MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

UNIVERSITATEA 1 DECEMBRIE 1918 ALBA IULIA

FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ
SPECIALIZAREA: TEOLOGIE PASTORALĂ

LUCRARE DE SEMINAR
STUDIUL VECHIULUI TESTAMENT
Tema: ORAŞUL BABILON

Coordonator As. Univ. BRETOIU ŞTEFAN ADRIAN

Student: PINTEA FELIX LAURENTIU

ALBA IULIA
2019

0
 INTRODUCERE

Studiul de faţă îşi propune să prezinte aspectele de natură geografică, istorică si spirituală
privitoare la Babilon – oraşul biblic. Chiar dacă pentru mulţi Babilonul pare ceva cunoscut, din
sfera cunostinţelor generale, totuşi un studiu aprofundat scoate în evidenţă o serie de aspecte noi,
interesante.
Studiul de faţă propune o întâlnire cu frumuseţea istoriei, geografiei şi artei cu frumuseţea
Sfintei Scripturi.
Prezenta lucrare de seminar tratează următoarele aspecte:
1) Elemente de geografie privind Babilonul (localizare geografică, relief, climă, hidrologie,
floră şi fauna)
2) Istoria (date istorice, periodizare, populaţia, societatatea)
3) Orasul Babilon şi Biblia
4) Babilon – oraşul minunilor
Referitor la stadiul cercetarilor legate de orasul Babilon, putem afirma că sunt acoperitoare
dar nu neapărat suficiente. Dintre studiile directe ori indirecte, referitoare la Babilon, enumăr:
a) Civilizaţia asiro – babiloniană, Daniel Constantin, Editura Spot – Turism, Bucureşti 1981;
b) Sumerul, Babilonia şi Asiria, Gheorghe Vinţan, Editura Bălgrad, Alba Iulia, 1999
c) Istoria religiilor, Giovani Filoramo, Trad. Cornelia Dumitru, Editura Polirom, 2008;
d) Biblia sau Sfânta Scriptură – Ed. 1988, tipărită de Societatea biblică interconfesională din
Romania, sub îndrumarea P.F. Teoctist – Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.
e) Biblia sau Sfânta Scriptură – Ed. 2001, tipărită de Institutul Biblic şi de Misiune al Bisericii
Ortodoxe Române, cu binecuvântarea P.F. Teoctist – Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române,
versiune diortosită după Septuaginta, redactată şi adnotată de Arhiep. Clujului - Bartolomeu
Valeriu Anania.
f) Vechi imperii ale Orientului, Moscati Sabatino, Editura Meridiane, Bucureşti 1982;
g) Istoria incepe la Sumer, Kramer Samuel Noah, Editura Stiinţifică şi enciclopedică,
Bucureşti, 1962.;
h) Istoria Orientului antic, trad, Avdiev V.I, Bucureşti 1951;
i) Civilizaţia vechiului Orient, trad, Deshayes Jean, vol I – III, Bucureţti, 1976;
j) The Political Image of Babylon in Antiquity, (pp. 19-45), University of Toronto Press, 2016
k) Babylon, Bertrand Harris Bronson, Princeton University Press, 1978
În prezenta lucrare de seminar, am reliefat aspectele geografice, istorice, biblice si culturale
referitoare la Babilon, în contextul Orientului antic, Mesopotamiei dar şi în coordonate actuale.

ELEMENTE DE GEOGRAFIE PRIVIND ORAŞUL BABILON

Babilonul (din semiticul Bab ilani - Poarta Zeilor) este unul dintre cele mai importante
orașe ale lumii antice şi capitala a Imperiului Babilonian. Important centru economic, politic și
cultural în mileniul II-I î.Hr. Capitală a statului cu același nume, a cunoscut perioada de înflorire
sub conducerea lui Hammurabi și Nabucodonosor II.
1.Localizare geografică. În mod clar, când se vorbeşte de Babilon se vorbeşte şi de
Mesopotamia, o regiune fertila cuprinsa intre doua fluvii: Tigrul si Eufrat. Se desfaşoara sub forma
unei faşii de pămant de cca. 1000 km lungime si cca. 4oo km latime.
Mesopotamia antică (locul de naștere a unor culturi timpurii, precum cele ale sumerienilor,
asirienilor și babilonienilor), corespunde în mare parte cu teritoriul actualului Irak. Ca delimitare
geografică a Mesopotamiei avem:
 În nord – Armenia;
 În vest – Deşertul Siriei;
 În est – M-ţii Zagros;
 În sud – Golful Persic.
Numele de Mesopotamia este dat de către greci si inseamna ,,tara dintre fluvii’’, sirienii o
numeau Aram Nasharaim - Siria dintre fluvii, iar arabii o numesc El Djerireh - insula, exprimand
pozitia ei de zona inconjurata pe doua parti de apa.

