Viața la țară

Elev: Florea Vlad

Cls. a IV-a B, Școala Gimnazială „Mihai Eminescu” Alexandria
Coordonator: prof. înv. primar TUNARU ANA-MARIA

Viața la țară este foarte frumoasă. Soarele care încășzește blând pamântul,norii albi care
se joacă pe cerul senin, aerul curat și parfumul copacilor înfloriți, precum și florile din gradină
pline de culoare, cântatul cocoșilor, lătratul cățelului fac din curtea bunicii o lume de basm.

Merg des la țară, la bunica, într-un sat din județul Teleorman. Bunica mă așteaptă cu
drag, deoarece sunt singurul ei nepot. De fiecare data când vin aici mă bucur de liniștea și
priveliștea din jur.

Îmi place să o ajut pe bunica la treburile gospodărești. De obicei, dăm mâncare

găinilor,rațelor,porcului și le facem curat in cotețe, ori măturăm curtea .Eu mă ocup de catelușa
mea, Roxi. Împreună cu bunica mergem apoi in gradină,curățăm iarba și udăm legumele.

La prânz luăm masa afară, la umbra nucului din curte, iar bunica mă rasfață cu tot felul
de mâncăruri. După-amiaza când terminăm treaba,eu mă retrag la locul meu preferat-dealul, care
se înalță lângă curtea bunicii. De acolo pot vedea priveliștea întregului sat și ascult cântecul
păsărelelor cuibărite in copaci.

Seara mă joc cu copiii pe stradă tot felul de jocuri interesante, pe care le pot juca doar
aici, deoarece avem foarte mult spațiu.

Oamenii de aici sunt simpli si modesti.Toata viata s-au ocupat cu munca câmpului,
cultivarea grădinilor și creșterea animalelor. Mereu au câte ceva de făcut.

A fi țăran de la sat nu este o rușine,este o mândrie! Eu sunt mândru de bunicii mei!