CONSTITUȚIILE DIN ROMÂNIA

BACALAUREAT

I: DOCUMENTE CU CARACTER CONSTITUȚIONAL

- Necesitatea unei Constituții s-a conturat în societatea românească în condițiile

procesului de modernizare și a pătrunderii ideilor Revoluției Franceze.

1. 1821= ”Cererile norodului românesc”, declarație de principii pe fondul nevoii de

reformare a societății (revoluția condusă de Tudor Vladimirescu).

2. 1822= ”Constituția cărvunarilor”, elaborată de Ionică Tăutu, la Iași. Prevede

introducerea sistemului modern de guvernare prin afirmarea indirectă a separării puterilor
în stat.

3. 1831/1832- Regulamentele Organice(1831-Țara Românească, 1832- Moldova)

- au fost adoptate în condițiile Protectoratului rus (1829- Tratatul de la Adrianopol).
- Țările Române au intrat sub ocupație militară rusă din 1828, care se va menține până în
1834. Textul Regulamentelor a fost dezbătut la Pettersburg, aprobat de Adunările
Obștești și ratificat de Imperiul Otoman.
- Textul Regulamentelor Organice a fost redactat de două comisii boierești conduse de
Generalul Minciaki.
- Au reprezentat începutul parlamentarismului în România, schițând separația puterilor în
stat: puterea executivă era deținută de domn, exercitată de acesta cu ajutorul unui Sfat
administrativ (guvernul), Puterea legislativă era deținută de Adunarea Obștească și
Puterea judecătorească, deținută de instanțe și tribunale județene.
- Regulamentele Organice au prevăzut necesitatea unirii (principii de organizare internă).
- Existau și limite: menținerea privilegiilor boierești.

4. Programul revoluționar de la 1848, prin documentele programatice:

-”Proclamația de la Islaz”, 9 iunie 1848, document cu valoare constituțională pentru
Țara Românească; afost o adevărată declarație de drepturi.

5. Rezoluțiile Adunărilor Ad-Hoc din 1857, programe interne de reformare a țării.

6. Convenția de la Paris (1858)

-încheiată între puterea suzerană(Imperiul Otoman) și puterile garante (Franța, Anglia,
Rusia, Sardinia, Prusia, Austria).Printre prevederi: Principatele Române (Țara
Românească și Moldova) erau organizate ca state confederate cu numele de Principatele
Unite ale Moldovei și Valahiei, instituțiile comune erau Comisia Centrală și Înalta Curte
de Casație și Justiție, cu centrul la Focșani, dreptul de vot era censitar, se acordau drepturi
și libertăți cetățenești.
- era instituit statul de drept.
- introducea principiul separării puterilor în stat:
a. executivă – deținută de domn și guvern
b.legislativă- deținută de domn și Adunarea Legislativă
c. judecătorească- deținută de Înalta Curte de Justitție și Casație
7. ”Statutul Dezvoltător al Convenției de la Paris”- 1864
- impus în urma loviturii de stat a lui Cuza (2 mai 1864)
- a menținut principiul separării puterilor în stat
- a lărgit atribuțiile domnului: domnul era ales pe viață (vot censitar), domnul numea
miniștrii, sancționa legile, putea dizolva Adunarea.
- a fost adoptat prin plebiscit și aprobat de Imperiul Otoman și Puterile Garante (Franța,
Anglia, Rusia, Austria, Sardinia, Prusia).
- a introdus un nou sistem electoral și un nou Corp Legislativ numit Corp
Ponderator(Senat). Astfel, Parlamentul a devenit bicameral.

II: CONSTITUȚIILE ROMÂNIEI

- În evoluția Constituțională a României pot fi distinse patru etape:

1. 24 ianuarie 1859-1 iulie 1866= etapa ”așezării” instituțiilor constituționale (adoptată

prima constituție adevărată)

2. 1 iulie 1866- 20 februarie 1938= etapa de continuitate a instituțiilor constituționale

