotate la fel (minimal) astfel încât vor putea comunica, indiferent de mărimea acestora.
Aceste zone sunt de nite în capitolul IV SOLAS în felul următor:
Zonele maritime AI
Sunt zone cu acoperire în radiotelefonie de către una sau mai multe stații radio de coastă în
banda VHF – Very High Frequency (Frecvențe Foarte Inalte), în care infrastructura de la uscat
asigură o supraveghere permanentă pentru recepționarea alertelor de primejdie transmise prin noul
sistem DSC VHF– Digital Selective Calling (Apel Selectiv Numeric VHF).
Limitele acestor zone sunt stabilite de ecare stat în parte printr-o declarație guvernamentală sau
se xează prin înțelegeri între state și în mod obişnuit sunt până la 20 - 35 mile nautice față de
tărm.
Zonele maritime A2
Sunt zone în afara zonelor Al acoperite în radiotelefonie de către una sau mai multe stații radio
de coastă în banda MF - Medium Freguency (Frecvențe Medii sau Unde medii) în care se face
supraveghere continuă pentru recepționarea alertelor de primejdie transmise prin DSC MF.
Limitele acestor zone sunt stabilite de ecare stat în parte printr-o declarație guvernamentală sau
se xează prin înțelegeri între state și se întind până la 100 - 150 mile nautice față de țărm.
Zona maritimă A3
Inițial se de nea ca o zonă în exteriorul zonelor Al și A2 acoperită de sistenmul de sateliți

geostaționari INMARSAT în care se face o supraveghere continuă pentru recepționarea alertelor de
primejdie transmise prin aceşti sateliți. Era singura zonă la care IMO declara explicit limitele: între
70° latitudine N şi 70° latitudine S.

COMUNICAȚI MARITIME : GMDSS –SISTEMUL MONDIAL, pentru PRIMEJDIE Și SIGURANȚĂ MARITIMÄ
11
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fl
fl
fi
fi
fi
fi
fi
Odată cu aprobarea în 2019 a unui nou provider de comunicații prin satelit, IRIDIUM (USA
semni cația acestei zone s-a modi cat ind în prezent de nită ca:
A3 este o zonă în exteriorul zonelor Al și A2 acoperită de un serviciu de comunicații mohi.

Dbile
prin satelit recunoscut de IMO în care se face o supraveghere continuà pentru recepționarea
alertelor de primejdie transmise prin aceşti sateliți.
Trebuie făcută precizarea că semni cația zonei A3 va în funcție de dotare, navele cu

INMARSAT vor avea ca limită 70° N şi 70° S, cele cu IRIDIUM vor avea o zonå care seintinde
de la limita lui Al / A2 până la poli. Majoritatea navelor au dotare cu INMARSAT.
Zonele maritime A4
Acestea cuprind restul zonelor neacoperite de Al, A2 și A3. Zonele A4 se bazează pe

comunicați în radiotelefonie HF - High Frequency (Frecvențe Înalte sau Unde Scurte) și DSCHF
(Apel Selectiv Numeric HF) și conțin zonele polare care rămân neacoperite de Al, A2 și A3.
In toate zonele trebuie să e asigurată în permanență posibilitatea de alertare de primejdie.
Deoarece cerințele și posibilitặțile de comunicație se schimbă în funcție de poziție, în GMDSS

navele nu vor mai dotate în funcție de tonaj ca în vechiul sistem ci în funcție de zona denavigație
aşa cum se arată în gura 3 (varianta cu INMARSAT).
COSPASISARSAT
INMARSAT
RESCUESHIP(SAR)
VHF
DISTRESS SHIP1 MFHF
EPIRB SART
Telephone
(RT)
DSCNBOPRT MSI
AREA A3 100ml, AREA A2 ổn AREA

A1
Fig.3. Zonele GMDSS (variantă INMARSAT)
Limitele declarate pentru zonele menționate sunt mai mici decât posibilitățile tehnice ale staților
de coastă pentru a garanta legături stabile și sigure. Spre exemplu deşi bătaia unei stații de coastăin
VHF poate ajunge și la 50 – 60 nM, zonele Al se declară până pe la 20–35 nM.

COMUNICAȚII MARITIME : GMDSS - SISTEMUL MONDIAL pentru PRIMEJDIE și SIGURANTĂ MARITIMÅ
12
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
2.4 Cerințe funcționale
GMDSS a fost introdus din nevoia de a asigura un sistem de comunicație global, cuprinzător și
mai e cient în situații de primejdie și în operațiuni SAR.
Conceptul GMDSS stabileşte 9 funcții speci ce pe care toate navele trebuie să le îndeplineascá
în ecare zonă de navigație. Confom SOLAS Cap IV navele GMDSS trebuie să e capabile:
a) să transmită alerte de primejdie ship to shore cu cel puțin două mijloace
separate și independente, ecare folosind servicii de radiocomunicații diferite
b) să recepționeze alerte de primejdie shore to ship
c) să transmită și să recepționeze alerte de primejdie ship to ship
d) să transmită și să recepționeze comunicați de coordonare SAR
e) să transmită și să recepționeze comunicații on - scene SAR
) să transmită semnalede localizare (radar SART sau AIS SART)
g) să recepționeze MSI– Maritime Safety Information
h) să transmită și să recepționeze comunicații bridge to bridge
i) să transmită și să recepționeze comunicații radio generale la și de la sistemele radio sau
rețelele de telecomunicații de la tărm
GMDSS asigură astfel mai multe posibilități pentru ca navele în primejdie să poată transmite
semnale de alertare care indică faptul că acestea solicită asistență.
Sarcina principală a GMDSS-ului este alertarea autorităților de la țărm, uzual un RCC- Rescue
Coordination Centre (Centru de Coordonare a Salvarii), despre faptul că nava se a ă într-un pericol
grav iminent și necesită ajutor imediat. Acest RCC va putea începe operațiunile coordonate de
căutare şi salvare și va putea aviza navele din zona incidentului.
2.5 Sisteme de comunicațtii în GMDSS
in GMDSS se folosesc atât comunicații prin satelit cât și comunicații terestre.

Radiocomunicațiile terestre sau radiocomunicațiile tradiționale au fost folosite și în sistemul
anterior și formează MMS – Maritime Mobile Service (SMM- Serviciul Mobil Maritim) iar
comunicațiile prin satelit MMSS- Maritime Mobile Satellite Service (SMMS – Serviciul Mobil
Maritim prin Satelit).
Serviciul Mobil Maritim – Maritime Mobile Service
Se bazează pe propagarea undelor electromagnetice în spațiul liber și serveşte la stabilirea unor

legături directe între două stații radio, bazându-se exclusiv pe fenomenele de propagare în linie
dreaptă, re exii (pe suprafaļa pământului, pe ionosferă) și refracții ale undelor electromagnetice.
Deoarece undele electromagnetice nu părăsesc zona de ,in uență" a Pamântului sistemul acesta se
mai numeşte și sistemul de radiocomunicații terestre. Intrucât se desfăşoară în imediata vecinătate a
suprafeței pământului, legäturile radio sunt vizibil afectate de schimbări meteo iar în cazul re exiei
pe ionosfera, de radiațile solare sau cosmice,

COMUNICAȚII MARITIME : GMDSS - SISTEMUL MONDIAL pentru PRIMEJDIE și SIGURANȚĂ MARITIMĂ
14
fi
fi
fi
fl
fi
fl
fl
fl
fi
n sistemul terestru / MMS pentru alertarea de primejdie și anunțul mesajelor de urgență,
sigesă și rutină se foloseşte echipamentul DSC - Digital Selective Calling (Apel Selectiv
Nunteric). Comunicațiile care urmează în mod obişnuit după o alertă de primejdie sau apel DSC în
general, pot realizate în radiotelefonie /radiotelex pe frecvența asociată.
În Serviciul Mobil Maritim există urmatoarele posibilitäi:
a. Servicii pentru distanțe mari / foarte mari

In afara zonelor INMARSAT / IRIDIUM singura posibilitate de comunicații la distanțe marí în
direcția navă – țăm (ship to shore) sau tărm - navă (shore to ship) o reprezintă sistemul de
radiocomunicații terestre în banda de frecvențe înalte / unde scurte (HF- High Frequency).
In zonele cu acoperire INMARSAT / IRIDIUM se pot folosi ambele sisteme, SMM -
radiocomunicațiileterestresauSMMS -comunicațiileprinsatelit (INMARSAT/IRIDIUM).
Domeniul de frecvență HF maritim se situează între 4 - 27,5 MHz (SOLAS Cap IV).
Din punctul de vedere al distanței de propagare în banda HF (unde scurte) contează doar
frecvența, mecanismul de propagare este re exia în ionosferă și există două situații distincte:
4 MHZ– 8 MHz cu propagare de la O până la 400 – 500 mile nautice și
8 MHz 27,5 MHz cu propagare de la 200 mile nautice până la distanțe foarte mari. (în
această porțiune a benzii de unde scurte apare o zonă de ,,umbră" între 0 şi 200 nM).
Banda de unde scurte este împărțită, pentru o mai bună gestionare și datorită modurilor diferite
de propagare în funcție de frecvență, în urmatoarele subbenzi:
4 MHz 6 MHz 8 MHz 12 MHz 16 MHz 19 MHz 22 MHz 27 MHz
În ecare din subbenzile de 4, 6, 8, 12 și 16 MHz există câe un şir de frecvențe cu destinații
exclusive: o frecvență pentru alertare de primejdie (DSC) una pentru tra c de primejdie în voce
(RTF) și una pentru tra c de primejdie în telex (TLX) aşa cum se arata în tabelul 2 / pagina 31.
Aceste frecvențe sunt asociate în sensul următor: dacă s-a transmis o alertă pe una din
frecvențele DSC tra cul de primejdie se va desfăşura obligatoriu pe frecvența de primejdie din
aceeaşisubbandă (RTF sau TLX).
b. Servicii pentru distanțe medii

Pentru comunicații în banda de frecvențe medii (MF – Medium Frequency) domeniului maritim
i s-aualocat porțiunile 415– 535 kHz și l605 – 4000 kHz.
Radiocomunicațile terestre în banda de unde medii asigură o acoperire pe distanțe medii de 150
200 - 350 nM, mecanismul principal de propagare este unda de suprafață (ground wave) și
conteazătoți parametri stației (putere, frecvență, înălțime antenă)
Inaceastăbandă (1,6 - 4 MH) există un singur şir de frecvențe cu destinație exclusivă, asociate
in sensul precizat anterior:
2187,5 kHz – frecvența folosită doar pentru alerte de primejdie şi apeluri de urgență şi
siguranță prin DSC
2182 kHz - frecvență internațională în Radiotelefonie MF) pentru tra c de primejdie.,
urgență, siguranță și apel, inclusiv coordonare SAR și comunicații on scene în această bandă
2174,5 kHz – frecvență Telex pentru tra c de primejdie, urgență și siguranță inclusiv
comunicați radiotelex on scene.

