Universitatea Ovidius Constanta Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole Specializarea Geografia Turismului

Kenya

Lector Univ. Dr. Anca Albu Asistent Univ. Dr. George-Marius Cracu

Student Cositoru Florentina Anul I Grupa II

Cuprins

1. Notiuni generale ( localizarea statului pe glob si continent, suprafata, populatie, densitate, capitala, orase importante); 2. Caracteristici fizico-geografice (relief,clima,hidrografie,caracteristici biopedografice); 3. Evolutia istorica a numarului de locuitori; 4. Distributia spatiala populatiei in cadrul tarii ; 5. Dinamica naturala a populatiei: ( natalitate , mortalitate, mortalitate infantile, speranta de viata la nastere, bilantul natural anual, tendinte demografice urmatoare); 6. Mobilitatea spatiala a populatiei ( dinamica/miscarea migratorie); 7. Structura actuala a populatiei structura pe grupe de varsta si sexe; structura etno-culturala a populatiei ( rasiala si structura etnica); structura lingvistica ; structura religioasa; structura pe medii de viata (urban, rural); structura socio-economica a populatiei;

8. Populatia si dezvoltarea social-economica ( indicele de dezvoltare, indicele saraciei umane);

9. Bibliografie;

Notiuni generale
Kenya este o ar situata n Estul Africii Ecuatoriale. Se mrginete cu Etiopia la nord, Somalia la est, Tanzania la sud, Uganda la vest i Sudanul de Sud la nord-vest, Oceanul Indian formnd grania ei sud-estic. Kenya ocupa o suprafata de 582, 650 km, si numara o populatie de 43,013,341locuitori, avand o densitate de 73,8 loc/km. Fosta colonie britanica, Kenya are mai multe orase dezvoltate economic si turistic, cele mai importante fiind: Nairobi, Mombasa, Kisumu, Nakuru si Eldoret.

Capitala Kenyei si cel mai insemnat oras este Nairobi. Orasul este situat pe Raul Nairobi, la o altitudine de 1661 m deasupra nivelului marii. Nairobi a fost construit in anul 1899 ca depou al liniei ferate Uganda, pentru a face legatura intre Mombasa si Uganda, devenind capitala in anul 1907. In urma unei epidemii de ciuma si a unui incendiu ce a dus la distrugerea orasului, la inceputul secolului XX a fost reconstruit in intregime. Nairobi, cu o populatie urbana de pana la 4 milioane de locuitori, este cel mai populat oras din estul Africii, fiind astazi unul dintre cele

mai importante orase ale Africii din punct de vedere politic si financiar si resedinta a numeroase companii si organizatii. Mombasa este al doilea oras ca marime din Kenya, situat de-a lungul Oceanului Indian. Este un port important si detine aeroport international. Este centrul industriei turistice de coasta. O prezenta locala predominanta o are muzica, taarab, originara din Zanzibar. Kisumu este un port in vestul Kenyei, al treilea ca marime din tara. Atractiile turistice includ Kibuye Market, Kisumu Museum, Sanctuarul antilopei sud-africane una dintre cele mai mici rezervatii salbatice, cuprinde antilope, dar si hipopotami, reptile si pasari. Nakuru este un oras foarte activ turistic. In regiune se afla insemnate obiective turistice, cum ar fi Lacul Nakuru, parte a Parcului National Nakuru Lake, parc faimos pentru numeroasele pasari flamingo, precum si alte animale ce pot fi observate in timpul unui safari.

Caracteristici fizico-geografice Relief

n perioada colonial, frontierele Kenyei au fost trasate aproape arbitrar, nesocotindu-se sferele de influen cultural tradiionale, limitele lingvistice sau viabilitatea regiunilor economice. Numele rii provine de la muntele vulcanic Kenya, pe care populaia Kikuyu l numete Kirinyaga- muntele mpestriat cu alb i negru -i are o nlime de 5199 m. Vrful su acoperit cu zpad i gheuri este situat aproape exact pe ecuator. Regiunile nordice sunt dominate de vaste savane semideertice, acoperite cu tufiuri de mrcini, care devin covoare de flori aproape imediat dup cderea ploilor sporadice. n triunghiul format de Kenya, Tanzania i Uganda, Kenya deine o mic poriune din Lacul Victoria. Golful Winam este n primejdie de a fi acoperit i strangulat de alge i zambile de ap. Platoul Nyanza este situat pe rmul estic al acestui lac vast, avnd o nlime de pn la 1200 m. Platoul Nyaka, cu o nlime de pn la 600 m, cuprinde savane vaste, a caror suprafa este punctat de umbrele arborilor de acacia. Regiunea cu platouri nalte de 1600-2400 m este strbtut de la nord la sud de Marele Rift. Marginile vii ating o nlime de circa 1000 m, iar limea este de aproximativ 80 km. Pare ca i cum peisajul african a fost retezat de un cuit gigantic. Platourile sunt acoperite cu masivi muntoi vulcanici, ca Muntele Kenya sau Elgon (4321 m) la frontiera cu Uganda. Pe msur ce lava de culoare

ntunecat i tuful vulcanic s-au rspndit, au creat o savan fertil, de culoare aurie sau verde, n funcie de sezon. Podiurile coboar gradual spre zonele mai joase, dens populate, avnd lime de pn la 60 km. De-a lungul liniei de coast, recifele de corali protejeaz cu nisip fin de valurile tumultoase ale Oceanul Indian.