3. 20 februarie 1938- 30 decembrie 1947= etapa de instabilitate constituțională

4. 30 decembrie 1947- decembrie 1989= etapa dictaturii comuniste

CONSTITUȚIA DIN 1866

a. Premise
- Prima Constituție a României
- A avut ca model Constituția Belgiană din 1831
- era structurată pe 8 Titluri și 133 de articole
a. Premise:
-la 2 mai 1866 a fost în țară Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen
- proiectul de Constituție a fost elaborat de Consiliul de Stat și discutat deAdunarea
Constituantă.
- a fost sancționată și promulgată de domnitorul Carol I
- la 1iulie 1866 a fost publicată în Monitorul Oficial

b. Conținut:
1. Stat și Instituții
- statul era indivizibil
- teritoriul erainalienabil
- statul era declarat o monarhie constituțională ereditară
- Costituția nu pomenea nimic despre raporturile cu Imperiul Otoman (acest lucru a fost o
afirmare a independenței).
2. Principii
- suveranitate națională
- guvernare reprezentativă și responsabilă
- responsabilitate ministerială

- principiul separării puterilor în stat:

a. Puterea executivă= deținută de domn și guvern
- Domnul numește și revocă miniștrii, are drept de amnistie politică, numește și confirmă
în toate funcțiile publice, bate monedă, conferă decorații, comandă armata,areinițiativă
legislativă, sancționând și promulgând legile, convoacă, amână și dizolvă Parlamentul,
are drept de veto absolut, declară război și încheie pace.
- Actele emise de domn trebuiau contrasemnate de un ministru

b. Puterea legislativă= deținută de Domn și Parlament. Parlamentul era

bicameral(Adunarea Deputaților și Senat).
Parlamentul: - avea drept de inițiativă și sancțiunea legilor(confirma legile).
- avea drept de interpelare(dreptul parlamentarilor de a cere miniștrilor
explicații pentru activitatea desfășurată de guvern).
- Acorda sau retrăgea încrederea guvernului
- Adunarea Deputaților adoptă bugetul
c. Puterea judecătorească
- exercitată prin Curți de Judecată, Tribunale, Înalta Curte de Casație și Justiție
- Hotărârile judecătorești se pronunțau în numele domnului.

DREPTURI ȘI LIBERTĂȚI CETĂȚENEȘTI PREVĂZUTE ÎN CONSTITUȚIE

1. Libera asociere, libertatea persoanei
2. Inviolabilitatea domiciliului
3. Libertatea conștiinței, a cuvântului, a presei
4. Dreptul la educație
5. Proprietatea era sacră și inviolabilă

SISTEMUL ELECTORAL
- Se baza pe votul cenzitar
- Pentru Adunarea Deputaților existau 4 colegii și pentru Senat 2 colegii.
- Erau și câteva excepții de la regula censului, profesiunile liberale (avocat, medic,
profesori, foști funcționari de stat, ofițeri în retragere).

CARACTERISTICI ȘI IMPORTANȚĂ
- Constituția din 1866 a instituit un guvernământ mixt.

- În 1879 are loc modificarea Art.7 prin atribuirea cetățeniei române și pentru locuitorii
de alte confesiuni

-În 1884, odată cu apariția titulaturii de Regat, se modifică și sistemul electoral(reducerea

numărului de colegii electorale pentru Adunarea Deputaților de la 4 la 3).
- În 1917 are loc un proiect de revizuire pe două probleme: ideea de vot universal și
regiul proprietății pentru reforma agrară).

CONSTITUȚIA DIN 1923

- a păstrat 76 de articole din Constituția din 1866

- deținea 8 titluri și 138 de articole

- a stabilit ca formă de guvernare, monarhia constituțională.

a. Premise:
- în 1918 a avut loc Marea Unire (noi teritorii și problema minorităților).
- s-au înfăptuit reforme: votul universal și reforma agrară
- schimbări în mentalitatea colectivă
- diversitatea partidelor politice
- noul context european
- mutațiile economico-sociale (au loc progrese în societatea românească)
- exigențele respectării tratatelor de pace după Primul Război Mondial (problema
minorităților).
- a fost promulgată de regele Ferdinand I(1914-1927) la 28 martie 1923.
- Inițial, această Constituție a fost contestată de Partidul Național Român și Partidul
Țărănesc, dar după adoptare a fost acceptată.

b.Conținuturi

1. STAT ȘI INSTITUȚII
- statul era un stat național, unitar și indivizibil
- statul oferea un statut deosebit Bisericii greco-catolice(privilegiat), Biserica Ortodoxă
fiind subordonată statului.
- este înființat Consiliul Legislativ care aviza legile.
- era prevăzut principiul separării puterilor în stat, principiile separării fiind
aceleași din Constituția de la 1866.

