Popa Tanda

de Ioan Slavici
Dascălul Pintilie din Butucani nu a avut decât doi
copii: o fată şi un băiat.
Băiatul dascălului, părintele Trandafir, ajunge
preot în Butucani.
Părintele Trandafir este în satul Sărăceni, deoarece
intră în conflict cu sătenii, fiind foarte aspru în
judecăţi.
Satul Sărăceni era un sat de oameni foarte săraci.
Deşi îi este greu, părintele decide să rămână,
încercând să schimbe mentalitatea sătenilor.
În prima sa duminică în sat, preotul ţine o predică
despre obligaţia de a munci, foarte apreciată de
săteni.
Treptat, numărul sătenilor scade la slujbele
preotului, el nemaiavând cui să predice.
Preotul începe să umble prin sat după credincioşi,
încercând să-i îndrume cu sfatul, dojana şi, când
constată că nu este ascultat, cu batjocura.
Oamenii îl reclamă pe preot la protopop şi la
episcopie, dar părintele are câştig de cauză în
faţa enoriaşilor.
Găsindu-şi nevasta lăuză, părintele caută o
soluţie care să îi aducă prosperitate atât lui, cât şi
celor din sat. Negăsind modalitatea de a schimba
lucrurile, cere ajutor divinităţii.
Preotul se apucă, în timp, să îşi repare casa, să
o îngrădească cu gard; apoi seamănă cereale şi
face straturi. Când termină lucrările la casă, îşi
cumpără un car şi doi cai.
Oamenii din sat se minunează de realizările
preotului, și treptat - din ce în ce mai mulţi îi
urmează exemplul.
Ajutat de Marcu Florii Cucului, preotul
Trandafir se apucă de împletit lese, devenind
maestru în confecţionarea lor.
Preotul vinde lese la târg.
Cu banii obţinuţi, cumpără cadouri familiei.
Peste ani, la răscrucea drumului care o ia spre
Valea Seacă sau Valea Răpiţii, cei din Sărăceni
aşteaptă drumeţii pentru a da informaţii despre
satul lor.
Satul Sărăceni a devenit un sat frumos şi bogat.
Ajuns la o vârstă considerabilă, preotul Trandafir
îşi creşte nepoţii, fiind admirat de toţi sătenii.