Valea Marelui Rift este una dintre cele mai impresionante regiuni tectonice din lume. Ea pornete n sus, spre nord, din Mozambic, trece prin estul Africii, de-a curmeziul Riftului Iordanian, ajungnd pn n Turcia. De aproximativ 15-20 de milioane de ani falia s-a extins i adncit n Africa, scufundndu-se cu aproximativ 0,5 mm pe an. Dac procesul va continua , ntr-un milion de ani Africa ar putea fi mprit n dou. Cornul Africii va deveni o insul, iar Valea Marelui Rift se va umple cu ap. Un proces similar s-a produs acum cinci milioane de ani,cnd Peninsula Arabic a fost separat de Africa i s-a format Marea Roie.

Hidrografia
Pe fundul riftului -care, fiind activ, produce cutremure de pmnt - se afl izvoare fierbini, gheizere i vulcani stini. Un ir de lacuri (Magdi, Naivasha, Naikuru, Baringo, Turkana) urmeaz linia faliei. Lacul Turkana, din nord, este cel mai mare lac care nu seac din Valea Marelui Rift, avnd o suprafa de 6405 km. Unele lacuri arat ca nite nori de culoare roz atunci cnd psrile flamingo(Phoenicopteriformes) vin acolo pentru a se hrni i nmuli. Majoritatea raurilor din Kenya dispar in timpul anotimpului secetos. Unicul rau cu regim regulat este Tana(800 km).

Clima

Clima Kenyei este ecuatoriala, tropicala si temperata pana la rece , etajata in functie de altitudine.Situarea tarii n interiorul tropicelor produce mari diferene de temperatur dintre zi i noapte. Kenya se afl n zona de influen a musonilor i a alizeelor de sud-est. Centrul i sudul rii sunt caracterizate de dou sezoane ploioase: martie-mai i noiembrie-decembrie. Zonele mai nalte i platourile situate la peste 1250 m nlime sunt deosebit de fertile, cu o cantitate anual de precipitaii care depete 1000 mm i un excelent sol vulcanic. nc din perioada colonial aceste zone au fost preferate de colonitii albi pentru ntemeierea aezrilor i practicarea agriculturii. Pantele de vest ale masivilor vulcanici se caracterizeaz prin mai puine precipitaii dect cele de est. Nordul rii are doar un sezon ploios scurt, rezultatul fiind secete. Temperaturile sunt considerabil mai mari dect n centrul rii. n regiunea care nconjoar Lacul Turkana ele pot atinge 45C.Regiunile de coast i platoul Nyanza au un climat umed tot timpul anului, cu o rat medie anual a temperaturilor de 25-30C, n timp ce temperaturile din capitala Nairobi, situat la 1670 m, n inuturile nalte, sunt foarte moderate. La altitudini mai mari de 2500 m se poate produce nghe, iar vrfurile celor mai nali muni sunt acoperite cu zpad i gheari venici.

Vegetatie
n Kenya au foste descoperite aproximativ 10.000 de plante native. n plus, n perioada colonial au fost introduse multe plante ornamentale. n zonele nalte, cu precipitaii abundente, se mai gsesc urme al vechilor pduri tropicale i savanelor umede. Mari pri ale inuturilor nalte conin i savane uscate, acoperite cu mrcini, n nord. Din nefericire, defririle masive pentru a face loc fermelor i aezrilor umane au avut drept rezultat creterea suprafeelor ameninate cu seceta -acum 87% din suprafaa rii.

Muntele Kenya Pe vulcanul stins Kenya gsim aproape toate climatele din lume. Savana fierbinte i uscat de la poalele lui face loc savanei umede; zonele situate la altitudini mai mari de 3200 m sunt acoperite cu pduri tropicale umede, care se transform n zone subalpine, acoperite cu turbrie i buruieni dincolo de altitudinea de 3600 m. Cele trei piscuri ale muntelui (Batian - 5199 m, Nelion - 5188 m i Lenana - 4985 m) sunt situate n zona polar , fr plante, care ncepe de la altitudinea de 4600 m.