COMUNICAȚII MARITIME : GMDSS - SISTEMUL MONDIAL pentru PRIMEJDIE și SIGURANTĂ MARITIMĂ
15
fi
fi
fl
fi
fi
fi
fi
fi
c. Servicii pentru distanțe miei
Banda de frecvențe foarte înalte / unde metrice (VHE - Very lligh Fequency)foloseşte
porțiunea 156– 174 MHZ.
Radiocomunicațiile terestre în VHF asigură legặturi la distanțe mici de 25 - 30– 50 mile nautice,
se bazează pe unda directă (direct wave) ind mai importantă doar înălțimea la care este plasată
antena.
În această bandă (156 – 174 MHz) mai importante sunt urmatoarele frecvențe care sunt sí
asociate în sensul prezentat mai sus:
156,525 MHz (canalul 70 VHF DSC) – frecvență DSC folosită pentru alerte de primejdie,
apeluri de urgență și siguranță și apeluri de corespondență publică
156,800 MHz (canalul 16 VHF) – canalul internațional în radiotelefonie VHF pentru tra c
de primejie, urgență, siguranță și apel, inclusiv comunicații de coordonare SAR şi on -scene.
Canalul 70 va folosit și pentru primejdie, urgență și siguranță dar și pentru corespondența
publică neexistând alt canal DSC în banda VHF. În MF și HF există frecvențe DSC separate pentru
primejdie, urgență și siguranță și separat frecvențe pentru apel de rutină prin DSC.
Serviciul Mobil Maritim Prin Satelit - Maritime Mobile SatelliteService
Până de curând în GMDSS erau aprobate două rețele de sateliți, INMARSAT și

COSPAS/SARSAT. In 2019 IMO a mai aprobat ca provider de servicii maritime prin satelit și
rețeaua IRIDIUM, gestionată de Statele Unite.
INMARSAT foloseşte o rețea de sateliți geostaționari, plasați deasupra ecuatorului la o

altitudine de 35 786 km și lucrează în bandă de frecvențe 1,5 – 1,6 GHz (legături cu nava) numită
şi BandaL de frecvențe.
Componentele rețelei INMARSAT constau în rețeaua de sateliți (componenta spațialā),rețeaua
de stații de sol numite CES – Coast Earth Station = LES – Land Earth Station și terminalele
mobile SES – Ship Earth Station = MES - Mobile Earth Station.
Rețeaua INMARSAT pune la dispoziția utilizatorilor servicii de:

- alertare de primejdie și comunicații de primejdie folosind stații de navă INMARSAT – SESatât
în voce cất și în telex prin satelit
- difuzarea informațiilor de tip MSI prin serviciul EGC SAFETY NET
- alte tipuri de comunicații de urgență, siguranță, corespondență publică
- transmisii de date, e-mail, acces la Internet
Calitatea legăturii prin satelit este mai bună decât la radiocomunicațiile terestre și nici nu este
afectată de condițiile meteo,.

COMUNICAȚII MARITIME : GMDSS - SISTEMUL MONDIAL pentru PRIMEJDIE și SIGURANȚ ĂMARITIMÄ
16
fi
fi
fi
gura 5 se pot observa două generații de sateliți INMARSAT şi plasarea acestora pe orbită.
3F3
4F3 1/8E
98W 4F1
143.5E
3FS
54W
3F1
64E
Alphasat 4F2
25E 64E
Fig.5 Componenta spațială INMARSAT
In gura 6 se prezintă sistemul NMARSAT și un terminal INMARSAT C instalat la

CERONAV în laboratorul de GMDSS.
NCS - Network Coordination Station

LES - Land Earth Station Thrane & Thran
MES - Mobil Earth Station
(ships,trucks,trains, )
transceiwer sot comectel!
Ile ait treoait Lon itress osttlen ytios picatio
LES •
Telex
Networks
MES
Telephone
Networks
Data
bwNetworks
NCS
Fig.6. Sistemul INMARSAT și terminalul INMARSAT C
COSPAS / SARSAT foloseşte o rețea de sateliți cu orbită polară de altitudine joasă (1000
km) LEOSAR Low Earth Orbit
sateliți geostaționari
un număr de
GEOSAR - Geostationary Orbit (35.700 km) care operează în banda 406 - 406,1 MHz.
COSPAS / SARSAT constituie una din posibilitățile de alertare, determinare a poziției și
identitățií unei nave în primejdie sau supraviețuitorilor cu ajutorul radiobalizei EPIRB.
Dr.Ing, Vasile PIPIRIGEANU

COMUNICAȚII MARITIME : GMDSS-SISTEMUL MONDIAL pentru PRIMEJDIE Şİ SIGURANTĂ MARITIMÄ
17
fi
Sistemul COSPAS / SARSAT este folosit exclusiv pentru monitorizarea semnalelor transmise
de radiobalizele EPIRB și nu oferă și servicii de comunicație obişnuite, bidirecționale ca la
INMARSAT.
in gura 7 se prezintă sateliții COSPAS / SARSAT și o radiobaliză EPIRB
COSPAS / SARSAT.
COSPAS
SARSAY
GoES-
nOATITt
HOUSIN
GotS
COSAS
SARSAY
Fig.7. Sateliții și radiobaliza EPIRB COSPAS / SARSAT
IRIDIUM
Foloseşte o rețea de 66 sateliți interconectați între ei care gravitează în jurul pământului la
altitudine joasă (780 km) și care asigură o acoperire globală. Primele și singurele terminale
GMDSS compliance au apărut în 2020 și oferă funcții de distress și comunicații similare cu
INMARSAT. Pentru difuzarea informațiilor de siguranță maritimă – MSI se oferă serviciul
IRIDIUM SafetyCast similar cu INMARSAT Enhanced Group Call (EGC).
Thrax
Thranc
4
Fig.8. Sateliții și echipamentul IRIDIUM

COMUNICAȚII MARITIME: GMDSS- SISTEMUL MONDIALpentruPRIMEJDIEșiSIGURANȚĂMARITIMĂ
18
fi
2.6 Sartă descriereaechipanmentelor
Mstortinica echipamentelor menționate în continuare se a ă montate într-o consolá, prevázutá

cu un sistem de alimentare principaltavarie (220 V) şi o sursă de rezervă constituită din
acumułatori cu plumb. Pot exista câteva excepții și anume: echipamentele VHF (stație radio si DS.
VHF) sunt în număr de două şi plasate în ecare bord al navei, radar SART sao AiS - SART si
radiotelefoanele VHF portabile sunt plasate e pe puntea de navigație, e direct in botcile de
salvare și radiobalizele EPIRB sunt plasate de obicei pe structura navei, în exterior.
o Consolă radio, instalată în laboratorul GMDSS de la CERONAV – Centrul Romän Pentru

Pregătirea și Perfecționarea Personalului din Transporturi Navale se poate observa in gura 9.
Fig.9. Consolă Radio GMDSS (CERONAV)
Dr.ng. Vasile PIPIRIGEANU

COMUNICAȚII MARITIME : GMDSS - SISTEMUL MONDIAL, pentru PRIMEJDIE Şİ SIGURANTA MARITIMĂ
19
fi
fi
fi
fi
fl
INMARSAT
Un terminal de navă INMARSAT este un echipament de comunicație care recepționează si
transmite semnale prin rețeaua INMARSAT. Modul de comunicație depinde de tipul de sistem
folosit. INMARSAT
FB 500 oferă comunicații vocale (VolP), telex și transmisii de date, toate in
in
timp real, în timp ce INMARSAT C nu pune la dispoziția utilizatorilor decât transmisií telex si
transmisii de date, dar nu în timp real (nu sunt posibile comunicații vocale). Tehnica folosită de
către INMARSAT C se numeşte SAF - Store And Forward. In gura 10 se poate observa
terminalul INMARSAT C și antena acestuia, omnidirecționalā.
Fig.10. Terminalul INMARSAT C și antena sa omnidirecțională
RECEPTORUL EGC- EnhancedGroup Calling
Acesta este un echipament automat care recepționează informații de tip MSI transmise de
INMARSAT, informații care pot adresate unor grupuri de nave sau tuturor navelor dintr-0
anumită zonă geogra că similar cu modul de difuzare NAVTEX.
Serviciul EGC este disponibil în rețeaua INMARSAT și presupune un echipament special care
poate exista independent de stația de navă INMARSAT sau poate exista ca o facilitate suplimentară
stației (de obicei este o funcție inclusă în INMARSAT C).
Mesajele recepționate prin receptorul EGC sunt similare cu cele din NAVTEX: avize de
navigație, avize meteo, prognoze, informații SAR etc.
Prin serviciile EGC stațile INMARSAT de la țărm pot transmite mesaje către grupuri lărgite de
utilizatori e pe principiul adresării zonale (EGC SafetyNET, serviciu gratuit) e către nave stuate
în diverse puncte ale globului (EGC FleetNET) aşa cum se poate observa și din gura 11.