2. DREPTURI ȘI LIBERTĂȚI CETĂȚENEȘTI

a. Este modificat regimul proprietății: sunt introduse două concepte noi: utilitate socială
și utilitate publică
- Bogățiile subsolului deveneau proprietate de stat
-Căile de comunicație, apele, spațiul aerian aparțineau domeniului public.
- Deci, proprietatea era garantată de stat.
b. intervenția statului în relațiile dintre patron și muncitor, în sensul de egalitate a
dreptului de ocrotire
c. se afirmau drepturile minorităților, prin ideea de egalitate, fără deosebire de origine
etnică, religie, limbă și de sex.
d. se garanta libertatea presei.
3. SISTEMUL ELECTORAL
- Votul era universal-bărbații peste 21 de ani.

4. CARACTERISTICI ȘI IMPORTANȚĂ
- în anul 1926 se modifică sistemul electoral, prin introducerea primei electorale
- se consolida separația puterilor în stat.
- se acorda puterii judecătorești controlul asupra executivului prin înființarea
Contenciosului Administrativ(Situație conflictuală).
- a fost o Constituție liberală
- valorifica cea mai mare parte a Constituției din 1866
- a reprezentat ceamai înaintată Constituție din istoria României și cea mai avansată din
Europa.
- a asigurat funcționarea regimului deocratic din România

CONSTITUȚIA DIN 1938

a. Premise:
- în 1938 are loc instaurarea regimului de autoritate monarhică a lui Carol al II-lea
- regimul de autoritate monarhică a fost instaurat în condițiile în care, în 1937, în urma
alegerilor, nici un partid politic nu beneficia de prima electorală.
- Constituția a fost elaborată de Istrate Micescu
- S-a bazat pe critica regimului pluripartidist și pe doctrina coorporatismului, pe
întâietatea atribuită puterii executive.
- A fost adoptată la 20 februarie 1938
- A fost supusă plebiscitului (consultarea cetățenilor, care sunt solicitați de șeful statului
să-și exprime poziția, prin da sau nu, asupra unui act important).
- A fost promulgată la 27 februarie 1938

b. Conținut
- ca formă de organizare statală, consacra monarhia autoritară, regele domnește și
guvernează.
- ca principii, impunea principiul supremației regelui
- erau desființate următoarele principii:
1. principiul suveranității poporului
2. principiul separării puterilor în stat: Regele devenea șeful statului, deținea puterea
executivă exercitată prin guvern, puterea legislativă era exercitată prin Reprezentanța
Națională (Parlamentul-rol decorativ).

c. Drepturi și libertăți cetățenești

- erau mult restrânse și menținute formal
- desființarea partidelor
- limitarea drepturilor
d. Sistemul electoral
-sistemul de vot era modificat- pentru Adunarea Deputaților: dreptul de vot eraatribuit
persoanelor de peste 30 de ani și numai celor care știau să citească
- se acorda drept de vot femeilor

e. Caracteristici și importanță
- Constituția de la 1938 a fost expresia unui abuz de putere, a emanat de la puterea
executivă și nu de la cea legislativă.

PERIOADA LUI ION ANTONESCU (1940-1944)

- Regimul autoritar a fost continuat prin dictatura militară a lui Antonescu

- Monarhia a avut un rol decorativ, astfel, toată puterea politică era deținută de
președintele Consiliului de Miniștri, Ion Antonescu, astfel:

1. deținea puterea legislativă și executivă

2. avea dreptul de a încheia convenții și tratate
3. regimul antonescian a consfințit discriminarea evreilor
4. au fost suspendate toate activitățile politice
5. s-a guvernat prin decrete-legi
6. s-a promovat cultul personalității
- Acest regim se situează în grupa regimurilor promovate de partidele fasciste
corporatiste, adaptate specificului autohton (antipartidism, antiparlamentarism,
autoritarism).

CONSTITUȚIILE COMUNISTE

1. CARACTERIZARE GENERALĂ
- au existat trei constituții, apariția lor marcând 3 momente importante:
a. 1948- marchează desființarea vechiului regim
b. 1952- marchează momentul subordonării complete a statului partidului unic și
nomenclaturii de partid
c. 1965- marchează schimbarea liderului politic, consfințește victoria societății de tip
socialist

