Sunteți pe pagina 1din 5

Pentru alte sensuri, vedeți Afganistan (dezambiguizare).

Emiratul Islamic al Afganistanului[13] (paștună/dari (afgană): Afğānistān ‫د افغانستان اسالمي‬


‫)امارت‬, colocvial, Afganistan, este o țară din Asia Centrală. Se învecinează cu Iranul la vest,
Pakistanul la sud și la est, Turkmenistanul, Uzbekistanul și Tadjikistanul la nord, și cu China în
estul extrem. Aici se află cea mai mare parte din Munții Hindukush. Este una dintre cele mai
sărace țări ale lumii.

Cuprins
 1 Geografia
 2 Etimologie
 3 Istoria
 4 Hidrografia
 5 Clima
 6 Economia
o 6.1 Industria
 7 Cultura
o 7.1 Patrimoniul mondial UNESCO
o 7.2 Muzeul Național Afgan
o 7.3 Noul Muzeu Național Afgan (proiect)
 8 Proveniența numelui
 9 Relații externe
 10 Galerie
 11 Vezi și
 12 Note
 13 Legături externe

Geografia
Articol principal: Geografia Afganistanului.
Emiratul Islamic Afganistan este o țară fără ieșire la mare, care este situată în Asia Centrală. 75%
din suprafața sa este acoperită cu munți colțuroși, care se centralizează în Munții Hindukuș, al
doilea lanț muntos ca mărime din lume. Multe vârfuri depășesc 6100 m înălțime. Cea mai mare
parte a restului țării conține câmpii aride, care flanchează miezul muntos în nord, vest și sud.
Podișul sud-vestic este în mare parte pustiu, nelocuit, majoritatea populației concentrându-se în
văile fertile din jurul orașelor Ghiuri, Bamian și Jalalabad.

Etimologie
„Stan” înseamnă pământ. Afganistan înseamnă țara afganilor. Termenul „stan” este folosit și în
numele Turkmenistanului și Uzbekistanului, precum și în numele a numeroase alte state.

Istoria
Articol principal: Istoria Afganistanului.

În Antichitate și Evul Mediu, teritoriul Afganistanului a fost stăpânit succesiv de perși, greci,
parți, sasanizi, arabi, mongoli, etc. Constituit în 1747 sub conducerea lui Ahmad Șah Durrani,
statul afgan a fost supus de Marea Britanie în urma a două războaie (1839-1842 și 1878-1880).
După cel de-al treilea război anglo-afgan (mai-iunie 1919), Marea Britanie a recunoscut
independența Emiratului, proclamată la 28 februarie 1919. În perioda 1919-1929 au fost
înfăptuite o serie de reforme din inițiativa emirului Amanullah. În timpul celui de-al doilea
război mondial, Emiratul Islamic Afganistan își menține neutralitatea declarată în 1939. La 17
iulie 1973 regele Muhammad Zahir Șah (1933-1973) este înlăturat, monarhia este abolită, iar
Emiratul se proclamă republică, cu numele de Republica Democratică Afganistan. La 27 aprilie
1978, în urma unei lovituri de stat, puterea este preluată de Partidul Democratic al Poporului
(comuniștii), divizat în două facțiuni aflate în conflict. În ultimele zile ale anului 1979, U.R.S.S.
invadează Emiratul; președintele Hafizullah Amin este ucis, iar puterea este încredințată lui
Babrak Karmal. Invazia declanșează un lung și sângeros război civil (1979-1990), în cursul
căruia aproape șase milioane de afgani s-au refugiat în Pakistan și Iran. La 4 mai 1986, Babrak
Karmal este înlăturat, puterea fiind preluată de Mohammad Najibullah; guvernul sovietic,
apreciind ca o greșeală invazia, semnează cu S.U.A. la 14 aprilie 1988 un acord, mediat de
O.N.U., privind retragerea trupelor sovietice din Afganistan, operațiune încheiată la 15 februarie
1989. Forțele mujahedinilor alcătuiesc un guvern în exil (23 februarie 1989), care continuă lupta.
Najibullah încearcă o serie de tratative cu rebelii, dar ele eșuează, ceea ce duce la continuarea
războiului civil. În urma presiunilor interne și externe președintele Mohammad Najibullah a
demisionat (16 aprilie 1992), punându-se astfel capăt regimului comunist din Afganistan. Cele
mai mari grupări rivale ale rezistenței (Hezb-i-Islami condusă de Gulbuddin Hekmatyar și
Jamiat-i-Islami condusă de Ahmed Shah Massud) au hotărât (24 aprilie 1992) crearea unui
consiliu interimar pentru guvernarea țării până la alegerile legislative. Neînțelegerile dintre cele
două grupări s-au amplificat, provocând numeroase victime și distrugeri materiale.

