Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Jfgndbbrfqwdfadgsdgsddfbfd

    Încărcat de

    eap
    8 vizualizări52 pagini

    Titlu original

    jfgndbbrfqwdfadgsdgsddfbfd

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    8 vizualizări52 pagini

    Jfgndbbrfqwdfadgsdgsddfbfd

    Încărcat de

    eap

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 52
    In voluml de fata sunt prezentate: * letiunireprezentative din cadrultulburiilor circulator, CO aan ee ee eee Ce eee SO ees De ee ney * date clinice, metode de diagnostic paracinice See Ee eet er Cea eee een eet Se cet rere Ce ee ee ee cod sibenocantc(ooe-Q) cent creamer, pind mune eee Subendocandid ise datorea obstruct partial une! eoronare In primele 4 ore nu se deceleazi moulificiri macroscopice vi lei microscopic: Dupa 6 ore, se observit microscopie aspectul vslurit al fibrelor ‘micocarice(alungitesiingustate) din cara contractil micucardociclor dela periteria infarct Necrovaeste complet la 24 de ore de la produccrea infarct, Macroscopic, la nivelul mioeardului se temarca 6 are eu contur neregulat, dar bine delimitatd, de aspect pestrl, marmorat. euloare ‘enusiu-albicios-palbuie cu zone rostatce, delimitall defo de hiperemie-hemorage. i 1 Infarct mire t-te det ota eg care cenaiae tics cose ra 26 Anon ple — i de rn praice "12 Infarct ever ting cr eu preva one one cu centr ‘ret chare cms delta dev ad pereneSemorge Microscopie se remarei zona de necro7 ischemic (de coagulae).ct aspect aidofil.omogen, pealocuricu muck pinot, in et caractetcat sn dsparitia nuckilor minim infliat eu PMIN-uri cutie Eleetronomicroscopic, se consa:tumeerea mitocondrilo, perc membranclor celular diminvareaglicogenului nace "1 atria acts remem de croc be uae sper ‘imagine spe uot amo lace, cade seca mma 00 — 27 ‘Manel Eni + Marina Ashe Fg 14 aft maar auton de necro ice pre reap mapas ssc teat alate aut HE) fn siete 1-8 de la producerea infartuui, se remarch macroscopic © ‘oni be delimit deaxpst peste centuldeprmat, cena Microscopic se identified leviuni de necro7, cu disparitia compet a nuclei, acompaniate de afl ntens de PMN-ur fa mits dite zona de ulaiacent macroscopie se iden © 2nd gitbui-cenusi, bine delimitaté, de vonsistent seizuti,delimitaté de-0 zon’ hiperemic hemoragied. Microscopic, PMN-urle sunt ifocuite replat de maerotase, «are vor fagoitaestrie de miocard nocto ra. ile 7-10 se caracterizcari print-oculoare galben-eenusic inns a zonei de infarc, cu margin depresibite hipeemice si dcbutul form tesutlu de granulate la pert “nzille 10-14, marginile liu sunt cenusiv-roiatice, subsenivelae. “Microscopic se ema jsut de ranula hie repre ena care se extinde incuprinsul zonei de necrori. Aste in prime op sptamin se formes © cicatrice postiniaret, prin proliferate fiboblastlor, eu depunere de fibre de colagen la aest nivel si inlocuire fibrous, ‘Dupitdoui luni de ta producereainfaretuli, se romarc& cicatricea competi (miocardosclerora eireumser 28 _ oe a ifaret miocaedic ve! Ana pul pel — hid i pra sub forma unei zone bine delimitate, de culoare albicios-sidetie, ‘consistent fermi. Complicatit:tulburari de rtm gi de eonducere, ruptura de perete ‘entricula liber eu hemopericard yitamponad),.upturade sept venticular (determing sunt stanga-dreapta), pericandit, extensia zoned de infarct, insficienteanliacd progresiv trombozai murali, anevrism ventricular, ruptur de muschi pala 1.52. Anfaretal renal Infarct renal este un infarct ab circulate de ip temnal i colaterale reduse exrarenale) si reprezintd necroza ischemia! unui tritriu, deterinatide