1

Manualul Profesorilor
de
Instruire a Personalului didactic
din Asistenta Sociala si Ingrijirea Sanatatii







Mary Allen
Sirkka Perttu




















2



Introducere

Violenta in cuplu ( VIC), de asemenea, cunoscut sub numele de "violenta n familie" sau
"violenta mpotriva femeilor" este o importanta problema sociala si de sntate - ntmpinata de
profesionistii din ngrijire medicala si asistenta sociala n munca lor (Tufts et al, 2009; Haggblom
et al, 2005; Holt, 2003; Ferguson si O'Reilly, 2001; Humphreys, 2000). Acest document a fost
scris s nsoteasc Curriculum Profesori si Ghidul dezvoltat de Leonardo da Vinci-roject numit
Profesorii asistentei sociale si ingrijiri sntati mpotriva violentei, HEVI 2008-2010 pentru a
sprijini cadrele didactice din cadrul Uniunii Europene de a educa elevii lor, n calitate de
profesionisti pe viitor, pentru a ntelege prevalenta, dinamica, efectele si rspunsuri la violenta
partenerului intim (VIC), astfel nct acestIa s poat interveni n mod eficient si n conditii de
sigurant s contracareze aceast nclcare larg rspndit si care uneori pune n pericol viata
si drepturile femeilor (OMS, 2006).

Acest Manual scurt reuneste informatii care vor ajuta cadrele didactice s utilizeze Ghidul pentru
Curriculum si maxime, prin furnizarea de informatii suplimentare cu privire la temele majore
abordate n Module pentru Curriculum. Acest manual nu este destinat s nlocuiasc utilizarea
listelor de lectur si de site-uri care sunt enumerate n Ghid, dar poate actiona ca un ghid rapid
la subiectele acoperite n module.


Informatii de fond privind violenta

Definitii ale violentei


Organizatia Mondial a Snttii defineste violenta ca: "folosirea intentionat a fortei fizice sau
de putere, sau amenintare reale, fat de sine, o alt persoan, sau mpotriva unui grup sau
comunitate, din care fie rezulta un prejudiciu sau un risc ridicat de vtmarea corporal,
moartea , vtmare psihologic, o blonava-dezvoltare sau lipsire ( privare) "(Organizatia
Mondial a Snttii 2002).

Definitia utilizat de Organizatia Mondial a Snttii asociaz intentionalitatea cu comiterea
actului n sine, indiferent de rezultatul pe care o produce. Excluse din definitie sunt incidentele
neintentionate - cum ar fi cele mai multe accidente rutiere si arsuri.

Unul dintre aspectele mai complexe ale definitiei este problema de intentionalitate. Cu toate
acestea, definitia utilizat de Organizatia Mondial a Snttii, defineste violenta n care se
refer la sntatea sau bunstarea persoanelor. Anumite comportamente - cum ar fi lovirea
sotului / sotiei - poate fi considerat de ctre unele persoane ca practicile culturale acceptabile,
dar sunt considerate acte de violent, cu implicatii importante pentru sntatea individuala.

Organizatia Mondial a Snttii a introdus o tipologie de violent care ofer o privire de
ansamblu asupra numeroaselor chipuri ale violentei interpersonale, colective si auto-dirijate.
OMS ofer o abordare global a violentei n domeniul sntati publice (Organizatia Mondial a
Snttii 2002).

3
Tipologia violentei se mparte n trei mari categorii , n functie de caracteristicile celor ce comit
acte de violent:

- violenta auto-dirijat : viloenta provocat de persoana insusi / inssi ,
- violent interpersonal : violent provocat de o alt persoan sau de un mic grup de
indivizi,
- violent colectiv : violent provocat de grupuri mai mari, cum ar fi state, grupurile
organizate politic, grupurile de militie si organizatiile teroriste.


n aceast tipologie violenta interpersonal este mprtit n dou categorii :
- violenta ntre parteneri si in familie
- violenta comunitar
Ghidul Predare a Proiectului HEVI- se axeaz pe Violenta in Cuplu care, de obicei, desi nu
exclusiv, are loc n cas . Violenta mpotriva copiilor este examinat n cadrul familiei.

Modul de abordare a sntatii publice ce priveste VIC acoper, de exemplu, impactul violentei
astfel, factori care cresc riscul de victimizare si svrsirea violentei si programe eficiente de
prevenire a violentei.

Una dintre formele mai frecvente de violent mpotriva femeilor este efectuat de sot sau un
partener intim de sex masculin. Acest lucru este n contrast evident cu situatia pentru brbati,
care n general sunt mult mai susceptibili n a fi atacat de un strin sau cunostint dect de
cineva n cercul lor de relatii apropiate (Organizatia Mondial a Snttii 2002).


Definitii ale violentei in cuplu

Exist o serie de definitii ale violentei domestice, violentei mpotriva femeilor si violenta in cuplu.
Unul dintre cele mai clare definitii ale violentei mpotriva femeilor este cel subliniat n Declaratia
de la Beijing din 1995 si Platforma de actiune, deoarece este att de "gen si cultural sensibil" :
Termenul de "violent mpotriva femei" nseamn orice act al violentei bazate pe genul ce
are ca rezultat, sau este probabil s aib ca rezultat un prejudiciu, fizic, sexual sau
suferint psihic a femeilor, inclusiv amenintrile cu asemenea acte, constrngerea sau
privarea arbitrar de libertate, care apare n viata public sau privat. Prin urmare,
violenta mpotriva femeilor cuprinde dar nu se limiteaz la urmtoarele:
Violente fizice, psihologice si sexuale care au loc n familie, inclusiv battering (este un
model de comportament utilizat pentru a stabili puterea si controlul asupra unei alte
persoane, prin fric si intimidare, de multe ori inclusiv amenintarea sau folosirea violentei)
abuzuri sexuale asupra copiilor de sex feminin n gospodrie, legate de mostenirea
violenta, violul marital, mutilarea genital a femeilor si alte practici traditionale duntoare
pentru femei ...
( A Organizatiei Natiunilor Unite, Adunarea General 1993; ONU 1995)
Baza violentei mpotriva femeilor este n genere "violenta, care este orientat catre o femeie,
deoarece ea este o femeie, sau violent care afecteaz femeile disproportionat. Acesta include
acte care provoac prejudicii sau suferinte fizice, mentale sau sexuale , amenintrile cu
4
asemenea acte, constrngerea si lipsurile altor libertati ". (Secretarului General al ONU studiu
privind violenta mpotriva femeilor 2006).
Urmtoarea definitie de gen neutru, este deasemenea utila deoarece aceasta este scurt, si
include dimensiunile principale ale VIC :
Un proces prin care un membru al unui raport de vulnerabilitate experiente intime,
pierderea de putere si de control si entrapment ca o consecint a altor membre si
exercit puterea prin utilizarea model de fizic, sexual, psihologic si / sau fort moral.
(Coker et al, 2003, p260)
Definitia violentei mpotriva femeilor de ctre Uniunea European (UE) se bazeaz pe Declaratia
ONU privind eliminarea violentei mpotriva femeilor. UE pune accentul pe drepturile omului si
egalitatea ntre femei si brbati pe baz abordrii violentei mpotriva femeilor si subliniaz
faptul c obstacolele n calea exercitrii socio-economice si politice a drepturilor femeilor, creste
expunerea femeilor la violent. Accent special ar trebui s fie pe legislatie si politicile publice
care discrimineaz femeile si fetele. (Consiliul Uniunii Europene, 2008).
UE constat c violenta mpotriva femeilor este ca aspect istoric o manifestare a relatiilor de
putere inegale ntre brbati si femei si afecteaz n mod negativ nu numai femeile, ci si
societatea n ansamblu, si, prin urmare, este necesar o actiune urgent. Actiunile comune a
autorittilor publice, institutiilor si societatii n general, precum si o abordare multidisciplinar si
integrat, sunt necesare pentru eradicarea violentei mpotriva femeilor (Consiliul Uniunii
Europene 2010).
Consiliul Europei (CoE), ncearc s dezvolte n ntreaga Europ comun si principiile
democratice bazate pe Conventia European a Drepturilor Omului (CoE / Roma 1950). COE a
dat urmtoarea declaratie n 1993: "Violenta mpotriva femeilor constituie o nclcare a dreptului
la viat, securitate, libertate si demnitate a victimei si, n consecint, un obstacol pentru
functionarea unei societti democratice, bazate pe statul de drept" .
Violenta mpotriva femeilor este acum recunoscut ca un abuz a drepturilor omului din ce n ce
mai grave si ca o important problem de sntate public, cu consecinte grave pentru femei
att fizic, mental, si sntatea reproducerii sexuale (Garcia-Moreno et al, 2006). n toate trile
membre ale Uniunii Europene, violenta mpotriva unui partener intim, sau mpotriva copiilor, este
o crim pasibil de pedeapsa cu nchisoarea sau alte sanctiuni legale.
Terminologie
Termenii "abuzul familiei / violent", "violenta n familie" si "atacul conjugal" sunt folositi n mod
diferit n diferite tri si sensul este diferit, n special n ceea ce priveste sexul.
Termenul "violentei n familie" implic faptul c toti membrii familiei sunt angajati n conflict
reciproc, n timp ce termenul de "abuz conjugal" exclude femeile care sunt conlocuitoare ( co-
habitat) sau n relatii de amicitie si femeile care sunt abuzate de fiii lor sau printii.
Termenul battering= violenta agresiva( comportament utilizat pentru a stabili puterea si
controlul asupra unei alte persoane, prin fric si intimidare, de multe ori inclusiv amenintarea sau
folosirea violentei) ascunde faptul c abuzul poate fi, de asemenea, emotional, sexual,
psihologic sau economic. OMS constat, de asemenea c, atunci cnd abuz are loc n mod
repetat, n acelasi raport, fenomenul este adesea mentionat ca violenta agresiva(Organizatia
Mondial a Snttii 2002).
5
"Violenta n familie" este un termen generic care cuprinde un abuz mai mare, abuzul si violenta
partenerului intim (American Medical Association, AMA, 2005).
Asociatia Medicala Americana (AMA) defineste abuzul partenerului intim ca "fizic, sexual si /
sau abuzul psihologic asupra unui individ comis de un fost sau actual partener intim ". AMA, de
asemenea, observ ca " violenta fizic si / sau sexual trecut sau prezent ntre fosti sau
actuali parteneri intimi, membrii adulti din menaj, copii / adulti si un printe. Persoanele abuzate
si autorii infractiunilor ar putea fi de ambele sexe, si cuplurile ar putea fi heterosexuali sau
homosexuali). "(Sugg, N. et al 1999.
n timp ce termenul de "abuzul asupra partenerului intim" este de gen neutru, femeile au mai
multe sanse de a experimenta aparitia leziunilor fizice si suport consecintele psihologice ale
abuzului partenerului intim (Rodriguez, M. et al 1999).
Natura acestui gen criminalittii este indicat de faptul c la nivel de cercetare mondial n multe
domenii art c ntre 90% si 97% din incidentele abuzive n cadrul unei relatii intime sunt
svrsite de brbati mpotriva femeilor. Din acest motiv, termenii "Violenta domestic" sau
"abuz in casatorie" sunt termeni improprii, deoarece ascund sexul autorului si cel al victimei.
Acest manual utilizeaz termenul "Violenta in cuplu" (VIC), deoarece la nivel global este
acceptat si indic faptul c majoritatea victimelor acestui tip de violent sunt femei. "Violenta in
cuplu" este vzut ca o manifestare a violentei mpotriva femeilor.
Prevalenta partenerului intim - Violenta
Prevalenta international
Organizatia Mondial a Snttii estimeaz c 10% si 69% din femeile din ntreaga lume au o
experient violent de ordin fizic produs de minile partenerului intim si pn la 70% din
victimele de sex feminin sunt ucise de partenerii lor de sex masculin (Heise si Garcia-Moreno, n
2002: 89 / 93) . Fondul ONU pentru Populatie Raport (2000) precizeaz c ntre una din trei
femei au fost btute, constrnse n sex sau unele abuzate, si mai ales de ctre un partener
intim de sex masculin sau membru al familiei. Unua din patru femei au fost abuzate n timpul
sarcinii. Uniunea European estimeaz c la un moment dat n viata lor, 1 din 5 femei
Europene va avea experienta abuzului de ctre un partener de sex masculin, n timp ce 25% din
totalul infractiunilor raportate implic atacul sotului asupra sotiei sale sau a partenerului (UE,
2007). Aceasta este cauza majora de deces si invaliditate a femeilor cu vrsta cuprins ntre
16-44, din totalul deceselor din cancer , boal sau a accidente rutiere (Consiliul Europei, 2002).
n Statele Unite mai mult de 1 milion de cazuri de violent a partenerului intim sunt raportate la
politie n fiecare an (Goldberg, 1999). Coalitia National mpotriva Violentei Domestice
raporteaz c n medie de 10 de femei mor de minile partenerului intim n fiecare zi (Wood,
2001 ). n Canada, au existat 28 de mii de incidente de violent conjugal raportate la politie n
2004, din care 84% au implicat victime de sex feminin si 16% au implicat victime de sex
masculin. Cu toate acestea, doar 28% dintre victimele abuzului conjugal raporteaz incidente la
politie (36% din victimele de sex feminin si 17% din victimele de sex masculin) (Ogrodnik, 2006).
Prevalenta n unele tri europene
Din anii 1980 un numr de tri europene au efectuat anchete statistice majore la nivel national
cu privire la gradul de violent interpersonal si impactul acesteia. Amploarea problemei este
6
recunoscut, iar multe state au luat msuri pentru a rezolva problema. Totusi, exista o nevoie
de date europene, astfel nct interventiile sociale si politice pot fi directionate n mod eficient si
adaptate pentru a satisface nevoile curente.
Datele comparative poat avansa teoria si s sugereze mbunttiri culturale, politice si sociale
rspunsurilor la violent. Cu toate acestea, compararea datelor exacte este mai dificil decat
pare. Ignorarea sau judecarea gresita a cadrului stiintific si metodologic a datelor pur specifice
duce la concluzii gresite si interpretri. Au existat tentative de a compara datele prevalenta dar
s-au confruntat cu multe probleme si compararea datelor a fost uneori imposibil.
O retea de cercetare european numit "coordonare de actiune privind violarea drepturilor
omului " (CAHRV) a abordat aceste probleme si a fcut primii pasi pentru a revizui anchete
europene cu privire la prevalenta si impactului violentei mpotriva femeilor asupra snttii lor.
Rezultatele arat c studiile sunt construite destul de diferit de la o tar la alta, nici prevalenta
sau datele impactului asupra snttii nu sunt comparabile la nivel european.
Raportul prezint anchetele nationale asupra violentei mpotriva femeilor n Finlanda, Franta,
Germania, Lituania si Suedia. n aceste anchete sunt diferentele si asemanarile dintre mrimea
esantionului si intervalul de vrst, metodele de colectare a datelor si an de studii.
n Finlanda, Germania, Lituania si Suedia rata de prevalent pe viat pentru violenta fizic a
actualilor si / sau fostilor parteneri ,variaz de la aproape 21% la 33% pentru femeile din grupa
de vrst central al 20-59 care au avut vreodata un partener. Studiul francez a colectat date
privind prevalenta numai n ultimele 12 luni. Prevalenta violentei fizice de ctre un fost sau
actual partener n ultimele 12 luni este in intervalul de la 3% n Germania si Franta la 5% n
Suedia si 7% n Finlanda. Studiul lituanian nu a inclus ntrebri cu privire la ultimul an .
Grupa de vrst a femeilor ntre 20 si 59 au raportat un nivel ridicat de prevalent pe durata de
viat a violentei sexuale de la un actual si / sau fost partener, cu 11,5% n studiu finlandez, 6,5%
n Germania, 7,5% n Lituania si 6,2% n studiu suedez.
Este dificil s se defineasc exact ceea ce este violenta psihologic n relatia cu partenerului
intim .
Cele mai multe studii de prevalenta utilizeaz mai multe dimensiuni de dominare,
comportamentul umilitor, amenintrilor si de control n scopul de a msura violenta psihologic.
Indicatori care au fost evaluati n Suedia Finlanda, Lituania, Germania, si, ntr-o anumit
msur, n Franta, anchetele au subliniat extrema gelozie, limitarea femeii de a-si vedea
prietenii sau alte rude, comportamentul umilitor, controlul economic, amenintare la adresa
copiilor si amenintri de sinucidere. n studiul lituanian cel putin una dintre aceste
comportamente a partenerului actual a fost raportat de 28,6% dintre femei, 24,3% n studiul
francez, 16,5% n studiu finlandez, 14,3 % n Germania si 11,6% n studiu suedez (Schrttle M.
et al). 2006.
n Marea Britanie, una din patru femei va fi o victim a violentei domestice n timpul vietii lor
(Mirrlees-negru, 1999). Un incident de violent domestic este raportat la politie n fiecare minut
(Stanko, 2000), si crima cu cea mai mare rat de victimizare repeta n Marea Britanie
(Kewshaw et al, 2000). n medie dou femei pe sptmn sunt ucise de un partener sau fostul
partener de sex masculin, si aproape jumtate din toate victimele crimelor de sex feminin sunt
ucise de ctre un partener sau ex-partener (Coleman et al, 2006).
Cauzele violentei in cuplu (VIC)
7
Cauza violentei in cuplua face obiectul multor cercetari si dezbateri. Aceast cercetare tinde
sa arate asemenea acte de violent, fie dintr-o perspectiv socio politic mai larg sau o
perspectiv familial sau interpersonal. Vechia abordare a violentei mpotriva femeilor sublinia
ca o manifestare "din punct de vedere istoric a relatiilor de putere sunt inegale ntre brbati si
femei, si au dus la dominatia asupra femeii si discriminarea femeilor de ctre brbati si c
violenta mpotriva femeilor este unul dintre mecanismele cruciale prin care femeile sunt fortate
ntr-o pozitie de subordonare fat de oameni "(ONU, 1995). Aceast abordare a cauzelor VIC
este uneori numit " analiza feminist ".
Abordarile trecute vedeau violenta ca urmare a stresului n viata de familie (Straus, 1990), sau
ca urmare a copiilor care se confrunt cu violent sau au vezut violenta n casa copilriei lor
(Watson si Parson, 2005; Negre et al, 1999; Ellesberg et al, 1999), sau ca urmare a unei
tulburri speciale de personalitate (Dutton si Starzomski, 1993), sau ca urmare a unei afectiuni
deficitare. Aceste abordri sunt uneori descrise ca explicatiile psihologice sau sociologice.


