Algoritmi Fundamentali

Cuprins Comprimarea (Reducerea) Calculul Prefixelor (Scan) Scurtcircuitarea (dublarea)
Algoritmi paraleli şi distribuiţi

Algoritmi fundamentali
Mitică Craus
Universitatea Tehnică ”Gheorghe Asachi” din Iaşi
1/ 22
Cuprins
Comprimarea (Reducerea)
Algoritm recursiv de comprimare
Algoritm paralel de comprimare
Corectitudinea şi complexitatea
Reducerea numărului unităţilor de procesare
Comentarii
Calculul Prefixelor (Scan)
Algoritmul de calcul al prefixelor ı̂n cazul ı̂n care operatia ⊕ admite
element simetric
Algoritmul de calcul al prefixelor ı̂n cazul ı̂n care operatia ⊕ nu admite
element simetric
Comentarii
Scurtcircuitarea (dublarea)
Algoritm paralel de scurtcircuitare
Complexitatea
Aplicaţii ale scurtcircuitării: Calcul ranguri
Comentarii
2/ 22
Comprimarea (Reducerea)
• Fie M o mulţime de n = 2m elemente, M = {ai /i = 0, 1, . . . , n − 1} ⊆ Mr = mulţime

de referinţă.
• Mult, imea M urmează a fi procesată pentru a calcula valoarea a1 ⊕ · · · ⊕ an , unde ⊕
este o lege de compozit, ie asociativă definită pe Mr .
• Mult, imea de referint, ă Mr poate fi R, iar ⊕ poate fi +, min, max, etc.
3/ 22
Algoritm recursiv de comprimare
• Notat, ii:
• A[0..n − 1] este un tablou de dimensiune n = 2m .
• Prin (A, k, k + l − 1) se notează segmentul din tabloul A care ı̂ncepe pe poziţia k şi se
termină pe poziţia k + l − 1
• Premise:
• Datele de intrare sunt init, ial memorate ı̂n tabloul A[0..n − 1].
• Init, ial, k = 0 si l = n.
Comprim Recursiv(A, k, k + l − 1)
1 if l = 1
2 then return A[k]
3 else return Comprim Recursiv(A, k, k + l/2 − 1) ⊕ Comprim Recursiv(A, k + l/2, k + l − 1).
4/ 22
Algoritm paralel de comprimare
• Notat, ii:
• A[0..2n − 1] este un tablou de dimensiune 2n = 2m+1 .
• Premise:
• Datele de intrare sunt memorate ı̂n tabloul A[0..2n − 1], ı̂n locat, iile
A[n], A[n + 1], . . . , A[2n − 1].
Comprim Paralel(A, ⊕)
1 for k ← m − 1 down to 0
2 do for all j : 2k ≤ j ≤ 2k+1 − 1
3 do in parallel
4 A[j] ← A[2j] ⊕ A[2j + 1];
5/ 22
Exemplu de execuţie a algoritmului de comprimare
Figura 1 : Exemplu de execuţie a algoritmului de comprimare
6/ 22
Teorema (1)
La terminarea execut, iei algoritmului A[1] = a0 ⊕ a1 ⊕ . . . an−1 .
Teorema (2)
Complexitatea timp a algoritmului de comprimare (implementat pe o masina
CREW-PRAM sau pe o ahitectura VLSI de tip arbore binar) este O(log n).
Demonstraţie.
Adâncimea arborelui de calcul este log n.
Teorema (3)
Numarul unităt, ilor de procesare este p ≥ d n2 e
Demonstraţie.
In prima iteraţie sunt active d n2 e unităt, ilor de procesare. Apoi numărul lor scade pâna la 1.
7/ 22
Reducerea numărului unităţilor de procesare

n
• Se poate observa că ı̂n fiecare pas k, k = m − 1, m − 2 . . . , 0, sunt active d m−k
2
e
unităţi de procesar.e Aceasta sugerează faptul că este posibilă reducerea numărului
de unităţi de procesare, fără a afecta complexitatea algoritmului.
• Presupunând că p < d n2 e, se partiţionează mulţimea celor n elemente
a0 , a1 , . . . , an−1 ı̂n p submulţimi astfel:
• Primele p − 1 submulţimi contin k = d pn e elemente.
• Ultima submulţime conţine n − (p − 1)· d pn e (≤ d pn e elemente.
• Fiecărei submulţimi i se asociază o unitate de procesare. Unitatea de procesare
asociată unei submulţimi S = {ai0 , . . . , aik−1 } rezolvă problema determinarii valorii
ai0 ⊕ ... ⊕ aik−1 ı̂n d pn e − 1 unităţi de timp.
• Actionând ı̂n paralel, cele p unităţi de procesare reduc problema iniţială la o
problemă similară de dimensiune p, ı̂n d pn e − 1 unităţi de timp.
• În continuare, aplicând comprimarea asupra problemei rezultate, se obţine rezultatul
final ı̂n log p unităţi de timp.
• Rezultă un timp total de d pn e − 1 + log p unităţi. Dacă p = d log
n
n e, atunci
d logn n e − 1 + log p ' 2 log n − 1 − log log n ∈ O(log n),
8/ 22
Comentarii
• Comprimarea nu se reduce la operarea cu elementele unei mulţime de numere.