- toate au avut la bază Constituția sovietică din 1936

- aceste constituții au rupt legătura cu constituțiile anterioare(principiul suveranității
naționale, principiul reprezentativității au fost înlocuite cu principiul puterii poporului).
-pluripartidismul este înlocuit cu partidul unic, care devenea forța conducătoare (1948-
1965- Partidul Muncitoresc Român și din 1965- Partidul Comunist Român).
- principiul separării puterilor în stat este eliminat, s-a constituit Marea Adunare
Națională.
- Marea Adunare Națională era organul suprem al puterii în stat
- Parlamentul era unicameral
- Membrii erau aleși prin vot universal de pe listele partidului comunist
- Puterea executivă era deținută de Consiliul de Stat, în 1974 se adaugă funcția de
președinte
- Drepturile și libertățile cetățenești erau menținute formal și mult îngrădite
- au fost introduse cenzura, proprietatea colectivă, planificarea

I:CONSTITUȚIA DIN 1948

1. Premise:
- a fost adoptată după instaurarea regimului de ocupație sovietică
- puterea politică a fost preluată de comuniști
- la 30 decembrie 1947, monarhia a fost înlăturată, regele Mihai I a abdicat
- Constituția a fost adoptată în aprilie 1948
- ea legitima regimul de Republică Populară

2. Conținut

a. Stat și Instituții
- ca formă de stat a fost instaurată Republica Populară România
- statul era unitar, independent, suveran (această precizare a avut un caracter
propagandistic).

b. Principii
- menținea formal principii precum suveranitatea poporului, separația puterilor în stat.
A. MAREA ADUNARE NAȚIONALĂ(MAN)
- organ suprem al puterii în stat
- avea ca atribuții:
1. alegea prezidiul Marii Adunări Naționale
2. forma guvernul
3. modifica Constituția
4. stabilea număru, atribuțiile și denumirea ministerelor
5. vota bugetul și sistemul de împărțire a banilor
6. decidea convocarea poporului pentru referendum
7. acorda amnistia(ștergerea răspunderii penale)
8. primul președinte al Marii Adunări Naționale a fost Constantin I. Parhon

PREZIDIUL MAN
Atribuții:
- convoca MAN în sesiuni extraordinare
- emitea decrete
- interpreta legile votate de MAN
- executa dreptul de grațiere și comuta pedepsele
- conferea decorații și medalii
- reprezenta statul în relațiile internaționale
- acredita și rechema diplomații români
- numea și revoca miniștrii între sesiunile MAN
- denunța tratate internaționale
B. CONSILIUL DE MINIȘTRI
- format din președinte, vicepreședinți și miniștri

- Drepturile și libertățile cetățenești erau prevăzute formal

- Sistemul electoral prevedea dreptul de vot la 18 ani, dreptul de a fi ales de la 23 ani,
egalitatea în drepturi a femeilor cu bărbații.

Restricții: Nu aveau drept de vot persoanele, lipsite de drepturi civile și politice,

persoanele nedemne.

NOUTATE: Un titlu nou intitulat ”Structuri social economice” care prevedea că

proprietatea asupra mijloacelor de producție aparține statului ca reprezentant al poporului
( se deschidea calea naționalizării).

II: CONSTITUȚIA DIN 1952

1. PREMISE:
- În 1948 are loc naționalizarea principalelor mijloace de producție
- În 1949 sedeclanșa procesul de cooperativizare a agriculturii; se aplică modelul stalinist
în transformarea societății.

2. CONȚINUT
A. STAT ȘI INSTITUȚII
- statul era democrat popular, bazat pe dictatura proletariatului în alianță cu țărănimea.
- statul era unitar, independent și suveran
- puterea în stat era exercitată de un sistem ierarhizat, în frunte fiind MAN.

B. PRINCIPII
- principiul suveranității naționale înlocuit cu puterea populară ( formală, alianță între
clasa muncitoare și țărănimea muncitoare).
- unitatea puterii de stat și exercitarea acesteia prin organele reprezentative
- centralismul democratic
- planificare națională
- legalitatea populară
- activismul social și politic al cetățenilor
- rolul conducător este al Partidului Comunist Român
- se garantează drepturile și libertățile cetățenești

C. DREPTURI ȘI LIBERTĂȚI CETĂȚENEȘTI

- sunt garantate aceleași drepturi ca în constituția precedentă și cu aceleași restricții

3. CARACTERISTICI
- Această Constituție reliefează procesul de stalinizare și sovietizare a țării
III. CONSTITUȚIA DIN 1965
a. Premise:
- În 1962 s-a încheiat procesul de cooperativizare, respectiv victoria societății socialiste
în agricultură și implicit în economie.

