Sonet sărman

Cerne, mătuşă, cerne făină deasă şi rece!

S-a nămeţit ograda de nu-i mai vezi zăplazul,
Bietului om i s-a isprăvit în lampă gazul
Şi nici lemne nu mai are pân’ ce mânia iernii trece.

Ce derdeluş?!...ce larmă?!...copiii stau zgribuliţi lângă vatră,

Tocmai e vacanţă, că la şcoală nu-i chip s-ajungă,
Uliţa e o şiră de nea vălurită şi lungă
Şi-i o linişte rece, c-ai vrea s-auzi câinele cum latră.

Vitele stau pustiite şi flămânde-n coşare,

E peste puteri să-ţi tai pârtie prin bătătură,
S-a terminat strânsura de pâine şi mâncare,

Râvneşti la un bulz de mămăligă cu ceva fiertură

Şi-abia-ţi încălzeşti mâinile la mucul de lumânare…
Câinele schiaună pe-acoperiş, lângă horn, după căldură.
- aug. 2009
Mihai Litinschi

Sonet amuzant
Sănii,pârtii pline, schiori, frenezie,
Patinoare-n clocot, uite-o piruetă!
Chiar a reuşit-o frumoasa starletă
Cu manşon de nurcă, şerpuind nurlie.

Lume de tot felul, culori ţipătoare,

Toalete de iarnă, vezi ce se mai poartă,
Se nasc şi idile la o ţuică fiartă,
Lunecuş în duo, sport şi-mbrăţişare.

Muzică, spectacol,cancanuri, magie,

E-un dor de mişcare, rost să se petreacă,
Un transfer de-o clipă către feerie…

Doar la mantinelă, plin de promoroacă,

Un băiat stă singur, inimă pustie!...
Ce iarnă bogată…ce iarnă săracă!
- febr. 2009 Mihai Litinschi