Fauna

Fauna Kenyei se numr printre cele mai diversificate din Africa. Aici triesc peste 400 specii de mamifere i peste 1000 de specii de psri. Savana acoperit cu ierburi este populat de feline mari i de mari turme de antilope, gazele, girafe, bivoli zebre, elefani, rinoceri albi, rinoceri negri i babuini. Locurile mltinoase, lacurile i rurile constituie habitatul ideal pentru hipopotami i crocodili. n anumite perioade, pe apele lacului Nakuru se adun milioane de pasari flamingo.

Soluri
Zonele inalte au sol fertil, bun pentru cultivat. Pe marile plantatii fermierii kenyeni cresc cafea, ceai, legume si fructe pentru export. Pe mici portiuni de pamant , oamenii cultiva porumb, fasole, tapioca si cartofi pentru hrana. Doar o cincime din pamant e bun pentru cultivat si multi kenyeni au parasit satele pentru a cauta slujbe la orase, ca Mombasa care este portul lor principal, sau capitala Nairobi.

Evolutia istorica a numarului de locuitori

Kenya este considerat a fi leagnul umanitii, pe teritoriul ei au existat habitate umane nc din paleoliticul timpuriu. Primii locuitori de pe teritoriul actualei Kenyei erau grupuri de vntori i culegtori, nrudii cu actualii vorbitori de khoisan. Vorbitori de limb cushitic din nordul Africii coboar aici ncepnd cu 2000 .Hr. Expansiunea agricultorilor bantu, originari din vestul Africii (Nigeria i Camerun) se ntinde pe tot mileniul I .Hr. i primele secole ale erei noastre. Bantu aduc mbuntiri n agricultur i prelucrarea fierului. Dintre grupurile bantu din Kenya, cele mai importante sunt kikuyu, luhya, kamba, kisii i mijikenda. ncepnd cu 500 d.Hr. se mut aici i populaii pastorale vorbitoare de limbi nilotice din nord-est, printre care triburi ca: samburu, luo, turkana, maasai. Negustorii arabi ncep s frecventeze Kenya nc din sec. I e.n. Apropierea Kenyei de Peninsula Arabic invita la colonizare, iar aezrile arabe i persane de pe coast se nmulesc, devin orae state, iar din sec. VIII. ncep s aib conductori care accept islamul. Influena i dominaia strin s-a desfurat cu precdere n regiunile de coast. n interiorul rii alta era situaia. Aici continu fr ncetare micarea diferitelor grupuri care fie intr pe acest teritoriu, venind, n special, dinspre nord, fie prsesc zona mpini de noii venii, mai ales, spre sud-vest.

Mai importante pentru istoria ulterioar a Kenyei sunt micrile din sec. XVIII-XIX ale triburilor maasai i kikuyu.

Maasai dansnd

Maasaii s-au mutat, n ceea ce este acum Kenya Central, dintr-o zon din nordul Lacului Rudolf cndva la jumtatea sec. XVIII[4]. naintarea lor spre sud a fost oprit pe la 1830 de triburile hehe de pe teritoriul actualei Tanzanii, dar incursiunile lor continu, ns pe coast la sud de Mombassa pn n 1859. Maasai (moran) nsemnnd lupttor erau cluzii spiritual n lupt de un aman (laibon). n orice caz, nu foarte numeroi, maasaii au fost capabili s domine o regiune considerabil datorit slabei rezistene a localnicilor bantu. Triburile nandi, care deineau zona mai abrupt la vest de maasai i erau la fel de rzboinici au fost relativ nederanjai de prdtorii lor vecini. Un alt grup, taveta, s-au refugiat n pduri pe pantele de est ale Muntelui Kilimanjaro, unde folosindu-se de teren rezist raidurilor maasailor. Kikuyu, de altfel, mai numeroi dect maasaii, se refugiaz, de asemenea, n muni i pduri de teama atacatorilor. Kikuyu se extind spre nord, spre vest i sud ocupnd ceea ce este azi Provincia Central, unde defriaz pdurile pentru a obine pmnt agricol. Oricum, ns nu rezist presiunii maasailor i pe la 1890, rpui i de foame i de variol, elibereaz terenurile lor din Districtul Kiambu i se retrag spre nord. Maasaii, de asemenea, trec printr-o perioad dificil. O epidemie de pneumonie sau pest le decimeaz cirezile n 1883; o alta n 1889-1890, iar nii maasaii sunt lovii de o epidemie de variol. n acelai timp, moartea lui Mbatian, marele lor 'laibon', dezbin grupul i dureaz ceva