COMUNICATII MARITIME: GMDSS - SISTEMUL MONDIAL pentru PRIMEJDIE Şi SIGURANȚĂ MARITIMĂ
20
fi
fi
fi
fi
fi
fi
Selected
Ships
Fleet
• Hydrographic
Of ce
• Meteorological
Of ce
• RescueCo-ordination
Centre
• Shipping
Companies Flag
News Services
The red areas represent the EGC SafetyNET service.
Fig.l1. Servicii EGC SafetyNET și EGC FleetNET
EPIRB – Emergency Position Indicating Radio Beacon
Radiobalizele EPIRB sunt dispozitive care transmit un semnal de alertare în situații de primejdie, semnal
care anunță despre producerea incidentului, permite stabilirea poziției și obținerea altor informații utile în
operațiunile de căutare și salvare. In acest moment singurul acceptat este EPIRB COSPAS / SARSAT.
In gura 12 se pot vedea câteva astfel de dispozitive.
Fig. 12. Radiobalize EPIRB COSPAS /SARSAT

COMUNICAȚII MARITIME : GMDSS -SISTEMUL MONDIAL pentru PRIMEJDIE șİ SIGURANȚĂ MARITIMĂ
21
fi
fi
fi
Radar SART-Search AndRescue radar Transponder
Radar SART-ul este un dispozitiv de localizare a navei în primejdie, bărcii de salvare sau;
supraviețuitorilor de către unitäțile de salvare în faza ulterioară alertei, în operațiunile de căutaresi
salvare.
Aceste dispozitive operează în banda de 9 GHz iar dupa ce sunt pornite / On rămân în stand-byl
recepție până când detectează un semnal emis de un radar de navigație în banda X/9 GHz/3 cmdin
apropiere (5 – 10 nM). Din acest moment vor emite un semnal de răspuns. Acest semnal va a sat
pe ecranul tuturor radarelor din zonă ca o linie întreruptă, indicând direcția și distanța pâna la locul
incidentului (primul segment indică poziția radar SART – ului), aşa cum se observă în gura 13.
SART-ul funcționează în conjuncție cu un radar de navigație în banda de 9 GHz/X band /3 cm,.
ANGE POLER
000 VECT
STATION
030
RINGS
TA
060
300
Tro
090
STRUCTION
270
120
TEST
OFF
249
RM
210
Fig.13. Radar SART- ul şi imaginea lui pe radar

COMUNICAȚII MARITIME : GMDSS - SISTEMUL MONDIAL pentru PRIMEJDIE și SIGURANȚĂ MARITIMÄ
22
fi
fi
fi
AIS- SART=AIS Search AndRescueTransmitter
Sunt folosite tot pentru localizare. Au fost aprobate în 2010 și funcționează pe cele două canale
AIS I și AIS 2 din VHF. Scamană zic cu radar SART-ul dar sunt diferite, nu sunt detectate de
funcția clasică de radar, ci de AIS (doar echipamentele care au funcția AIS înglobată, receptoarele
AIS MKD, ECDIS și doar radarele cu AIS). IMO acceptă oricare din cele două dispozitive de
localizare, radar SART sau AIS – SART, ne ind obligatorii amândouă.
AIB-BART 970000099
[SART) (Active)
SOG: 10.00Kts COG: 054 Degigse
Fig. 14. AIS SART și imaginea pe ECDIS
RECEPTORUL NAVTEX – Navigational Telex
Este un echipament care recepionează și a şează I tipăreşte automat informații de siguranță

maritimă – MSI transmise pentru nave de căắre stațiile de la tắrm din rețeaua NAVTEX.
Două modele de receptor sunt prezentate în gura 15.
NAV6Nsa
ICS
MAVARSS
PRN 22 MSALE UKEIL uKT
$su YTH
MARNIN& ALEY
LEY 100 nVIN
1onoVING
NERA a se
CKAL
oesust
.oMY SL
ECHO N LowEASE
AN
DCaVr P
HALROES
ASTEXPECTEOEASE
TEADIL o
34HE FORECASTS
conING CYLNIC THE NAV5 GMDSS NAVTEX Receiver
AnS
RAL, Go00GECORING
EA WooE9AIE oR
Poo
DOVERWICHE PORTLAND PLYNOUT
PUSHTO
England
Fig.15. Receptoare NAVTEX

COMUNICAȚII MARITIME : GMDSS –SISTEMUL MONDIAL pentu PRIMEJDIE şi SIGURANTĂ MARITIMĀ
23
fi
fi
fi
fi
CONTROLERUL DsC - DigialSelectiveCalling
Este un cchipament care se cuplează la stația radio sau este înglobat în aceeaşi carcasă cu statia
radio și pcrmite transmiterca și recepționarea unor informații scurt, standardizate, codi cate
digital, atişate pe un display.
Aceste cchipamente folosesc telhnici digitale pentru comunicație și codi care și servesc la
alertarea de primejdie, anunțarea mesajelor de urgență și siguranță precum și la anunțarea
legăturilor de rutină. În gura l6 sunt prezentate două modele de echipamente DSC.
MFNF DSCCONTROLLER-RECENER DSC 900s ALERT MMS:123456789 MUTE

LỰ
4357.0 pur
4065.0 5)
RELAY
CALL SS8 TELEPHONY

CH 401
LATN 12345678 (GP 8
MORE LON.E123°45.6789 12.07
2ain
ena Dre& Trne
Ch 0
Distress SAILOR controlUnt
Call
Ders RE Mode
SKANTI
Fig.16. Controlere DSC MF / HF
STAȚII RADIO(radiotelefonie)
În sensul ITU RR (Regulamentul Radiocomunicațiilor al Uniunii Internaționale de
Telecomunicații) prin stație se înțelege unul sau mai multe emițătoare și receptoare sau combinație
de emițătoare și receptoare, incluzând echipamente accesorii necesare într-un anumit loc pentru
realizarea unui serviciu de radiocomunicații sau serviciu de radioastronomie.
Se folosesc pentru comunicații radio între nave sau între nave și stațiile de coastă, bazându-se
pe propagarea undelor electromagnetice în zona de in uență a pamântului.
Comunicațiile prin stațiile radio alcătuiesc ceea ce numim radiocomunicații terestre (ITU RR
de neşte radiocomunicațiile terestre ca ind orice radiocomunicații altele decât radiocomunicații
spațiale sau radioastronomie).
MFIHFCharacteristics
• Class of emission: J3E; Whip (rod) or Wire antenna
•Omnidirectional, V polarisation (usually)
• MF Bands: (415- 535 kHz) + (1 605 -4 000) kHz
VHF Characteristics
•Full Power = MF 60- 400 W
•2182 KHz DUSC (2 182 kHz A=137.5 m) •Frequency Band: 156+174 MHZ, A=2 m
• MFGroundwaves 150- 300nM •Whip (rod) antenna, omnidirectional, V polarisation
•Class of emission : G3E
•HF Bands: 4 000 -27 500 kHz •Full Power =6+25 W/ Low Power = 1 W
•Full Power = HF max 1 500 W •Ch 16=156.800 MHZ 25 W, DUSC=DaresUg Su Can
•4125 kHz DUSC + aero SAR; (A=1.91m)
6 215/ 8 291/ 12 290/ 16 420 kHz •Ch 06=156.300 MHz (1s ship to ship + aero SAR)
•HF lonosferic wave 0-500 nM/ HF 4 - 8 MHz •Ch 13=156.650 MHz (ship to ship safety)
200 - o nM/HF 8-27.5 MHz •Ch 15 and 17 1 W (on board communications)

COMUNICAȚII MARITIME : GMDSS - SISTEMUL MONDIAL pentru PRIMEJDIE șİ SIGURANȚĂ MARITIMÄ
24
fi
fi
fl
fi
fi
fi
Folosese benzile VHF, MI şi HF şi pot realiza transmisii vocale (fonie) și în unele cazuri și telex
(ME/BE), douà modele nd prezentateîn gura 17.
CALL
ALERT
16
DISTRESS/CALL
TAG
IN
5403
DROBOS
MM6: 264333000
NAO4ASES 09S6
MORE E O28-4015603
DW 0
SAILORS%
sO 1W
Fig.17. Radiotelefonul VHF şi Radiotelefonul MF / HF
RADIOTELEX / TOR– Teler Over Radio
Adāugând la stația radio un echipament auxiliar numit MODEM TELEX se pot transmite şi
recepționa mesaje sub forma scrisă (text). Deoarece aceste transmisii se efectuează folosind aceeaşi
stație radio ca și la fonie (cu un MODEM corespunzător) sistemul se mai numeşte și TOR – Telex
Over Radio.
Echipamentele care și tipăriresc mesajul recepționat se numesc NBDP- Narrow Band Direct
Printing (Telegra e cu Tipărire Directă și Bandă Redusă), un exemplu de astfel de echipament ind
receptorul NAVTEX.
2.7 Identi carea stațiilor înGMDSS
ITU RR stabileşte, cu câteva excepții, faptul că orice transmisie trebuie să poată identi cată
prin semnale de identi care sau prin alte mijloace. In acelaşi sens, orice transmisie folosind o
identi care falsă sau care conduce la o identi care greşită este interzisă.
Stațiile vor identi cate prin:
- Numele stației
-Call sign (Indicativ de apel)
- MMSI – Maritime Mobile Service Identity (Identi care în Serviciul Mobil Maritim)
- IMN – INMARSAT Mobile Number (Număr de stație Mobilă INMARSAT) numit și ID -
Identity Number (Număr de Identi care)
- Telex Number (Număr Telex)t
- Selectiv Call Numbers - Numere de Apel Selectiv
- sau prin alte metode (localizarea stației ş.a) aceste metode putând folosite ecare sau în
combinație, în functie de situație.

COMUNICAȚII MARITIME : GMDSS - SISTEMUL MONDIAL pentru PRIMEJDIE șİ SIGURANȚA MARITIMẢ
25
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
2.8 Metode de întreținere (maintenance)
Pentru asigurarea întreținerii echipamentelor GMDSS sunt disponibile următoarele metode

conform SOLAS:
întreținere la uscat (SBM – Shore Based Maintenance)

Dublarea echipamentelor/ funeților
Întreținere la bordul navei (at sea electronic maintenance/ on board maintenance)
Navele GMDSS din zonele Al şi A2 trebuie să asigure cel puțin una din cele trei metode iar
navele din A3 și A4 trebuie să asigure o combinație din cel puțin două metode.
Întreținere la uscat
Nava sau compania căreia i aparține trebuie să aibă încheiată o înțelegere scrisă (contract de
service) cu un laborator de reparații specializat sau trebuie să poată prezenta în acest sens un plan
scris, o declarație care să arate cum va efectuată întreținerea la uscat.
Dublarea echipamentelor/ funcțiilor

În această situație trebuie să existe un echipament de rezervă complet funcțional, cu instalație
de antenă separată și funcțională, cu sursa de alimentare separată adaptată cerințelor sau funcțiile
să e preluate de alt sistem (stația HF /echipament INMARSAT în zona A3).
Întreținere la bordul navei

Aceasta metodă presupune prezența la bordul naveia unui personal cali cat și autorizat pentru
service-ul echipamentului precum și un stoc de piese de schimb, instrumente adecvate pentru
testare și reparații şi bineînțeles o documentație speci că (scheme, manual de întreținere,
exploatare şi service). Din cauza complicațiilor, este rar folosită de catre companii.
2.9 Teste funcționale
Operatorii GMDSS trebuie să efectueze următoarele (daily, weekly, monthly):
TESTE ZILNICE / Cel puțin o dată pe zi se testează:
a) Echipamentele DSC VHF și DSC ME HF fără a emite semnal, folosind facilitățile

prevăzute de fabricant în acest scop (internal test /self test).
b) Baterile de acumulatori care constituie surse de energie de rezervă. Acestea vor
încărcate la capacitatea nominală (sursa de rezervă). La EPIRB, radar SART / AIS – SART şi
portable VHF RT se veri că data de expirare și starea sigiliului
c) Imprimantele, inclusiv alimentarea acestora cu hârtie, tuş (bandă tuşată sau cerneală).