obstruciaartereirenale print-un trombsawembol aarterei care rig tesutul respects: Cauze: obstuctia printe-un embot (cel mai frecvent, cauzati de 0 ‘eombo7 paritaliaatrilui sau ventricululu sting, postinfart), tromboza pe placi de alerom, vasculite,poliarterita nodoas, mai rar endocandtele, nevrismele aortice sau plcile de aterom dela nivelul aot ‘in pune de vedere elinie otf asimptomatie sau pocieni Fhematrie, dare lombur (in unghiul costo-vertcbral pot determina, aco ipertensiune. Macroscopic, la 24 de ore de la producer, se emarei zon bine eit deform uiunghiular pram de cele ms multe or, cenuiv- aliciosglhuic,cu miei stiri sangvinolent. ‘Sunt dlimitate la periferie de oarie de hiperemie-hemonagi, otf unice saw multiple. Pe sccjune, bara este situa eatre capsul st vaeful spre medular sahil Diagnostic histologie deriniehi: ver staca renal Microscopie, se remarci zoni de nector’ ischemic a tubilor $i slomerulilo demitati de infill de PMN-ur noutofle, vase hiperiate si homatiextravavate resins infarctleitinse 2» Manu Ec + Mariana Ashe 30 ig 6 nrc renal - etc eral centr, a uber rll “lace E00 | Anat palo eral ~ hid de cis rte 1.53.Infarctul pulmonar Infaretl pulmonar este un infarct rosa sat hemorasie (Cea mai froevent caurLesteembolia (sombembolisml pulmonae) ev fragmente de rombi forma ls nivel ciculaiet venoase profunde @ ‘membre inferioare sau bazinul -Factoripredspocant pent wombembolism sunt neopavile maligne, leriunile catdiaee, imobilizarea pentru perioads indelungat de timp {intervenfichirurgicale in sfera ontopedica, ginecologica), stile de hipescougulabiitate primara(sindeomul antifosfolipidi) sau secundar (contraceptvele orale, satcina) ‘Manifestarle clinice si evolutia boli Jepind de artera obstruat, ‘de diametrl vasului, numtirul de emboli, statusul cardio-vascular si cliberarea de faetori vasoactivi, precum Tromboxan A2 (eliberat de trombocite la nivelul tombului). Doar 105% din emboli determing aparitia infaretulu, ta persoane ev eonditii pree este foarte rat la tines “Trombembotismul pulmonar se caracterizeai prin dous consecinge Fiziopatologice: asupra aparatului respirator si circulator, pin eesterea ristenjei vasculare pulmonate, Clinic, pacienit prezints durere tora Feb, soe, [Lcvunea et localizaticu preiesie a nvelul oboe inferior si poate aves earactr mulifocal Macroscopie previ aspoetriunghiula, cu Veful spre hil si ara spre pleur, culoarerosiatie-negricioasd, Pleura corespunzitoare este acoperiti eu depozite de fibrin albicios-cenusi. Pe sectiune, prevint aspect compact, se scurge o cantitate tedusi de sng, creptaile sunt seat iar la proba docimavici,fragmentele de tesut pulmonar cad la ‘ava vasului cu apd, La nivelul arterei pulmonare sau la bifureatie, se poate observa prezenta trombembolulu te, astel inedt 4, dispnee, hemoptizie, Manoa ac + Mariana Ache p17 Trmbebm pomonsr a coprinareaprenchimaplmoear prin regent detent 1 Inf pln de fr telunghiaed p sopra eset preenta ‘camber tive asa Ante ple poner hid ripe Diagnostic histologic de plamdn: veri stazi pulmonar ‘Microscopic, septurile sunt necrovate, cu infiltrat hemor pline cu hema, au contr greu viz, iar Ta pcrferie se Uitte yi infil cu PMIN-uri neutofile alveolele fica vase ‘Dc leriuneweste determina de un embol septic infiltratul inflamator ‘Dupt 2 ile, se produce unaflux de macrofage i incepe provestl Je xpanizare conjunctiv Se formeari de asemenca sderolage, eu aparitia de zone de culoare in doui+-trei spin se former cicatricea post infarc, de culoare bruni, eonsisten ee 1g ntucplmonar cra bemorg a ep emorae a spar laren