Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Anul III ZI
Lect.univ. dr. Oana Claudia IONESCU
Curs nr. 4
ANALIZA VALORII ADĂUGATE
Obiective curs:
1. Definiţii şi concepte
2. Metode de determinare a valorii adăugate
3. Analiza dinamicii şi structurii valorii adăugate
3. Analiza factorială a vaorii adăugate
1. Definiţii şi concepte
Valoarea adăugată (VA) reprezintă valoarea nou creată de o companie, peste
valoarea consumurilor provenind de la terţi, respectiv bogăţia realizată prin valorificarea
resurselor tehnice, umane şi financiare ale întreprinderii.
Valoarea adăugată netă (Van) exprimă valoarea adăugată realizată într-o perioadă de
timp, exclusiv cheltuielile cu amortizarea (Van=VA-A, unde A - Cheltuielile cu amortizarea).
Valoarea adăugată medie (va) - exprimă valoarea adăugată obţinută în medie la 1 leu
producţie a exerciţiului şi evidenţiază gradul de integrare pe verticală la nivel de întreprindere.
VA = Qe – M
în care:
M – consumurile intermediare de la terţi aferente activităţii de producţie.
1
VA = (Qe + Mc) – M’
în care:
Mc – marja comercială;
M’ – consumurile intermediare de la terţi (pentru firmele cu activitate de producţie şi
comercializare).
Marja comercială se determină ca diferenţă între valoarea mărfurilor vândute (ct. 707) şi
costul lor (ct. 607).
Consumurile intermediare de la terţi se preiau din contabilitatea financiară şi includ
cheltuielile cu materii prime şi materiale, combustibl, energie, apă, servicii prestate de terţi.
b) Metoda de repartiţie (aditivă): valoarea adăugată este rezultatul însumării
următoarelor elemente:
salarii şi contribuţii privind asigurările şi protecţia socială,
amortizare, provizioane aferente exploatării,
dobânzi,
impozite şi taxe (exclusiv impozitul pe profit),
dividende,
rezultatul exploatării recalculat (rezultatul aferent cifrei de afaceri din care se
scad dobânzile).
Abordând valoarea adăugată astfel, se deduce că ea serveşte la remunerarea următorilor
subiecţi (parteneri sociali):
- salariaţi,
- acţionari,
- stat,
- instituţii de credit
- proprietarii capitalului tehnic etc.
2
- ponderile (ratele de structură/de remunerare ale valorii adăugate).
Cu ajutorul metodelor statistice de dinamică şi structură se pot realiza comparaţii:
companii care au acelaşi obiect de activitate,
între companii şi mediile sectoriale,
etc.
Valoarea adăugată poate fi analizată din punct de vedere metodologic, atât în mărimi
absolute, pe baza metodelor mai sus prezentate, cât şi în mărimi relative, sub forma ratelor
valorii adăugate.
În cazul întreprinderilor industriale, pot fi considerate ca operaţionale următoarele rate:
a) Rata medie a valorii adăugate aferentă cifrei de afaceri
VA
RVA = ×100
CA
VA
RVA = ×100
Qe
3
Ponderea cheltuielilor cu personalul în valoarea adăugată poate înregistra variaţii
semnificative de la o perioadă la alta.
c) Rata valorii adăugate la 100 sau 1.000 lei active imobilizate, constituie în fapt şi
un indicator de eficienţă economică. Creşterea potenţialului tehnic al muncii creează
premisele obţinerii de efecte, care, prin nivelul lor, reflectă utilizarea eficientă a
acestuia.
mii lei
Indicatori Simbol P0 P1 Rate VA % Modifica Indici
-rea %
absolută
1. Cheltuieli cu Cp 7503 9455 8,11 8,81 1951 126
personalul
2. Cheltuieli cu A 502 617 0,5 0,57 115 101,8
amortizarea şi
provizioanelor
3. Cheltuieli cu Imp 1326 1791 1,43 1,66 465 135
impozite, taxe,
vărsăminte asimilate
4. Cheltuieli cu Dob 680 940 0,73 0,87 260 138
dobânzile
5. Rezultatul Pr 82 500 94 600 89,17 88,07 12100 114,2
exploatării recalculat (-
cheltuieli financiare -
alte operaţiuni decât
cifra de afaceri)
VALOAREA VA 92 511 107 403 100 100 14892 116,1
ADĂUGATĂ
Productia exercitiului Qe 132 159 143204 11045 108,6
Consumuri M 39648 35801 -3847 90,3
4
intermediare
provenite de la terţi
Rata valorii adăugate VA/Qe 70 75 5 107,1
%
5
3. Analiza factorială a valorii adăugate
Din punct de vedere factorial, valoarea adăugată se poate analiza pe baza modelelor:
a)
VA=Qe 1− ( M
Qe )
=Qe×va
Qe VA
VA=N s =N s×W a×va
b)
N s Qe
Mf Mf ' Qe VA
VA=N s
N s Mf Mf ' Qe
c)
Sistemul de factori care acţionează asupra valorii adăugate, potrivit modelului „a“ se
prezintă după cum urmează:
Ns
T
Qe t
wh
VA
gi
va
va i
în care:
6
n
∑ gi va i
i=1
va – valoarea adăugată medie la 1 leu producţie a exerciţiului (
va=
100 );
vai – valoarea adăugată la 1 leu producţie a exerciţiului pe produse sau tipuri de
activităţi.