1
 În acest context se încadrează cel mai vechi oraş – stat din Mesopotamia – Babilonul. Alte
oraşe ale Mesopotamiei pot fi amintite: Harran, Nisibi, Larsa, Ur, Uruk, Uri, Eridu, Isin.
Situat pe o campie fertila, la aproximativ 80 km de Bagdad, orasul Babilon era cu adevarat
magnific. În coordonate geografice, Babilonul se gasea la: 32° 32′ 11″ N, 44° 25′ 15″ E.
2.Relieful – forma de relief predominantă este Câmpia Mesopotamiei. Cuprinsa intre
Podisul Arabiei la sud-vest, Podisul Iranului la nord-est, si Podisul Anatoliei, la nord, Campia
Mesopotamiei are forma unui culoar lung de circa 1000 km si lat de circa 200 km (orientat de la
nord-vest spre sud-est totalizand o suprafata de 200.000 km². Cea mai mare parte a Campiei
Mesopotamiei este neteda cu altitudini ce cresc dinspre sud-est spre nord-vest atingand valori de
200-500 . numai pe margini apar cateva inaltimi mai mari, unele cu caracter piemontan, altele cu
aspect de masive muntoase (cele de la vest de Mosul), cu valoare maxima de 1359. In cuprinsul ei,
Câmpia Mesopotamiei, se disting doua parti: una mai inalta, cu altitudini de peste 200 m, cu mai
multe masive deluroase si muntoase, situata in nord-vest (denumita actual Al-Gezira, “insula”, sau
Mesopotamia propriu zisa) si alta mai joasa, sub 200 m, inundabila, cu dune, lacuri si mlastini,
situata in sud-est si denumita actual Irak-Arabi sau Babilonia.
3. Clima (zilelor noastre). Dupa altimetria generala si alte caractere geografice inclusive din
punct de vedere climatic, se disting Mesopotamia Superioara (actualmente Al-Gezira) si
Mesopotamia Inferioara(actualmente Irak-Arabi) sau Babilonia.
Mesopotamia Superioara se caracterizeaza prin clima ei subtropicala, stepica, cu precipitatii
anuale ce trec de 300 mm, iar pe inaltimi ating 500-700 mm. Verile sunt calduroase, cu temperaturi
medii de peste 30º(iulie), iar iernile mai reci cu Temperaturi medii de 7º(ianuarie). Invaziile de aer
rece, continental din nord, care aduc schimbari importante sunt destul de dese aici. Ca urmare, cade
zapada si se inregistreaza geruri pana la minus 10-15º.
Mesopotamia Inferioara sau Babilonia, prezinta alte conditii climatice, desertice, mai
accentuate, cu precipitatii intre 200 si 100 mm anual sau chiar mai putin. Temperatura medie a lunii
iulie atinge aici 30º, iar cea a lunii ianuarie 10º. Foarte rar se inregistreaza in aceasta parte geruri si
zapada. In coltul de sud-vest se intalnesc nisipuri de dune, ca indiciu al caracterului desertic ce se
accentueaza in aceasta directie.
4. Hidrologia prezentă în mod marcant (pe teritoriul Mesopotamiei) prin fluviile Tigru şi
Eufrat (alimentate cu apa din Podisul Armeniei ) si apele Golfului Persic.
In Mesopotamia superioara, albiile raurilor amintite sunt adanci si prezinta profile
longitudinale accentuate. Interfluviul de la sud-vest de Mosul constituie o zona endoreica, iar de pe
rama montoasa se scurg numerosi afluenti. Pe intinsul Mesopotamiei inferioare, Tigrul si Eufratul
curg lent, cu alibi largi si se despletesc in brate. Totul formeaza o adevarata zona de divagare cu
lacuri si mlastini. Din muntii Zagros, Tigrul isi aduna multi afluenti, iar Shatt-el-Arab primeste si el
un afluent mare pe Karun. Regimul raurilor prezinta doua cresteri importante: primavera in urma
topirii zapezilor din Podisul Armeniei, cand debitul creste de 10 ori in raport cu scurgerea de vara si
iarna, datorita ploilor locale. Inundatiile se produc mai ales in cursul inferior al Tigrului si in
bazinul fluviului Shatt-el-Arab. In urma revarsarii apelor se formeaza intinse lacuri de lunca, zone
mlastinoase, care influenteaza viata economica a acestei portiuni. Tigrul si Eufratul sunt navigabile
pentru ambarcatiuni mici, iar pe Shatt-el-Arab inainteaza vase mari pana la Basra
Fluviul Eufrat (Buranunu- în sumeriana, Purattu – în akkadiană), este cel mai lung fluviu
din vestul Asiei, şi-a schimbat de mai multe ori vadul, curgînd iniţial cu mult mai mult spre apus,
astfel Babilonul se afla pe malul rasritean al fluviului. El are o lungime de aproximativ 2.780
kilometri Se formează prin confluența a două râuri, Kara (Eufratul apusean), care izvorăște din
Podișul Armeniei din estul Turciei, la nord de Erzurum și Murat (Eufratul răsăritean), care
izvorăște dintr-o zonă aflată la sud-vest de Muntele Ararat, la nord de Lacul Van.
Fluviul Tigru, izvorăște din munții Taurus și se unește, pe teritoriul actualului stat Irak, cu
râul Eufrat, formând fluviul Șatt el Arab.
Golful Persic, situat între Peninsula Arabă și Iran (în sud-vestul Asiei), este o prelungire a
Mării Arabiei. fiind de fapt o mare puțin adâncă a Oceanului Indian. Este legat de aceasta prin
Strâmtoarea Hormuz și prin Golful Oman. Are o suprafață de 233.000 km² (aproximativ egală cu
suprafața României). În partea nord-vestică a golfului se varsă actualmente râul Shatt al-Arab
format din confluența râurilor Tigru și Eufrat. Odinioară, însă, cele două fluvii se vărsau în două
locuri distincte la 80 de kilometri unul de altul, iar marea se întindea mult spre nord, la o distanţă