ace lve ars rma He de em "Ex 3 Manu Ec + Marina Ashe 2a pina ~ nee hora ne patra swans ‘ita lamar at cl HE) Ate plc eal ~ hid ce pre 2. Distrofii Distrofia hidro-protidicd de tip granulo-vacuolar Incairl wlbuii metabotismale’ protic 1 nivel ctoplasms se prevenkade pranlaisaa arog corinofe Biologie: + Resa ptcinsorlanivlultublo renal proximal in bolle eale _sovialocuproeinure Inbol asociatecuabsoriaunor potene cb "rete mole mare su fora ur veri care fzoneara St Tizozomi penou a forma faolizoomi, care se viralzeart tncrencopic sub fora un incu7i deialin de cuore ror anise Soplasmei ctlor tule, Procesl este reversibil pe mas ce retina dina, pariculle pose sunt metabolite dispar + Sintra crescut de protcine la nivel plasmexitlor implicate in sinter imunogloblinlor Retictulendoplasmaticestedesns Tormarea de incluriunieovinotiic (cori Ruse, + Defect sintezaprotnclr. prin uric mecanisne:dfecte 4: anspor introceolr lean ale retiulluicndoplasmatc, foxmares uno proeine anormal Mecanimel car inlervin in moicarca mtabolismli biopic suntrepreentat de ~Seidcea cana de ATP (hipoxi,intoxiai) * Grestereasodilin media extraclla fat ce conduce la modificare pli exteactla ‘Altre permeahiii membrana. 241 Distrofia granulo-vacuolard Reprezintao degenerescenta metabolismuluihidropratidic. Deis ntlnes sub forme zolat, de distrofic granular i vacuolar, In practica medical sa constatat e, de cele mai malte or, disteoile se asociavin diferite condi patologice ss Manuel acu + Mariana Asie 2.1.1. Distrofla granulo-vacuolara hepatica aiologie nSlamayi: hepa aut, hepaitd cron’, agengi toxic Macroscopic, se rematc miveeain volum si greutate a eal, eure poli, cuaspect de ,came fart, consistent sczut, iabilitate eescuh Diagnostic histologic de riniehi: ver staza hepatied Microscopic, erunilesunt localiate la nvell hepatoctelor Se remarc Uuandtoarele most: Distrofie vacuolar coluele sunt martin Volum, cu prezenti de ‘vacuole optic goale la nivelu eitoplasmei, ere nu modifi poitia ‘nucleului in celul, ins pot determina estomparca acest, Distofie granular in itoplasma, se observ granulati cozinofile ceulisporije esistematizat; = Asocierea granulailor eu vacuolelecitoplasmatice, determin aspect ,spumos" al etoplasm [Laexaminarcacu microscopal electronic, remaret diltarearetcululu endoplasmati yi balonizarea mitocondilor, tcl anes cps bette Ate page ural = hid ri prac 2.1.2 Distrofiagranulo-vacuolari renal Etologie:inoxicafi,pielonefite acute san cronice, ‘Macroscopic rnichil este martin volum s gteutte, spect paid, de carne iar, conssteni scazut, fiabiitate eescuth Diagnostic histologic de rinichi: ver staza renal Microscopie, eviunile se localizeazi la nivelul bil uinier, care sunt dilata Se remarci aspecte de distrofie granular i vacuolar celufee sunt balonizate, marite de volum, eu prezenta de vacuole optic goale $i rani eozinoile care confer un aspect spumos cell ‘Nueleu! ii pistreaza portia tn eeu, desi uncori aeesta poate fh cestompat de prezenta vacuolelor ‘2st ransoacolar reli ~ precede tb rier ml volun, cman det eo aspect hl oral HES) _ 7 Manali + Marina Ashe ig 2, Dis gronle-ucsar renal tb wer ata tpeta de ele compet pos a cpl pe bara anlar eile acura ES) 2.3, Steatoza hepaticd Stearoca hepatica (eatul gras) reprezintl acunularea anormald de trigliceride lanivelul hepatocitelor ‘Steatova este inti cu predilecte la nivel ficatului,deoarcoe este principal organ cu rol in metabolism Fipidelor, dar poate lcalizattin cord, muschi sivinichi Principal factor etiologic sunt reprezentai de ce tone’ tana, metale sree). afetiuni metabolce (diet zaharat), malnutii protcied,oberitate slanoxie (taza hepatic’, tail defeat in eocar). Din punet de vedere clinic, se remarcd hepatomeyalie, Parlin poate observa cresterea uyoati a biliubine serie, precum sia fosatazei leline. Uncor, este asimplomatic iar tstele de laborator pot fia limite orale. Steatoza hepaticd este reversibild dai se nterupe consul dealeool newt etiologie ctanoiee). 