COMUNICATII MARITIME : GMDSS - SISTEMUL MONDIAL pentru PRIMEJDIE șİ SIGURANȚĂ MARITIMĀ
26
fi
fi
fi
fi
fi
fi
TESTE SĂPTĂMÂNALE / Cel puțin o dată pe săptămână se testează:
a) DSC VHF și DSC ME / HE, printr-o legätură cu o stație de coastă (test call) atunci când
nava se a ă în Zona de acoperire a unei stații de coastă.
Dacă nava nu este în zona de acoperire, acest test se va face imediat ce se reintră în zona de
acoperire a unei stații de coastă.
b) Dacă sursa de energie de rezervă nu este o baterie de acumulatori (de exemplu, poate un
generator diferit de cel de avarie), aceasta sursă de rezerva va testată săptămânal.
) Radiotelefoanele portabile VHF pentru barca de salvare setesteazăpe un canal diferitde
ch 16. Unele autorități acceptă acest test lunar.
TESTE LUNARE / Cel puțino dată pe lună setestează:
a) EPIRB-urile se testează fără emisie, folosind mijloacele prevăzute de fabricant în acest

scop. Se veri că montarea în locaşul de prindere/ cutie, starea exterioară (fără suri, distrugeri),
marcajele, data de expirare baterie și stare mecanism hidrostatic și se face un test funcțional.
b) radar SART-urile se testează cu radarul (12 cercuri concentrice), se veri că starea
exterioara (să nu prezinte suri, distrugeri), marcaje și data de expirare.
AIS - SART-urile se veri că cu echipamentele care conțin AIS (AIS MKD receiver,
ECDIS), stare exterioara (să nu prezinte suri, distrugeri), marcaje și data de expirare.
c) Radiotelefoanele portabile VHF pentru barca de salvare se testează pe un canal diferit de
ch 16.
d) Baterile de acumulatori care constituie surse de energie de rezervă împreună cu

compartimentul bateriilor, conexiunile, densitatea electrolitului, tratarea bornelor cu vaselină
antiacidā, ventilația compartimentului, iluminatul.
e) Instalația antenelor (rezistența de izolație, strângerea conexiunilor la izolatori, cablurile
coaxiale, conectorii etc.). Rezistența de izolație pentru o instalație de antenă bună măsurată în
mediu uscat/ umed trebuie să e mai mare de 10 MOhmi / 1 MOhm (Registrul Naval Român).
TELENORsau alte autorități cer 50 MOhmi /5 MOhm
TESTE ANUALE –Companiile de service
Cel puțin o dată pe an se veri că EPIRB-urile și mecanismele lor hidrostatice. Acestea

trebuie inspectate, veri cate şi testate de către o companie autorizată, în laborator sau la bordul
navei, iar dacă este cazul se înlocuiesc baterile. Operatorii GMDSS iau măsuri pentru ca testul
anual să se facă la timp.

COMUNICAȚII MARITIME : GMDSS -SISTEMUL MONDIAL Pentru PRIMEJDIE șİ SIGURANȚĂ MARITIMĂ
27
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fl
fi
fi
fi
fi
fi
3 Cum funcționează sistemul
GMDSS dă posibilitatea oricărei nave în primejdie să transmitä un mesaj (de primejdie) pe mai
multe căi, astfel încât să recepționat și luat în considerare.
Un mesaj de primejdie sau siguranță va recepionat de stațiile de la fărm din aceeaşi zonă de
acoperire și de navele învecinate, dacă s-a transmis în MF şi I sau VHF sau va recepționat și
prelucrat de stațiile terestre, dacă este transmis pe HF prin INMARSAT / IRIDIUM sau
COSPAS/SARSAT.
Atunci când navele pot folosi pentru alertare oricare din echipamentele de la bord vor transrnite:
O alertă navă – navă (ship to ship)

- prin DSC VHF pe canalul 70 DSC (156,525 MHz) sau
prin DSC MF pe frecvența 2187,5 kHz DSC
și
O alertă navă – țărm (ship to shore)
în zona A4 prin DSC HF / IRIDIUM și în ultimă instanță, folosind EPIRB-ul
COSPAS – SARSAT
- în zona A3 prin DSC HF / INMARSAT/ IRIDIUM și în ultimă instanță folosind EPIRB-ul
COSPAS –SARSAT
- în zona A2 navele vor transmite cel puțin prin DSC MF pe frecvența 2187,5 kHz DSC şi în
ultimă instanță folosind EPIRB-ul COSPAS-SARSAT
- în zona Al navele vor transmite cel puțin pe canalul 70 DSC (156,525 MHz) și în ultimă
instanță folosind EPIRB-ul COSPAS – SARSAT.
O alertă de primejdie în zonele Al şi A2 este în acelaşi timp și alertă navă - țărm și navă - navă,
dacă este transmisă prin serviciul de radiocomunicații terestre (adică prin DSC VHF ch 70 și DSC
MF 2187,5 kHz).
Deoarece permite alertarea în toate direcțiile (navă – navă, navă – tărm și țărm – navă) și în
zonele oceanice îndepărtate (A3 şi A4) GMDSS este global aducând o modi care esențială față de
vechiul sistem de primejdie și siguranță maritimă (sistemul tradițional), care era un sistem bazat în
special pe alertarea navă – navă.
După faza de alertare urmează comunicațiile de primejdie. In GMDSS aceste comunicații de

primejdie pot realizate prin mijloaceterestre (MMS - Mobile Maritime Service) cât și prin satelit
(MMSS - Mobile Maritime Satellite Service) în funcție de locul în care s-a produs incidentul, de
dotarea și de situația de la fața locului. De asemenea trebuie precizat că aceste comunicații se pot
realiza atât prin voce (în fonie) cất și prin telex. Datorită comodității și rapidității se preferă
comunicațiile în voce.

COMUNICAȚII MARITIME: GMDSS - SISTEMUL MONDIAL pentru PRIMEJDIE șİ SIGURANȚĂ MARITIMẢ
28
fi
fi
fi
fi
fi
La contuzicațile de primejdie terestre (MMS) se lucrează în modul simplex în radiotelefonie și
FEC-Fornward Error Correction în telex. Pentru comunicații de primejdie în voce frecvențele
folosite sunt
în banda VHF canalul 16 VHF (156,800 MHz)
în banda ME 2182 kHz
în banda HF sunt stabilite urmatoarele frecvențe pentru comunicații de primejdie
4125 kHz
6215 kHz
8291 kHz
12290 kHz
16420 kHz
În general, comunicațiile de primejdie sunt împărțite în SAR Coordination (Comunicații de
Coordonare SAR) și On Scene SAR Communication (Comunicații la Fața Locului).
Comunicațile de coordonare SAR- Search And Rescue (Căutare și Salvare) sunt comunicați
necesare pentru coordonarea navelor și aeronavelor participante în operațiuni de căutare și salvare
urmând unei alerte de primejdie şi includ comunicații între RCC - Rescue Coordination Centre
(Centru de Coordonare a Salvării) şi orice OSC - On Scene Commander (Comandant la Fața
Locului)sau CSS - Coordinator Suface Search (Coordonator al Căutării de Suprafață), din zona
incidentului. Aceste comunicații sunt efectuate prin mijloace speci ce (stați radio sau stații
INMARSAT / IRIDIUM).
Comunicațile on scene sunt comunicații la locul incidentului între nava în primejdie şi
unitățile de asistență (navele învecinate sau aeronave de căutare și salvare) și privesc asistența navei
sau salvarea supraviețuitorilor.
Fiind efectuate la fața locului, se utilizează mijloacele de radiocomunicați terestre (MMS -
SMM); în acest caz se lucrează în benzile VHF şi / sau MF (benzi cu acoperire la mică distanță).
Sepoate lucra atât în voce (preferat) cât și în telex.
La Comunicațiile terestre se lucrează în modul simplex în radiotelefonie și FEC (Corecție a
Erorii în Avans) în telex.
Aşa cum S-a mai menționat, pentru Serviciul Mobil Maritim (SMM) frecvențele folosite la fața
locului (benzile VHF și MF) în tra cul de primejdie, urgență și siguranță în voce sunt:
2182 kHz în banda ME,
canalul 16 (156,800 MHz) în banda VHF
Pentru Comunicații prin radiotelex la fața locului se utilizează frecvența 2174,5 kHz FEC.
Intre nave si aeronave implicate într-un incident de primejdie (căutare și salvare) pentru
comunicați în voce pot folosite urmatoarele frecvențe:
Ch 16 (156,800 MHz) VHF
Ch 06 (156,300 MHz) VHF
2182 kHz
3023 kHz - frecvențăaeronautică
4125 kHz
5680 kHz -frecvență aeronautică
121,5 MHz- frecvența aeronautică/ modulație A3E
123,1 MHz- frecvența aeronautică/ modulație A3E.

COMUNICAȚII MARITIME : GMDSS - SISTEMUL MONDIAL pentru PRIMEJDIE șİ SIGURANȚĂ MARITIMĂ
29
fi
fi
fi
Concluzionând cele de mai sus, se pot centraliza informațile legate de frecvențele de primejdie,
urgență și siguranță în Serviciul Mobil Maritim (radiocomunicațiile terestre) în tabelul următor,
(frecvențele în kHz).
FRECVENȚE PENTRU PRIMEJDIE, URGENȚĂ și SIGURANȚĂ MARITIMĀ

VHF MF HF 4 HF 6 HF8 HF 12 HF 16
DSC Ch 70 2187,5 4207,5 6312 8414.5 12577 16804.
RTF Ch 16 2182 4125 6215 8291 12290 16420
TLX 2174,5 4177,5 6268 8376,5 12520 16695
Tab.2. Frecvențele pentru Primejdie, Urgență şi Siguranță Maritimă
3.1 Proceduri de distress
O alertă de primejdie va transmisă sub autoritatea comandantului sau persoanei

responsabile de navă, dacă acesta consideră că nava sau o persoană grup de persoane este
amenințată de un pericol grav, iminent şi necesită ajutor imediat.
Procedurile pentru situații de distress, urgență și siguranța navigației sunt stabilite pentru toate
serviciile (maritime, aero, terestre) prin Regulamentul Radiocomunicațiilor (ITU RR) și sunt
descrise în publicațiile obligatorii care se a ă la bord.
Regulamentul Radiocomunicațiilor de neşte foarte precis prioritatea situațiilor în funcție de
gravitatea acestora și standardizează termenii, astfel încât exprimarea să e la fel în toate
serviciile. O navă într-o situație de distress va folosi semnalul “MAYDAY", semnal care
provine din franceză (venez m'aider), se scrie într-un singur cuvânt și nu are nici o legătură cu
pronunția zilei de 1 Mai !!!
Semnalul MAYDAY (și procedura de distress) se foloseşte la fel și de către un avion care se
prăbuşeşte și de un vehicul de la uscat.
3.1.1 Prioritatea comunicațiilor

1 Distress alerts-> distress calls-> distress messages> distress traf c (D)
2 Urgency communications (U)
3 Safety communications (S)
4 Other communications (C)
3.1.2 Distress alerting

A distress (alert) indicates that a mobile unit or person is threatened by grave and
imminent danger and require immediate assistance.
The distress alert is a digital selective call (DSC) using a distress call format in the bands
used for terrestrial radio communication or a distress message format, in which case it is
relayed through space (satellite equipment or EPIRBS).