Context Ecologic

Heise (1998) a ncercat s umple golul lsat de abordarea non feminista si feminist (de
exemplu, psihologic si sociologic) cu referire la violenta partenerului intim. Ea observ c "
singurul factor al explicatie este inadecvat" si nu este n msur s explice de ce "individual
oamenii devin violenti si de ce femeile ca o clas social sunt att de des o tint" (p.263).
Rspunsul ei este de a propune ceea ce ea descrie ca un cadru integrat ecologic in care "
conceptual abuzul si violenta sunt un fenomen cu multiple fatete, care implic o interactiune a
factorilor personali si a situatiei socio-culturale. Acest cadru se bazeaz pe constatrile empirice
ale diferitelor discipline care au fost empiric dovedite a fi legate de violent mpotriva femeilor.
Ea organizeaz aceste elemente explicative n straturi si sunt reprezentate ca o serie de
aproape patru cercuri concentrice (a se vedea figura 1 de mai jos.)












Figura 1. Factorii legati de violenta mpotriva femeilor la diferite niveluri de ecologie social.
Societatea
Comunitatea

Familia

Individul
8
(Adaptat de la Heise, L.,
1998)

La primul, nivel "Individul", din perspectiva istoric include aspecte cum ar fi dac el a vzut
sau experimentat violenta ca si copil, si Dutton si Starzomaski's (1993) "granita organizrii
personalittii " care poate rezulta din experimenta unui copilul cu respingerea / absenta tatlui.
Contextul nivelului urmtor Familia, se afl factorii, precum pozitia dominant de sex
masculin si de control la domiciliu, consumul de alcool si conflicte conjugale. Al treilea nivel,
"Comunitate", mai amplu,se refer la contingentul structurilor sociale ce afecteaz individul si
familia. Acestea includ aspecte , socio-economice si statutul ocuprii fortei de munc, nivelul de
izolare a femeii si a familiei, colegii si influentele de grup. La final si al patrulea nivel sunt factori
"sociali", cum ar fi constructii de masculinitate, roluri de gen rigide, credintele n proprietatea
femeii, si o acceptare a conflictelor interpersonale si pedepse fizice. Acest model este o si mai
cuprinztoare abordare, mai larg pentru a ntelege cauzele VIC si ajut la procesul de evaluare
amnuntit a ghidului.


Alte cauze ale violentei in cuplu
Este important s retineti faptul c unii brbati si unele femei devin violenti/te ca urmare a unei
leziuni traumatice a creierului, (LTC), debutul bolii mentale severe (de exemplu, schizofrenie,
sau polar disorder BI) sau un accident vascular cerebral sever. n aceste situatii, cauzele si
dinamica abuzului va fi foarte diferite de cele prezentate mai sus. Este important s se verifice
acestea dac este cazul, ca si interventiile juridice si tratamentele necesare ce pot fi diferite.

Ce este violenta n cuplu?
Violenta n cuplu include o vedere de genul sexual, psihic si fizic , acte coercitive utilizate
mpotriva femeilor adulte si adolescente de catre un fost / actual partener intim, fr
consimtmntul ei. Violenta fizic implic n mod intentionat folosind forta fizic, puterea sau o
arm n duna sau rnirea femeii. Violenta sexual include contact sexual abuziv, ceea ce face
o femeie s se angajeze ntr-un act sexual fr consimtmntul ei, si ncercarea sau comiterea
de acte sexuale cu o femeie care este bolnav, persoane cu handicap, sub presiune sau sub
influenta alcoolului sau a altor medicamente. Violent psihologic include, controlul sau izolarea
femeii , umilirea sau jenarea ei. Violenta economic include privarea accesului si a controlul
asupra resurselor de baz ale femeii. (Secretarului General al ONU studiu privind violenta
mpotriva femeilor 2006).
VIC nu este limitat doar la csnicie, dar poate aprea n orice tip de relatii strnse ntre adulti,
inclusiv alte parteneriate, familii sau gospodrii. VIC apare n toate grupurile sociale economice,
toate grupurile religioase, toate rasele, grupurile etnice si n cadrul heterosexualilor,
homosexualilor si relatiilor ntre lesbiene (Girshick Lori B. 2009), oameni de toate vrstele si
abilitti fizice.
9

Abuz fizic
Abuzul fizic este controlul prin violent sau battering a unei alte persoane sau de amenintare
sau de a folosi astfel de mijloace.
Abuz sexual
Abuzul sexual este dominatie si control prin abuz de corpul victimei. Tipul cel mai grav de abuz
sexual este violul. Violenta sexual este n general nsotit de alte forme de violent.
Abuz Verbal
Abuzul verbal este un mijloc de a pune o femeie jos sau a submina ncrederea ei prin atacarea
ei verbal, fie n public sau n privat. Abuzul verbal ar include, de asemenea, amenintri de orice
form.
Abuz emotional
Abuz emotional este dominatie si control al altei fiinte umane prin retragerea dragostei,
aprobare, respect, ntelegere, grij , atingeri, care sunt nevoi emotionale umane de baz.O
form sever de abuz emotional ar fi provocarea de tratament mut "pe o persoan, si refuzarea
dreptului unei persoane de a spune cum se simte si dreptul de a fi ascultat.
Abuz social
Abuzul social este dominatia si controlul unei alte persoane prin umilire n public, pe care o
izoleaz sistematic si o face dependent de partenerul ei.
El o poate disocia de prietenii ei si de familie printr-un control al liberttii din afara ei acas.

Abuz economic
Abuzul de putere economic este de retragere a mijloacelor financiare pentru hran,
mbrcminte si s educe femeia si copiii ei. Agresorul pot detine controlul total asupra
cheltuielilor de bani sau plata facturilor ca un mijloc de a domina si / sau abuza femeia.
Aceste toate tactici servesc la cresterea puterii si controlului fptuitorului asupra partenerei sale.
Roata Controlului si Puterii a fost Programul dezvoltat de Duluth de interventie (Pence si
Paymar, 1993) pentru a arta modul n care lucreaz aceste tactici diferite (a se vedea Ghidul,
apendicele X),. diagrama arat cum, majoritatea nu sunt abuzuri fizice, ci atunci cnd nu
functioneaz intimidarea fizic si abuz non verbal, el va recurge la abuz fizic si sexual. Totusi, n
unele relatii foarte abuzive, este in mod frecvent abuzul sexual si / sau fizice.
Dezbatere "Sex Simetria":
n ciuda rezultatelor studiilor, cum ar fi Studiu de Evaluare Problemelor de Violenta
Domestic , care confirm caracterul puternic al genului abuz domestic si intim, (n care din
10
1236 persoane studiate n sistemul de politie 99% au fost femei si 99% din infractorii au fost
de sex masculin (Kelly et al, 1999), au existat dezbateri n literatura de specialitate recente
despre folosirea violentei de catre femei mpotriva partenerilor de gen masculin. Unii autori (de
exemplu, Stets si Straus, 1990; Archer, 2000) sugereaz c femeile sunt la fel de violente sau
chiar mai mult dect brbatii n relatiile lor intime. Cu toate acestea, cele mai recente cercetri
sugereaz c metodologiilor de cercetare si modul n care statisticile sunt colectate si ntelese
au dus la aceast simplificare excesiv a unei probleme complexe.
O serie de cercettori au ncercat s rezolve aceste contradictii aparente n statistici, inclusiv
Hester, (2009), Kimmel, (2002) si Johnson (1995, 2006,). Lucrrile lui Johnson 2009 a devenit
cel mai cunoscut al acestor abordri. El a sugerat c cercettorii s-au uitat la dou fenomene si
cifre diferite, despre combinarea diferitelor tipuri de violent n familie. n 1995, el (Johnson,
1995) a introdus "violent n cuplu tnr" si n "violenta parinteasc". Violenta n cuplu tnr este
comun ntr-un numr mare de familii care sufer de izbucnirilor ocazionale de violent, fie de la
sot / sotie, sau ambii.
Un alt numr semnificativ de familii sunt terorizate sistematic de violenta sexului masculin ,
adoptat n serviciul de control patriarhal. Johnson (1995) a numit aceast form de violent a
partenerului "terorismului patriarhal". Un cercetator finlandez numeste acest tip de violent
"terorismului parteneriat" (Piispa 2002). Ea descrie violenta, care este cel mai aproape de
imagini tipice de violent parteneriat si de caracteristicile victimelor si agresorilor. Mai trziu,
Johnson numeste violenta grav ca pe " terorismul intim " rezultat care,are drept prejudiciu
crima si este tipul de abuz pe care profesionistii, cum ar fi asistenti medicali si sociali sunt mai
susceptibili n al ntlni. Johnson, de asemenea, descrie "violent tnr a situatiei", n care att
brbati si femei se angajeze n mod egal, dar care nu duce de obicei la leziuni grave sau actiune
n justitie.
Mai trziu, a completat divizia lui cu dou forme mai departe: "rezistenta violent" (VR), care se
refer la cazurile n care femeia lupte napoi n auto-aprare sau ucide si domnul care a abuzat
de ea de ani, si "violente de control reciproc "(MVC), unde att sotul si sotia sunt violente si lupta
pentru control. Potrivit Johnson si Ferraro (2000), acesta din urm este relativ rar.
Cu toate acestea, aceast conceptualizare a fost n mare parte netestat, si ntr-un studiu mai
trziu (Johnson, 2000) a fost extins pentru a include mai multe grupuri, dup cum urmeaz:
terorismul intime: unul dintre soti este violent sau de control, 97% brbati; rezistenta violent:
autoaprare ca o Ca rspuns la violent sau de control (n primul rnd de femei, 96% femei);
violent tnr a situatiei: dar nu controleaz, 56% brbati violente; violente de control reciproc
(3% din esantion;). Astfel de constatri ar ilustra complexitatea violentei partenerului intim.
terorismului intime nseamn "ncercarea de a domina un partener si s exercite un control
general asupra relatiei, dominatia care se manifest n utilizarea unei game largi de putere si
tactici de control, inclusiv a violentei" (Johnson si Leone, 2005).
De asemenea, el sugereaz c o mare parte a lui "violenta femeilor este utilizat n legitim
aprare. Este important s ntelegem aceste tipologii ca tip de violent ntlnite va influenta
factorilor de risc pentru femei si copii, si, prin urmare, va determina, de asemenea aspectele
legate de sigurant, de sesizare si optiuni juridice, precum si tratamente adecvate pentru autorul
sau de cuplu. Totusi, dac asistentul ntlneste un om care este n mod unilateral abuzat de o
femeie, el ar trebui s primeasc acelasi sprijin ca o femeie abuzata. El este la fel si are dreptul
la ordinele de protectie juridic si de sigurant in caz de abuz.
11
Distinctiile Kimmel (2002) sunt "violent instrumental", care are scopul orientat s mentin
puterea si controlul cat si "violent expresiv", ceea ce explica expresia de conflict de familie.
Kelly si Johnson (2008) subliniaz n articolul lor, c un organism n crestere de cercetare
empiric a demonstrat c violenta partenerului intim nu este un fenomen unitar si c tipurile de
violent n familie pot fi diferentiate n ceea ce priveste dinamica partener, context si consecinte.
Ele descriu patru modele de violent: violenta constrngere Controlling, rezistenta violent,
violenta Cuplul situatiei, si de separare-Instigat violent. (JB Kelly & MP Johnson 2008).
Legturi ntre consumul de alcool si violenta partenerului intim
Aprecierea din 2000 Scottish Crime Survey arat c n 62% din incidentele autorul a fost
consumul de alcool si n 32% din incidentele de autor a luat droguri. Majoritatea (83%)
incidentelor care implic, de asemenea, implicate droguri alcool. (MacPherson S, 2002).
Bautorii grele sunt la risc crescut de victimizare violent partener intim. Multe femei dezvolta
alcool "" ca urmare a problemelor de victimizare. abuzul de alcool n rndul victimelor (n special
a femeilor) este adesea considerat ca o consecint a violentei domestice,
n curs de dezvoltare, probabil, ca un mijloc de a se confrunt cu grave si abuz repeta. abuzul
de alcool sau de dependent poate fi un simptom al stresului post-traumatic si tulburri psihice
care rezult din experientele victimizarea. Cu toate acestea, cauzele si efectele abuzului de
alcool victimei n partener violentei rmne dificil de a se descurca (Finney 2004a).
Violenta partenerului intim este frecvent comise de infractori care au fost sau care au but
alcool "probleme. Dovezile sugereaz alcool faciliteaz escaladarea conflictului n violent,
probabil prin intermediul proprietti farmacologice disinhibitory de alcool asupra
comportamentului (Finney 2004a).
consumul de alcool la eveniment este comun n incidentele de violent sexual, si de autor si
de but victima este comun. Acest lucru poate fi o functie de situatia n care violenta sexual
se manifest, sau influenta legate de speranta de efectele farmacologice si alcoolului asupra
comportamentului sexual. consumul de alcool este mai probabil n incidentele de violent
sexual ntre oameni care nu cunosc bine dect apropiati si prezenta de alcool are implicatii
pentru severitatea rezultatelor violent sexual. probleme cu alcoolul sunt comune printre
autorii de sex masculin de violent sexual. probleme cu alcoolul sunt de asemenea frecvente
n rndul victimelor violentei sexuale, care, n multe cazuri, dezvolt dup victimizarea se refer.
Alcoolul la violenta sexual printr-o serie de ci directe si indirecte (Budd 2003, Finney 2004b).
Legturi strnse au fost gsite ntre consumul de alcool si aparitia violentei partenerului intim n
multe tri. Dovezile sugereaz c consumul de alcool creste aparitia si severitatea de violent
domestic. Consumul de alcool ca fiind o cauz direct de violent a partenerului intim a fost
adesea atacate fie pe baza unor factori suplimentari (de exemplu, statutul socio-economic
sczut, personalitate impulsiv) contabilitatea pentru prezenta celor dou, sau din cauza grele
potabil frecvente poate crea un, stresant parteneriat nefericit care creste riscul de conflict si
violent. Cu toate acestea, probele sunt disponibile pentru a sprijini relatiile dintre alcool si
violenta partenerului intim, care includ:
Consumul de alcool afecteaz n mod direct functionarea fizica si cognitiva, reducere
auto-control si lsa persoanele mai putin capabile s poata negocia sa rezolve non-
violent conflicte aparute in relatia intima..
12
Consum excesiv de alcool de ctre un partener poate accentua dificulttile financiare,
probleme de ngrijire a copiilor, de infidelitate sau alti factori de stres in familie . Acest
lucru poate crea tensiuni in casnicie si conflicte, crescnd riscul de violent ntre
parteneri.
Convingerile individuale si sociale care determin agresiune din cauza alcoolului poate
ncuraja un comportament violent dupa ce a baut alcool si poate folosi consumul de
alcool ca o scuz pentru comportamentul violent.
Confruntrile violente ntr-o relatie pot duce la consumul de alcool fiind folosit ca o
metod de adaptare sau de auto-drogare alcoolica.
Copiii care sunt martori unei violente sau amenintri de violent ntre printii pot afisa
mai tarziu in viata, tiparele daunatoare dincauzaconsumului de alcool.
Un numr de indivizi, relatii si factori sociali pot agrava asocierea ntre consumul de alcool si
violent. Pentru faptasi, mai greu, dar mai frecvent probabil creste riscul de violent, si exist
unele dovezi c butorii cu probleme sunt cu risc crescut de victimizare. (Organizatia Mondial
a Snttii 2006).
Mituri despre Viopelnta Partenerului Intim