pn tnrul su fiu reuete s-i reconcilieze. Oricum, problemele lor coincid cu venirea europenilor, care, ntr-un final vor deine controlul asupra regiunii. Cheia dezvoltrii Kenyei interioare a fost construirea ncepnd cu 1895 a cii ferate de la Mombasa la Kisumu lngLacul Victoria, finalizat n 1901. O realizare major de inginerie, "Calea ferat Uganda" (care este o cale ferat n interiorul Kenyei, dar duce n UgaUnii dintre cei 32 000 muncitori au fost importai din India britanic pentru a presta munca manual. Muli au rmas, aa cum a fcut cei mai muli dintre comercianii indieni i oameni de afaceri mici, care au vzut o oportunitate n deschiderea spre interior a Kenyei.nda), a fost finalizat n anul 1903 i a fost un eveniment decisiv n modernizarea zonei. Dezvoltarea economic rapid a fost vzut ca o necesitate pentru a face fa plailor pentru calea ferat, i ntruct populaia din Africa a fost obinuit cu o agricultur de subzisten, mai degrab dect cu una bazat pe exportul produselor agricole, guvernul a decis s ncurajeze nfinarea de aezri europene n zonele muntoase fertile, dar mai slab populate ale Africii. Calea ferat a adus cu ea n interiorul Africii nu numai agricultori europeni, misionari i administratori, dar, de asemenea, i programe guvernamentale sistematice mpotriva sclaviei, vrjitoriei, bolilor i foametei. Vrjitoria avea n viaa africanilor o influen puternic care ducea adesea la violene mpotriva vrjitoarelor. Pentru a controla aceast agresiuni, administraia colonial britanic a adoptat legi, ncepnd din 1909, care au fcut practica vrjitoriei ilegal. Aceste legi au dat populaiei locale o form legal, non-violent de a combate vrjitoria.

Langa Mombasa ,pe la 1899 Pe 23 iulie 1920 Protectoratul Africii de Est devine Colonie a Coroanei sub denumirea de Colonia i Protectoratul Kenyei. Kenya a devenit, dup rzboi, locul favorit de retragere a tinerilor ofieri britanici din nalta societate, care au imprimat o rezonan aristocratic colonizrii. Cei care deineau un capital de 1000 primeau gratuit 1000 de acri (4 km),

obiectivul guvernului fiind acela de a accelera modernizarea i creterea economic. Astfel, guvernul i ncuraja s nfiineze plantaii de cafea, care necesitatau maini scumpe, o for de munc stabil, i de patru ani pentru a obine prima recolt. Aceti veterani vor avea i o important influen politic, chiar dac reprezentau o minoritate. Odat cu creterea numrului de coloniti europeni, a impunerii unor noi taxe dup nfiinarea coloniei i a preului mic al muncii se intensific i activitatea politic a africanilor, care are totui un caracter local, manifestndu-se n special n rndul populaiilor kikuyu i luo, unde tineri cu vederi progresiste, muli dintre ei veterani ai rzboiului, devin lideri. n 1952 izbucnete cea mai important i mai violent revolt de pn atunci din colonie, revolta etnicilor kikuyu denumit Revolta Mau Mau. 4 000 de oameni sunt ucii, iar Jomo Kenyatta un presupus lider al revoltei este arestat. Dup eliberare, n 1961, el devine preedinte al Uniunii Naionale a Africanilor din Kenya, iar din 12 decembrie 1963, odat cu proclamarea independenei, primul preedinte al Kenyei.

Jomo Kenyatta

Populatia Kenyei a avut o crestere accelerata de la inceputul anilor 1960 si pana la inceputul anilor 1980 , aceasta crestere fiind serios constransa de dezvoltarea sociala si economica a tarii. In primul trimestru al sec. XX, populatia totala era sub 4 mil. loc, in mare parte din cauza

foametei, razboaielor si bolilor. Pana la sfarsitul anilor 1940 populatia a crescut pana la mai mult de 5 mil loc, iar dupa obtinerea independentei in 1963 numarul acesteia a ajuns la peste 8 mil loc si era intr-o crestere rapida. Populatia a depasit 20 mil. loc. pana la mijlocul anilor 1980 dupa care ritmul de crestere a inceput sa incetineasca dramatic. Cu toate acestea, la inc. sec. XXI rata de crestere naturala a fost in continuare peste media mondiala. Presiunea exercitata de explozia demografica a dus la limitarea ofertelor de angajare, cresterea costurilor pentru educatie, serviciile de sanatate , importurile de alimente precum si incapacitatea de a genera resursele necesare pentru a construi locuinte atat in mediul urban cat si in cel rural.

Cele mai importante cauze ale cresterii explozive a populatiei au fost scaderea semnificativa a ratei mortalitatii in special scaderea ratei mortalitatii infantile si preferinta traditionala pentru familiile mari. Cresterea mai lenta a populatiei de la sf. sec.XX si inceputul sec.XXI se datoreaza in parte ratei scazute a fertilitatii si nasterii dar si datorita numarului in crestere de decese cauzate de SIDA. La inc. sec.XXI, speranta de viata in Kenya era sub media mondiala.

