Propoziția completivă indirectă

Propoziția completivă indirectă este o realizare propozițională a complementului indirect,

îndeplinind în frază funcția sintactică de complementul indirect pe lângă termenul regent .

Întrebări: cui?.

Subordonata completivă indirectă relativă este introdusă prin pronume/adjective pronominlae

relative sau nehotărâte în cazul dativ.

Termeni regenți:

1. Verb la mod personal: Ofer încurajări 1/oricui are nevoie.2/

2. Verb la formă nepersonală: Oferind încurajări 1a/oricui are nevoie 2/am fost apreciat.1b/
3. Adjectiv: Suntem dragi 1/cui ne are2./
4. Adverb: Se comportă aidoma 1/cui l-a educat.2/
5. Interjecție:Vai 1/cui nu învață.2/

Propoziția completivă indirectă poate fi introdusă prin:

1. Pronume relative în dativ: cui, cărui, cărei, căror, câtor.

Transmit mesajul tău de încurajare 1/cui îmi spui.2/

Trimit răspuns 1/cui n-a scris.

2.Adjective pronominale relative în dativ: cărei, cărui, căror, câtor

M-am adresat1 /câtor colegi mai erau în clasă.2/

3.Pronume nehotărâte:orici, oricărui, oricărei, oricăror

Răspund /oricui mă întreabă./

Ofer cadouri 1 /oricui merită stima mea.2/

4. Adjective pronominale nehotărâte:

Împrumut cărți 1 /oricărui prieten dorește.2/

Funcția subordonatei completive indirecte poate coincide sau nu cu funcția relativului din interiorul
subordonatei.

a. Funcția sintactică NU ESTE ACEEAȘI:

Să dăm alimente 1/cui are nevoie2./

1
 PS2 este propoziție subordonată completivă indirectă, având ca regent verbul „dăm”
Cui-subiect în propoziția secundară 2, exprimat prin pronume relativ.
Oferă o carte 1/ cui citește.2/
P1-PP
P2 –CI, regent vb „oferă”
Cui-subiect, caz nominativ în PS 2, exprimat prin pronume relativ.
b. Funcția sintactică a subordonatei completive indirecte ESTE ACEEAȘI CU FUNCȚIA
RELATIVULUIdin interiorul subordonatei.
Nu ofer flori 1/cui nu i se cuvine.2/
P1-PP
P2-PS Propoziție completivă indirectă, regent verbul „nu ofer”
„cui”complement indirect, caz dativ în PS2, exprimat prin pronume relativ.

TOPICA ȘI PUNCTUAȚIA
CI Stă de obicei după termenul regent. Pentru evidențiera ideii poate fi palată și înaintea acestuia.
Când este așezată după regentă NU se dsparte prin virgulă de aceasta. Dacă este așezată
înaintea regentei, CI se poate despărți de regentă prin virgulă și atunci complementul indirect
este reluate prin pronume cu rol de insistență (mai ales pronumele demonstrativ și, uneori,
personale).
Cui îi place pictura,1 /aceluia i se cuvine acest tablou.2/

Completiva indirectă nu apare decât ca propoziție introdusă prin pronume și

adjective pronominale relative și nehotărâte, neputând fi introdusă prin conjuncții
subordonatoare. O dificultate a frazelor cu acest fel de propoziții cu astfel de subordonate (aspect
care apare și la completva directă introdusă prin pronume și adjective pronominale relative și
nehotărâte) o constituie fenomenul de imbricare (împletirea regentei cu subordonata), constând
în armonizarea celor două organizări sintactice, subordonata și regenta. Asta înseamnă că în
frază elementul de relație este inclus atât în organizarea regentei, cât și în cea a subordonatei.
De exemplu, în fraza: Dau cui cere , pronumele relativ înlocuiește un substantiv care este
complement indirect în regentă (Dau copilului. Substantivul comun copilului înlocuiește
propoziția subordonată indirectă „cui cere”) și subiect în subordonată.(Copilul cere.).
Pronumele relativ cui îndeplinește funcții sitactice distincte, în regentă fiind complement
indirect, în subordonată fiind subiect.
În cazul adjectivelor pronominale relative și nehotărâte , în dubla subordonare se
antrenează și substantivul regent al adjectivului pronominal. În fraza Dau premiul oricărui
copil îl merită. , adjectivul pronominal nehotărât are funcția sintactică de atribut adjectival, dar
substantivul copil are funcții distincte: complement indirect în regentă și subiect în
subordonată.

2
3