COMUNICAȚII MARITIME : GMDSS - SISTEMUL MONDIAL pentru PRIMEJDIE și SIGURANȚĂ MARITIMÄ
30
fi
fi
fl
fi
fi
IMO sau ITU nu publică o listă cu evenimente de distress, o listă cu situații de urgență sau o
listă de safeiy of navigation. O astfel de listă nici nu ar putea exista pentru că nu putem
identi ca niciodată toate situațile posibile, iar o aceeaşi problemă tehnică poate tratată diferit
în funcție de context. O navă care nu mai guvernează, în larg (intr-o zonă puțin aglomerată) este
intr-o situație de safery/ wgency, pe când într-un canal de navigație foarte aglomerat va fí în
distress.
Prin competența profesională și experiența proprie vom decide dacă ne încadrăm într-o
situație de distress gândindu-ne la de niție
navă sau persoană pericol grav, iminent necesită ajutor imediat
in GMDSS Man Over Board este o situație de distress/ MAYDAY spre deosebire de
sistemulanterior unde era Urgency / Pan Pan. Explicația: înainte de GMDSS, de niția se referea
numai la navă; GMDSS a modi cat de niția adāugând și persoanele pentru că
Scopul nal al GMDSS este să crească siguranța vieți pe mare !!!
Distress nu se referă numai la nava proprie sau persoanele de pe nava proprie ci și la alte nave sau
persoane care se încadrează în de niție.
3.1.3 Distress terms (ITU RR)

a) The distress alert is a digital selective call (DSC) using a distress call format, in the bands
used for terrestrial radio communication, or a distress message format, in which case it is
relayed through space stations
b) The distress call is the initial voice/ text procedure
c) The distress message is the subsequent voice or text procedure
d) The distress alert relay is a DSC transmission on behalf of ship in distress. The distress
message(call) relay is the (initial) voice or text procedure for a station not itself in distress
3.14 MAYDAY, PAN PAN Şi SÉCURITÉ

In orice tip de comunicații (maritim, aero, terestru, spațiu) pentru situații grave se folosesc
semnale speciale
DISTRESS: the radio-telephone distress signal MAYDAY is used to indicate that a vessel,
aircraft or person is threatened by grave and imminent danger and require immediate assistance
URGENCY: the radio-telephone urgency signal PAN PAN is used to indicate that a vessel
has a very urgent message to transmit about its safety (such as loss ofsteering)
SAFETY: the radio-telephone safery signal SÉCURITÉ (pronounced say-cure-ee-tay) is

used to indicate that the calling station has an important navigational or meteorological
warning to transmit

COMUNICAȚII MARITME : GMDSS - SISTEMUL MONDIAL. pentru PRIMEJDIE șİ SIGURANTĂ MARITIMÄ
31
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
3.1.5 Sinteza procedurilor de distress
1. Distress alert(s):
(VHF ch 70=156.525 MHz → ship to ship and
• DSC MF 2 187.5 kHz → ship to shore Primary
means of
alerting
HF 8 414.5 kHz → ship to shore -
+ min one of: 4 207.5 kHz/6 312 kHz/ 12 577 16 804.5kHz
• INMARSAT (C, FB 500) or IRIDIUM → ship to shore Secondary
• EPIRBCOSPAS-SARSAT406MHz+121.5MHz ship to shore > means of
saľelite homing alerting
2. Distress alerts) acknowledgement

• DSC → shore (MRCC/ CRS-CS) .... ship (DSCVHF/DSCMF)
• INMARSAT → shore (MRCC/ CES-LES, NCS) or IRIDIUM
3. Distress Call and Distress message
4. Distress message acknowledgement
5. Distress relay (DSC alert relay and RT/ TLX message relay)
6. Seelonce (RT) Silence (TLX)
7. Prudonce (RT) Prudence (TLX)
8. Seelonce Feenee (RT) Silence Fini (TLX)
Fig.18. Sinteza procedurilor de distress
Pentru navă cel mai important lucru este siguranța proprie și a persoanelor de la bord (Safety
First ) de aceea prima din cele 9 cerințe funcționale se referă la obligativitatea ca nava "să
poată transmite alerte de primejdie ship to shore cu cel puțin două mijloace separate și
independente, ecare folosind servici de radiocomunicații diferite". Pentru aceasta existä
echipamente/ mijloace principale de alertare (echipamentele din consolā care au buton roşu de
distress) şi mijloace secundare(EPIRB).
DISTRESS CALL
MAYDAY MAYDAY MAYDAY

THIS IS
Seagull Seagull Seagull

YỌAB and MMSI (if the initial alert has been sent by DSC)

COMUNICAȚII MARITIME : GMDSS -SISTEMUL MONDIA.. pentru PRIMEJDIE și SIGURANTĂ MARITIMĂ
32
fi
DISTRESS MESSAGE
MAYDAY
THISIS ()
Seagull YQAB 264999909
In Position 44 Degrees 12 Decimal 5 Min N
028 Degrees 43 Min E at 09:30 UTC
I am on Fire
Irequire Fire FightingAssistance

6 Persons on Board
Calm Sea Visibility Good
DISTRESS MESSAGE ACKNOWLEDGEMENT
MAYDAY
Seagull YQAB 264999909 (*)
THIS IS
Hercule YQSI 264555000 (*)

RECEIVED MAYDAY
DISTRESS MESSAGE RELAY
MAYDAY RELAY MAYDAY RELAY MAYDAY RELAY

ALL STATIONS ALL STATIONS ALL STATIONS
THIS IS
Hercule Hercule Hercule YQSI 264555000
following received from M/V Seagull C/S YQAB MMSI 264999909
on ch 16 VHE / freq at 10:00 UTC
QUOTE/ BEGINS MAYDAY
THIS IS
Seagull YOAB 264999909
In Pos 44 Deg 12 Dec 5 Min N, 028 Deg 43 Min E at 09:30 UTC
I am on Fire
Irequire Fire FightingAssistance
6 Persons on Board / Calm Sea Visibiliy Good UNQUOTE/ ENDS
Dr.ng, Vasile PIPIRIGEANU

OMUNICAȚII MARITIME: GMDSS -SISTEMUL MONDIAL pentruPRIMEJDIEși SIGURANȚĂ MARITIMÄ
33
k
3.5 Anularea alertelor false
INSTRUCTIONS FOR MARINERS AND OTHERS" ON HOW TO CANCEL

A FALSE DISTRESS ALERT
DSC
1 VHF
1 switch offtransınitter immediately:
2 switch equipment on and set to Channel 16; and
3 make broadcast to "All Stations" giving the ship's name, call sign and DSC number, and
cancel the false distress alert.
Example
All Stations, All Stations, All Stations

This is NAME, CALL SIGN,
DSC NUMBER, POSITION.
Cancel my distress alert of

DATE, TIME UTC,
= Master NAME, CALL SIGN,
DSC NUMBER, DATE, TIME UTC.
2 MF
.1 switch off equipmentimmediately";
.2 switch equipment on and tune for radiotelephony transmission on 2, 182 kHZ; and
3 make broadcast to "All Stations" giving the ship's name, call sign and DSC number, and
cancel the false distress alert.
Appropriate signals should precede these messages in accordance with the ITU Radio
Regulationschapter NIX.
This applies when the false alert is detected during transmission.

COMUNICAȚII MARITIME : GMDSS - SISTEMUL MONDIAL pentru PRIMEJDIE Şİ SIGURANTĂ MARITIMĂ
37
A 19/Res.8 14
Example
All Stations, All Stations, All Stations

This is NAME, CALL SIGN,
DSC NUMBER, POSITION.
Cancel my distress alert of

DATE, TIME UTC,
= Master NAME, CALL SIGN,
DSC NUMBER, DATE, TIME UTC.
3 HF
As for MF, but the alert must be cancelled on all the frequency bands on which it was transritted.
Hence, in stage 2.2 the transımitter should be tuned consecutively to the radiotelephony distress
frequencies in the 4, 6, 8, 12 and 16 MHz bands, as necessary.
4 Inmarsat-C
Notify the appropriate RCC to cancel the alert by sending a distress priority message via the
same CES through which the false distress alert was sent.
Example ofmessage
NAME, CALL SIGN, IDENTITY NUMBER,

POSITION,
Cancel my Inmarsat-C distress
alert ofLDATE, TIME UTC
= Master +
5 EPIRBS
If for any reason an EPIRB is activated accidentally, the ship should contact the nearest coast
station or an appropriate coast earth station or RCC and cancel the distress alert.
6 General
6.1 Notwithstanding the above, ships may use any means available to them to inform the appropriate
authorities that a false distress alert has been transmitted and should be cancelled.
6.2 No action will normally be taken against any ship or mariner for reporting and cancelling afalse
distress alert. However, in view of the serious consequences of false alerts, and the strict banon
theirtransımission, Govenents may prosecute in cases of repeated violations.