Distributia spatiala a populatiei in cadrul tarii

Exista o conceptie populara gresita despre Kenya ca ar fi o tara caracterizata de pace si succes economic, cu un mod de viata care aminteste de cel britanic. Aceasta Kenye nu exista. Patru

decade de independenta sunt totusi un timp prea scurt pentru consolidarea coeziunii dintre diferite populatii si pentru crearea unui sentiment autentic de identitate nationala. Traditiile si preocuparile sociale si economice ale grupurilor etnice(tribalismul) sunt inca prezente in viata cotidiana asa cum o demonstreaza disputele etnice din anii 2001- 2002.

Chiar daca , statistic, exista o densitate a populatiei de 73,8 locuitori pe kmp, distributia populatiei este foarte diferita. In regiunile secetoase din nord si nord-est densitatea este de numai 2 loc./kmp, pe platourile inalte de 120 loc./kmp, iar in centru si regiunile vestice pana la 600 loc./kmp. Aproximativ patru cincimi din populatie locuieste in zonele de sud-vest. In Kenya, unde cresterea demografica va fi marcanta in deceniile urmatoare, probabil ca se vor produce schimbari in distributia geografica a populatiei, in sensul concentrarii acesteia in zonele de plantatii, in zonele miniere, in orasele industriale sau in porturi.

Dinamica naturala a populatiei

Populaia din Kenya a crescut de la 10,9 milioane n 1969 la 28,7 milioane n 1999 (Biroul Central de Statistic, 1994, 2001).Rezultatele din recensmintele anterioare indic faptul c rata anual de cretere a populaiei a fost de 2,9 % pe an n cursul perioadei 1989-1999, n scdere de la 3,4% raportat att pentru 1969-1979 cat i pentru 1979-1989, perioade inter-censale. Declinul creterii populaiei este o realizare a eforturilor intreprinse de catre Cosiliul National pentru Populatie si Dezvoltare Durabila,2000 i este un rezultat al declinului ratei de fertilitate, de la

mijlocul anilor 1980. n schimb, rata de mortalitate a crescut ncepnd cu anii 1980, probabil din cauza cresterii deceselor provocate de epidemia HIV / SIDA, deteriorarea serviciilor de sntate, i srcia larg rspndit . Ca urmare a schimbrii dinamicii populaiei, populaia total a Kenyei a fost proiectata sa ajunga pana in 2003 la 32.2 milioane de locuitor . Rata natalitii a crescut de la 50 in 1969 la 54 n 1979, dar a sczut la 48 i 41 n 1989 , respectiv 1999. Dup un declin lung, rata mortalitii a crescut de la 11 n 1979-1989 la 12 pentru perioada 19891999. n mod similar, rata mortalitii infantile a sczut de la 119 decese la 1.000 de nscui vii n 1969, la 88 n 1979, i la 66 n 1989, dar de atunci a crescut la 7 in 1999. Ca un rezultat al fertilitii crescute i mortalitii in mare scdere din trecut, ara se caracterizeaz printr-o populaie tnr, aproape 44% avand o varsta mai mica de 15 ani si numai 4% varsta de 65 de ani sau mai mult. Dei acest procent va scdea la 35% n 2020, numrul de copii cu varsta mai mica de 15 ani (n prezent sub doar 13 milioane ) va fi de peste 20 de milioane pn n 2020. Chiar dac rata de cretere total a populaiei a nceput s scad, populaia apta de munc va continua s creasc mai repede dect populaia total i va crete de aproape trei ori, de la sub 13 milioane n 1992 la 35 de milioane n 2020. n aceeai perioad, numrul de femei de varsta fertila va crete de la sub 6 milioane la mai mult de 15 milioane. Speranta de viata la nastere este la barbati de 61,2 ani iar la femei de 64,5 ani.

Mobilitatea spatiala a populatiei

In Africa impactul diminuarii resurselor sistemului de sanatate se resimte la toate nivelurile: continental, regional, national si local. Kenya raporteaza oficial 7830 de medici cu calificare, cu toate acestea 51% dintre acestia (3,975) lucreaza in strainatate in prezent. Luand in considerare efectele cumulative financiare, un studiu a concluzionat ca pentru fiecare medic care migreaza din Kenya, tara sufera o pierdere economica de 517,931 $. Aceste cifre uimitoare indica o amenintare majora la adresa dezvoltarii Kenyei. In ciuda eforturilor de a mentine lucratorii in domeniul sanatatii prin intermediul majorarii salariilor, imbunatatirea conditiilor de munca, reforma sanatatii si a descentralizarii, exista o pierdere continua a profesionistilor din domeniul sanatatii care isi aleg fie sa migreze in tara in alte domenii cat fie sa migreze in strainatate.