- În 1965 puterea politică a fost preluată de Nicolae Ceaușescu

- Constituția a intrat în vigoare în august 1965.

b. Conținut

STATUL ȘI INSTITUȚIILE
- S-a adoptat numele țării de Republica Socialistă România
- Partidul Comunist Român a devenit forța conducătoare a statului.

PRINCIPII
- Principiul suveranității poporului exercitat prin MAN
- Consiliul de Stat era organ reprezentativ al puterii de stat. Consiliul de Stat a fost
constituit în 1967 în locul prezidiului MAN. În 1974, Consiliului de Stat i se adaugă
funcția de Președinte al statului, preluând funcțiile exercitate până atunci de Consiliului
de Stat.

DREPTURI ȘI LIBERTĂȚI CETĂȚENEȘTI

- proprietatea era declarată socialistă
- sistemul de vot presupunea: vot universal, direct, egal și secret de la 18 ani. Nu mai sunt
prevăzute restricții în legătură cu exercitarea votului.
- se garanta libertatea cuvântului, a presei, întrunirilor, demonstrațiilor, cu condiția să nu
fie folosite împotriva societății și a interesului celor ce muncesc.

CARACTERISTICI

- Constituția din 1965 a legitimat regimul socialist.

- a consacrat rolul politic de conducător al Partidului Comunist.
- se consfințea caracterul socialist al proprietății și al economiei ( statul era proprietar al
bogățiilor de orice natură).
- în 1968, a suferit o modificare în condițiile reorganizării administrative a teritoriului
țării: țara era organizată în județe și în orașe mari (municipii).

PREȘEDINTELE
- Ales de MAN
- reprezenta puterea de stat în relațiile interne și internaționale.
- prezida Consiliul de Miniștri
- era comandant suprem al forțelor armate și președintele Consiliului Apărării Republicii
Socialiste România
- lua decizii cu privire la interesele supreme ale țării, supuse aprobării poporului prin
referendum.
- numea și revoca, la propunerea prim-ministrului, viceprim-ministrul, miniștrii,
președinții altor instituții ale administrației de stat.

- numea și revoca președintele și membrii Tribunalului Suprem.

- conferea decorații
- încheia tratate internaționale
- stabilea rangurile misiunilor diplomatice
- proclama starea de necesitate în caz de urgență
- emitea decrete și decizii prezidențiale

CONSTITUȚIA DIN 1991

1. PREMISE
- A fost adoptată după revoluția din 1989 când s-a revenit la regimul democratic
- A fost adoptată de Parlament în noiembrie 1991.
- La 8 decembrie 1991 a fost aprobată de popor prin referendum.

2. CONȚINUT
a. STAT ȘI INSTITUȚII
- România era, conform Constituției, o republică democratică
- România este un stat de drept, democratic și social
- România este un stat național, suveran, independent, unitar și indivizibil

b. PRINCIPII
- Era consacrat principiul suveranității naționale
- Se baza pe principiul separării puterilor în stat: puterea executivă (reprezentată de
guvern și președinte), puterea legislativă ( reprezentată de Parlamentul bicameral),
puterea judecătorească (exercitată de Înalta Curte de Casație și Justiție).
- dreptul de inițiativă legislativă îl deținea și guvernul.

3. DREPTURI ȘI LIBERTĂȚI CETĂȚENEȘTI

- Constituția îmbina sistemul democratic românesc cu noile principii constituționale
europene.
- Garanta dreptul la viață și dreptul de integritate fizică și psihică.
- Pedeapsa cu moartea și tortura erau interzise.
- Se garanta inviolabilitatea libertății individuale și siguranța persoanelor
- Se garanta dreptul la libera circulație în țară și străinătate
- Se garanta secretul corespondenței
- Se garanta libertatea de exprimare
- Dreptul la informație, dreptul la educație (gratuitatea învățământului de stat), libertatea
întrunirilor și a opiniei.
- Se garanta inviolabilitatea dreptului la proprietate
- Era prevăzută instituția Avocatul Poporului.
4. SISTEMUL ELECTORAL
- Dreptul de a alege și de a fi ales
- Dreptul de a fi ales în Parlamentul European

- A fost modificată prin referendum în 2003 . Se cereau modificări pentru aderarea la

NATO(Oragnizația Tratatului Atlanticului de Nord) și UE. Serviciul militar nu mai era
obligatoriu și se mărea mandatul președintelui, de la 4 la 5 ani.