COMUNICATII MARITIME : GMDSS - SISTEMUL MONDIAL pentru PRIMEJDIE și SIGURANȚĂ MARITIMĂ
38
3.6 Proceduri pentru Urgență, Siguranța navigației și rutină
URGENCY PROCEDURE
1. DSC URGENCY CALL
(voice urgency announce)
2. URGENCY message
SAFETY PROCEDURE
1. DSC SAFETY CALL
(voice safety announce)
2. SAFETY message
ROUTINE PROCEDURE
1. DSC ROUTINE CALL
2. DSC ROUTINE ACKNOWLEDGE (able/ unable to comply)
3. ROUTINE communication
Seagullx1, 2, 3times Albatros x 1, 2, 3 times
This is This is
Albatros x 1,2, 3 timés Seagullx1,2, 3times
How doyou read me? Iread you badſpoor/fair/good/excelent and/but cleariunclgar,
ariundg4
Over Over
URGENCY MESSAGE
PAN PAN PAN PAN PAN PAN

MRCC CONSTANTA X 3
THIS IS
RACOVIȚĂ RACOVIȚĀ RACOVIȚĂ

YQNK
264666000
(POSITION ..)
IHAVE PROBLEMS WITH ENGINES
I REQUIRE TUG ASSISTANCE
OVER

OMUNICAȚII MARITIME : GMDSS - SISTEMUL MONDIAL pentru PRIMEJDIE şİ SIGURANTĂ MARITIMĂ
39
SAFETY MESSAGE
SÉCURITÉ SÉCURITÉ SÉCURITÉ

ALL STATIONS ALL STATIONS ALL STATIONS in Area “Peter Reef"
THIS IS
MERMAID MERMAID MERMAID
YỌSL
264222000
DANGEROUS WRECK LOCATED 2nm SOUTH of “Peter Reef"

OUT

COMUNICATII TIME: GMDSS- SISTEMUL MONDIAL pentru PRIMEJDIE și SIGURANT ĂMARITIMA
40
4 Frecvențe importante în GMDSS
APPENDIX 15 (REV.WRC-15)
Frequencies for distress and safety communications for the
Global Maritime Distress and Safety System (GMDSS)
The frequencies for distress and safety communications for the GMDSS are given in Tables 15-1 and 15-2 for
frequencies below and above 30 MHz, respectively.
TABLE 15-1 (WRC-07) Frequencies below 30 MHz
Frequency Description
Notes
(kHz) of usage
490 MSI The frequency 490 kHz is used exclusively for maritime safety information (MSI).
(WRC-03)
518 MSI The frequency 51 8 kHz is used exclusively by the international NAVTEX System.
*2 174.5 NBDP-COM
*2 182 RTP-COM The frequency 2 182 kHz uses class of emission J3E. See also No. 52.190.
*2 187.5 DSC
3 023 AERO-SAR The aeronautical carrier (reference) frequencies 3 023 kHz and 5 680 kHz may be
used for intercommunication between mobile stations engaged in coordinated
search and rescue operations, and for communication between these stations and
participating land stations, in accordance with the provisions of Appendix 27 (see
Nos. 5.111 and5.115).
4 125 RTP-COM See also No. 52.221. The carrier frequency 4 125 kHz may be used by aircraft
stations to communicate with stations of the maritime mobile service for distress
and safetypurposes,including searchandrescue(see No. 30.11).
*4 177.5 NBDP-COM
*4 207.5 DSC
4 209.5 MSI The frequency 4 209.5 kHz is exclusively used for NAVTEX-type transmissions
(see Resolution 339 (Rev.WRC-07).
4 210 MSI-HF
5 680 AERO-SAR See note under 3 023 kHz above.
*6215 RTP-COM See also No. 52.221.
*6 268 NBDP-COM
*6312 DSC
6314 MSI-HF
*8 291 RTP-COM
*8376.5 NBDP-COM
*8414.5 DSC
8416.5 MSI-HF
*12 290 RTP-COM
*12 520 NBDP-COM
*12 577 DSC
12 579 MSI-HF
*16 420 RTP-COM
*16 695 NBDP-COM
*16 804.5 DSC
16806.5 MSI-HF
19680,5 MSI-HF
22376 MSI-HF
26 100,5
MSI-HF

OMUNICAȚI MARITIME :GMDSS - SISTEMULMONDIALpentruPRIMEJDIE İ SIGURANTA MARITIMĂ
41
Legend:
AERO-SAR These aeronautical carrier (reference) frequencies may be used for distress and safety purposes by
mobile stations engaged in coordinated search and rescue operations.
DSC These frequencies are used exclusively for distress and safety calls using digital selective calling in
accordance with No. 32.5 (sce Nos. 33.8 and 33.32). (WRC-07)
MSI In the maritime mobile service, these frequencies are used exclusively for the transmission of maritíme
safety information (MSI) (including meteorological and navigational warnings and urgent information) by coast
stations to ships, by means of narrow-band direct-printing telegraphy.
MSI-HF In the maritime mobile service, these frequencies are used exclusively for the transmission of high seas
MSI by coast stations to ships, by means of narrow-band direct-printing telegraphy.
NBDP-COM These frequencies are used exclusively for distress and safety communications (traf c) using
narrowband direct-printing telegraphy.
RTP-COM These carrier frequencies are used for distress and safety communications (traf c) by
radiotelephony.
* Except as provided in these Regulations, any emission capable of causing harmful interference to distress,
alarm, urgency or safety communications on the frequencies denoted by an asterisk (*) is prohibited. Any
emission causing harmful interference to distress and safety communications on any of the discrete frequencies
identi ed in this Appendix is prohibited. (WRC-07)
TABLE 15-2 (WRC-15) Frequencies above 30 MHz (VHF/UHF)
Frequency Description
Notes
(MHz) of usage
*121.5 AERO-SAR The aeronautical emergency frequency 121.5 MHz is used for the purposes of
distress and urgency for radiotelephony by stations of the aeronautical mobile
service using frequencies in the frequency band between 117.975 MHz and
137 MHz. This frequency may also be used for these purposes by survival craft
stations. Use of the frequency 121.5 MHz by emergency position-indicating
radio beacons shall be in accordance with Recommendation ITU-R M.690-3.
Mobile stations of the maritime mobile service may communicate with stations
of the aeronautical mobile service on the aeronautical emergency frequency
121.5 MHz for the purposes of distress and urgency only, and on the
aeronautical auxiliary frequency 123.1 MHz for coordinated search and rescue
operations, using class A3E emissions for both frequencies (see also Nos.
5.111 and 5.200). They shall then comply with any special arrangement
between governments concerned by which the aeronautical mobile service is
regulated.
123.1 AERO-SAR The aeronautical auxiliary frequency 123.1 MHz, which is auxiliary to the
aeronautical emergency frequency 121.5 MHz, is for use by stations of the
aeronautical mobile service and by other mobile and land stations engaged in
coordinated search and rescue operations (see also No. 5.200). Mobile stations
of the maritime mobile service may communicate with stations of the
aeronautical mobile service on the aeronautical emergency frequency 121.5
MHz for the purposes of distress and urgency only, and on the aeronautical
auxiliary frequency 123.1 MHz for coordinated search and rescue operations,
using class A3E emissions for both frequencies (see also Nos. 5.1ll and
5.200), They shall then comply with any special arrangement between
governments concerned by which the aeronautical mobile service is regulated.

COMUNICATII MARITIME: GMDSS- SISTEMUL MONDIAL pentru PRIMEJDIE și SIGURANȚĂ MARITIMĂ
42
fi
fi
fi
I56.3 VHF-CH06 The frequency 156.3 MHz mnay be used for communication between ship
stations and aircraft stations engaged in coordinated search and rescue
operations. It may also be used by aircraft stations to communicate with ship
stationsforothersafetypurposes
(seealsoNote ) inAppendix18).
156.525 VHF-CH70 The frequency 156.525 MHz is used in the maritime mobile service for distress
and safety calls using digital selective calling (see also Nos. 4.9, 5.227, 30.2
and 30.3).
156.650 VHF-CH13 The frequency 156.650 MHz is used for ship-to-ship communications relatíng
to thesafety of navigation inaccordancewith Note k) in Appendíx 18.
*156.8 VHF-CH16 The frequency 156.8 MHz is used for distress and safety communicatíons by
radioteleplhony. Additionally, the frequency 156.8 MHz may be used by
aircraft stations for safetypurposes only.
*161.975 AIS-SART AIS 1 is used for AIS search and rescue transmitters (AIS-SART) for use in
VHF CH AIS 1 search and rescue operations.
*162.025 AIS-SART AIS 2 is used for AIS search and rescue transmitters (AIS-SART) for use in
VHF CH AIS 2 search and rescue operations.
*406-406.1 406-EPIRB This frequency band is used exclusively by satellite emergency position-
indicating radiobeaconsin theEarth-to-space direction (see No. 5.266).
1 530-1 544 SAT-COM In addition to its availability for routine non-safety purposes, the band 1 530-1
544 MHz is used for distress and safety purposes in the space-to-Earth
direction in the maritime mobile-satellite service. GMDSS distress, urgency
andsafetycommunicationshavepriority in this band(see No. 5.353A).
1544-1 545 D&S-OPs Use of the band 1 544-1 545 MHz (space-to-Earth) is limited to distress and
safety operations (see No. 5.356), including feeder links of satellites needed to
relay the emissions of satellite emergency position-indicating radio beacons to
earth stations and narrow-band (space-to-Earth) links from space stations to
mobile stations.
1626.5-1 645.5 SAT-COM In addition to its availability for routine non-safety purposes, the band 1 626.5-
1 645.5 MHz is used for distress and safety purposes in the Earth-to-space
direction in the maritime mobile-satellite service. GMDSS distress, urgency
and safety communications have priority in this band (see No. 5.353A).
1645.5-1 646.5 D&S-OPS Use of the band 1 645.5-1 646.5 MHz (Earth-to-space) is limited to distress
and safetyoperations(see No.5.375).
This frequency band is used by radar transponders to facilitate search and
9 200-9 500 SARTS
rescue.
Legend:
AERO-SAR These aeronautical carrier (reference) frequencies may be used for distress and safety purposes by
mobile stations engaged in coordinated search and rescue operations.
D&S-OPS The use of these bands is limited to distress and safety operations of satellite emergency position-
indicating radio beacons (EPIRBS).
SAT-COM These frequency bands are available for distress and safety purposes in the maritime mobile-satellite
service (see Notes).
VHF-CH# These VHF frequencies are used for distress and safety purposes. The channel number (CH#) refers
to the VHF channel as listed in Appendix 18, which should also be consulted.
AIS These frequencies are used by automatic identi cation systems (AIS), which should operate in accordance
Withthe most recent version of Recommendation ITU-R M.1371. (WRC-07)
*
CKCeptas provided in these Regulations, any emission capable of causing harmful interference to distress,
diarm, urgency or safety communications on the frequencies denoted by an asterisk (") is prohibited. Any
er
niSSion causing harmful interference to distress and safety communications on any of the discrete
guencies identi ed in this Appendix is prohibited. (WRC-07)

COMU
MUNICAȚI MARITIME: GMDSS-SISTEMULMONDIA pentruPRIMEJDIEșİSIGURANTĂ MARITIMĂ
43
fi
fi
APPENDIX 18 (REV.WRC-15)
Table of transmitting frequencies in the VHF maritime mobile band

(See Article 52)
NOTE A- Forassistance in understanding the Table, see Notes a) to zz) below. (WRC-15)
NOTE B - The Table below de nes the channel numbering for maritime VHF communications based on 25 kHz
channel spacing and use of several duplex channels. The channel numbering and the conversion of two-
frequency channels for single-frequency shall be in accordance with Recommendation ITU-R M.1084-5 Annex
4, Tables 1 and 3. The Table below also describes the harmonized channels where the digital technologies
de ned in the most recent version of Recommendation ITU-R M.1842 could be deployed. (WRC-15)
Transmitting Port operations and