Structura actuala a populatiei

Structura populaiei joac un rol important n orice societate, de exemplu, sexul i vrsta populaiei formeaz baza pentru diviziunea muncii i cerinelor casnice. Avnd n vedere diversitatea de roluri i de nevoi, astfel cum este stabilit n fiecare comunitate sau societate, variaiile pe sexe i vrst n compoziia unei populaii pot avea astfel implicaii economice, politice si sociale.

80 + 75-79 70-74 65-69 60-64 55-59 50-54 45-49 40-44 35-39 30-34 25-29 20-24 15-19 10-14 5-9 0-4 -4,000 -3,000 -2,000 -1,000 0 1,000 2,000 3,000 4,000

Populatie feminina Populatie masculina

Milioane

Structura populatiei pe grupe de varsta si sex

Se poate observa din graficul piramida c structura populaiei din Kenya are un procent foarte mare de oameni tineri, un factor care determin raportul de dependen. n general, populaia n vrst de sub 20 ani reprezinta 56% din total. Structura pe vrste a populaiei determin, de asemenea, nivelurile de compoziie i consum de bunuri i servicii diverse, att la nivel naional, cat si la nivel de uz casnic deoarce vrste diferite au nevoi diferite. O populaie foarte tnr va necesita producerea de bunuri i servicii, care sunt consumate de tineri, cum ar fi educaia i sntatea.

Mrimea populaiei feminine fertile( 15-49 de ani) determin rata natalitii brute, rata de cretere a populaiei i a cererii de servicii de sntate. n plus, avnd o astfel de o populaie tnr implic faptul c ara are un procent foarte mare de copii de vrst colar, ceea ce nseamn o mai mare proporie a venitului naional, care trebuie s ajunga n instituiile de nvmnt i la personalul didactic. Multe ri n curs de dezvoltare, cum ar fi Kenya se confrunt cu dificulti n mobilizarea de resurse adecvate pentru a finana investiiile sociale, care pot dura foarte lung perioad pana a da randament. Acest model de cheltuieli ntr-o economie poate cauza, de asemenea, efectul de aglomerare a sectoarelor productive i de a nbui creterea economiei.

Structura etno-culturala
Aproximativ 100 de milioane de loc.din regiunile situate in centrul si sudul Africii se numesc Bantu; sunt membrii a peste 800 de triburi si pot comunica in una dintre clele 400 de limbi bantu. Desi aceasta suna foarte similar diferentele culturale sunt realmente remarcabile. Se disting si prin regiunilein care traiesc. Aproximativ 65% din populatia Kenyei este Bantu, asezarile acesteia fiind situate la frontiera cu Tanzania, de la Oceanul Indian la Lacul Victoria. Cu peste sapte milioane de membrii, populatia Kikuyu constituie cel mai larg grup bantu din Kenya. Populatia milotica ocupa regiunile de savana din Africa de Est si Sudan. Aproximativ 30% din kenyeni apartin acestui grup, care traieste in mod traditional din practicarea agriculturii, vanatului , pescuitului si a cresterii vitelor. Cusitii sunt o populatie etiopiana din nord-estul Africii, venita in Africa de Est in acelasi timp cu Bantu. Unii au continuat sa duca o viata nomada iar altii s-au sedentarizat, ocupandu-se cu agricultura si cresterea vitelor. Aproximativ 3% din populatia Kenyei este cusita, asezarile acesteia ocupand peste o treime din regiunile de nord si nord-est. Popoarele africane din Kenya, care cuprind practic ntreaga populaie, sunt mprite n trei grupuri lingvistice : Bantu, Nilo-sahariene, si Afro-Asiatice. Bantu este de departe cel mai mare, i membrii sai sunt concentrati n principal n treimea sudica a rii. Popoarele Kikuyu, Kamba, Meru si Nyikapeople ocupa zonele muntoase fertile ale Riftului, n timp ce Luhya i Gusii locuiesc in bazinul lacului Victoria.