• a0 ⊕ a1 ⊕ . . . an−1 pot fi n fis, iere, care urmează a fi concatenate.
• Mai pot fi n instant, e ale unei tabele ale unei baze de date distribuite, care trebuie
unificate.
• În aceste situat, ii algoritmul este distribuit.
9/ 22
Calculul Prefixelor (Scan)
• Tehnica calculării prefixelor dezvoltă tehnica comprimării, ı̂n care parcurgerea

arborelui asociat execut, iei algoritmului se face dinspre frunze spre rădăcină.
• Algoritmii de calcul a prefixelor parcurg arborele de execut, ie ı̂n ambele sensuri.
• Calculul prefixelor constă ı̂n determinarea valorilor
a0 , a0 ⊕ a1 , . . . , a0 ⊕ a1 ⊕ · · · ⊕ an−1 , unde ⊕ este o operat, ie binară asociativă.
10/ 22
Algoritmul de calcul al prefixelor ı̂n cazul

ı̂n care operatia ⊕ admite element simetric
• Notat, ii:
• A[0..2n − 1] este un tablou de dimensiune 2n = 2m+1 .
• Premise:
• Datele de intrare sunt memorate ı̂n tabloul A[0..n − 1], ı̂n locat, iile
A[n], A[n + 1], . . . , A[2n − 1].
Calcul Prefixe ⊕ admite element neutru(A, ⊕)

1 / ∗ Comprimare ∗ /
3 do for all j : 2k ≤ j ≤ 2k+1 − 1
4 do in parallel A[j] ← A[2j] ⊕ A[2j + 1];
5 / ∗ Calcul prefixe ∗ /
6 B[1] ← A[1];
7 for k ← 1 to m
8 do for all j : 2k ≤ j ≤ 2k+1 − 1
9 do in parallel;
10 if bit0 (j) = 1
11 then B[j] ← B[(j − 1)/2];
12 else B[j] ← B[j/2] ⊕ (−A[j + 1]);
11/ 22
Exemplu de execuţie a algoritmului de calcul al prefixelor ı̂n cazul ı̂n care

operatia ⊕ admite element simetric
12/ 22
Algoritmul de calcul al prefixelor ı̂n cazul ı̂n care operatia ⊕ nu admite

element simetric
• Notat, ii: A[0..2n − 1] şi B[0..2n − 1] sunt tablouri de dimensiune 2n = 2m+1 .
• Premise: Datele de intrare sunt memorate ı̂n tabloul A[0..2n − 1], ı̂n locat, iile
A[n], A[n + 1], . . . , A[2n − 1]. La final,
B[n] = a0 , B[n + 1] = a0 ⊕ a1 , . . . , B[2n − 1] = a0 ⊕ a1 ⊕ · · · ⊕ an−1 .
Calcul Prefixe ⊕ nu admite element neutru(A, ⊕)
1 / ∗ Comprimare ∗ /
3 do for all j : 2k ≤ j ≤ 2k+1 − 1
4 do in parallel A[j] ← A[2j] ⊕ A[2j + 1];
5 / ∗ Calcul prefixe ∗ /
6 for k ← 0 to m
7 do for all j : 2k ≤ j ≤ 2k+1 − 1
8 do in parallel
9 if j = 2k
10 then B[j] ← A[j];
11 else if bit0 (j) = 1
12 then B[j] ← B[(j − 1)/2];
13 else B[j] ← B[(j − 2)/2] ⊕ (A[j]);
13/ 22
Teorema (4)
La terminarea execut, iei algoritmului,
B[n] = a0 , B[n + 1] = a0 ⊕ a1 , . . . , B[2n − 1] = a0 ⊕ a1 ⊕ · · · ⊕ an−1 .
Teorema (5)
Complexitatea timp a algoritmului paralel de calcul al prefixelor (implementat pe
o masina CREW-PRAM sau pe o ahitectura VLSI de tip arbore binar) este
O(log n).
Demonstraţie.
Adâncimea arborelui de calcul este log n.
Teorema (6)
Numarul unităt, ilor de procesare este d logn n e.
Demonstraţie.
Necesarul de unităt, ide procesare este acelas, i cu cel de la comprimare .
14/ 22
Comentarii
• Ca s, i ı̂n cazul comprimării, calculul prefixelor nu se reduce la operarea cu elementele

unei mulţime de numere.
• Compilatoarele folosesc masiv calculul prefixelor.
• Descopirirea patternurilor frecvente ı̂n colect, ii de date de dimensiuni foarte mari,
cont, ine ca task de bază calculul de prefixe.
• Regăsirea informat, iei este un alt domeniu de aplicare a calculului prefixelor.
• Algoritmii paraleli pot aduce preformanţă sporită.
• Recurent, ele sunt cel mai clar exemplu de aplicare a calculului prefixelor.
• Fie recurent, a xk = xk−1 ⊕ ak , k > 0, x0 = a0 .
• Daca ⊕ este un operator binar asociativ, atunci xk = a0 ⊕ a1 ⊕ . . . ak .
15/ 22
Scurtcircuitarea (dublarea)
• Fie L o listă simplu ı̂nlănţuită formată din n elemente.