3 Ane plc eral hid tis pra Patogenie Acizi gras liberi (din fesutul adipos sau din ingestiaalimentelor) sunt transportaj in mod normal in hepatocite, unde sunt esterficai la trigliceride, convert in eolesterol, fosfolipide sau oxidayi la corpi ‘Transport trgliceridelor din hepatocite necesiti asocierea ev apoprotcine, rezultind lipoproteinele (care tec in circulate) Semnificafa steatozei hepatice depinde de caura si severitatea Tipdice iat in patogencza steatorei hepatice sunt reprezentai dd cresterea aportlu de acii gray (subnutrfe),sintezacrescui de acizi ras, sesdetea oxidiri aciilorgrasi(hipoxie, etanol), scderca sintezei ‘de apoproteine (toxine, malnutfe), ulburir ale esterlicari acilorgrasi Ja tigliceride etanolul), care ationeaza in mediv hipoxic Aspect macroscopic [anivelulficaulu,steatoza wyouré nu determin modifica evidente macroscopic. Inevolutic, leat este mart de volum (peste 1500 , pind la 604102), fomogen, de culoare galbend, aspect de feat de gisea, consistent scazuti abil Diagnostic histologic de fiat: ver staza hepatica Microscopie se remarc’ prezenja de vacuole optic goale, de mici 4dimensiuni tn citoplasmd, perinuclear (mierovezicule). Pe misuri ce Jeviunile progrescar se produce fuzionarea vacuoleor, eu formarea de ‘vacuole opie goale eu aspect de macrovacuole, care imping nucleul la periferiahepatocitlr. Initial, aceste mosified se localizeaza cu preieetie in jurul venei centrolobulate, iar in formele severe prezinti caracter panlobular Prezenja vacuole lipidice eu pastrarea nueteulu este sugestivi pentru reversibilitatea Ieviuni, in timp ce dispariia aucleului este sem de ineversbiitate 9 Manuel ac + Mariana Abe "ig. 24, Stators hepatel— pret devel opt ula el dapat cepa suk a perifriaepatita S0) {in functc dctiologic, se deseri urmitoareatopograe a leziunior: = steatozacensolobular aleoismeronic), = steatoza mediolobulara (taza cron’, = Seatoza periportal sau periferit (deficit protic. Nota: Iniferent de localizare, steatoza presina aspecte microscopice similar, 2.4, Distrofa hialind de ovar Divtrafia (degenerescenta)hialina reprezinta disrojie celulard sau cexracelulara interstitial). ce const in depocitarea unui material omogen, “imorf, einofil pe sectunil histologie colorate cu hematoxilin-eocind, rawnis ial Hialinul intracelular este reprezcatat de corpii Russell (in plasmocitoame),corpii Mallory (format din filamente de itokeratine 8 si 18 in complex eu Ubiquitina), membrancle hialine formate la nivel 40 nse ale peal. hid ere practice alveolar (in protein plasmaice depotate in alveole), nuclear (emp Dutcher ninfoame nfo plasmoct) lave hepatic renal sinew strie de atoagie sau hipoxe ‘atin extraelular ete moi grew de evant Un exempl de iso iain extracel iiolgici este foenareacorpui albicans ‘varansla niveol capsule splenice i senescent pin alarat Disraili extacTular patlogict eonsitin depunerea de iin pe tical vec. uel tuner ciomioma). clini ai din piloetta tronicd, pete arteriolar la diaetiei si in hipertensiunes benignd (oelroangioslero7a. Disrofia hialnd de ovar ~ corp albicans reprerinté o distoe extrasolar ioloie,produshin uma depunci de alin pe ccatrieca ‘evultatin urnaiavoltct