Hidrografia
Articol principal: Hidrografia Afganistanului.
Principalele râuri sunt: Amu Darya, având un debit de 1.400 m³/s, Hari sau Herat (căruia nu i se
cunoaște debitul exact) - un râu ce străbate 1100 km pornind din munții Emiratului și care
dispare în deșertul Kara-Kum din Turkmenistan, Kabul sau Kabal, având o lungime de 700 km și
care dă numele său capitalei și Helmand, cu un debit ce variază între 56 m³/s, pe timp de secetă și
2000 m³/s pe timp de inundații, care șerpuiește pe o lungime de 1150 km pe teritoriul afgan și
care se varsă în bazinul endoreic Sistan, un bazin închis, drenat de ape curgătoare fără legătură
cu rețeaua hidrografică tributară mărilor și oceanelor, practic un imens rezervor care, după
amenajări hidrotehnice corespunzătoare, ar putea fi folosit pentru stocarea apei.

Clima
Articol principal: Clima Afganistanului.

Afganistan are o climă continentală, secetoasă, cu patru anotimpuri distincte. Temperaturile


variază puternic în funcție de anotimp și de regiune. Iernile aduc zăpadă, iar verile sunt calde și
secetoase. Toamna este moderată. Cantitatea medie de precipitații este de aproximativ 340 mm
pe an și scade în principal primăvara.

Economia
Articol principal: Economia Afganistanului.

 Produse importate: autovehicule, produse petroliere, produse textile.


 Produse de export: gaze naturale, fructe și nuci, covoare.

Industria

21% din forța de muncă figurează în industrie. Industriile din bumbac, covoare țesute de mână,
țesături de lână, încălțăminte, mobilă, rafinarea zahărului, conservarea fructelor și industria
artizanală. Exploatarea gazelor naturale, a cărbunilor și a altor minereuri este în creștere, alături
de fabricile de construcții, printre care și o fabrică de asamblare a autovehiculelor. Produsele
chimice se obțin din gaze naturale și există mai multe fabrici de ciment.

Cultura
Patrimoniul mondial UNESCO

Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt incluse următoarele obiective din Afganistan:

 Minaretul și vestigiile arheologice de la Jam / Djam (2002).


 Peisajul cultural și vestigiile arheologice din Valea Bamyian (2003).

Muzeul Național Afgan


Fondat în anii 1920, Muzeul Național Afgan (Muzeul din Kabul) este un loc de păstrare și de
valorificare a articolelor afgane vechi de interes național și cultural. Este o clădire cu două etaje
în partea istorică a orașului Kabul. Colecția pe care o posedă era cândva cea mai importantă din
Asia Centrală cu peste 100.000 de articole, care mărturiseau cultura mai multor milenii, însă în
august și septembrie 1996 muzeul a fost devastat de orânduirea talibană. În 2003, comunitatea
internațională a investit 350.000 $SUA ca să refacă clădirea și să redeschidă acest muzeu. Pe 29
septembrie 2004 a fost re-inaugurat de președintele ad interim, Hamid Karzai, cu numai 2500 de
articole.

Printre piesele de mare valoare păstrate în acest muzeu sunt cele din fildeș ca și antichitățile din
Cușmir ale budismului primar și mai apoi ale Islamului primar.

În noiembrie 2004, arheologii au descoperit un tezaur compus din peste 100 de lăzi, conținând
articole istorice ale muzeului, îngropate sub palatul prezidențial și în alte arii din apropiere,
probabil, de personalul muzeului pentru a le feri de jaf. Între aceste articole se află și o bogată
colecție de monede vechi de mii de ani, aproape din toate epocile și civilizațiile; mărturie clară a
importanței comerciale și a antichității Kabul-ului. Până în prezent nu s-a reușit încă realizarea
unei catalogări a acestei colecții.

Noul Muzeu Național Afgan (proiect)

Macheta noului Muzeu Național Afgan

Guvernului afgan i-a fost prezentat proiectul unei noi clădiri pentru adăpostirea Muzeului
Național după concepția arhitectului Hisham N. Ashkouri, preșesintele ARCADD, Inc.. Noul
proiect cuprinde o Bibliotecă și un Centru Cultural.

Proveniența numelui
Afganistan înseamnă (cuvânt cu cuvânt) țara afganilor și s-a întemeiat la începutul secolului 19.
Englezii au introdus primii denumirea țara afgană, transformându-se mai târziu în Afganistan,
denumire preluată și de afgani. Cuvântul afgan nu se înțelege în sensul de cetățean al
Emiratului, ci se referă în deosebi la poporul paștunilor (fiind denumiți afgani numai în Persia și
India).

Numele Afganistan a fost folosit pentru prima oară în 1801 în tratatul de pace dintre Anglia și
Persia referitor la regiunile în care trăiau paștunii. O denumire foarte veche a regiunii unde astăzi
se află Afganistan este Kabulistan. Pâna acum 2.000 de ani existau regi în Ghazna denumiți
Kabulschahi (regii din Kabul). Poetul Firdausi de la curtea sultanului Mahmod din Ghazna a
scris acum 1.000 de ani foarte multe de Kabulistan (denumit și Zabulistan).
Numele istoric cel mai cunoscut pentru această regiune este Khorasan.

S-ar putea să vă placă și