Public
Channel frequencies (MHz) Inter- ship movement
Notes corres-
designator ship
From ship From coast Single Two pondence
stations stations frequency frequency
60 m) 156.025 160.625 X X
01 m) 156.050 160.650 X X
61 m) 156.075 160.675 X X X
02 m) 156.100 160.700 X X
62 m) 156.125 160.725 X X X
03 m) 156.150 160.750 X X X
63 m) 156.175 160.775 X X X
04 m) 156.200 160.800 X X X
64 m) 156.225 160.825 X X X
05 m) 156.250 160.850 X X
65 m) 156.275 160.875 X X X
06 156.300 156.300
2006 r) 160.900 160.900
66 m) 156.325 160.925 X
07 m) 156.350 160.950 X X
67 h) 156.375 156.375 X
08 156.400
68 156.425 156.425 X
09 i) 156.450 156.450 X X
69 156.475 156.475 X
10 h), q) 156.500 156.500 X
70
D.) 156.525 156.525 DSC for distress,safety and calling
11
q) 156.550 156.550 X
156.575 156.575 X
12 156.600 156.600 X
72 i) 156.625 X
13 k) 156.650 156.650 X X
73 h), i) 156.675 156.675 X X
14 156.700 156.700 X
74 156.725 156.725 X
15
g) 156.750 156.750 X
75
n),s) 156.775 I56.775
16 156.800 156.800 Radiotelephone for distress, safety and calling
76 n),s) I56.825 156.825 X
17
8) 156.850 156.850 X
156.875
Dr.ng, Vasile PIPIRIGEANU

COMUNICAȚII MARITIME : GMDSS -SISTEMUL MONDIAL pentru PRIMEJDIE și SIGURANȚĂ MARITIMĂ
44
fi
fi
156.900 161.500
|18 22. X
78 m) 156.925 161.525 X
1078 156.925 156.925

2078 mm) 161.525 X
19 m) 156.950 161.550 X X
1019 156.950 156.950 X
2019 mm) 161.550 X
79 m) 156.975 161.575 X
1079 156.975 156.975

2079 mm) 161.575 X
20 m) 157.000 161.600 X X X
1020 157.000 157.000
2020 mm) 161.600
80 V), wa) 157.025 161.625 X
v), wa) 157.050 161.650 X X
81 V), wa) 157.075 161.675 X X
22 v). wa) 157.100 161.700 X X
82 x). y), wa) 157.125 161.725 X X

23 x), y),wa) 157.150 161.750 X X
83 x).y), wa) 157.175 161.775 X

24 w), ww), x),xx) 157.200 161.800 X X
1024 W), ww), x), xx) 157.200

2024 w), ww), x), xx) 161.800 161.800 X (digital
only)
84 w), ww), x), xx) 157.225 161.825 X X
1084 w), ww), x), xx) 157.225
2084 w), ww), x), xx) 161.825 161.825 X (digital
only)
25 w), ww), x), xx) 157.250 161.850 X
1025 w), ww).x),xx) 157.250

2025 w), ww), x), xx) 161.850 161.850 x (digital
only)
85 w), ww).x), xx) 157.275 161.875 X X
1085 w),ww),.x), xx) 157.275

2085 w), ww), x), xx) 161.875 161.875 x (digital
only)
26 w), ww).x) 157.300 161.900 X X
1026 w),ww).x) 157.300

2026 w),ww),x) 161.900
86 w),ww).x) 157.325 161.925 X
1086 w), ww), x) 157.325
2086 w), wW),x) 161.925
27 Z), zx) 157.350 161.950 X
1027 z),zz) 157.350 157.350

2027* 2) 161.950 161.950
87 z), zz) 157.375 157.375
28 157.400 162.000
2), zx)
1028 157.400 157.400
z), zz)
2028* z) 162.000 162.000
88 z), zz) 157.425 157.425
AIS 1
AIS 2
D.).p) 161.975 161,975
162.025 162.025
D.),p)

COMUNICATII MARITIME: GMDSS-SISTEMULMONDIALpentruPRIMEJDIEșiSIGURANTĂ MADIn.
45
Notes referring to the Table
General notes
a) Administrations may designate frequencies in the inter-ship, port operations and ship movement services for use by light aircraft and
helicopters to communicate with ships or participating coast stations in predominantly maritime support operations under the conditions
speci ed in Nos. 51.69, 51.73, 51.74, 51.75, 51.76, 51.77 and 51.78. However, the use of the channels which are shared with public
correspondence shall be subject to prior agreement betvween interested and affected administrations.
b) The channels of the present Appendix, with the exception of channels 06, 13, 15, 16, 17, 70, 75 and 76, may also be used for high-speed
data and facsimile transmissions, subject to special arrangement between interested and affected administrations.
c) The channels of the present Appendix, with the exception of channels 06, 13, 15, 16, 17, 70, 75 and 76, may be used for direct-printing
telegraphy and data transmission, subject to special arrangement between interested and affected administrations. (WRC-1 2)
d) The frequencies in this table may also be used for radiocommunications on inland waterways in accordance with the conditions
speci ed in No. 5.226.
e) Administrations may apply 12.5 kHz channel interleaving on a non-interference basis to 25 kHz channels, in accordance with the most
recent version of Recommendation ITU-R M.1084, provided:
- it shall not affect the 25 kHz channels of the present Appendix maritime mobile distress and safety, automatic identi cation system
(AIS), and data exchange frequencies, especially the channels 06, 13, 15, 16, 17, 70, AIS I and AIS 2, nor the technical
characteristics set forth in Recommendation ITU-R M.489-2 for those channels;
implementation of 12.5 kHz channel interleaving and consequential national requirements shall be subject to coordination with
affected administrations. (WRC-12)
Speci c notes
9 The frequencies 1 56.300 MHz (channel 06), 156.525 MHz (channel 70), 156.800 MHz (channel 16), 161.975 MHz (AIS 1) and 162.025
MHz (AIS 2) may also be used by aircraft stations for the purpose of search and rescue operations and other safety-related
communication. (WRC-07)
g) Channels 15 and 17 may also be used for on-board communications provided the effective radiated power does not exceed1 W,
and subject to the national regulations of the administration concerned when these channels are used in its territorial waters.
h) Within the European Maritime Area and in Canada, these frequencies (channels 10, 67, 73) may also be used, if so required, by the
individual administrations concerned, for communication between ship stations, aircraft stations and participating land stations engaged
in coordinated search and rescue and anti-pollution operations in local arcas, under the conditions speci ed in Nos. 51.69, 51.73, 51.74,
51.75, 51.76, 51.77 and 51.78.
i) The preferred rst three frequencies for the purpose indicated in Note a) are 156.450 MHz (channel 09), 156.625 MHz (channei
72) and 156.675 MHz (channel 73).
i) Channel 70 is to be used exclusively for digital selective calling for distress, safety and calling.
k) Channel 13 is designated for use on a worldwide basis as a navigation safety communication channel, primarily for intership
navigation safety communications. It may also be used for the ship movement and port operations service subject to the national
regulations of the administrations concerned.
) These channels (AIS 1l and AIS 2) are used for an automatic identi cation system (AIS) capable of providing worldwide
operation, unless other frequencies are designated on a regional basis for this purpose. Such use should be in accordance with
the most recent version of Recommendation ITU-R M.1371. (WRC-07)
m) These channels may be operated as single frequency channels, subject to coordination with affected administrations.
The following conditions apply for single frequency usage
The lower frequency portion of these channels may be operated as single frequency channels by ship and coast stations.
Transmission using the upper frequency portion of these channels is limited to coast stations.
If permitted by administrations and speci ed by national regulations, the upper frequency portion of these channels may be used
by ship stations for transmission. All precautions should be taken to avoid harmful interference to channels AIS1, AIS 2, 2027
and 2028*. (WRC-15)
* From 1 January 2019, channel 2027 will be designated ASM l and channel 2028 will be designated ASM 2.
mm) Transmission on these channels is limited to coast stations. If permitted by administrations and speci ed by national regulations, these
channels may be used by ship stations for transmission. All precautions should be taken to avoid harmful interference to channels AIS 1,
AIS 2, 2027* and 2028*. (WRC-15)
*From 1 January 2019, channel 2027 will be designated ASM1 and channel 2028 will be designated ASM 2.
n) With the exception of AIS, the use of these channels (75 and 76) should be restricted to navigation-related communications only and all
precautions should be taken to avoid harmful interference to channel 16, by limiting the output power to 1 W. (WRC-12)
o) (SUP- WRC-12)
P) Additionally, AIS and AIS 2 may be used by the mobile-satellite service (Earth-to-space) for the reception of AIS
transmissions fromn ships. (WRC-07)
q) When using these channels (10 and 11), all precautions should be taken to avoid harmful interference to channel 70. (WRC-07)
r) In the maritime mobile service, this frequency is reserved for experimental use for future applications or systems (e.g. new AIS
applications, man over board systems, etc.). If authorized by administrations for experimental use, the operation shall not cause harmful
interference to, or claim protection from, stations operating in the xed and mobile services. (WRC-12)
s) Channels 75 and 76 are also allocated to the mobile-satellite service (Earth-to-space) for the reception of long-range AIS
broadcast messages from ships (Message 27; see the most recent version of Recommendation ITU-R M.1371). (WRC-12)
) (SUP-WRC-15)
u) (SUP- WRC-15)
V) (SUP -WRC-15)
w) In Regions I and 3:
Until I January 2017, the frequency bands 157.200-157.325 MHz and 161.800-161.925 MHz (corresponding to chanuels: 24,84%,
25, 85, 26 and 86) may be used for digitally modulated enmissions, subject to coordiuatiou with atfected administrations.
Stations using these channels or frequency bands for digitally modulated emissions shall uot cause haraful iuterference to, or