conti glen. Dap ovulae ia 14 celal mensteual, foliulul matu, dupa climinarea ovulului, se transforma in corp galben, ee sere prosesteron. In cone i eae au se produce fertilizarea ovocituli, Corpal galhen degenerea7i si se transforma in corp albicans, pria ‘epunere de hialinin, dapa9-10 zile. Corpul albicans astelreraltat, petsisth pentru cateva Dact veel este riliatcompl gabon cree ciensiun si secret peogeseron imp de aproximat dou uni (vine eo galben de saci. ‘ups care fonctia va fi preluaté de placenté. Utevior, compl galben involucar se uansormin comp alficans cae in aes context, persist toa viata Macroscopic, pe soprafta de sextiune a ovals denies nodal atbcion cudametecupinse fc 02-0.4em,round-oala cular alb- Sidi, spot trast, consistengheresets Diagnostic histologic: var Sizoms variant conine ibvoblat eu dispoiie soriforma, eh somal tinizatflclovareniin diet ctape devo copzalkon (espe lbalat, gui, diametr 2 em, microscope format di celle de sanloas esl teal), cor abicans hil rete vari, ctiai Walia [La cxterog, este delimital de epiteial de acoperize (an strat de clue mevotliale mist sa epiteia germina, 41 Mamata cia» Marina Ashi Microscopic, la nivclul ovatului se identified corp albicans, sub forma ‘unui material eovinofilamerf, cu contr police, eae asociava benz dense Ue fibre de eolagen sar fibroblast 2. Dist laid de var ~ op allan ca spect eu. amar, ‘liar contre HEX) 2.5, Distrofia fibrinoida de placent Reprecintd o distrofie protec extracelulara caractericatt prin ‘acumularea in fesuturi ami material eacinofi, granular $i omogen, ‘asemanator eu fibrin Din punct de vedere biochimi rmucopolizaharide, detrtusuri celulare si gamma-lobuline. De feguli asociainflamatelimfo-monocitaras fbno7. TLaexaminarea cu mieroscopul electronic se observa fibre de colagen dilaeerate siomogenizat. {ncadrul bolilor de colagen(slerodermic, lupus eritematossistemic), Janivell medieivaselor arteriolar, in hipertensiunea malizna,vasclite, Inulcerul gasri se remared un stat de dstofic ibrinoid, situa sub strat de exidatic Anne ge ri hi de ri practic Diagnostic histologic placents Condon obitca eu preveniaa tue vase: Fata mater ~ forma dn Vlora coral, cae se ancora la enomet; Fa tal acopert de un strat doit amniotic epiteli scorion): Vitoria orale sunt eprezentat deo stroma econ fibroblast, «ase capil si mactofagefetale.Acesea sunt tapett a exterior de Clute apafinind trofoblstuli (ctowofobast !sinctotfoblas) Clute itotofobastie sunt de forma rotund, aie mie au mucleu unis itoplasma covinoil Clue sincjiotofoblastice au rola de siti HOG yi NPL. Sunt colle giante mltinuclate eu nuclei de ‘se pci cits avinoflsanhazilcu vacuole laacestnive; (Coulee foblastie intermedia ale sus deimplanar icetale “cravilotareXsuntcele ears inser anil decide, nome $i migra la ivelul aterelor piralateinvederea tbl crue ‘ratemo-foale. Celulele a forms policed sa lung itl ‘fo, yacwolai mucew mar hipererom: Clute wofblastuliintemediarsdispun'is paca medial, interna Sato oblast earner ilo, Celle tai mai mare, ‘comporatv eu clue etorofoblastice,siunsngur nucle, inprimol wines de sind clue tovoblstuli intermedia sexind siivadea miometrl Vili coast ini de tae mane cu ‘are macroage Yas eu pert gros: llerordobandese vse cu pei ingona sstomicu carter fibros: Incol deal dia rimestr de sarin, teofoblstlpatrunde in poet tera unde inloeuieseendottil si media eu iin. Se eeears ‘sel circulate eu presione jas Ina die rimestr de sarin se inns ilo mare soma lax si vase: presi wimestl ‘eens iota, d tale mai mic, cu stoma dns, vase

    S-ar putea să vă placă și