2
aproape egală cu cea care separă locul de vărsare actual de locul de întâlnire al celor două fluvii
(aproximativ 100 km).
5. Flora şi fauna. Aflate în strânsă legătură cu elementele de relief şi climă. Flora specifică
unui sol mai mult aluvionar prielnic pentru palmieri şi pomilor fructiferi (smochinul, caisul,
piersicul, rodie, curmale) şi viţa -de-vie (aclimatizată), cereale (orz, grâu, secară) şi legume (ceapa,
castraveţi, etc). Fauna reprezentata de leu, bizon, bubal, cerb, leopard, capra sălbatică, antilope,
vulturi, şerpi, scorpioni, bovine, ovine, porci, caâini, măgari, onagrii (măgari sălbatici), peşti şi
crustacee.

ISTORIA

Consideraţii istorice. Asa cum spuneam mai sus, Babilonul, capitala a statului cu același
nume, a cunoscut perioada de înflorire sub conducerea lui Hammurabi și Nabucodonosor II.
Trasarea unor limite de dezvoltare in timp a civilizatiei mesopotamiene este dificil de facut
datorita succesiunii de state pe acest teritoriu relativ restrans sau chiar existentei paralele a unor
orase - state si dinastii.
Conform traditiei mesopotamiene pastrata de preotul haldeean Berosius care a trait in
perioada elenistica, istoria dureaza din anul 2850 i.h.- pana la 332 i.h.cand are loc cucerirea
macedoneana. Berosius imparte istoria Mesopotamiei in 33 de dinastii impartire folosita si de
cercetatorii actuali pentru a periodiza istoria zonei.
Totusi se considera , incluzand si protoistoria, că civilizatia mesopotamiana se dezvolta de-a
lungul a cca 6000 de ani, Mesopotamia fiind considerata zona cu cea mai veche cultura de tip urban
din istorie si cu cea mai veche civilizatie inchegata a lumii.
Initial formele de societate orientala antica au aparut in cadrul unor concentrari restranse de
populatie in orasele -stat fortificate ( cetati ) si apoi datorita cuceririlor succesive s-au constituit in
primele forme de societate complexa -regatele sau imperiile: sumerian - sud accadian. centru
babilonian - care realizeaza unitatea intregii vaii a celor doua fluvii. asirian - care inglobeaza
intreaga Mesopotamie si ulterior devine nucleul marelui Imperiu Persan ahemenid care mai
cuprindea Iranul, Anatolia si Egiptul.
2.Periodizare. Protoistoria. Datorita climatului relativ favorabil si facilitatilor create de
existenta ei ca regiune la liziera fertila a celor doua fluvii care a putut fi extinsa prin irigatii, aici se
dezvolta de timpuriu culturi pre si protoistorice. Inca din eneolitic (cca 4000 i.h.) Mesopotamia
cunoaste inflorirea economica, schimbul de bunuri si folosirea metalului - arama. Protoistoria
Mesopotamiei dureaza cca 2000 de ani si se incheie la aparitia primelor dinastii sumeriene in sudul
Mesopotamiei. Descoperirilor arheologice au documentat existenta aici a patru culturi denumite
dupa localitatea unde au fost facute descoperirile : Hassuna, Samarra, Tel Halaf, Tel Obeid.
Periodizare istorică. Istoria Mesopotamiei se imparte in niste perioade mai lungi care