Numai un mic procent de femei sunt victime ale violentei.
Nimeni nu are dreptul s se amestece n treburile interne ale unui
cuplu.
Femeile merita sa fie violate si btute, ele provoac atacul datorita
comportamentului si modului de a se mbrca.
Violenta fizic este putin probabil s se agraveze n timp.
Numai femeile srace sunt abuzate.
Dac nu ar exista leziuni vizibile atunci asaltul nu poate s fi fost
asa de ru.
Nimeni nu este ucis, ca urmare a violentei n familie.
Femeile pot abandona caminul conjugal, dac doresc .
Femeile care sunt abuzate provin dintr-o familie cu fond abuziv.
Violenta agresiva apare numai n clasa muncitoare si familiile
minorittilor etnice.
Daca o femeie prseste relatii abuzive ,abuzul va inceta.
Femeile care au avut parte de violenta domestica sunt slabe.
Abuzul de alcool provoac violenta agresiva asupra sotiei.
Consilierea cuplului conjugal va ajuta la rezolvarea abuzului.
Femei si copii neaga frecvent violenta sexuala.
Femeile agresate violent isi agreseaza copiii.
Brbati violentI sunt bolnavi psihic sau au slaba stim de sine.
Brbatii care sunt violenti provin dintr-o familie cu fond abuziv.
Brbati abuzivi nu pot controla violenta lor, ei au o problema de
gestionare a furiei.
Brbati abuzivi sunt usor de identificat.Acestia sunt fizic violenti
mereu si cu toat lumea.

(Adaptare din The Australian Royal College of General practicieni.Femeile si violenta, 1998)
13


Efectele violentei partenerului intim

Efecte asupra femeilor victime

"Violenta agresiva a partenerului este singura cauz majora a prejudiciului pentru femeile din
SUA. Acesta este singurul mare motiv pentru care femeile sunt primite la unitatile de primiri
urgente "(US Surgeon General, 1989).n afar de a fi o nclcare a drepturilor omului, violenta
partenerului intim este asociata cu consecinte grave asupra snttii publice (Ellesberg et al,
2008).

In ultimul deceniu, o atentie sporit a fost axata pe efectele violentei partenerul masculin asupra
snttii fizice si mentale a femeilor. Studiile despre vizite la departamentele de urgent n
SUA si n alte prti au sugerat ca abuzul fizic este o cauz major a prejudiciului la femei.
Populatia pe care se bazeaza studiile au sugerat c 20-75% dintre femeile care sunt abuzate
fizic de ctre un partener au raportat leziuni datorate violentei la un moment dat n viata lor. Cu
toate acestea, prejudiciul nu este rezultatul cel mai comun pentru sntatea fizic din abuzul
partenerilor de sex masculin. Studii epidemiologice si clinice au artat c acte violente fizice si
sexuale ale partenerilor intimi sunt n mod constant asociate cu o gam larg de rezultate
negative asupra sanatatii, inclusiv a bolilor ginecologice, rezultate negative sarcinii, sindrom de
colon iritabil, tulburri gastro-intestinale, diverse afectiuni cronice si a sindroamului - durere.
Femeile abuzate au mai multe simptome fizice de sntate precar, precum si mai multe zile n
pat decat femeile care nu au fost abuzate. Violenta fizic si sexual, de asemenea, a fost
asociata cu probleme psihice, inclusiv depresie, anxietate, fobii, tulburare de stres post-
traumatic, suicid, si abuzul de alcool si de droguri.

Cercetari privind efectele asupra snttii datorate violentei partenerului intima fost constrns
de mai multi factori. Cele mai multe studii au fost efectuate pe probe clinice, mai degrab dect
pe baz populatiei, n special n America de Nord si Europa. Mai mult, numeroase studii au avut
esantion de dimensiuni mici, si nu au controlat analizele. Violenta nu a fost definit sau
msurat n mod consecvent n studii, fcnd comparatia dificil.

Scopul studiului multi-tar al OMS a fost de a explora amploarea si caracteristicile diferitelor
forme de, violent fizic ,sexual si emotional, mpotriva femeilor, cu accent deosebit pe de
violent comise de parteneri intimi de sex masculin. Studiul a ncercat s depseasc
obstacolele ntlnite n studiile anterioare de comparabilitate pe baz de anchete prin utilizarea
populatiei care au inclus un chestionar standardizat, si pregtirii profesionale standardizate si de
colectare de date pe site-urile participante. Un obiectiv suplimentar al studiului a fost de a evalua
violent sexual fizic de ctre partenerii intimi in masura in care este asociata cu o serie de
rezultate asupra sntatii. Acest raport prezint concluziile de sntate fizic si mental cu
privire la violenta partenerului si de auto-raportate a femeilor.

14
Analiza toate site-urile gsit asocieri semnificative ntre experientele de viat ale violentei
partenere si de sntate de auto-raportate sraci, si cu probleme de sntate specifice n
ultimele patru sptmni, care a inclus: dificultti de mers pe jos, dificultti cu activittile de zi cu
zi, durere, pierderi de memorie, ameteli, si vaginale de descrcare de gestiune. Pentru toate
setrile combinate, femeile care au raportat violent partener cel putin o dat n viata lor
raportate semnificativ mai mare primejdie emotional, gnduri suicidare si tentative de
sinucidere decat femeile care nu sunt abuzate. Aceste asocieri semnificative s-au mentinut n
aproape toate site-urile. ntre 19% si 55% dintre femeile care au mai fost abuzati fizic de
partenerul lor au fost rnite (Ellesberg et al, 2008). (Anexa 3 ofer o privire de ansamblu asupra
consecintele de sntate a intime Partener abuz.)

VPI exercita, de asemenea, efecte grave socio-economice asupra femeilor. Ca abuz financiar si
de control este adesea o parte integrant a IPV, femeile abuzate nu pot avea acces la venituri
proprii, chiar dac acestea sunt de lucru n afara casei. Acestea nu pot fi permis sa conduca
grija de familie, sau vizitati prieteni si rude. Mutarea casa pentru a se asigura c vecinii si
prietenii s nu se implice n sprijinul femeii, de asemenea, nseamn c ea este, izolate social si
nu stiu pe cine s aib ncredere.Ca ea poate fi, de asemenea, n mod constant a spus c ea
este proast si nu stiu cum s crestem copiii, ea si va pierde ncrederea ei de sine si de a
dezvolta foarte srace stima de sine. Efectele acestor forme de abuz emotional si financiar va
ajuta s submineze capacitatea ei de a lua msuri pentru a se proteja.

Frica este unul dintre efectele cele mai coerente de abuz grave.


Efecte asupra copiilor

Aceste experiente de observare aude sau abuzul de mama lor poate avea efecte de lung
durat asupra dezvoltrii emotionale si sociale a multi copii.

problemele copiilor asociate cu martorii violentei pot fi mprtite n trei categorii:
Probleme comportamentale si emotionale; acesti copii, comparativ cu copiii care nu
au fost martori ai violentei la domiciliu, pot fi mai agresivi si au comportamente antisociale
(comportamente "externalizate"), ei pot avea comportamente de inhibati, speriati
(comportamente "internalizate"), isi pot arat competenta social intr-o mica masura fata
de alti copii si s arate mai multa anxietate, stima de sine scazuta, depresie, furie, si
probleme de temperament.Este, de asemenea, constatat c acestia au demonstrat
aptitudini reduse n ntelegerea modului n care simt si in examinarea situatiilor din " altele
perspective. 50% iar la 70% dintre copiii expusi la violenta domestic sufer de o
tulburare de stres posttraumatic. (Klotz 2000).
Probleme n functionarea cognitiva si a atitudini, cum ar fi probleme de nvtare
cauzate de circumstantele sociale la domiciliu: printii nu au puterea sau interes suficient
pentru ai sustine, de exemplu, scolarizarea copilului si nvtarea.Un copil poate dezvolta
atitudini care justific utilizarea violentei. Potrivit anchetelor nationale finlandeze (Piispa
& Heiskanen 1998), 40% dintre barbati care au folosit violenta mpotriva femeilor au fost
martorii n timpul copilriei lor la comportamentul violent al tatlui fat de mama lor.
15
Probleme pe termen lung; ca adulti - depresie, abuz de substante (alcool),
simptome legate de trauma si de auto-stim sczut n rndul femeilor si simptome
legate de traume n rndul brbatilor (Krug YM). 2005, probleme mentale si de
comportament auto-distructiv (Forsberg 2002).

Aceste efecte vor varia n functie de vrsta, sexul si durata de expunere la abuz, si ele pot
include:

Neutralizarea dezvoltarii nevoilor lor de sigurant si de securitate (crearea unor
dificultti de atasare)
Ei pot dezvolta probleme sociale, cum ar fi abilitti sociale srace, ca urmare a
secretului, rusine si izolare.
Ele pot prezenta performant educationala slab, sau, alternativ, ei pot compensa
prin cufundarea in ei nsisi, n studiile lor.
Stim de sine sczut
simptome PTSS (udarea patului, evitarea scolii, frica, anxietate).

Impactul asupra copiilor mai mari de a trai cu abuz pot include:

Pasive comportamentul agresiv
Juvenile, intimidare
Comportamentale-externalizarea (baieti) sau internalizarea (fete)
Abuz Substant
Rularea departe de casa
Dificultti n maturitate n formarea atasamente sigure.
(O list mai detaliat a efectelor asupra copiilor n diferite etape ale dezvoltrii lor este prezentat
n apendicele 4).


aparitia co femeie si abuz asupra copilului

Studiile sugereaz c, n aproximativ 50-70% din toate situatiile de violent domestic, copiii
care triesc cu femeia sunt, de asemenea, la riscul de violent (a se vedea McGee, 2001 P19
pentru o prezentare general a acestor statistici).

Copiii pot fi direct si indirect afectate de abuz comise pe mama lor ntr-un numr de moduri.
Acestea pot include una sau toate dintre urmtoarele:

Fiind constienti de violent n calitate de martori sau aude aceasta;
Interveni pentru a proteja lor mam, fie ele risca asalt direct, fie indirect prin care
solicit ajutor;
Fiind ncurajate s sustin / participa la abuzul si degradarea mama lor.
(Kelly, L. 1996)

16
Heynen (2004) descrie patru forme tipice de copii violent se confrunt:
Tat prin rapit (sarcini fortate)
Maltratare n timpul sarcinii
experientele directe ale violentei ca co-/victims de battering
Crescnd ntr-o atmosfer de violent si umilire (n Finlanda, este definit ca violent
psihologic mpotriva copiilor).

O problem grav violentei fat de copii cauzate de ctre printi este traumatism cranian abuziv
sau vtmarea creierului traumatice provocate de copii (cunoscut anterior ca "sindromul
copilului zdruncinat").
leziuni ascunse, cum ar fi echimoze, hemoragii retiniene (un prejudiciu grav n
ochi, sngerare n interiorul ochiului) sau fracturi de coaste sau altor oase
copiii sunt victime ale violente tremura n principal n primul an de viat
un vrf la vrsta de sase-opt sptmni, atunci cnd bebelusii plang cel mai
n SUA, aproximativ 30% din toate childhood fracturilor sunt provocat.La copiii
mai mici de 1 an, 75% din fracturi sunt susceptibile de a fi aplicat.
(Kemp A. M et. Al 2008)

violenta partenerului intim poate afecta, de asemenea, pe aptitudini parentale:
printilor "capacitatea de a promova / aduce copiilor este slbit, ca urmare a
VPI (stres);
practicile inconsecvent a cresterii copiilor
Overprotection
Dur / pedeapsa practici din greu, de multe ori ntr-un mod fizic (McCloskey etc
1995)
Oferirea de prea putin sprijin pentru copiii lor (McCloskey etc 1995)


Femeile care au nevoie de o atentie deosebit

Femeile gravide Femeile insarcinate sunt foarte expusi riscurilor de
abuz de ctre un partener. A femeilor care se
confrunt cu violenta domestic, 25% sunt atacati
pentru prima dat n timpul sarcinii.
Sarcina si viata de familie cu copii mici, creste riscul
de violent.
Riscul de a creste violentei n timpul de maternitate si
concediul pentru cresterea copilului n comparatie cu
rata medie de violent.
4% din femeile care au experimentat raport de violent
ca violentele care au nceput n timpul sarcinii si, de
asemenea, 4% raport c violenta a nceput atunci cnd
copiii lor erau sub GE o de unul.Peste 10% dintre
brbati violente au fost violente mpotriva sotilor lor si
n timpul sarcinii.(Heiskanen & Piispa 1998).
17
Violenta fat de femei gravide este adesea ndreptate
la nivelul stomacului sau organelor genitale, astfel c
prejudiciul nu este vizibil pe sub haine.
(A se vedea, de asemenea, Perttu S. & V. Kaselitz
2006).

Femeile cu Probleme
de Sntate Mintal
Abuz interne este strns legat de probleme de
sntate mintal (inclusiv probleme de substant
abuz). Pn la 64% din pacientii spitalizati de sex
feminin psihice au istoriile de a fi agresate fizic ca
adulti.

Femeile cu probleme de sntate mintal (de exemplu,
depresie, dificultti de nvtare) sunt mult mai expuse
riscului de violent domestic, ca natura problemelor
lor le face vulnerabile si partenerii lor pot avea de
asemenea caracteristici care sporesc riscul de ei fiind
agresorii.

Membri
comunittilor etnice
minoritare:
Femeile imigrante



















Femeile cu handicap


Aceste grupuri reprezint persoanele care sunt
marginalizati n societate, si poate avea unele factori
de risc comuni si a altor factori inerente care
problemele actuale n abordarea violentei domestice:

un nivel mai ridicat de dependent asupra
altora, inclusiv, agresorul lor.
incident mai mare de privare socio-
economice, o relativ izolare, de la prieteni,
familie, societate, si serviciilor pe care le
poate ajuta.
poate grindin la culturile care sustine
puterea omului un peste "femeia lui, sau au
perceput sau real, imigratia / problemele de
naturalizare.
pot avea niveluri mai mici de alfabetizare si
/ sau fluent n limba local.

Dac un interpret limba este necesar, o angajeze un
profesionist - NU este un prieten sau un membru al
familiei.

Dac numai un interpret de sex masculin este
disponibil, verificati cu pacientul dumneavoastr dac
acest lucru este acceptabil.