Poporul Nilo-saharian-reprezentat de limbile Kalenjin, Luo, Maasai, Samburu, i-Turkana este al doilea grup ca marime. Populatia Luo trieste n prile inferioare ale platoului de vest, iar vorbitorii de limba Kalenjin ocup prile mai ridicate ale acesteia. Maasai sunt pastori nomazi n regiunea de sud care se invecineaza cu Tanzania, iar triburile Samburu i Turkana exercita aceeai profesie n nord-vestul arid. Popoarele Afro-Asiatice care locuiesc n regiunile aride i semiaride din nord si nord-est, constituie doar o mic parte din populaia Kenyei. Acestea sunt mprite ntre Somalii, aflati la granita cu Somalia, i Oromo, aflati la granita cu Etiopia; ambele grupuri urmeze un trai pastoral n zone care sunt supuse la foamete, secet si deertificare. Alt popor afro-asiatic este Burji, dintre care unii sunt descendentii muncitorilor adui din Etiopia, n anii 1930 pentru a construi drumuri, n nordul Kenyei. Ca o aditie la populaia african, Kenya este casa unor grupuri care au imigrat aici n timpul domniei coloniale britanice. Oamenii din India i Pakistan, au nceput s soseasc n secolul 19, dei muli au plecat dup independen. Un numr substanial a ramas n zonele urbane, cum ar fi Kisumu, Mombasa, si Nairobi, unde s-au angajat n diverse activiti de afaceri. Kenyenii europeni, in cea mai mare parte de origine britanica, sunt ramasita a populaiei coloniale. Numarul lor a fost o dat mult mai mare, dar majoritatea au emigrat dupa independena in Africa de Sud, Europa, sau in alte tari. Cei care rmn se regsesc n marile centre urbane din Mombasa i Nairobi. Poporul Swahili ( produsul cstoriilor ntre arabi i africani), locuieste de-a lungul coastei. Arabii au introdus religia Islamica n Kenya, intrand prin zona de la Peninsula Arabic prin secolul al VIII- lea.

Structura lingvistica
Kenya are doua limbi oficiale: swahili, limba negroafricana, prima limba a 131,000 de locuitori si engleza, din familia indo-europeana, grupul germanic, mai ales limba a doua, limbi de comunicare interetnica a 20,849,000, respectiv 2,815,000 loc. Sistemul de scriere este alfabetul latin. Numarul idiomurilor din Kenya este estimat la 63, printre care numeroase limbi negroafricane: kikuyu ( 5,347,000 vorb.), luhya (3,418,083 vorb.), luo(3,185,000vorb.), kalenjin( 2,548,123 vorb.), kamba(2,448,300 vorb.), gusii ( 1,582,000 vorb.), meru(1,305,000 vorb.), araba, limba semitica ( trei varietati, 35000 vorb.), limbi imigrante indiene: gujarati (50,000 vorb.), panjabi (10,000 vorb.). Dei o mare varietate de limbi sunt vorbite n Kenya, lingua franca este Swahili. Aceast limb universal, care a evoluat de-a lungul coastei de la elementele limbii bantu locale, arab, persan, portughez, hindi, si limba englez, este limba de comerului local i este, de asemenea, utilizata (mpreun cu limba englez) ca limb oficial n organismul legislativ kenyan, in Adunarea Naional, precum i in instanele de judecat.

engleza kiswahili dialecte

Structura religioasa
Libertatea de a alege religia este garantat de Constituie. Mai mult de dou treimi din locuitori sunt cretini, si merg la bisericile protestante sau romano-catolice. Cretinismul a ajuns prima data n Kenya n secolul 15, fiind adus de portughezi, dar acest contact s-a ncheiat n secolul al 17-lea. Cretinismul a fost relansat la sfarsitul secolului al 19-lea i s-a extins rapid. Religiile africane tradiionale au un concept de o fiin suprem, care este cunoscuta prin diferite nume. Multe credine sincretice au aprut cand adepii au inceput sa mprumute tradiii cretine i practici religioase africane. Bisericile independente sunt numeroase; una din acestea, Legiunea Maria din Africa, este dominat de poporul Luo. Musulmanii constituie o minoritate considerabil i includ att sunnii i Shi ITII. Exist, de asemenea, populaii mici de evrei, jaini, sikhs, i Bahaiti. n zone ndeprtate, staii cretine de misiune ofer faciliti educaionale i medicale, precum i religioase.

Structura pe medii de viata

Kenya este din ce in ce mai urbanizata. Numarul populatiei care locuieste in zonele rurale este in continuare mai mare decat numarul populatiei care locuieste in zonele urbane. In 1950 mai putin de 6% din populatia tarii traia in zonele urbane.De atunci urbanizarea a crescut de 4 ori pana in 1990.Populatia urbana a crescut de la 10% in 1969 la 19% in 1999, ajungand in prezent la 22%. Cresterea concentratiilor de urbanizare a rezultat in principal din migratia rurala-urbana. In prezent populatia urbana din Kenya este mai mare decat intreaga sa populatie din 1950. In 2020 aprox 27 mil. oameni sunt proiectati pentru a locui in zonele urbane.

100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0

URBAN% RURAL%

Structura socio-economica a populatiei

Schimbrile politice i sociale nu au subminat industria turismului, unul din cele mai importante sectoare economice. A nflorit ns piaa neagr i s-au dezvoltat meteugurile i artizanatul. Sectorul serviciilor, care produce circa dou treimi din PIB, reprezint singura surs de venit pentru majoritatea kenyenilor.