Pentru exemplificare se folosesc datele din tabelul 2.10.
Nr
. Indice
Indicatori Programat Realizat
cr (%)
t.
1. Producţia exerciţiului (Qe) – mii 39.312 41.400 105,31
lei
2. Consumurile provenind de la terţi 13.759,2 14.076 102,30
(M) – mii lei
3. Valoarea adăugată (VA) – mii lei 25.552,8 27.324 106,93
4. Timpul total de muncă (T); (ore) 196.560 184.000 93,61
5. Numărul mediu de personal ( N s ) 105 100 95,23
6. Număr mediu de ore pe salariat 1.872 1.840 98,3
( t ); (ore)
7. Productivitatea medie orară ( wh ) 0,200 112,5
– mii lei 0,225
8. Valoarea adăugată medie la 1 leu 0,65 101,53
producţie a exerciţiului ( va ); (lei) 0,66
9. Valoarea adăugată medie x x
recalculată la 1 leu producţie a 0,645
r
exerciţiului ( va ); (lei)
7
din care, datorită:
1.
ΔQe=(Qe1−Qe0 )⋅va0 = + 1.357,2 mii lei
din care, datorită:
1.1.
ΔT=(T 1−T 0 )¿ wh0⋅va0 = -1.632,8 mii lei
din care:
r
va=
∑ gi 1 vai 0
100
8
Din punct de vedere extensiv, utilizarea incompletă a timpului de muncă, ca efect al
nerealizării numărului mediu scriptic de salariaţi şi a timpului de muncă pe salariat, a avut ca
efect scăderea valorii adăugate cu 1.632,8 mii lei. Scăderea numărului de personal este o
situaţie justificată şi se datorează sporirii productivităţii muncii. Din punct de vedere intensiv,
se constată o creştere a productivităţii medii orare cu 25 lei, care se reflectă în sporirea valorii
adăugate cu 2.990 mii lei.
Valoarea adăugată medie la 1 leu producţie a exerciţiului a crescut cu 0,01 lei şi a
determinat sporirea cu 414 mii lei a valorii adăugate totale. Această influenţă denotă
reducerea cu 1% a ponderii consumurilor de la terţi în volumul total de activitate.
Aprofundând analiza pe factori de gradul al doilea, se constată următoarele:
structura producţiei exerciţiului (gi) s-a modificat în sensul creşterii ponderii acelor
produse în total producţie a căror valoare adăugată la 1 leu producţia exerciţiului, în
P0, era inferioară valorii adăugate medii la 1 leu producţie a exerciţiului la nivel de
întreprindere, în aceeaşi perioadă; aceste condiţii, au condus la reducerea valorii
adăugate totale cu 207 mii lei.
valoarea adăugată la 1 leu producţie pe grupe de produse (vai) produse a exercitat o
influenţă favorabilă asupra valorii adăugate de +621 mii lei, ca urmare a creşterii
acesteia în perioada P1 la majoritatea grupelor de produse (celor care deţin ponderi
importante).
Rezultă că direcţiile principale de acţiune pentru creşterea valorii adăugate sunt:
- sporirea gradului de utilizare a capacităţilor de producţie disponibile şi a
productivităţii muncii printr-o mai bună organizare a muncii,
- introducerea progresului tehnic şi adaptarea la condiţiile pieţei,
- îmbunătăţirea gradului de calificare a potenţialului uman etc.,
- folosirea integrală a timpului de muncă,
- creşterea gradului de valorificare a materiilor prime, materialelor, energiei etc.,
- obţinerea unor produse de o calitate superioară etc
9
10