18

Femeile nvrst
Femeile cu handicap au un risc mai mare a bateriei,
abuz sexual si viol dect alte femei. Este important de
a cere femeilor cu handicap cu privire la actele de
violent comise de ctre sotul lor sau de altcineva, ca
asistent lor.

Persoanele n vrst percep abuz n trei domenii largi:
neglijare (izolare, abandon si excluziune social),
incalcarea (umane, drepturile legale si medicale),
precum si privarea (de alegeri, decizii, statutul, finante
si respect).Modernizarea, industrializarea,
mbtrnirea populatiei, urbanizarea si o crestere a
numrului femeilor n cadrul fortei de munc ar putea
explica de rapoarte a crescut de abuz n vrst. (Un
rspuns global la abuz si neglijare mai mare:
construirea capacittii de asistent medical primar
s se ocupe de problema la nivel mondial: raportul
principal. Organizatia Mondial a Snttii 2008).n
orice societate unele sub-grupe populatiei sunt
deosebit de vulnerabili la abuz mai mare - cum ar fi
foarte vechi, cele cu capacitatea de functionare
limitat, femeile si sracii (Declaratia de la Toronto, pe
prevenirea globala a Elder abuz. Organizatia Mondial
a Snttii 2002).

(Adaptare dupa Colegiul irlandez a medicilor generalisti: violenta domestic: Un ghid pentru
practici generale, 2008)



Femeii rspunsuri la violent partenerului intim

Femeii rezistent la VPI

n ciuda mituri populare despre prezentarea lui femeilor la violent n familie, femeile sunt
ntotdeauna "reziste" acest abuz.Aceasta rezistenta poate fi dificil s recunoasc la timp, si
poate prea a fi respectarea sau supunerea.Totusi, aceste rspunsuri rezistente ar trebui s fie
recunoscute pentru ceea ce sunt-strategice moduri de a se mentine n continuare n conditii de
sigurant de la abuz si violenta. De exemplu, rmase linistit n fata unor abuzuri verbale si
insulte poate aprea ca prezentarea, dar poate fi de fapt o femeie strategia pentru a evita o
escaladare a abuzurilor.utilizarea femeii de violent n legitim aprare poate fi interpretat gresit
de ctre politie sau de altii ca un asalt pe partenerul ei, dar este, de fapt, un act disperat pentru a
pune capt abuzului n curs de desfsurare sau pentru a preveni atacuri chiar mai grave.
Identificarea si denumirea rspunsuri astfel rezistente reprezint un aspect esential de sprijinire
a femeilor, care pot ele nsele au internalizat mituri comune despre femei accepta sau
provocnd astfel de abuz. ntrebrile care pot provoca astfel de informatii despre rezistente la
rspunsurile sale pot include urmtoarele:
19

"Poti s-mi spui ce sa ntmplat pentru tine?
Spune-mi cum ati fost de gestionare a situatiei de pn acum?
Ce ati fcut pentru a mentine-te in siguranta?
Cum a care a lucrat pentru tine?
Ce sa schimbat recent?
Ce ti-ar trebuie s se simt mai sigur de acum ncolo?

Ce-ai zis s-l atunci cnd a vrut ca tu s faci asta?
A avut vreodata certat cu el despre aceast problem nainte?
Ce te-ai gndit cnd ati decis s mearg mpreun cu el pentru "dragul pcii"?
Descrie ceea ce sa schimbat atunci cnd nu a fcut ce a vrut s faci Ce altceva ai facut ca viata
face mai usor pentru tine?
(Bazat pe munca de Wade, 1997, 2007; alb, 1995, 2000, 2007)


Victimei sau de urmas?

Potrivit femei abuzate, cuvntul "victima" nseamn rezultatul de violent; atunci cnd ncep s
recapete controlul asupra propriilor lor vieti, ei nu se refer la ele nsele ca victime.Exist, n
societate, stereotipurile de neajutorare femei, dependent si pasivitate.Aceste stereotipuri pot
tri, de asemenea, n rndul profesionistilor ncercarea de a ajuta si sprijini femeile. Femeile
petrec mult energie ncercnd s opreasc sau s reduc abuz si se lupta n mod activ pentru
a face relatia non-violente si sa elaboreze strategii pentru a pune capt. Ambele victimizarea si
supravietuitori sunt prezente n viata femeilor care se confrunt cu violenta. Supravietuitor este
un proces gradual de mputernicire. (Kirkwood C. 1993).

Cavanagh (2003) descrie modul n care femeile muncesc pentru prevenirea si stoparea
violentei. Fiind informat de ctre rspunsurile femeilor la abuz pot promova interventii mai
eficiente de ctre profesionisti. rspunsurile femeii la violent si abuz le dezvluie s fie att
dinamic si complex.

Definirea si redefinirea violent: primele femei prefera pentru a vedea violenta ca acte unic, ci s
vedem lucrurile "altfel" de multe ori a nsemnat implementarea alte modalitti de a
rspunde.Femeia este socat si confuz si se zbate pentru a da sens unui act:
"Dup primul atac am fost socat: Nu am putut crede ceea ce facuse. Nu stiam cum s
fac sens de ea. . . a fost eu, el? Dar apoi m-am gndit c a fost doar un accident
one-off, care nu s-ar ntmpla din nou ".
Protejarea integrittii relatiei: Femeile sunt reticente n a spune altora despre violent.Idei
despre confidentialitate sunt importante si multe femei sunt vizate pentru a proteja relatia lor.
Femeile au f eelings de rusine, doresc s uite violent.Femeile speranta de a schimba partenerii
lor, o credint este ntemeiat n asteptrile culturale ale femeilor ca ngrijitorii primare de relatii:
"M-am simtit eu nu le-ar putea spune familiei [si prietenii] despre el [] violent. . . Mi-era
rusine. . . Toat lumea a avut mi-a spus c ar fi fost niciodat trecut si am fost determinat
s le dovedi gresit ".
20
Angajarea Strategii pentru oprirea / Reducerea violentei - "Doing Sex": Femeia rspunde la
violenta n moduri care nu prezint amenintare direct la adresa omului de ansamblu autoritatea
si puterea - care actioneaz n conformitate cu rolul de gen.Femeia a dezvolta strategii pentru
"gestionarea" violenta -, aceasta nu nseamn pur si simplu "face fat" cu sau "accepta"
aceasta.La momentul semn w acelasi administra copiilor si a gospodriilor si a violentei si s
ncerce s se comporte ca barbatii vor:
"Uneori mi-am spus, la dreapta, o vom face felul lui".
Generator de dialog: augur W vorbi despre violent ct mai mult posibil n moduri care sunt
limitate si modelat de brbati putere social mai mare si de control:
"Obisnuiam sa vorbesc despre asta [] violent ori de cte ori am putut. L-am vrut s
realizeze el a avut o problem si singura modalitate de am putut s-l fac a fost
realizat pentru ao aduce n sus, s-i spun, "Ai o problem, cred c ar trebui s
vorbim despre asta."
Strategii specifice pentru a evita violenta: Femeia ncearc s mpiedice omul de la folosirea
violentei si are o serie de tactici pentru a-l scop:
"Am folosit pentru a face ceai sau cafea sau pur si simplu incearca practic nimic s-l
tin ntr-o dispozitie bun. Uneori este lucrat prea ".
"As putea-l mbrtisez si s-l spun l-am iubit, chiar dac l-am urt, si c folosite pentru
a ajuta uneori, ar fel de calm-l jos".
Implementarea rspunsuri care Men's Utilizarea contestat de violent - "nu face acest gen": M
femeile ost gsi c "a face drumul su" nu locul de munc; aveau s ias rolul de gen:
"El a fost n regul, atta timp ct am fost joc, de normele sale de viat, dar m-am
sturat cu normele sale".
Verbale si fizice Rspuns: Aceste rspunsuri sunt adesea mai riscante dect alte rspunsuri
utilizate anterior.rspunsuri fizice femeii sunt n mare parte defensiv si se exprim n dou
moduri principale: femeile ar putea lovi prima n speranta de a preveni o agresiune sau de a lovi
napoi dup un asalt.
"Am tipat la el si s-i spun," Nu puteti face acest lucru. Nu poti sa scapi cu asta ", si
am nceput doar. Nu as fi putut face c, nainte. Am fost intotdeauna prea speriata ".
"Going public" sau altii Povestind despre violenta: Intrm n public are consecinte pozitive pentru
unele femei, uneori rspunsurile celor abordate au fost critice.
"Apoi am ajuns la stadiul n care m-am gndit bine, ei [vecinii] stia el o face oricum,
asa c de ce s se ascund. Si apoi, cand a spart osul meu obraz, m-am gndit c
este bine nu ma ascunde orice mai mult. I-am spus doar oameni. Am fcut chiar si un
punct de a merge pentru a vedea avocatul meu si medicul meu n timp ce fata mea
era negru si albastru ".
Lsnd Relatia: plecarea Femeile din raportul de activitate generate de mult de la brbati si
femei n timp ce lsat de multe, cel mai ntors:
". . dar a pastrat cersit noi si promittoare, el s-ar schimba asa ca am ajuns sa mergi
napoi ".
". . . Am lsat copiii pus multa presiune pe mine ".

(Cavanagh Kate 2003. ntelegerea Rspuns femeii a violentei domestice. De lucru calitative
sociale, Vol.. 2 (3), 2003; dou sute douzeci si nou la dou sute patruzeci si nou).

21
Lsnd un partener abuziv

Lsnd parteneri abuziv este un proces. Acesta este adesea presupune c, dac exist violent
n familie, o femeie va fi sau ar trebui s lase ntotdeauna partenerul ei. Aceast credint, care
este adesea ferm detinute de ctre multi profesionisti, cum ar fi asistenti medicali si sociali, nu
reuseste s recunoasc adnc nrdcinate si practice din mai multe motive Wh femei y nu pot
pleca.Cercetrile arat c ies dintr-o relatie violent este cel mai periculos moment pentru o
femeie (Sev'er, 1997) si acest lucru trebuie avut n vedere atunci cnd ei ncurajarea s
plece.Cu toate acestea, dovezi de cercetare este faptul c cele mai multe femei abuzate nu
prseasc n cele din urm, dar acest lucru lsnd trebuie s fie vzut ca un proces si nu un
eveniment de pe o singur dat.O serie de modele au fost dezvoltate pentru a ajuta
profesionistii s nteleag procesul de plecare.

Liz Kelly (1995) introduce o abordare de interventie de criz la leav ING proces.Ea a dezvoltat
un cadru conceptual al femeilor cltoriei ia din momentul n care ncepe abuz n relatia lor la
momentul n care violenta se poate termina. n acest cadru, Kelly recunoaste c ceea ce se face
ntr-un moment de criz pot spori sau diminua, fie individual un mecanism de coping, si, prin
urmare m UST este informat de ctre o constientizare a strategiilor de coping care le-au anterior
sau sunt n prezent angajatoare.Ea sugereaz ca femeile s negocieze rspunsurile lor la
siguranta de care au deplasa printr-o serie de "procese" (care subliniaz ea nu sunt "etape",
deoarece acestea nu reprezint o evolutie ordonat, dar sunt fluide mai mult) din momentul n
care primul episod al abuz are loc la momentul n care negocia de sigurant. interventii de criz
trebuie s fie, prin urmare, n mod corespunztor adaptate la nevoile specifice ale femeii, n
functie de care procesul de ea este angajat n. Ea identificarea es aceste 6 procese, dup cum
urmeaz:

Gestionarea situaiei: Acest lucru se ntmpl atunci cnd violent sau abuz este prima
experient n relatia, si n timp ce unele femei se las la acest punct, majoritatea nu o fac.Celor
care rmn trebuie s dezvolte strategii pentru a gestiona situatia, care implic, de obicei,
strategii de gestionare a mediului (si partenerul ei), n scopul de a reduce potentialul de conflict.
Distorsiune de perspectiv: ntruct violenta continu, rutina de zi cu zi ei devine dominat de
necesitatea de a continua s gestioneze situatia, si va implica acceptarea de responsabilitate
pentru abuz si consecintele sale.
Definirea Abuz: Dup o serie de atacuri, femeia poate veni pentru a defini abuz, violent, ceea
ce implic numirea partenerul ei ca un agresor and ea ca o "femeie abuzat".Acest lucru
presupune introducerea responsabilitatea pentru abuz cu partenerul ei, si o recunoastere c
abuzul nu este doar o aberatie ", ci o trstur recurent a relatiei".
Re-evaluarea relaiei: Aceast recunoastere duce la o evaluare a relatiei, si strategiile de
adaptare continua ntr-un context de schimbat sensul.Acum este posibil pentru a medita la
procesul de a prsi temporar sau permanent.

22
Terminarea relatiei: Acest proces poate necesita un numr de ncercri de a lsa ca
barierele s procedeze la fel sunt complexe.(Asa cum va fi vzut n alte lucrri, n special n cel
al Kirkwood (1993) discutate mai jos, procesul de a pleca este influentat de o serie de abuzuri
legate de factorii economici si interpersonale).
Pune capt violenelor: Aceasta este o recunoastere a faptului c se ncheie o relatie nu
implic neaprat capt violentei, si poate duce de fapt la un risc mai mare de violent pentru
femei.
Recunoscnd n acelasi timp c femeile deplasa prin aceste procese ntr-un ritm diferite, este
important s retineti c Kelly pare s implice faptul c se ncheie si iesirea din relatia urmeaz
de la o re-evaluare a relatiei ca violente.
(Kelly, L., 1995)

Prochaska et al (1994) descrie etape de schimbare si de un profesionist poate lucra cu o femeie
n functie de aceste etape:


Etapele de schimbare

Pacientului Credinta

Profesionisti "nudging" strategii
de
Pre-contemplare "Relatia mea nu este o problema". Aflati mai multe despre relatia.

"Spune-mi cum tu si partenerul tau
se ocupe de conflict n relatia
voastr."
Contemplare sau
ambivalent
"Stiu c violenta este o problem, dar
am nevoie pentru a rmne n
relatia".
Discutati despre ambivalenta.

"Care sunt lucruri bune despre
relatia voastra?"

"Care sunt lucrurile nu-asa-bun?"

"Cum v-ati schimba lucrurile dac
ati putea?"
Pregtire "Violenta este o problem, si am de
gnd unele modificri".
Oferta de sprijin si de ncurajare.
Clarificarea planuri.
Lista resurselor comunittii.
Oferi orientri anticipativ.
Actiune "Sunt efectuarea de modificri pentru
a pune capt violentei".
Oferta de sprijin si de ncurajare.
Lista resurselor comunittii.
Oferi orientri anticipativ.
Revizuirea strategiilor de adaptare.
ntretinere "I s-au adaptat la schimbarile". Oferta de suport.
Revizuirea nevoie de resurse
comunitare.
23
Discutati despre strategii de
adaptare.
Reevaluarea "Eu nu pot mentine aceast
schimbare".
Rmn pozitive si ncurajatoare.
Discutati despre eforturile forma
nvtat efort.
Revizuirea planului de securitate.
Rmne deschis pentru discutii
viitoare.

(Adaptat de la "etapele de schimbare" pentru femeile afectate de violenta partenerului intim: Prochaska et al,
1994)

Bariere de a pleca de o relatie abuziv

Teama de violent a crescut;
Dorind s mentin familia unit;
Vinovatie, rusine, de izolare, oboseala, imprevizibilitate.
Nu doresc "s esueze" n relatia acestora (armat de familie, colegi, etc)
Temandu-se din cauza amenintrilor constante, urmrire, regimului de acces, etc
Slaba stim de sine.
Sentimente contradictorii
Preocupare pentru propria ei sigurant
Grija pentru copiii ei bunstrii
partener Credinta poate schimba
Izolarea si lipsa de resurse.
Lipsa de asistent sau servicii
interesele financiare
Dependenta economic altceva-unde sa te duci;
Bariere structurale n instantele de judecat, serviciile sociale
rolurilor de gen si lipsa de sprijin al familiei
Atitudini ale profesionistilor
Atitudini in societate


Ciclul violentei ca o barier n calea

Ciclul de violent nseamn c exist perioade de agresiuni sau a unor rele tratamente si
perioadele pasnice. Schimbare dintre aceste perioade este cunoscut n teoriile nvtrii ntrire
intermitent. n domeniul cercetrii ar putea fi demonstrat c acest model de comportament
produce obligatiuni emotionale si reduce capacitatea victimei de a lua decizii independent.
Perioadele violente cauza disperare si disperare ntruct perioadele pasnice duce la ajutor si
sperant. (Statutul Consiliului Femeilor din Teritoriile de Nord-Vest, 1995).