COMUNICAȚII MARITIME: GMDSS- SISTEMULMONDIALpentruPRIMEJDIEŞiSIGURANȚĂ MARITIMĂ
46
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
claimnrotection from, other stations operating in accordance with Article 5.
anuary 2017, the frequency bands 157.200-157.325 MHz and 161.800-161.925 MHz (corresponding to channels: 24, 84,
From
Rs 26 and 86) are identi ed for the utilization of the VHF Data Exchange System (VDES) deseribed in the most recent
25,
version
of Recommendation ITU-R M.2092. These frequency bands may also be used for analogue modulation deseribed in the
ecent version of Recommendation ITU-R M.1084 by an administration that wishes to do so, subject to not causing
nl interferenceto, or claiming protection from other stations in the maritime mobile service using digitally modulated
sions and subject to coordination with affected administrations. (WRC-15)
ww)In Regions I and3:
anuary 2017, the requency bands 157.025-157.175 MHz and 161.625-161.775 MHz (corresponding to channels: 80, 21,
2. S2, 23 and 83) may be used for digitally modulated emissions, subject to coordination with affected administrations.
Rtions using these channels or frequency bands for digitally modulated emissions shall not cause harmful interference to, or
claimprotection from, other stations operating in accordance with Article 5.
Sram1 January 2017, the frequency bands 157.025-157. 100 MHz and 161.625-161.700 MHz (corresponding to channels: 80, 21,
I and22)areidenti ed for utilization of the digital systemsdeseribed in the most recent version of Recommendation ITU-R
M.I842using multiple 25 kHz contiguous channels.
Erom1 January 2017, the frequency bands 157.150-157.175 MHz and 161.750-161.775 MHz (corresponding to channels: 23 and
83)are identi ed for utilization of the digital systems described in the most recent version of Recommendation ITU-R M.1842
usingtwo 25 kHz contiguous channels. From 1 January 2017, the frequencies 157.125 MHz and 161.725 MHz (corresponding to
channel:82) are identi ed for the utilization of the digital systems described in the most recent version of Recommendation
ITU-R M.1842,
The frequency bands 157.025-157.175 MHz and 161.625-161.775 MHz (corresponding to channels: 80, 21, 81, 22, 82, 23 and 83)
can also be used for analogue modulation described in the most recent version of Recommendation ITU-R M. 1084 by an
administration that wishes to do so, subject to not claiming protection from other stations in the maritime mobile service using
digitally modulated emissions and subject to coordination with affected administrations. (WRC-15)
ww)In Region 2, the frequency bands 157.200-1 57.325 and 161.800-161.925 MHz (corresponding to channels: 24, 84, 25, 85, 26 and 86)
aredesignated for digitally modulated emissions in accordance with the most recent version of Recommendation ITU-R M.1842.
In Canada and Barbados, from 1 January 2019 the frequency bands 157.200-157.275 and 161.800-161.875 MHz (corresponding to
channels: 24, 84, 25 and 85) may be used for digitally modulated emissions, such as those described in the most recent version of
RecommendationITU-R M.2092, subject to coordination with affected administrations. (WRC-15)
x) From 1 January 2017, in Angola, Botswana, Lesotho, Madagascar, Malawi, Mauritius, Mozambique, Namibia, Democratic Republic of
theCongo, Seychelles, South Africa, Swaziland, Tanzania, Zambia and Zimbabwe, the frequency bands 157.125-157.325 and 161.725-
161.925 MHz (corresponding to channels: 82, 23, 83, 24, 84, 25, 85, 26 and 86) are designated for digitally modulated emissions.
From 1 January 2017, in China, the frequency bands 157.150-157.325 and 161.750-161.925 MHz (corresponding to channels: 23, 83,
24, 84, 25, 85, 26 and 86) are designated for digitally modulated emissions. (WRC-12)
r) From 1 January 2019, the channels 24, 84, 25 and 85 may be merged in order to form a unique duplex channel with a bandwidth
of100 kHz in order to operate the VDES terrestrial component described in the most recent version of Recommendation ITU-R
M.2092. (WRC-15)
y) Thesechannels may be operated as single or duplex frequency channels, subject to coordination with affected administrations. (WRC-
12)
) Until 1 January 2019, these channels may be used for possible testing of future AIS applications without causing harmful interference
to, or claiming protection from, existing applications and stations operating in the xed and mobile services.
From 1 January 2019, these channels are each split into two simplex channels. The channels 2027 and 2028 designated as ASM I and
ASM 2 are used for application speci c messages (ASM) as described in the most recent version of Recommendation ITU-R M.2092.
(WRC-15)
zx) In the United States, these channels are used for communication between ship stations and coast stations for the purpose of public
correspondence. (WRC-15)
zz) From1 January 2019, channels 1027, 1028, 87 and 88 are used as single-frequency analogue channels for port operation and ship
movement. (WRC-15

MUNICATI MARITIME: GMDSS- SISTEMUL MONDIAL pentru PRIMEJDIE șİ SIGURANTĂ MARITIMĂ
47
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
5 Bibliogra e
1. SOLAS Consolidated Edition, London, IMO, 2020 (Cap. IV –GMDSS)

2. General Operators's Certi cate for GMDSS, Model Course 1.25, London, IMO,
2015
3. GMDSS -Global MaritimeDistresSandSafety - MANUAL, London, IMO, 2019
4. ITU Radio Regulations, Geneva, ITU, 2020
5. ITU Manual for Use by the Maritime Mobile and Maritime Mobile Satellite Services
(Maritime Manual, Geneva, ITU, 2013
6. Tor Kristensen, An Introduction to GMDSS, 1Oth Edition, Leknes, POSEIDON,
2014
7. INMARSAT Maritime Communication Handbook, London, INMARSAT, 1995
8. NAVTEX Manual, London, IMO, 2017
9. GMDSS Operating Guidance Card, London, IMO, 1992
10. IMO, STCW, London, IMO, 2017(Cap. IV - GMDSS)
11. Vasile Pipirigeanu și Mircea Udrea, Introducere în GMDSS - Sistemul Mondial de
Primejdie și Siguranță Maritimă, Constanța, EUROPOLIS, 2002
12. Vasile Pipirigeanu, GMDSS -SistemnulMondial pntru Primejdie și Sigurantă
Maritimă. Buzău, TEOCORA, 2010
13. Vasile Pipirigeanu, Sisteme moderne de comunicați: GMDSS – Sistemul Mondial
pentru Primejdie și Sigurană Maritimă. Buzău, CERONAV, 2018
14. https://www.inmarsat.com/: Accesat 14-10-2022
15. htps://www.iridium.com/ : Accesat 14-10-2022
16. htps:/len.wikipedia.org/wiki/Main Page : Accesat 01-11-2022

COMUNCATII MARITIME : GMDSS SISTEMUL MONDIAL pentru PRIMEJDIE Şi SIGURANȚĂ MARITIMĂ
fi
fi
ceronnav
MAYDAY MAYDAY MAY DAY

THIS IS
Seagull Seagull Seagull
YOAB
MAY DAY
THISIS
Seagul YOAB 264999909
In Position 44 Degrees 12 Decimal 5 Minutes North
028 Degrees 43 Minutes East at 09:00 UTC
Iam on Fire
I require Fire Fighting Assistance
Test
Pbns les 6 Persons on Board
Mute
Dim t
Jes
Tes Calm Sea Visibility Good

Dim &
SARO
ISBN 978-606-8554-57-0

GMDSS - Curs Ceronav

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GMDSS - Curs Ceronav

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

editura

ALERT MMSE 123456739 MUTE

SAILORnc DW0 ALONc

1.2 Trecerea la sistemul actual. 3

1.3 Documente și publicați obligatorii la navă... 5

1.4 Cerințe de personal ... 6

2 Prezentarea sistemului GMDSS...... .8

2.2 GMDSS- Conceptul de bază.... 9

2.3 Zone de navigație în GMDSS.... 11

2.4 Cerințe funcționale. ***.. 14

2.6 Scurtă descriere a echipamentelor... ......

2.7 Identi carea staților în GMDSS ... 25

2.8 Metode de întreținere (maintenance) 26

2.9 Teste funcționale. 26

3 Cum funcționează sistemul 28

3.1 Proceduri de distress.. .... 30

3.1.1 Prioritatea comunicațiilor.... 30

3.1.2 Distress alerting.... eeeeee ... 30

3.1.3 Distress terms (|TU RR).......... 31

3.1,4 MAYDAY, PAN PAN Şİ SÉCURITÉ 31

3.1.5 Sinteza procedurilor de distress. .32

3.4 Con rmarea unei alerte recepționate prin DSC HF... 36

3.5 Anularea alertelor false. 37

3.6 Proceduri pentru Urgență, Siguranța navigației și rutină. 39

4 Frecvențe importante în GMDSS..... 41

Dr.Ing. Vasile PIPIRIGEANU

Să amintim catastrofa navei Titanic, în 1912, pentru a menționa faptul că folosireamijloacelor

Primele emițătoare de radiotelegra e produse de compania inventatorului GuglielmoMarconi

Neajunsurile de la începuturi au fost rezolvate prin reglementările și descoperirile care auumat

Dr.lng. Vasile PIPIRIGEANU

Samuel Morse a inventat codul care-i poarta numele (1838)

1.2 Trecerea la sistemul actual

GMDSS - SISTEMUL MONDIAL pentru PRIMEJDIE și SIGURANȚĂ MARITIMĂ

Dr.Ing. Vasile PIPIRIGEANU

Dr.Ing. Vasile PIPIRIGEANU

Dr.lng, Vasile PIPIRIGEANŲ

Pentru efectuarea serviciului de cart (radio watchkeeping), operarea şi întreținerea

Menționăm câteva din aceste obiective:

- execute și să coordoneze comnunicațiile de Distress, Urgență, Siguranța Navigației și Ruind.

Dr.lng, Vasile PIPIRIGEANU

- opereze e cient echipamentele GMDSS, să transmită şi să recepționeze corect informațií în

- utilizeze e cient şi să mențină corespunzător toate publicațiile GMDSS cerute de ITU – RR

- folosească e cient sisteme de raportare a poziției, servicii medicale.

Recunoaşterea certi cărilor este reglementată de Directive 2005/45/EC (Directive of the

Column 1 Column 2 Column 3 Column 4

Fig.1. Ceringele minime de competență prevăzute în STCW

Dr.Ing. Vasile PIPIRIGEANU

2.1 De ce era necesar un nou sistem

Scopul nal al GMDSS este să crească siguranța vieții pe mare !!!

GMDSS Vechiul Sistem de Radiocomunicații

Sistem Global Acoperire limitată (100 – 150 nM)

Dotarea navelor în funcție de zona de Dotare în funcție de mărime (doar

Creşte rolul stațiilor de la tărm Operațional navă - navă (bặtaie limitată

Tehnologii moderne, digitale, Tehnicimanuale

Operare mai simplă Nevoia de specializare (Morse)

Tab. I. Modi cările aduse de GMDSS față de sistemul anterior

Dr.lng. Vasile PIPIRIGEANU

Scopul nal al GMDSS este să crească siguranța vieții pe mare !!!

Man Over Board în GMDSS este distress !!!

Componentele sistemului sunt reprezentate sugestiv în gura 2, la care facem precizarea că se

Dr.lng. Vasile PIPIRIGEANU

Cerințele și posibilitățile de comunicație se schimbă în funcție de locul în care se a ă nava. In

Aceste zone sunt de nite în capitolul IV SOLAS în felul următor:

Inițial se de nea ca o zonă în exteriorul zonelor Al și A2 acoperită de sistenmul de sateliți