• Fiecare element k ∈ L are asociat un număr valoare[k] şi un pointer pointer [k].
• Se presupune că fiecărui element k ∈ L ı̂i este asignată o unitate de procesare pk .
• Scurtcircuitarea se referă la indirectarea prin intermediul pointerilor, pentru a
accesa locaţii noi.
16/ 22
Algoritm paralel de scurtcircuitare
Scurtcircuitare paralela(L, valoare, ⊕)

1 for i ← 1 to log n
2 do for all k : k ∈ L
3 do in parallel
4 if pointer [k] 6= pointer [pointer [k]]
5 then valoare[k] ← valoare[k] ⊕ valoare[pointer [k]];
6 pointer [k] ← pointer [pointer [k]];
17/ 22
Complexitatea
Teorema (7)
Complexitatea timp a algoritmului paralel de scurtcircuitare, implementat pe o masina
CREW-PRAM, este O(log n).
18/ 22
Aplicaţii ale scurtcircuitării: Calcul ranguri
• Un exemplu tipic de utilizare a tehnicii scurtcircuitării ı̂l constituie calcularea

numerelor de ordine ale elementelor unei liste, faţă de sfârşitul acesteia.
• Pentru un element k ∈ L, rang [k] va conţine ı̂n final numărul i al elementor din lista
L care se afla ı̂n listă după elementul k, ı̂n ordinea dată de pointeri.
19/ 22
Algoritm paralel de calcul ranguri
Calcul Ranguri paralel(L, rang , +)

1 / ∗ Init, ializare vectori pointer s, i rang ∗ /for all k : k ∈ L
2 do in parallel
3 pointer [k] ← succesor (k) / ∗ succesor (k) = elementul care urmează lui k ı̂n lista L ∗ /
4 if pointer [k] 6= k
5 then rang [k] ← 1;
6 else rang [k] ← 0;
7 / ∗ Aplicarea tehnicii scurtcircuitării ∗ /
8 Scurtcircuitare paralela(L, rang , +)
20/ 22
Exemplu de execuţie a algoritmului de calcul ranguri
Figura 3 : Exemplu de execuţie a algoritmului de calcul ranguri
21/ 22
Comentarii
• Scurtcircuitarea nu se reduce la operarea cu elementele unei liste.

• Documentele web pot fi obiectul unor operaţii de scurtircuitare paralelă, atunci când
se doreşte clusterizarea acestora.
• Rutarea poate folosi tehnica scurtcircuitării paralele.
22/ 22

Algoritmi Fundamentali

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Algoritmi Fundamentali

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cuprins Comprimarea (Reducerea) Calculul Prefixelor (Scan) Scurtcircuitarea (dublarea)

Algoritmi paraleli şi distribuiţi

Universitatea Tehnică ”Gheorghe Asachi” din Iaşi

• Fie M o mulţime de n = 2m elemente, M = {ai /i = 0, 1, . . . , n − 1} ⊆ Mr = mulţime

Algoritm recursiv de comprimare

Algoritm paralel de comprimare

Exemplu de execuţie a algoritmului de comprimare

Figura 1 : Exemplu de execuţie a algoritmului de comprimare

Corectitudinea şi complexitatea

Reducerea numărului unităţilor de procesare

• Comprimarea nu se reduce la operarea cu elementele unei mulţime de numere.

Calculul Prefixelor (Scan)

• Tehnica calculării prefixelor dezvoltă tehnica comprimării, ı̂n care parcurgerea

Algoritmul de calcul al prefixelor ı̂n cazul

Calcul Prefixe ⊕ admite element neutru(A, ⊕)

Exemplu de execuţie a algoritmului de calcul al prefixelor ı̂n cazul ı̂n care

Algoritmul de calcul al prefixelor ı̂n cazul ı̂n care operatia ⊕ nu admite

Corectitudinea şi complexitatea

• Ca s, i ı̂n cazul comprimării, calculul prefixelor nu se reduce la operarea cu elementele

• Fie L o listă simplu ı̂nlănţuită formată din n elemente.

Algoritm paralel de scurtcircuitare

Scurtcircuitare paralela(L, valoare, ⊕)

Aplicaţii ale scurtcircuitării: Calcul ranguri

• Un exemplu tipic de utilizare a tehnicii scurtcircuitării ı̂l constituie calcularea

Algoritm paralel de calcul ranguri

Calcul Ranguri paralel(L, rang , +)

Exemplu de execuţie a algoritmului de calcul ranguri

Figura 3 : Exemplu de execuţie a algoritmului de calcul ranguri

• Scurtcircuitarea nu se reduce la operarea cu elementele unei liste.

S-ar putea să vă placă și