24
Toate aceste modele ne ajut s ntelegem c n timp ce unele femei nu poate prsi
partenerul lor de prima dat cnd sunt lovit fizic, cele mai multe femei se angajeze ntr-un
proces de ncercarea de a face sens de abuz n scopul de a face munca lor si s mentin relatia
lor de origine si familie intacte. , Precum si aceast dorint de a pstra lor de familie, mpreun,
femeile ntmpin o serie de bariere juridice, economice si sociale de a pleca.

Grup etnic minoritar sau pentru Refugiati

Stabilirea cultural n care apare intime Partener Violenta afecteaz femeile modul experientei.
Pentru unele femei, minoritti etnice, pot exista religioase puternice si sanctiuni culturale pentru
a pleca sau a divortat sotii lor. Aceste probleme includ:

Rolul central al familiei n multe culturi:
Indisolubilitatea cstoriei n unele religii / culturi:
Femeile care aplic pentru statutul de azil nu pot s se simt fi capabil (sau, n unele
jurisdictii nu pot fi n msur s) se aplic de azil ca separate sau femei singure:
Rasismul mpotriva culturilor minoritare poate inhiba femeile s divulge abuz ca s
se team de actiuni ale politiei sau al instantelor:

Femeilor Refugiate, n cazul n care separ de la partenerul lor, s se team de a pierde dreptul
lor de sedere n aceast tar si poate au fost amenintati cu asta. Acestea pot tem c statutul lor
de imigrare nu poate fi contestat sau c ei sau copiii lor vor fi rpiti si dusi n strintate. Aceste
temeri sunt realiste si ar trebui s fie luate n serios. n aceste cazuri, femeia ar trebui s fie
ncurajate s solicite consultant juridic.

Femeile cu handicap

O femeie cu handicap poate depinde, sau se simt obligat fat de cineva la, partenerul ei abuziv,
care, de asemenea, actioneaza ca o "ngrijitor". Casa ei pot fi adaptate n mod specific la nevoile
ei. Ea poate teama de izolare la domiciliu sau fiind nevoiti cazare institutional n cazul n care ea
ia msuri mpotriva agresorului ei. Ea poate simti ca o persoan fr dizabilitti nu vor intelege
sau empatiza cu complexitatea situatiei sale specifice. Atunci cnd contactele si informatiile
relevante disponibile sau ajutor sunt comunicate, avnd trebuie s se acorde problema de
accesibilitate.
(Adaptat de violenta domestic: o problem de sntate: Linii directoare pentru Spitalul
Personal, 2004).

femeile n vrst

Multe femei mai n vrst care se confrunt cu violenta domestic sunt slab deservite de
sistemele care vizeaz violenta domestic si abuzul n vrst, respectiv, si atitudinile si nevoile
acestei populatii sunt slab. Mai mult, putin a fost fcut pentru a dezvolta comunitatea de
prevenire receptiv si programe de interventie pentru femeile mai n vrst care se confrunt cu
violenta domestic.

25
Conform cercetrilor privind femeile n vrst, (Beaulaurier et al). 2005 de neputint, auto-
culpabilizare, secret, protejarea familiei, si lipsa de sperant au fost observate de ctre
respondenti ca fiind un factor care contribuie la reticenta femeile n vrst s caute ajutor pentru
violent domestic sau de alt natur forme de abuz. Aceste comportamente victimizarea
devin bariere n mod eficient pentru a ajuta la cutarea. Vrsta a fost un factor care contribuie
n ridicarea barierelor din calea caut ajutor.

Femeile mai in varsta pot avea experient violentei si abuzului de multe ori mai mult dect
omologii lor mai tineri.Respondentii legate de faptul c exist un fel de inertie care se dezvolt n
cursul unei, abuziv relatie termen lung, astfel nct schimbarea devine extrem de dificil. De
asemenea, femeile mai in varsta se pot simti reticenta suplimentare pentru a cere ajutor,
deoarece acest lucru ar necesita a discuta chestiuni de familie private cu outsideri.R epeatedly
respondenti observat c oamenii din generatia lor nu a vorbit despre problemele de familie
privat.n special pentru acele femei mai n vrst care au deja simt c sunt de vina pentru
problemele la domiciliu, secretul de rupere poate agrava doar sentimentele de rusine si jen.
Inutilitate prea s aib o vrst legate de puternic component care a fost exprimat ca un
sentiment c ar putea fi prea trziu, sau n cazul n care lucrurile au mers pe "att de mult", s-ar
putea la fel de bine n continuare s ndure abuzurile.

n plus, femeile din studiul exprimat putin ncredere c vor primi servicii adecvate, dac acestea
nu vorbeasc.Multi credeau c violenta serviciile interne s-au indreptat catre femeile mai tinere,
si c o femeie mai n vrst ar fi ntoarse.Unii chiar au crezut ca ar putea fi rs sau ridiculizat.Cu
toate acestea, exista dimensiune a adugat c, n unele cazuri, femeile cu copii adulti prea s
se team c dezvluirea de violent domestic sau abuz ar putea perturba relatia lor cu copiii
adulti.

Cu toate acestea, cele mai clare legate de aspectul vrst de protectie a familiei se refer la
oncern c c multe femei au exprimat pentru agresorul.Cele mai multe femei incluse in studiu au
crezut c de violent n familie de raportare ar fi rezultatul cel mai probabil la arestarea si
ndeprtarea sotului.Pentru multe femei, aceasta a fost inacceptabil.Multi credeau c agresorul
lor a fost "bolnav" si aveau nevoie de tratament, mai degrab dect pedeapsa.

Beaulaurier R. L, L. Seff R, Newman F. L si B Dunlop 2005. Bariere intern pentru a ajuta
Cutnd pentru femei ntre dou vrste si vechi care se confrunt cu violenta partenerului intim.
Jurnalul de Abuz Elder & Neglijarea, Vol.. 17 alineatul (3) 2005.


Recunoscnd VPI n contextul medical

Accidentri caracteristice ale violentei partenerului intim

Exist o serie de leziuni, care ar putea indica faptul c femeia este supus intime Partener
Violenta si, ca atare, pot justifica mai atent si sensibil anchet.Acestea includ:

Fizic
Contuzii
Abraziunile
Rni minore
Fracturi si entorse
26
Rnilor suferite la cap, gat, piept, piept si abdomen
Repetate Accidentri cronic
Multiple leziuni
Dureri pelviene
Dureri de spate
Accidentri n special facial-socket ochi, nas, dinti si a maxilarului
Perforate acustice Tobe
Leziuni abdominale atunci cnd gravid
Leziuni genitale
Burns / lovituri
Omului musctur mrci
Bizare Accidentri
Viol

Prejudiciul poate fi
leziuni fizice la multe site-uri
Distribuite simetric si de vrste diferite (vechi si noi vanatai)
zonele afectate n mod normal, mbrcat
n contradictie cu explicatia dat


Alti indicatori de abuz
Suicid / Para sinucidere
Posibilitati de alimentatie Tulburri
Slaba Somn model
Substant abuz de alcool n primul rnd
abuzul de droguri - Tranquilliser si sedative utilizare
Supradozaj
Depresiune
Atacuri de panic
Mai multe plngeri somatice
Oboseal
Probleme de sntate mintal
Low Self Esteem
Apatie

Un studiu american a artat c victimele violentei intime partenere sunt de 15 ori mai expusi
abuzului de alcool, de 3 ori mai multe sanse de a fi diagnosticate ca deprimat sau psihotice si de
5 ori mai predispusi sa tentativ de suicid ((Stark & Flitcraft, 1996). Este unanim recunoscut
faptul c o boal psihic, depresie si anxietate este mai mare n rndul femeilor care au
experimentat intime Partener violentei, comparativ cu cei care nu au. Psihologic / efecte
emotionale ale violentei intime Partner includ anxietate, neajutorare, teama, demoralisation,
rusine, furie si de panic. Multi pacienti care sufer intime Partener Violenta poate fi de
asemenea pacienti internati ntr-un medicale / chirurgicale Ward sau s fie vzut n
Departamentul de ambulatoriu.
27

(Adaptat de violenta domestic: o problem de sntate: Linii directoare pentru Spitalul
Personal, 2004).

Utilizarea instrumentelor de evaluare si selectie

Activarea pacientii s divulge abuz poate fi dificil. Initial ar putea fi util s se apropie de pacient
prin intrebari care nu pun n pericol ntr-un mod empatic. De exemplu:

Totul e n regul acas?
Cum te simti?
Sunteti obtinerea sprijinul de care aveti nevoie de acas?
"Am observat X, Y si Z si eu sunt preocupat de tine.M ntreb dac exist
ceva ce pot face pentru a ajuta? "
"Pari fric.Exist ceva ce v-ar place sa vorbesc despre? "

Dac pacientul afirm c exist probleme la domiciliu, este ezitant sau d un rspuns care
provoac ngrijorare, personalul ar trebui s investigheze ntotdeauna mai departe.


Chestionarul de screening

Majoritatea femeilor nu dezvluie a fi victime ale violentei partenerului intim pentru a
profesionistilor din domeniul snttii, chiar dac cel mai adesea cere ajutor de la ei. Deoarece
majoritatea profesionistilor din domeniul snttii nu cere violenta partenerului intim despre cele
mai multe cazuri rmn neobservate (Bacchus et al, 2004). Chestionare de screening bazate pe
experienta profesionistilor din domeniul snttii sunt de ajutor n a cere despre violenta n
relatiile intime si despre violenta mpotriva copiilor. Aire de screening questionn introdus n acest
manual este bazat pe cercetarea finlandez si Abuz Ecranul de evaluare (AAS) (McFarlane si
Parker, 1994).

Acest chestionar de screening se concentreaz pe comportamentul partenerului actual. n plus
fat de n fizic si sexual ntrebri violent controleaz comportamentul si de violent psihologic
sunt incluse, de asemenea, deoarece aceste adesea poate duce la violent fizic si / sau sunt
semne de fizic si / sau violent sexual.

Chestionarul de screening, de asemenea, contine ntrebri despre experienta copiilor ca martori
ai violentei parteneriat (vederea sau auzirea) si violenta mpotriva copiii nsisi. Necesitatea de a
ajuta si mai mult este, de asemenea, verificat n chestionar pentru a putea continua sprijinul.


Instructiuni pentru utilizarea chestionarului de screening:

Puneti ntrebri calm si fr grab.Da timp s se gndeasc femeie
despre ei si despre posibilitatea de a pune ntrebri suplimentare.
28
Puteti trece prin setul de ntrebri n timp ce vorbesc.Cu toate acestea, este
important ca
aceleasi ntrebri sunt ntrebat n acelasi mod. n scopul de a, astfel nct ntrebrile
trebuie s fie pus (a se citi), astfel cum acestea sunt pe formular.
D exemple practice de a explica ce, de exemplu, "controlul
comportamentul "nseamn.
Precizati ntrebri dac este necesar.
Puteti scrie povestea victimei prin folosirea ei cuvinte si expresii.
Document al victimei povestea ei prin utilizarea de termeni si expresii.
Documentatia este important pentru ei si drepturile legale de protectie a ei - ea s-ar
putea
nevoie de documentatia mai trziu, dac vrea s raporteze la politie / du-te la tribunal.
Asa cum v ntreb si scrie povestea este important.
Femeia are dreptul de a citi forma si de a avea o copie a acestuia.

(Adaptat de la Perttu and Kaselitz 2006)

Bariere la identificarea femeilor care se confrunt cu VIC

bariere n calea pacientului bariere de munca

teama de consecintele lipsei de instruire cu privire la modul de a proceda

se tem pentru siguranta personal team pentru siguranta personal

lipsa de intimitate lipsa de intimitate

tem c copiii vor fi eliminate team pentru sntatea femeii
n ngrijire

Femeia se vina pentru abuz convingerea c femeia este de vina
pentru abuz

partenere nu va lsa lipsa ei parte de constientizare a faptului c ar putea abuz
fi o problem

rusine / jena jen

Femeia consider c nu vor fi tratate convingerea c nu este o problem grav
serios

frica de lucruri vor fi luate din lipsa de orientri agentie
ei de control

confidentialitate se refer la implicarea personal n problema
29

limba / culturale bariere de resurse probleme spatiu, timp, etc

se tem c partenerul poate s nu fie arestat constienti de optiuni de sesizare

(Adaptat de ajutor femeii, Dublin)

De ce victimele nu-i spuneti

persistente speranta c abuzul se va opri
convingerea c abuzul este victima lui proprii problema "
convingerea c ea este provocnd un comportament abuziv
convingerea c nimic nu poate fi fcut despre abuz
rusine / stigmatul de abuz previne ei vorbesc despre asta
convingerea c problema nu este suficient de grave pentru a justifica o atentie
dorinta de a rezolva problema nssi
convingerea c medicul nu va crede ea sau nu va fi capabil s o ajute
incapacitatea de a dezvlui: ea este supus agresiunii, sau agresorul ei este ntotdeauna
prezent
la o interventie chirurgical
frica de a pierde (custodia) copiii ei
consecintele economice ale separrii
reticenta de a pierde o relatie intima
mndria mpiedic ei

(Adaptat de la femei si a violentei, 1998 si Colegiul irlandez a medicilor generalisti, 2008)

Vorbind despre violent

Dac violenta partenerului intim este suspectat, este esential s se pun ntrebri directe, mai
degrab dect s treac o explicatie improbabil fr s spun nimic. Fii cinstit si s explice de
ce vi se cere si violenta de stat partenerului intim este comun.

Exemple de ntrebri directe

"Esti sau ai fost vreodat fric de partenerul tau?"
"Pari speriat de partenerul tau, partenerul dvs a rnit vreodat?"
"Ai senzatia ati simtit nesigure acas?"
"Exist cineva face v este fric?"
"Are partenerul tu ncercati s v controlati?"
"Ai fost ranit sau amenintate de ctre partenerul dumneavoastr sau un membru al
familiei?
"Este cineva stii c ai cauzat un prejudiciu?"
"Cum s-au te-au rnit?"
30
"Ati fost rnit fizic, sexual, emotional?"
"Cnd te-au rnit?"
"Voi mentiona c partenerul tu pierde calmul lui cu copiii, nu-i asa
pierde calmul lui cu tine? "
"Multe femei care vin la noi o form de experient emotional sau
abuzuri fizice la domiciliu. Are acest lucru sa ntmplat cu tine? "

provocare usor femeie n cazul n care leziunile nu se potrivesc cu explicatia dat:

"Am observat aveti un numr de vnti, ai putea sa-mi spui cum sa ntmplat,
a fcut cineva te-a lovit? "
"Cnd vd aceste semne, ele sunt mai de obicei rezultatul de a fi lovit.A
cineva te-a lovit?