grupeaza mai multe dinastii pomenite de Berosius si mentinute de istoricii actuali, astfel:
1.Perioada protodinastica ( sumeriana ) (3000 i.h.-2470 i.h.)
2.Perioada accadiana (2470 i.h.-2257 i.h.-) Se incheie cu patrunderea triburilor de gutii sau gutiti
din estul Mesopotamiei, dinspre Muntii Zagros. (2285 i.h.-2230 i.h).
3.Perioada neo-sumeriana - renasterea oraselor Kis,Lagas,Ur . (-2230 i.h.--2016 i.h.).
4.Perioada babiloniana, a dinastiilor amorite( -2016 i.h.-1595 i.h.). Perioada de dominatie Casita
(1170 i.h.-1155 i.h.) avand ca sediu al puterii Babilonul şi Dominatia elamita.(1350 i.h.-1150 i.h.)
5.Perioada asiriana ( neo-asiriana) (1245 i.h.-606 i.h.)
6.Perioada neo-babiloniana (732 i.h.-539 i.h.).
7.Cucerirea medo-persana (558 i.h.-330 i.h)
8.Cucerirea macedoneana 330 i.h.cand mesopotamia inceteaza sa mai existe ca unitate politica si
culturala devenind parte a regatelor Part si apoi Sassanid .
3.Populaţia. Populatia sumeriana a ajuns in valea celor doua fluvii la cca 3500 de ani i.h.
Populatiile semitice sosite la diverse intervale de timp din zona desertului Arabic au fost accadienii,
amoritii (babilonienii), arameii (asirienii).
Babilonienii sunt populatii amorite venite dinspre zona semita a desertului arabic.
Vor crea la randul lor un imperiu( sud si centru ) care se va dezvolta multa vreme in paralel cu
dinastiile asiriene care ocupau nordul Mesopotamiei si cu care isi vor disputa hegemonia in zona.

3
Regatul babilonian (1894 i.h. -1595i.h.) va realiza insa unitatea intregii vai pe care o va controla
economic, politic si militar. Dezvoltarea imperiului babilonian se va lega de numele orasului de
origine accadiana - Babilon de la care si-au luat numele de babilonieni, oras care va deveni pentru
mai bine de doua milenii centrul economic, politic si cultural al Mesopotamiei. Reprezentantul cel
mai ilustru al dinastiilor bailoniene amorite este Hammurabi ( 1728-1686) cel care va lasa omenirii
primul cod de legi cunoscut, domnia sa exceland mai ales prin organizarea juridico-administrativa a
teritoriilor stapanite. sumeriene.
4. Structura societatii. Societatea mesopotamiana în general şi cea babiloniană în mod
implicit erau bine structurata ierarhic si relativ stabila. Structura ei este una piramidala bazata pe
centralizarea puterii martiale, economice si spirituale catre varful piramidei reprezentat de regele -
preot ajutat de un foarte eficient aparat birocratic.
Structura politica si organizarea juridico – administrativă. Aceste structuri functionale la
nivelul orasului –stat, sunt integrate si functionale la nivelul teritorial al imperiului. Trebuie sa
precizăm ca inca de la inceputurile antichitatii mesopotamiene, orasele - state ca unitati teritoriale,
administrative si politice se aflau in raporturi conflictuale si hegemonice. Hegemonia si-o disputau
marile orase -stat- Babilonul,Ur, Assur etc.