Agricultura, sector n care lucreaz 75% din fora de munc, este foarte important. Dar numai 39% din sol este potrivit pentru practicarea agriculturii sau silviculturii. Majoritatea agricultorilor produc recolte de subzisten, n timp ce cafeaua , ceaiul, pyrethrum (folosit la fabricarea insecticidelor), sisaul, fructele, legumele i florile sunt cultivate n ferme mari i plantaii pe versanii munilor. Vitele nc sunt crescute conform metodelor tradiionale. Nomazii le duc la punat n savan, n timp ce fermierii sedentari le hrnesc cu iarba dintre terenurile cultivate. Pe Lacul Victoria exist o prosper industrie a petelui, la fel i pe coasta dinspre Oceanul Indian. Industria produce numai 20% din PIB i este limitat la procesarea unor produse de larg consum. Cu aproximativ 250,000 de refugiati si mii de exilati somalezi si sudanezi, tensiunile sociale si conflictele sunt aproape inevitabile.Batalia pentru zonele unde sunt asezari este in plina desfasurare, in timp ce ne-africanii asiatici, arabi si europeni - duc o viata relativ separata si confortabila.

Populatia si dezvoltarea social-economica

De la declararea independenei n anul 1963, economia Kenyei a coninut att ntreprinderile cu capital privat i de stat. Cele mai multe dintre afaceri rii sunt n mini private (cu o cantitate mare de investiii strine), dar guvernul modeleaz, de asemenea, dezvoltarea economic a rii, prin diferite puteri de reglementare i "parastatale", sau prin ntreprinderile pe care aceasta le detine parial sau total. Scopul acestei politici este de a obine o cretere economic i stabilitate, de a genera locuri de munc, i de a maximiza ctigurile din capital strin prin atingerea unor niveluri ridicate ale exporturilor agricole n inlocuind mrfurile produse n ar cu cele care au fost importate. Timp de un deceniu dup independen aceasta politica promitea ocuparea forei de munc, cresterea salariilor, i a veniturilor guvernului, oferind mijloacele pentru extinderea serviciilor de sntate, educaie, transport, i de comunicare. Dar problemele care au aprut cu

creterea preurilor la petrol la nivel mondial din1973 au fost agravate de secet periodica i de creterea accelerata a populaiei, iar economia Kenyei nu a fost n msur s menin un echilibru favorabil al comerului, concomitent cu abordarea problemelor de srcie cronic i omaj n cretere. Capacitatea rii de a industrializa a fost mpiedicat , printre ali factori, de puterea de cumprare limitat n familie, bugetele de stat in scadere, a crescut datoria extern i intern, infrastructura slab dezvoltat, de corupia guvernamentala masiva i de gestionarea defectuoasa. ntr-un efort de a reduce dependena de pieele volatile agricole, Kenya a ncercat s diversifice exporturile sale n ultimul deceniu al secolului 20, adugand produse horticole, mbrcminte, ciment, carbonat de sodiu, i fluorin. ar a fcut, de asemenea din exportul de bunuri manufacturate, cum ar fi hrtia i vehiculele o prioritate. Restriciile pe piaa intern asupra importurilor au fost eliminate ncet, insa aceast politic a fost reuita doar parial. Economia Kenyei, care nu a crescut cu o rat constant n ultimele dou decenii ale secolului 20, a continuat s fie dominat de piaa extern; turismul i exporturile agricole au fost nc sursa majora de schimb valutar pentru ar, n nceputul secolului 21 .Prapastia dintre bogati si saraci se adanceste, un indiciu ca tara se poate confrunta cu probleme majore in viitor. Orasele, cu cartierele mizere de la periferie, se inmultesc in acelasi ritm rapid. Astazi, aproximativ jumatate din populatia Kenyei traieste sub nivelul de subzistenta,indicele saraciei fiind de 51.0%, iar 40% nu dispune de vreun mijloc de asigurare a traiului zilnic.

Concluzie
In concluzie, Kenya este o tara in curs de dezvoltare. Cu toate ca in prezent se confrunta cu un indice al saraciei de peste 50% , demografia Kenyei este in continua crestere.

Bibliografie Enciclopedia Statelor Lumii Editia a XII-a ED. Meronia Marea Enciclopedie Statele Lumii Ed. Litera 2008 Statele Lumii Contemporane Ed. Corint

http://www.besttourism.ro http://www.britannica.com http://www.casiopeea.com https://www.cia.gov http://www.ilo.org http://www.invia.ro www.knbs.or.ke http://html.rincondelvago.com http://www.scritube.com http://search.worldbank.org http://www.state.gov http://www.turistik.ro http://www.unhabitat.org http://ro.wikipedia.org