Vorbind la pacient / client

Recunoasc necesitatea unui rspuns pozitiv si importanta dvs.
de sprijin.
ntrebati despre violenta n mod direct.
Asculta cu empatie si o minte deschisa.
n mod activ pentru a asculta ceea ce ea v spune.Prin ascultare, clarificarea si pentru
evitarea
luare a hotrrilor judectoresti si oferirea de sfaturi, veti auzi direct de la ei
ce vrea ea, mai degrab dect ceea ce cred c ea are nevoie.
Mutare la pacient ritmul propriu.
Adopte o pozitie: spun c este o infractiune;
Spun c exist o diferent ntre argumente si abuz.
Nu critica sau s reactioneze cu soc sau neincredere.
Nu spune lucruri de genul "De ce stai cu el, de ce nu pleci
el? "
comentarii de sustinere de exemplu, utilizarea
- Am inteles.Putem ajuta? ",
- "Intimate Partener Violenta este gresit".
- "Nu sunt multe femei n pozitia dumneavoastr".
- "Nu este disponibil pentru a v ajuta scape de aceast situatie si pstrati-v n
sigurant."
Fii sensibil la bariere, cum ar fi limba, cultura, clasa, ras, vrst, sex,
sexualitate sau de invaliditate. Las-i s stiu c nu sunt singuri n a fi abuzat
si c violenta nu este vina lor.
ntrebati despre propria ei experient si de ntelegere a violentei.
Exclude partener, ntr-un interviu si sigur, mediul privat si de stres
ceea ce priveste confidentialitatea, dar explica limitele de confidentialitate (de exemplu,
riscul pentru copii).
S se bazeze pe punctele forte ei - pe baza informatiilor d dumneavoastr si
observatiile proprii, ajutorul ei pentru a vedea modul n care ea a dezvoltat
31
strategii de coping, probleme rezolvate, a artat determinare si curaj,
chiar dac eforturile sale nu au fost complet succes. Ajut-o pentru a construi
cu privire la aceste puncte forte si a resurselor.
Evalueaz femeii nevoilor imediate si de sigurant a familiei alte
membri. Afla dac este sigur pentru ei s se ntoarc acas.
Pregtiti un plan de sigurant cu ea.

Rspuns de Bune practici
Nevoile femeilor care se confrunt cu violenta partenerului intim

Femeile care se confrunt cu VPI identificate ca necesit o gam de suporturi si consultant, si
acestea vor depinde de contextele lor individuale si culturale, dorinta lor de a discuta despre
experientele lor, precum si optiunile pe care le n fiecare tar / comunitate. n consecint,
profesionistii trebuie s rspund la femei abuzate cu sensibilitate, cunostintele si aptitudinile.




Bune Practici rspunsuri comune tuturor profesionistilor

DA

DA ia-o n serios, o cred.
DA ofer un mediu sigur care conduc la o dezvluire.(Amintiti-v n cazul n care
persoana este nsotit de partenerul lor nu va fi sigur pentru ei s dezvluie).
DA s acorde prioritate imediat a pacientului de sigurant dac sunt sau nu
pleca.
DA reasigura pacientul ca abuzul nu este vina lor.
Lsati pacient stiu c nu sunt singuri n a fi abuzat.
Se refer pacientul agentiilor specializate si persoane fizice.
mi amintesc c optiunile pacientului poate fi limitat de lipsa sau accesul la
resurse.
mi amintesc c de confidentialitate este crucial.
DA a verifica dac este sigur pentru a trimite scrisori ei sau la telefon la ei acas.
DA tine o evident corespunztoare.
DA recunoasc nevoile diferite ale femeilor cu un handicap sau deficiente
senzoriale si au sprijin adecvate pentru a specifice nevoilor lor.

NU

Nu-ti ignora intuitia dac bnuesti c o femeie a fost abuzata.
Nu insista pe sedinte comune cu ea si barbatul.
Nu o ntreba dac ea a fcut ceva ce a provocat violent cidoar faptele.
Acest lucru plaseaz responsabilitatea abuzului cu victima n loc de agresor.
32
Nu lua decizii pentru ea.
Nu te astepta ca ei sa plece de acasa ea sau partenerul ei.
Nu te astepta ca ei s fac de viat n schimbare decizii n grab.
Nu renuntati la ea, deoarece lucrurile sunt dureaz mai mult dect crezi c
ar trebui. Confruntarea cu violenta partenerului intim este un proces de diferitele etape si
ncercri. Relatia nu este static, ceea ce nseamn c atitudinea femeii de a se, abuzul si
agresorul se va schimba n timp.
NU pune presiune pe ei s divulge.Este ntotdeauna alegerea ei.
Nu trece pe informatii despre locul ei pentru oricine, fr ei
consimtmntul n mod explicit.


Bune practici de rspuns pentru personalul care alpteaz

Crearea conditiilor pentru a facilita comunicarea.
ncercati s gsiti un dulap pentru femeie.
Adresati-v pentru a vedea femeia numai dac ea este nsotit de partenerul ei.
cere usor ntrebri directe, declarnd c intime Partener Violenta
se ntmpl cu o multime de femei.
Ramaneti nu judeca.
s analizeze metode de a optimiza siguranta ei nainte ca ea s prseasc spitalul.
Ei se refer la profesionisti corespunztoare si agentiile dac ea doreste si s dea
informatii ba ei care pot fi disponibile.
Fa-o sa constienti de optiunile disponibile.
Recunoasc nevoile diferite ale femeilor cu un handicap sau senzoriale
depreciere, sau un fundal culturale diferite si au un sprijin adecvat nevoilor lor specifice.
Nu tine o evident corespunztoare.
Verificati dac este sigur pentru a trimite scrisori de ea sau telefonul ei acas.


Bune practici de rspuns pentru asistentii sociali

Ia-o n serios, ei cred si s creeze conditiile necesare pentru a
divulge.
Judec risc imediat pentru femei (si copiii ei, dac este cazul).
Cum poti facilita aceast femeie pentru a asigura siguranta ei?
Are ea nevoie de acces imediat la un refugiu?
Ce sprijin sunt disponibile pentru ei n prezent?
Ce optiuni are ea a incercat deja?
A face cunostint ei dintre optiunile disponibile - juridice, financiare, de sprijin
servicii cum ar fi ajutorul femeii, locuinte, refugiu, grup de suport locale etc
Ajut-o s elaboreze un termen lung planului de securitate si imediate.
Link-ul ei n comunitate si servicii de suport.
Urmrirea contact cu femeia trebuie s fie initiat n moduri care
33
maximiza siguranta ei. Verificati dac este sigur pentru a trimite scrisori ei sau la
telefon ei
la domiciliu.
Recunoasc nevoile diferite ale femeilor cu un handicap sau senzoriale
insuficient sau dintr-un fond cultural diferit si au sprijin
adecvate nevoilor lor specifice.
Tine o evident corespunztoare.
n cazul n care copiii sunt n cauz, evaluarea nivelului de risc si se refer la caz
agentii.
(Adaptat de violenta domestic: o problem de sntate: Linii directoare pentru Spitalul
Personal, 2004).

Documentarea

leziuni de nregistrare si comunicare a VPI este o sarcin important pentru sntate si a
personalului de asistent social pentru un numr de motive;
1.Aceste nregistrri pot fi necesare ca prob n instant un caz, dac o femeie urmreste
un ordin de protectie civil sau n cazul n care partenerul ei se plteste n sistemul penal.
2.Ele pot fi necesare dac exist proceduri judiciare cu privire la custodia copiilor si
accesul la cazul n care cuplul separate.
3.Beneficiind de o nregistrare n cadrul sistemului de spital se asigur c rneste viitor
(sau deces) sunt examinate, cu posibilitatea de a VPI n minte.
4. Tinerea unei evidente a participrii la o clinica poate oferi un steag rosu cu privire la
escaladarea risc.

Cu toate acestea, modul n care aceste evidente sunt pstrate trebuie s fie n conformitate cu
principiile de bune practici.

Document dovezile - natura si amplasarea tuturor leziuni, leziuni noi si leziuni vechi, utilizarea
Corpul meteo, si de a folosi descrieri detaliate verbale.

nregistra o scurt declaratie de la victim / pacient n ceea ce priveste modul n care
ea a fost
vtmate si care au cauzat leziuni ei. Numele abuzului si a lui
relatia cu victima / pacientul trebuie s fie nregistrate. Timp record, data si
locul de asalt, si a martorilor, dac este cazul. nregistra numele si numrul de orice
politie
implicate, detalii de arme utilizate, dac este cazul, detalii cu privire la orice martori
prezenti.
nregistra o scurt declaratie de la victim / pacient cu privire la istoria
violent precedent n relatia.
n cazul n care leziunile nu sunt conforme cu declaratia dat de victim / pacient si,
dac este
ea si mentine pozitia ei ce au fost contestate de nregistrare ar trebui s reflecte
acest lucru. Medicul ar trebui s nregistreze c, n opinia sa leziunile sunt n concordant
34
cu explicatia dat.
Utilizati judeca n termeni non descrie pacientului declaratie cu privire la
cauza leziuni ei.Folositi fraze precum "pacientul spune ..."
Evitati folosind termeni precum "pacientul sustine" un astfel de limbaj sunete
judeca si implic scriitorul nu crede ceea ce spune pacientul.
leziuni Document cu fotografii-au obtinut consimtmntul.Fotografii
trebuie s fie luate cu un aparat de fotografiat Polaroid si semnat de ctre persoana care
a luat
acestora.
Pstrati toate dovezile fizice.
(Adaptat de violenta domestic: o problem de sntate: Linii directoare pentru Spitalul
Personal, 2004).


Cum s leziuni fotografie

Fotografie leziuni vizibile (cu femeii permisiunea) dac este posibil, folosind un
aparat de fotografiat Polaroid.
Dac nu aveti un aparat de fotografiat care ofer imagini de nregistrri chat, puteti
utiliza un aparat de fotografiat de unic folosint, dar nu l trimiteti la un laborator extern
pentru prelucrare (nclcarea confidentialittii); n cazul n care imaginile sunt necesare
pentru probe la un moment ulterior aparatul foto poate apoi s fie trecut pe la Politie
pentru prelucrare.
Evitati utilizarea unui aparat de fotografiat digital ca imaginile produse nu poate fi
admisibil din punct de vedere ca mijloc de prob.
Cnd a lua imagini, prima n secventa ar trebui s fie de victime "fata, partea din
spate a imaginii ar trebui s fie numerotate (1,2, etc) cu data si ora, cu semntura
dumneavoastr si, dac este posibil semnarea victimei de asemenea.Procedeze n acest
fel cu toate fotografiile fcute de numerotare le n ordine.
Trebuie s aveti pacientului informat consimtmntul explicit pentru a face fotografii;
individul ar trebui s fie constienti de potentialul utilizrii viitoare a imaginilor ca dovad si
faptul c acestea pot fi vizualizate ntr-un forum deschis de exemplu, sala de
judecat.Este important s se documenteze discutii si ei n mod clar n acordul de
nregistrare ei medicale.
Ofera-i un nsotitor n camer pentru fotografierea.Ea poate sau nu doresc s aib
unul. Fi ghidate de ceea ce vrea femeia la acel moment.


Corpul hart

Harta Corpul este un instrument util pentru a documenta sistematic leziuni.
Este deosebit de util n cazuri de leziuni numeroase.
Harta ajut organismul pentru a descrie de exemplu cum leziunile sunt legate unele de
altele.
Indicati leziuni pe hart cu aceleasi numere ca pe fotografia.

(Adaptat de la Perttu si Kaselitz 2006)

35
A se vedea apendicele 3 pentru exemple de o harta Body

De evaluare a riscului

Modelul VPI este c escaladeaz si devine mai periculos a lungul timpului. Periculoase timp cel
mai abuzat de o femeie este atunci cand ea este pe punctul de a pleca si pentru urmtoarele
sase luni dup aceea.Este important, prin urmare, s efectueze o evaluare atent a raportului
risc cu o femeie prezint cu leziuni grave, sau care a fost cu partenerul ei pentru un numr de
ani, sau care pare foarte speriat si confuz.


Estimarea riscurilor de accidente mortale de violent

Planurile de securitate trebuie s se bazeze pe o estimare pe ct de mare este pericolul. Prin
studierea indicatorilor de omucideri special pentru situatii periculoase, n pericol viata si
constelatiile s-au trasat. Urmtoarele aspecte sunt cruciale pentru evaluare:

Istoria fptuitorului violent: A schimbat comportamentul violent, a
el a fost violent n timpul sarcinii, a tatlui omul a fost violent mpotriva
sotia sa si / sau copiii, omul are antecedente penale?
Ce fel de violent a fost folosit (frecventa, gravitatea leziunilor, mortal
forme periculoase)?
Autorul a folosit arme sau amenintate de a le folosi?
Are el consuma droguri si alcool?
Are el arat controleaz comportamentul (urmtor si spionaj pe ea, controlul
ei miscare, numiri si conversatii)?
Este el violent mpotriva copiilor?
Exist dezacorduri si argumente cu privire la copii?
Oare femeia vrea s se separe / mute?Timpul de separare este
cel mai mult timp periculoase pentru femeie!
El a amenintat s comit suici de?Un autor poate comite "sinucidere" a
ntreaga familie.
(Adaptat de la Perttu and Kaselitz 2006)

Exist o serie de instrumente de evaluare n mod special pentru utilizarea n setrile de
asistenta sociala. Unele dintre aceste instrumente sunt enumerate n A endix pp. 6.A se vedea,
de asemenea, la Al Radford (2006) pentru un cadru mai detaliat de evaluare a riscurilor si
Planificare de sigurant n contextul Protectia Copilului.

Cu toate acestea, n evaluarea riscurilor este important pentru a evalua punctele forte ale
femeilor si a strategiilor de rezistent. Multi nivel de evaluare-cadru prevede o schit a riscurilor
n cadrul familiei femeii si contexte sociale, precum si punctele forte care exist n cadrul acestor
contexte.

36

Model de violent: Forma (e), nivel, frecventa, directia, motiv, sensul, consecintele



Factorii de risc individuali



Puncte tari individuale

Factori de familie: Riscuri



Factori de familie: forte

Factorii de mediu de risc
.


Puncte de mediu



Planificarea sigurantei

Este esential s se fac un plan de sigurant cu toate femeile care prezint leziuni IPV sau
legate de stres, si cu cei care dezvluie astfel de abuz.Acest lucru ar trebui fcut ntotdeauna
ntr-o manier de colaborare directiv nu.

Dup ce a evaluat situatia ei si care au estimat periculozitatea fptuitorului este important s se
elaboreze un plan individual de sigurant, mpreun cu femeia.

Discute cu femeia cum ea poate proteja ea si copiii ei:
Anticipnd violent: Exista semne care indic posibilitatea ca
va deveni partener violent?
Rutele de evacuare: Cum si unde s fug / du-te la a fi n sigurant?Care este cel mai
sigur
camera? Unde este nu exist nici o iesire?
locuri periculoase: Bucataria este un loc periculos mai ales pentru c exist
sunt cutite, etc Este recomandabil s se evite baie si alte ncperi fr o
iesire?
Lsnd casa: Cum de a prsi utilizarea Ho ntr-un mod natural?Golirea
cosurile de gunoi, ia cinele afar, etc
Protejarea sine n timpul unui incident violent: Cum se poate proteja ea nssi si
ei copii? Femeia pot nvta cum s se t de protectie mpotriva atacurilor.Aceasta nu
prevenire a violentei, dar nu poate reduce gravitatea leziunilor.
Ea ar trebui s vorbesc cu copiii despre situatiile n care acesta ar putea deveni
este necesar s plece de acas ct mai repede posibil. Este bine s vorbesc despre ceea
ce a
fac n situatii violente si de unde s fug.Ea poate, de asemenea, copiii s nvete
37
numerele de apel de urgent (ar fi bine, dac acestea memorat aceste numere).
n cazul n care copiii sunt foarte tineri, mama ar trebui s gseasc pe cineva la care ea
ar putea s le ia.
Acordurile cu vecinii de ncredere / prieteni / rude: Exist o
vecin la care poate merge pentru a ascunde sau de a scpa?Ea poate organiza, de
asemenea, cu vecinii, care vor suna la politie atunci cnd au auzit sunete de
violent.Vecinii pot tine punga de sigurant etc
Sftui ei de a face un al doilea plan n cazul n care primul plan nu functioneaz.
(Adaptat de la Perttu and Kaselitz 2006)

Planul de sigurant pasi

Pasul 1
Gandeste-te Despre:
Cine poate am sunat ntr-o criz?
Unde puteti merge pentru a face un apel telefonic?
Un loc sigur unde poti sa te duci s stati n caz de urgent.Acest lucru poate fi un
prieten!
sau relative, o femeie de refugiu, un hotel sau un B & B.
Numrul de telefon al un loc sigur.
Care sunt rutele de evacuare din casa mea / remorc / apartament?
Cum pentru a ajunge la loc sigur.Decid cum va ajunge acolo n momente diferite
din zi sau noapte.
Numrul de o firm de taxi locale.
Ce s-i spuneti copiilor si cum s-l spun pentru ei, atunci cnd aveti nevoie pentru a
pune
planul de sigurant n actiune.
Pot lucra un semnal cu copiii si / sau a vecinilor pentru a apela sau primi ajutor de
Politie?(Este important s-i nvtm pe copii cum s apela serviciile de urgent).