ORASUL BABILON ŞI BIBLIA

Privind traducerea numelui oraşului Babilon, sursele laice uzitează formula” Poarta Zeilor”
(din semiticul Bab ilani) însă demnă de menţionat este abordarea cuprinsă în Biblia sau Sfânta
Scriptură – Ed. 2001, tipărită de I.B.M. B.O.R., versiunea diortosită, redactată şi adnotată de
Arhiep. Clujului - Bartolomeu Valeriu Anania, care la Nota de observaţii si adnotări spune: “La
origine, ebraicul Babel (Bab-ili) înseamna „poarta lui Dumnezeu”. Printr-o etimologie populara, el
devine balal = a amesteca, a încâlci, a produce confuzie.
În sensul unui raport geografico - istoric, Babilon – Biblie apreciez ca relevante următoarele
citate din Sfânta Scriptură:
 Facerea cap. 1 v. 10 Începutul împaratiei lui au fost Babilonul,Ereh, Acad si Calne din
tinutul Sinear.
 Facere cap.11 v. 9 E pricina pentru care cetatea aceea s-a numit Babilon, pentru ca acolo a
încâlcit Domnul limbile a tot pamântul si de acolo i-a împrastiat Domnul Dumnezeu pe toata fata
pamântului.
 4 Regi cap. 17 v. 24 Iar regele Asirienilor a adus oameni din Babilon, din Cuta, din Ava, din
Hamat si din Sefarvaim si i-a asezat în cetatile Samariei, în locul fiilor lui Israel; acestia au
mostenit Samaria si s-au asezat în cetatile ei.
Ca si Egiptul si Asiria, Imperiul Babilonian a jucat un rol important in istoria biblica.
Cartea  lui Daniel din  Apocalipsa Vechiului Testament, ne povesteste despre Belsatar, care a
domnit un timp ca rege in Babilon. Unele surse laice  sustin ca desi era un  personaj influent, nu a
fost niciodata rege, dar sapaturile arheologice au scos la lumina inscriptii cuneiforme care vorbesc
despre Belsatar ca fiu mai mare a lui Nabonid, rege al Babilonului. Asadar scrierile biblice au avut
dreptate.
In jurul anului 732 i.h., Dumnezeu l-a inspirat pe profetul Isaia sa afirme o profetie
referitoare la căderea Babilonului, profetie care s-a implinit 200 de ani mai tarziu. Isaia a
consemnat: "Babilonul podoaba regatelor, va ajunge ca Sodoma si Gomora, cand le-a distrus
Dumnezeu, nu va mai fi niciodata locuit" (Isaia 13, 19-20). De ce a prezis  Dumnezeu , distrugerea
Babilonului? In anul 607 i.h., armata babiloniana  a devastat Ierusalimul si i-a dus pe prizonieri in
exil in Babilon, unde au fost tratati cu cruzime (Psalm137, 8-9).Dumnezeu a prezis ca slujitorii sai
aveau sa  suporte timp de 70 de ani acest tratament rau  din cauza faptelor rele. Apoi Dumnezeu va
face posibila eliberarea lor si intoarcerea in patrie (Ieremia 25, 11). Cuvantul profetic a lui
Dumnezeu s-a adeverit, in anul 539 i.h, cand Babilonul a fost cucerit de armatele persane si treptat
orasul s-a transformat intr-un morman de daramaturi, nu s-a mai refacut de atunci. 