Pasul 2
Notati:
Important numere de telefon:
- Taxi
- Doctor
- Sectie de politie
- Avocat / Avocat
- District Court
- Centrul de Sntate
- Biroul Asistent Social
- Departamentul de Locuinte
- Woman's Refuge Serviciul Suport
- Violul Crisis Centre
- Familie
- Prieteni
38
- Altii
Familia ta de medicamente esentiale
Dumneavoastr PRSI / numrul PPSN
Avantajul Dumneavoastra copil carte numrul

Pasul 3
Strange impreuna urmtoarele elemente. Ascunde-le undeva, le puteti obtine n grab. Aceasta
poate fi o idee bun s le pun ntr-o pung si pstrati-l cu un prieten:
medicamente esentiale
suficienti bani (mai ales pentru a ajunge la un loc sigur cu autobuzul sau taxiul)
Un set suplimentar de chei pentru casa ta, masina sau la birou
Permis de conducere
haine extra pentru dumneavoastr si pentru copii (uniforme scolare)
jucriile favorite ale lui copii / ptur
Adresa si cartea de telefoane
Consiliul de Sntate si Protectie Social necesit personal de identificare si
dovezi pentru a evalua dreptul dumneavoastr, de exemplu:
- De identificare, de exemplu certificat de nastere auto
- Copii certificate de nastere
- Card medicale
- PRSI / PPSN carte
- Certificat de cstorie
- Banca de carte si detalii
- Fisele de salariu
- Chirie / contractului de inchiriere / contractul de ipoteca
- Pasaport
- Orice hotrre judectoreasc sau documente

Pasul 4
Dac se poate, discuta planului de securitate cu un prieten de ncredere, astfel nct s putem
sprijini, n cazul n care aveti nevoie pentru a pune n actiune.r planului de securitate va pstra
ntr-un loc sigur, n mod ideal, undeva, puteti s-l rapid si, dac aveti nevoie s prseasc n
grab.
(Adaptat de violenta domestic: o problem de sntate: Linii directoare pentru Spitalul
Personal, 2004).

Consilierea femeilor abuzate

Utilizand orientrile privind buna practic, lund o istorie exact a abuzurilor, a face o evaluare a
riscului si de nregistrare cu exactitate femeii un abuz, elaborarea unui plan de sigurant si de a
face recomandri corespunztoare sunt primii pasi importanti n sprijinul furnizarea de asistent
medical ntr-un / clinice.Totusi, n unele setri, n special n unele setri de asistent social,
poate fi posibil pentru a oferi sprijin n curs de consiliere pentru o femeie abuzat. Acest lucru
este adesea furnizate n refugii femeii si servicii specializate de sprijin pentru femeile abuzate
39
(de exemplu, ajutorul pentru femei). Un numr de consiliere si abordri terapie au fost
dezvoltate pentru femeile care se confrunt cu VPI (Wade, 1997, 2007; lemn si Roche, 2001;
Roche si de lemn, 2006), dar n functie de abordare este folosit, de consiliere trebuie s acorde
o atentie special woma lui n sigurant o .Referindu-se un cuplu de cstorie sau de consiliere
tnr n comun poate fi periculoas si va fi ineficient.

Individuale de consiliere, prin urmare, este esential pentru sigurant si practici
eficiente.Principiile de baz ale unei perspective forte sunt adecvate atunci cnd se implic n
consiliere, cum ar fi acestea respecta si de a consolida femeilor coping propriile strategii,
crescnd astfel de sine stima ei si ncrederea de sine, care va permite ei de a face pe termen
decizii lung pentru a asigura propria ei si copiilor siguranta ei .Consiliere toate acestea, nu ar
trebui s fie rezilia d odat femeia a obtinut un ordin de protectie sau de stnga partenerul
ei.Acesta este momentul cel mai periculos pentru o femeie abuzat si este timp, ea va fi cel mai
au nevoie de sprijin. Ea poate fi intimidati de ctre partenerul ei abuziv n revenind la el, s dea
un raport de un alt du-te "sau ea poate fi hrtuit sau urmarit de el.Pot exista dificultti n curs de
desfsurare juridice cu privire la accesul la copiii lor. l Al din aceste probleme poate submina
decizia ei de a face si va necesita un sprijin n curs de desfsurare si un "spatiu sigur", n care
ea poate discuta despre temerile ei si anxietatii.


Grupuri de suport

Suport pentru grupuri de femei victime "- bazat pe principiile de construire a stimei de sine, auto-
determinare si responsabilizare - s-au dovedit un plus important la gama de servicii de sprijin
oferite de femei voluntare organizatii specializate. Grupuri de suport s includ cel putin trei
tipuri de structuri formale si informale:
grupuri complet de auto-gestionate de supravietuitori, care poate sau nu poate avea
accesate existente privind serviciile de violent domestic;
grupuri informale - facilitat de personal si / sau voluntari cu experient n
de lucru cu supravietuitorii;
grup de programe formale - cum ar fi Schimbarea de model pentru femeile abuzate.(Fallon, B.
si Goodman, M. (1995) Schimbarea de model pentru femeile abuzate: un program
educational.Londra: Sage) sau Programul de libertate n Marea Britanie, -, de asemenea,
facilitat de personal si / sau voluntari cu experient de lucru cu supravietuitori si o cunoastere
aprofundat a efectelor violentei domestice asupra femeilor si copiilor. (Informatii din:
http://www.freedomprogramme.co.uk/freedomprogramme/index.cfm )

violentei in familie, pe termen lung, erodeaza respectul de sine si a competentelor sociale,
distruge intimitatea familiei, despgubiri n crestere copii, reduce aptitudini parentale si creeaz
sentimente intense de rusine, vinovatie, izolare si singuratate.n contrast puternic cu abuz,
grupuri de sprijin reduce izolare si s stabileasc legturi sociale.Schimbul de povestile de viat
pot combate sentimentele de rusine si vinovtie; femeile pot gasi ajutor si de a invata strategii de
coping, de exemplu, pentru a se ocupa cu traumatizati copiii lor, n timp ce, n acelasi timp n
care reduce simtul lor de nepotrivire. (Puterea de a schimba.Cum de a crea si a alerga grupuri
de suport pentru victime si supravietuitori ai violentei domestice. Proiectul Daphne
"Supravietuitorii vorbesc pentru demnitatea lor - sprijinirea victimelor si supravietuitorilor ale
violentei domestice, 2007-2009").

40

Refugii si alte servicii de sprijin

Refugii femeii furniza una dintre cile cele mai importante de sigurant pentru femeile abuzate.
Este important s se cunoasc situarea si numrul de telefon din aceste refugii n localitatea al
Spitalului sau sociale Serviciul de lucru. Nu pot fi alte servicii conexe la locul de refugiu, cum ar fi
de sigurant pentru animalele de companie a femeii. Multe femei sunt reticente s prseasc
lor cas de teama a ceea ce se va ntmpla cu ei n timp ce acestea sunt n refugiu (Allen et al,
2007).

Multe zone, de asemenea, ofer o urmeze pe cazare pentru femeile care prsesc un loc de
refugiu, care nu se pot ntoarce la casele lor. Acest lucru poate fi de tranzitie de cazare
temporar sau pe termen lung, cazarea asigurate de ctre un voluntar sau o agentie de
administratia local. Lucrtorii sociali au nevoie special pentru a fi familiarizati cu aceste servicii,
ele sunt susceptibile de a fi la curent cu femei n timpul si dup timpul lor ntr-un refugiu.

Situatia juridic

Intim Partner Violenta este o nclcare a drepturilor omului o. n plus, n toate trile UE, este, de
asemenea, o crim s asalt sau abuz partenerii cuiva intim. Cu toate acestea, legislatia cu
privire la aceast crim difer de la tar la tar. Deoarece este important pentru profesionistii
s cunoasc situatia juridic n propria lor tar, ele trebuie s se acorde o prezentare general a
legislatiei si a drepturilor de parteneri intim n conformitate cu legislatia. Deoarece exist o
diferent ntre legislatia civil si penal care are un impact cu privire la sanctiunile legale si
actiune a politiei, care pot fi luate, iar sistemul de instante anume si deschis cu partenerii abuzat,
aceste aspecte ale legislatiei ar trebui s fie prezentate studentilor. Urmtoarele sunt temele cu
care acestea ar trebui s fie familiarizati:

Legislatia violentei n familie n statul lor:
Exist civil si penal Legislatie ambele?
Exist Comenzi de protectie? (De exemplu, Comenzi Barring / Comenzi Excluderea?)
Cum poate un acces partener abuzat de aceste ordine?
Nu au nevoie de reprezentare juridic?
Exist asistent juridic gratuit la dispozitia ei?
Cum pot accesa acest ajutor juridic
Cine poate contact profesional pentru a se actualiza cu privire la aceast legislatie.


BIBLIOGRAFIE

Allen, M., Gallagher, B. si Jones, B. (2007) Violenta domestic si abuzul de Animale de companie:
Cercetarea Link si implicatiile sale n Irlanda.Practica 18 (3).

Asociatia Medicala Americana (AMA) 2005. 7 din raportul Consiliului pentru afaceri Diagnosticul
stiintific si de management de violent n familie. http://www.ama-assn.org/ama/no-index/about-
ama/15248.shtml
41

Archer, J. (2000) "Sex Diferenta n Agresivitate ntre parteneri Heterosexual: O revizuire Meta-
analitice", Psihologie Bulletin, 126, 651-680.

Beaulaurier R. L, L. Seff R, Newman F. L si B Dunlop 2005. Bariere intern pentru a ajuta cautata
pentru femei de vrst mijlocie si mai n vrst care se confrunt cu violenta partenerului intim.
Jurnalul de Abuz Elder & Neglijarea, Vol.. 17 alineatul (3) 2005.

Negru, DA, (1999) Partener, abuzul de copil factori de risc literatura de revizuire. Reteaua National de
rezilient Familiei. Reteaua National pentru Sntate ( www.nnh.org / risc ).

Budd T 2003. asalt de consumul de alcool: descoperiri de la Crim britanic Survey (BCS). Home
Office Online raportul 35/03. constatrile BSC din 1996, 1998 si 2000.
http://rds.homeoffice.gov.uk/rds/pdfs2/rdsolr3503.pdf

Coker, AL.L., Watkins, KW, Smith, PH si Brandt, HM, 2003. Sprijin social reduce impactul violentei
partenerului asupra snttii: aplicarea modelelor ecuatiilor structurale. De Medicin Preventiv 37 3, pp.
259-267.
Coleman, K., Hird, C., si Povey, D. (2006) Prezentare general crime violente, Omucideri si Criminalitate
Gun 2004/2005.Home Office 02/06 Buletinul Statistic, Londra. Home Office.
Consiliul Uniunii Europene n 2010. Concluziile Consiliului privind eradicarea violentei mpotriva
femeilor n Uniunea European.
http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_Data/docs/pressdata/en/lsa/113226.pdf

Violenta n familie: o problem de sntate: Linii directoare pentru personalul spitalului (2004) Spitalul
Sf. Columcille, Dublin.
Dutton, DG si Starzomski, AJ (1993) "Borderline personalittii n autorii abuzului fizic si psihologic",
Violenta si victime, 8, 4, 327-337
Ellesberg, M., Jansen, H., Heise, L., Watts, CH, si Garcia-Moreno, C. ( 2008) partenerului intim violenta
si sntatea femeilor fizic si mental n studiul OMS multi-tar asupra snttii femeilor si violenta
domestic: si studiu observational. The Lancet 371.
5
aprilie .1165-1,172
Uniunea European (UE) (2007) Site-ul Comisiei Uniunii Europene. Descrcate de pe www.ec.europa.eu
/ ocuparea fortei de munc sociale / de gen accesat la
28
martie 2007
Consiliul Uniunii Europene 2008. orientrile UE privind violenta mpotriva femeilor si fetelor si
combaterea tuturor formelor de discriminare mpotriva acestora.
http://www.consilium.europa.eu/showPage.aspx?id=1708&lang=EN

Ferguson, H. si O'Reilly, M. (2001) Mentinerea copiilor de sigurant, Abuz copilului, protectia copilului
si promovarea Social, Dublin: A si un agricultor.

Finney Un 2004a.Alcoolul si violenta partenerului intim: descoperiri cheie din cercetare.
Aprecierea 216. Marea Britanie Home Office martie 2004.
http://rds.homeoffice.gov.uk/rds/pdfs04/r216.pdf

Finney Un 2004b. Alcoolul si violenta sexual: descoperiri cheie din cercetare. Aprecierea 215.
Marea Britanie Home Office martie 2004.
http://rds.homeoffice.gov.uk/rds/pdfs04/r215.pdf

Humphreys, C. (2000) Asistent Social, violenta domestic si Protectia Copilului, Bristol: presa
politica.

Girshick Lori B. 2009. Violenta ntre persoane de acelasi sex interpersonale: Comentariu un
cercettor activist lui. Viitoare 2010. A se vedea http://www.loribgirshick.com/vita.html )

42
Goldberg, C. (1999) "mpotriva sotului Abuz, n mod surprinztor, Plase multe femei", The
New York Times, 23 noiembrie, A16
Haggblom, AME, Hallberg, LRM and Moller, AR ( 2005) Atitudini Asistentilor Medicali si Practici fat de
femeile abuzate. Alpteaz si stiinte medicale 7, 235-242
Heise, L. si Garcia-Moreno, C. (2002) "Violenta de ctre parteneri intime", n E. Krug, L. Dahlberg,
Milostenie JA, AB Zwi si R. Lozano (EDS), Raportul mondial privind violenta si sntatea, Geneva:
OMS
Eise H, L. (1998) "Violenta mpotriva femeii: o abordare integrat, cadru ecologic" Violenta mpotriva
femeilor 4 alineatul (3) 262 pina la 290
Hester, M. (2009) cine ce face la cine?Sex si autorilor violentei n familie. Bristol: Universitatea din
Bristol n asociere cu Northern Rock Foundation.
Holt, S. (2003) "Protectia Copilului si a Abuz Brbati de femei: Un studiu irlandez", Jurnalul a
Copilului si Familiei Asistenta Sociala, 8, 1, 53-65 Colegiul irlandez de medicii generalisti: (2008)
violentei domestice: Un ghid pentru Dublin practic general.

Johnson, MP (1995) "Patriarhala terorismului si violentei cuplu Frecvente: Dou formele de violent
mpotriva femeilor", Jurnalul de cstorie si de familie, 57, 283-294

Johnson, MP (2008) o tipologie a Hanovra violentei domestice.Comunicat de pres Universitatea din
New England
Johnson, MP (2006) conflictelor si de control: Sex Simetria si asimetria n
Violenta domestic. Violenta mpotriva femeilor 12, 1003-1018
Johnson, MP (1995) Patriarhala terorismului si violentei tnr comune: dou forme de violent mpotriva
femeilor. n Jurnalul Oficial al cstoriei si a familiei 57, 283-294
Johnson, MP si Leone, JM (2005) Efectele diferential al intime terorismului si violentei cuplu situatiei:
Aprecierea de violenta National mpotriva Femeilor Survey. Jurnalul unor probleme familiare. 26, 322-
349.

Johnson, MP & Ferraro, KJ (2000) de cercetare privind violenta domestic n anii 1990: Efectuarea
de distinctii.Jurnalul cstoriei si a familiei, Vol.. 62, Nr 4 (noiembrie 2000), pp.. 948-963.

Kelly, L. (1996): "Cnd Protectia Femeia este cel mai bun fel de Protectia Copilului: copii, violenta
domestic si abuzul copilului", Administratie, 44, 2, 118-135
Kelly, L. cu Bindel, J., Burton, S., Butterworth, D., Cook, K. si Regan, L. (1999) materie Violenta
domestic: O evaluare a unui proiect de dezvoltare, studiu de cercetare 193, Londra: Home Office.
Kelly, L. (1995) de interventie Rspuns de criz pentru a violentei domestice, lucrare prezentat la
Conferinta de St Georges, Londra.
Kelly J. B & Johnson, M. P 2008. ifferentiation D ntre tipurile de intime
violent partener: actualizare de cercetare si implicatiile pentru interventii. amily F Curtea
Review, vol.. 46 nr.3, 07 2008 476 -499.