4
 BABILON – ORAŞUL MINUNILOR

Pe terenul vechiului Babilon este astăzi un deşert, aproape total lipsit de vegetaţie. Vechiul
oraş Babilon s-a pierdut în negura timpului. Despre Babilon se spune ca a avut Gradini suspendate,
un Turn Babel, Palatul Regal al Babilonului cu cele opt intrari ale sale si în special Poarta zeitei
Istar. Căt este mit şi cât este adevăr vom vedea probabil în viitor.
Grădinile suspendate ale Semiramidei sau Grădinile suspendate din Babilon, au fost
construite de regele Nabucodonosor al II-lea (605-562 î.Hr.) pentru una din soțiile sale, Amytis
(Amuhea). Ele figurau în antichitate printre cele Șapte minuni ale lumii antice. După o veche
legendă, răspândită în special de scriitorii greci, ar avea o origine mult anterioară: ele ar fi fost
construite de regele Ninus întemeietorul orașelor Ninive și Babilon, pentru soția sa Semiramida
(Semiramis). După informațiile istoricului Diodor din Sicilia, uriașele grădini ocupau o suprafață de
15000 m² și se ridicau în patru terase până la 77 metri înălțime. Pe terase erau plantați arbori din
mai multe specii, unii dintre ei fiind înalți de 24 metri. Erau udați de pompe cilindrice, al căror
secret nu se cunoaște încă. Sub terase, sprijinite pe mai multe coloane, se găseau camere răcoroase
pentru familia regală. După unele relatări, se pare că vestitele grădini au fost dărâmate de perși, în
timpul ocupării Babilonului.
Turnul Babel. Menţionat în capitolul Genezei din Biblie, şi adesea considerat o clădire
mitică, Turnul a fost asociat adesea cu structurile babiloniene numite Etemenanki sau temple ale
raiului şi pământului, care era defapt o piramidă zigurat închinată zeului Marduk în 610 î.Hr.
Clădirea avea peste 90 de metri înălţime şi a fost distrusă în timpul cuceririi Babilonului de către
Alexandru cel Mare, cu toate că acesta a încercat să o salveze.
Palatul Regal a fost construit de Nabucodonosor al II lea şi era amplasat pe malul stâng al
Eufratului, într-un meandru, în zona centrală a Babilonului. Marele cartier de pe malul stâng al
fluviului avea două nuclee: palatul regal şi zona templelor lui Marduk, (protectorul oraşului) şi a lui
Bel (întemeietorul oraşului).Cele două nuclee erau unite prin marea cale a Procesiunilor, ce se
încheia în apropierea palatului, cu grandioasa „Poartă Iştar”. Poarta zeitei Istar este una dintre cele
opt intrari ale Babilonului, de fapt intrarea principala. A fost construita in anul 575 i.Hr., tot de
catre Nabucodonosor al II-lea. Avea 15 metri inaltime si 10 metri latime şi era acoperită cu
ceramică smălțuită de culoare albastră. Poarta era inceputul Căii Sacre sau a Căii Procesiunilor, un
drum de circa 300 de metri catre Templul zeului Marduk, principala zeitate babiloniana.
Palatul avea dimensiuni impresionante: 200 m lăţime (nord-sud) şi 330 m lungime (est-
vest). Cinci curţi interioare erau înconjurate de un număr impresionant de încăperi, coridoare si sali.
Curţile dinspre vest (primele două) adică dinspre fluviu aveau dispuse, împrejur, încăperile şi sălile
regale. Curtea a treia şi centrală era înconjurată de sălile de recepţie, dintre care, la sud, se distingea
sala tronului. Curtea a patra, cu încăperile adiacente, servea curtenilor ce locuiau la palat. Curtea a
cincea, cea dinspre Calea Procesiunilor, unea încăperile destinate gărzilor palatului. Amplitudinea
sălii tronului se remarca prin lungimea de 52 metri şi lăţimea de 17 metri ( proporţie 3/1). Era
mărginită de un zid de 6 m grosime, de un alb imaculat.

5
 CUPRINS
1. Elemente de geografie privind Babilonul (localizare geografică, relief, climă, hidrologie,
floră şi fauna)
2. Istoria (date istorice, periodizare, populaţia, societatatea)
3. Orasul Babilon şi Biblia
4. Babilon – oraşul minunilor

BIBLIOGRAFIE

 Avdiev V.I, Istoria Orientului antic, trad, Bucureşti 1951;

 Bertrand Harris Bronson, Babylon, Princeton University Press, 1978
 Biblia sau Sfânta Scriptură – Ed. 1988, tipărită de Societatea biblică interconfesională din
Romania, sub îndrumarea P.F. Teoctist – Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.
 Biblia sau Sfânta Scriptură – Ed. 2001, tipărită de Institutul Biblic şi de Misiune al Bisericii
Ortodoxe Române, cu binecuvântarea P.F. Teoctist – Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române,
versiune diortosită după Septuaginta, redactată şi adnotată de Arhiep. Clujului - Bartolomeu
Valeriu Anania.
 Daniel Constantin, Civilizaţia asiro – babiloniană, Editura Spot – Turism, Bucureşti 1981;
 Gheorghe Vinţan, Sumerul, Babilonia şi Asiria, Editura Bălgrad, Alba Iulia, 1999
 Giovani Filoramo, Istoria religiilor, Trad. Cornelia Dumitru, Editura Polirom, 2008;
 Kramer Samuel Noah, Istoria incepe la Sumer, Editura Stiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti,
1962.;
 Moscati Sabatino, Vechi imperii ale Orientului, Editura Meridiane, Bucureşti 1982;
 Deshayes Jean, Civilizaţia vechiului Orient, trad, vol I – III, Bucureţti, 1976;

 The Political Image of Babylon in Antiquity, (pp. 19-45), University of Toronto Press, 2016