Kewshaw, C., Budd, T., Kinshott, G., Mattison, J. Mayhew, P. si Myhill, A 2000) 2000 Crim: Studiu
britanic Anglia (si Tara Galilor.Home Buletinul Biroului Statistic 18/100. Londra. Home Office
Kimmel, M. (2002) Simetria de gen n violenta domestic. Violenta mpotriva femeilor, 8, (11).1332-1363
McFarlane, J., si Parker, B. (1994) prevenirea abuzului n timpul sarcinii: Un protocol de
evaluare si de interventie. MCN. American Journal of Nursing Copilului matern 6.321-324
McGee, C (2001) Copilria Experiente din Londra violentei domestice.Jessica Kingsley Editori.

43
MacPherson S, 2002. Violenta domestic: Aprecierea din 2000 scotian Crim
Survey.Scottish Executiv Central Unitatea de cercetare.
http://www.scotland.gov.uk/Publications/2002/05/14413/1564 ).

Johnson, MP (2006) si a conflictelor de control: Sex Simetria si asimetria n
Violenta domestic. Violenta mpotriva femeilor 12, 1003-1018
Mirrlees-Negru, C. (1999) violentei domestice: Aprecierea de la un britanic nou Crim completare
chestionar de auto Survey.Londra. HMSO
Ogrodnik, L. (ed) (2006) violentei n familie n Canada: Un profil statistic, Ottowa: Statistics
Canada
Perttu., S si Kaselitz 2006, V. Abordarea intime Partener Violenta: Linii directoare pentru
profesionistii din domeniul snttii n maternitate si Copilului Sntate Universitatea din
Helsinki. http://www.hyvan.helsinki.fi/daphne/

Pence, E., si Paymar (1993) Grupa Educatie pentru barbatii care Batter: Modelul Duluth, New
York: Compania publicarii Springer
Piispa, Minna (2002).Complexitatea Modele de violenta mpotriva femeilor n parteneriate Hete-
rosexual. Violenta mpotriva femeilor, 8 (7), 873-900.
Piispa M (2005). Complexitatea Modele de violenta mpotriva femeilor n parteneriate
heterosexuali.iolence V mpotriva femeilor, Vol.. 8 Nr 7, iulie 2002.

Prochaska, JO, Velicer, WF, Rossi, JS, Goldstein, MG, Marcus, BH, Rawoski, W. (1994)
Etapele de schimbare si balanta decizional pentru comportamente Problema 12. Sntate
Psihologie.. 13 (1. 39-46
Radford, L, Blacklock, N. si Iwi, K. (2006) Abuz Rosk intern de evaluare si planificarea Siguranta n
Protectia Copilului-Evaluarea Vinovatii in Humphreys si Stanley C. Violenta domestic N si Protectia
Copilului din Londra, Jessica Kingsley.
Rodriguez, M., Bauer, H., McLoughlin, E., si Grumbach K. 1999. Screening-ul si Interventie
pentru Abuz partenerului intim: practici si atitudini Medicilor din asistenta medicala primara.
JAMA, Jurnalul Asociatiei Medicale Americane, 282:468-474.

Roche, SE si lemn, GG (2005) "un principiu narativ pentru feministe Asistent Social cu
supravietuitorii de Masculin violentei", afiliatiile, 20, 465-475.

Schrttle M, S Condon, M Jaspard, M Piispa, J Westerstrand, J Reingardiene, Springer-Kremser
M, C Hagemann-White, P Brzank, mai-Chahal C si B. Penhale 2006). reanalizarea comparativ
a prevalentei de violent mpotriva femeilor si a snttii
Datele de impact n Europa - obstacolele si posibilele solutii. Testarea o abordare comparativ
privind studiile selectate. http://www.cahrv.uni-osnabrueck.de/

Sev'er, A. (1997 "recente sau iminent de separare) si violenta mpotriva femeilor intime", violenta
mpotriva femeilor, 3, 6, 566-589.

Stanko, E. (2000) "Ziua cu contele: un instantaneu al impactului violentei domestice n Marea
Britanie", justitia penal, 1, 2
Stark, E., si Flitcraft, A. (1996) femeile cu risc - violentei domestice si de sntatea femeilor.Londra.
Salvie
Stets, JE and Straus, MA (1990) "Licenta cstorie ca o licent de Atacul", n Straus MS si RJ Gelles
(EDS), violenta fizic n familii americane, Londra: Tranzactii Editori
44
Straus, MA (1990) "stresul social si violenta civil ntr-un esantion national de familii americane", n
MA Straus si RJ Gelles (EDS), violenta fizic n familii americane, Londra: Transaction Publishers.

Sugg, N., Thompson, R. Thompson, D., Maiuro, R. si F. Rivara 1999. Violenta domestic si
ngrijire medical primar: Atitudini, practici si credinte. Arhivele de Medicina Familiei, 8:301-
306.

Australian Royal College of medicii generalisti.Femeile si violenta, 1998
Tufts, KA, Clements, PT si Karlowicz, KA (2009) Integrarea intim continutul de violent partenere in
intreaga programa: Dezvoltarea unei noi generatii de cadre didactice Nurse. Sora Educatie Astzi, 29,
40-47.
Organizatiei Natiunilor Unite, Adunarea General 1993; Declaratia privind eliminarea violentei
mpotriva femeilor. http://www.wunrn.com/reference/pdf/Elimination_violence_women.PDF
Natiunilor Unite (ONU) (1995) Declaratia de la Beijing si a Platformei de actiune, violentei domestice
mpotriva femeilor. De la Geneva, Organizatia Natiunilor Unite.
ONU Secretarului General al studiului privind violenta mpotriva femeilor 2006.Recomandarea
general nr 19. http://www.un.org/womenwatch/daw/vaw/SGstudyvaw.htm
Wade, A. (1997) "Actele mici de viat: Rezistenta de zi cu zi la violent si alte forme de opresiune",
Jurnalul de Terapie Familiala Contemporan, 19, 1, 23-40
Wade, A. (2007) "disperare, de rezistent, Hope", n C. Flaskas, I. McCarthy si J. Sheehan (EDS),
sperant si disperare n naratiunea si Terapie de familie: Adversitatea, iertarea si mpcarea, Hove:
Brunner-Routledge
Watson, D. & Parsons, S. (2005) Abuz de casa femei si brbati n Dublin Irlanda Consiliului Crim
National a Irlandei
White, M. (1995) Re-Authoring Lives, Adelaide: Centru Dulwich Publicatii
White, M. (2000) Reflectii asupra bunelor practici narative, Adelaide: Publicatii Centrul Dulwich
White, M. (2007) meteo de bune practici narative, New York: Norton si de companie
Lemn, GG si Roche, SE (2001) "un principiu emancipatoare de asistent social cu Supravietuitorii
Masculin violentei", afiliatiile, 16, 66-79
Organizatia Mondial a Snttii OMS 2002.Raportul mondial privind violenta si sntatea.
Organizatia Mondial a Snttii OMS 2006. Intim partener de violent si de alcool.
http://www.who.int/violence_injury_prevention/violence/world_report/factsheets/fs_intimate.pdf
http://www.who.int/violence_injury_prevention/violence/world_report/factsheets/ft_intimate.pdf
http://www.who.int/violence_injury_prevention/violence/world_report/factsheets/en/

Site-uri utile:

OMS (2006) Multi Tara lui Studiu privind sntatea femeilor si violenta domestic mpotriva
femeilor.[Descarcate de la Organizatia Mondial a Snttii
http://www.who.int/gender/violence/who_multicountry_study/Chapter3-Chapter4.pdf

http://www.un.org/womenwatch/daw/vaw/SGstudyvaw.htm
http://www.who.int/violence_injury_prevention/violence/global_campaign/en/
http://www.womensaid.org.uk/
http://www.who.int/gender/violence/who_multicountry_study/Chapter3-Chapter4.pd f


ANEXA 1 Sntate Consequence
(A se vedea atasamentul "Appendix1_Health_outcomes.pdf)

45
ANEXA 2 Corpul Harta
(A se vedea atasamentul "Appendix1_Body_Map.pdf)

Apendicele 3 Lista efectele asupra copiilor
Indicatori care pot fi copiii care se confrunt cu violent (n calitate de martor sau victima) includ

comportament agresiv si limba, limba precoce - adesea singurul indicator de violent
n cas.
anxietate, care apare nervos sau retrase
dificultti de adaptare la schimbrile
boli psihosomatice
neliniste
Enurezisul si tulburri ale somnului
"Hotrnd n afar", de exemplu, cruzimea la animale
excesiv de "bune" de comportament.

Adaptat la femeile & Violenta 1998, RACGP

Copii si adolescenti poate rspunde cu sentimente de

Intens frica

Furie

Groaz

Suferint

Confuzie

Neajutorare

Copiii pot deveni retras de la mama lor

atac fizic mama lor

Acestea pot suferi de o tulburare de stres post-
traumatic

probleme medicale de exemplu, astm bronsic,
arthritisulcers, dureri de cap, dureri de stomac

Depresiune

Intimidarea (altele intimidare sau de a fi agresat)

Abuz Substant

Posibilitati de alimentatie Tulburri

Temperament istericale

Imposibilitatea de a se concentra

Anxietate sever

Ideatie suicidar / tentative

Stima de sine scazuta

Copiii pot simti rusine

46
Vina ei nsisi pentru situatia

Izolarea de prieteni

Unii dintre copii vor avea dificultti de somn sau
au cosmaruri

Acestea pot pierde interesul pentru scoal sau o
saraca frecventare / performant la scoala

Regresie la stadiul de dezvoltare timpurii

Experienta problemelor multiple in scoal


Peste realizare

Partea cu agresorii

Fetele se pot cstori cu brbati, care sunt
asemanatori cu tatii lor.

Baietii ca adulti poat vedea ca normal
comportamentul abuziv asupra prietenei lor sau
sotiei.

Furt sau alte infractiuni juvenile

Tulburri alimentatie

Negarea problemei.

Fete de sex feminin cu risc de sarcini timpurii ca
o posibila evadare din situatia de acas.


Practic recomandat pentru evaluarea copiilor

Interviu copil pe cont propriu, fr parintele agresor sau prezenta parintelui victima
Ofer o atmosfer de sprijin copiilor si confort pentru discutarea problemelor sensibile.
Confirma sentimentele copiilor in timpul interviului de evaluare.
Ofera competente sigure si sntoase fat de rspunsul la DV
Inceput de anchet direct n ceea ce priveste DV cu o declaratie general.

Impactul asupra dezvoltrii adolescenti

Adolescentii care triesc ntr-un mediu de violent domestic sunt expusi la o vrsta inadecvata si
experientele lor de dezvoltare la nivel mondial vor fi diferite de la un coleg care nu a mai avut experiente
similare. Adolescenta este deja o etapa dificila pentru adolescenti ct si printii. Impactul violentei
domestice adesea se extinde dincolo de limita de familie. Adolescentii pot avea dificultati in formarea de
relatii sanatoase intime cu colegii din cauza modelelor de experient n familia lor.

Impactul asupra comportamentului adolescentilor

40% din violenta infractorilor minori provin din familiile unde exist violent domestic si 50% din copiii
care vin n fata Instantei de Copii Minori au fost expusi la violent n tara de origine (Saartjie Baartman
Centrul pentru femei si copii). Adolescentii care au crescut n case violente sunt expusi riscului de a
crearea relatii abuzive ca cele observate. Cei care au fost martori sau care se confrunt cu violenta n
familie a fost descoperiti ca fiind cei mai buni agresori adolescenti de sex masculin ntr-o relatie strns
47
cu o fat si un semnificativ agresor atat de sex masculin cat si femini cu experiente de victimizarea
ntr-o relatie strns cu un membru de sex opus (Wekerle & Wlfe, 1998).

Rezultate pozitive

n timp ce multe studii sugereaza o legatura intre experientele violente ca copil cu un comportament
violent ulterioar ca adult, nu toti copiii vor reproduce ciclul de violent ca adulti.

"Copiii pot nvta s accepte, admire, incearca sa intreaca sau astepta un astfel de comportament, dar
pot , de asemenea, sa-l respinga si sa refuze utilizarea acestuia". (Dobash si Dobash 1979, pg. 153).

Una dintre situatiile cele mai dificile pentru o persoan care a experimentat violenta n familie este
inevitabil " un viitor violent. Mai multa cercetare este necesar concentrndu-se asupra factorilor care
permite oamenilor s depseasc un nceput nepromittor in viat. Sprijinului primit, modul n care
evenimentele sunt manipulate de ctre printi si de familie, de rezistent, de adaptare a strategiilor si
nivelul de stima de sine sunt printre factorii care vor ntri sau reduce efectele unei copilrii abuzive.

Rutter si Madge (1976) evidentiau copiii crescuti n circumstantele cele mai deplorabile dezvolta ceea ce
ei descriu ca copiii normali. Punctul lor cheie este c avem nevoie s se examineze factorii care mediaz
experiente neplacute din copilrie si pentru a facilita o pauz cu cicluri "de dezavantaj".


Apendicele 4 Exemple de instrumente de evaluare a
riscurilor

Exemple de Factor de risc ai VIC / Instrumente si scopurile de Evaluare a Marker-ului

Instrument de
evaluare a

Autori

Scop studiului.

Tipul de
Abuz

Pentru
M / F
faptuitor

AAS Screener scurt
in
Evaluarea
Abuzului
Soeken, McFarlane,
Parker et al., 1998

Aceast Screener scurt poate fi
utilizat pentru a evalua violenta
domestica mpotriva femeilor
gravide.


M

ABI Inventar de
Comportament
Abuziv

Shepard &
Campbell, 1992

Identifica abuzurile si frecventa
asupra femeii.

E, P

M

CAS
1
Scara
Amestecului de
Hegarty, Sheehan,
Schnfeld, 1999
Msuri de tipul, frecventa si
consecintele
P, E, S

M & F

48
Abuz


CTS Scar
Tacticilor de
Conflict

Straus, 1996

Frecvent, tip, severitatea

P, E, S

M & F

DAS Scara de
Ajustare
Dyadic

Spanier, 1976

Screening-ul; msuri de discordie
relatie

discordie

cuplu

DOVE Evaluarea
Violentei
Interne
Ellis & Stuckless,
2006

Evalueze si s gestioneze riscul
de DV ntre parteneri n divort de
mediere

E, P

M & F

ISA Indexul de
Abuz al
Sotului
Hudson & McIntosh,
1981

Pentru femeie ,pentru a re sfarsi
severitatea abuzului fizic;
evaluarea tratamentului

P, non-P

M

HAP Manualul de
Evaluare a
Faptasului

Sonkin, 1997

Factorii care discrimineaz riscul
de mortalitate

P, E, S

M

RCI Inventarul dintre
Relatie si
Conflict

Bodin & Kaslow,
1996

Evaluarea conflictelor verbale si
fizice n CUPLURI

E, P

M & F

VAWS Scara
Violentei
mpotriva
Femeilor

Marshall, 1992

Evaluarea violentei masculine
mpotriva femeilor

P, S

M

WAI Inventar al
Abuzului asupra
Sotiei
Lewis, 1985

Empiric proiectate, dispozitive de
screening, evaluarea de
tratament


USAF FAP Indexul
Severitatii

Slep & Heyman,
2004

Severitea cuantific violenta

P, E, S

M & F



Legend:

E - P, abuz emotional - S abuz fizic - Abuz Sexual

49



















Project coordinator
University of Helsinki,
Palmenia Centre for Continuing Education
P.O. Box 58 (Vuorikatu 24)
FI-00014 UNIVERSITY OF HELSINKI
FINLAND
Contact person: Sirkka Perttu


This publication has been funded by the
European Commission. The Commission
accepts no responsibility for the contents
of the publication.
sirkka.perttu@helsinki.fi
http://www.palmenia.helsinki.fi/hevi/index.asp
ISBN 978-952-10-6207-0