SITE

Sub cuvântul WORLD al doilea element din ierarhie este SITE. Site-ul poate fi
considerat o colectie de fabrici / instalatii, a cărei mărime este fixată nu din
considerente fizice, ci practice. De exemplu un site poate fi tot proiectul sau o parte a
unui proiect mare. Într-un proiect pot fi atâtea site-uri câte sunt necesare pentru
organizatia care execută proiectul.

ZONE
Este următorul nivel, o arie fizică si poate fi gândită ca o colectie de elemente
similare, pentru a se obtine o referire mai bună la acestea. De exemplu: zona
conductelor, zona echipamentelor. Pot fi oricâte zone dependente de un SITE. SITE -
ul si ZONA sunt comune la toate aplicatiile. Sub aceste nivele structura depinde de
aplicatie.

Echipamentul - Equipment

Elementele de tip echipament sunt construite în

PDMS utilizând elemente numite primitive.
Elementul modelat este alcătuit dintr-una sau
mai multe primitive care depind de un
echipament sau de un sub echipament.

Sub Echipamentul - Sub-Equipment (SUBE)

Este un element optional care poate avea

propriile primitive, fiind utilizat pentru a
descompune un echipament complicat.

Fig. 2.2. Exemple de primitive grafice.

Primitivele - Primitives
Primitivele sunt blocurile de constructie de bază din PDMS, folosite pentru a
crea componentele de catalog: vase, coloane, pompe, compresoare, motoare etc.
Exemple de primitive care pot fi construite în sectiunea Design: stuturi (NOZZ),
paralelipiped dreptunghic (BOX), cilindru (CYLI), piramidă (PYRA), con (CONE) ,
capac (DISH), etc. fig. 2.2.

Structurile Structure (STRU)

Sunt elemente administrative, care grupează fermele (cadrele) FRAMEWORK
si permit ca structurile fabricilor să fie subdivizate pentru o mai usoară modelare si
raportare.

Fermele - Framework (FRMW)

Fermele sunt folosite pentru a păstra componentele structurale ale unui model.
O structură complexă poate fi împărtită în ferme logice. Împărtind structura în acest
mod avem ca avantaje: o modelare structurală, o raportare mai eficientă, posibilitatea
de refolosire a unor module.

Sub Fermele - Sub-Framework (SBFR)

Sub Ferma SBFR este un element optional care poate avea propriile structuri.
Ele sunt folosite pentru a deviza proiectele complexe sau pentru a modela
subansamblurile din cadrul fermelor.

Componentele structurale - Structural Components

Sunt reprezentate în PDMS prin elemente de tip sectiune (SCTN). Sectiunile
profilelor sunt selectate utilizând specificatiile sectiunilor din cataloagele standard care
acoperă standardele nationale sau ale unor companii. Elementele plane sunt
reprezentate prin elemente de tip Panel (PANE) si elementele curbe sunt modelate
utilizând sectiunea Generic Section (GENSEC).
 Fig. 2.3.Fereastra principală a modulului Design.

Conducta - Pipe (PIPE)

Conductele pot fi considerate linii de traseu, care merg între anumite puncte de
conexiune. De-a lungul acestora sunt dispuse armăturile si suportii.

Ramura unei conducte - Branch (BRAN)

Elementele de tip ramură sunt bucăti de conductă care au un punct de început
si de sfârsit. În PDMS aceste puncte sunt numite cap Head si coadă Tail.

Componentele conductei - Piping Components

O ramură poate avea o varietate de componente ca: garnituri Gaskets (GASK),
flanse Flanges (FLAN), coturi Elbow (ELBO), teuri Tees (TEE) , robinete Valves
(VALV), etc. Elementele conductei sunt alese folosind instrumentul Piping
Specifications care se referă al elementele standard din catalog. De exemplu de
fiecare dată când folosim un cot de 90° cu gaura de 100 mm, PDMS accesează o bază
de date din care alege dimensiunile pentru acest cot. Datele pentru aceste coturi
rămân constante indiferent câte coturi cu gaura de 100 mm sunt folosite în desen.
 2.2. FEREASTRA PRINCIPALĂ A PROGRAMULUI
Principala fereastră de desenare a programului este reprezentată în fig. 2.3.
Elementele ferestrei principale afisate în această etapă sunt: meniul principal Main
Menu contine meniurile de comandă; zona grafică 3D View Window, fereastra în care
va fi afisat modelul; ea are meniuri orizontale si verticale; zona cursorului Prompt Area
unde sunt afisate informatiile de la cursor (tipul de activitate, dimensiuni etc.); zona de
stare Status Area care afisează parametrii de vizualizare.
Ferestrele pot fi repozitionate
pe ecran. Se aplică clic pe
fereastră apoi aceasta se trage
(drag). Pe ecran apar butoanele
din fig. 2.4. care se vor apăsa
pentru a repozitiona fereastra.
În PDMS un mouse cu 3
Fig. 2.4. Repozitionarea ferestrelor pe ecran.
butoane, plus butonul de
derulare (scroll), este de preferat. Butonul din stânga este folosit pentru selectarea
elementelor. Butonul din mijloc este folosit în modul Design la manipularea obiectului
la vizualizarea 3D. Butonul din dreapta afisează meniurile adecvate situatiei de pe
ecran.

2.3. INSTRUMENTE GRAFICE SPECIFICE

Elementul de pozitionare Model Editor poate fi folosit pentru a translata si roti
elementele din baza de date PDMS si cotele. Pentru a intra în acest editor se apasă

butonul . Elementele selectate în Model Editor Mode vor fi afisate cu un

set de axe si arce conform fig. 2.5. Dacă aplicăm tehnica clic & trage (drag) putem
deplasa sau roti elementul.
 Fig. 2.5. Elementul de pozitionare Model Editor.

În cazul din figură rezervorul va putea fi deplasat pe cele trei directii sau rotit.
Se poate deplasa tot ansamblul sau numai componentele (prin selectia activată cu clic
dreapta). De asemenea, dacă se apasă butonul din dreapta se obtin alte posibilităti de
pozitionare a elementului (Align with Feature, Snap to Point). Când se alege unul dintre
sub modulele specializate din Design: Equipment, Pipework, HVAC, Structures,
meniurile specifice sub formă de bare sunt afisate. De exemplu pentru Equipment,
Pipework si Structures meniurile sunt afisate mai jos fig. 2.6, exemple de functii oferite
prin meniurile afisate (pentru Pipework Toolbar) Pipe Creation, Pipe Modification,
Component Creation, and Component Selection. Manipularea elementelor din
PDMS presupune însusirea unor tehnici specifice care diferă oarecum de restul
programelor de modelare tridimensională. Acestea vor fi deprinse prin activitătile de
laborator.
a

b
Fig. 2.6. Exemple de meniuri si submeniuri specifice sectiunilor modulului Design:
a) meniurile pentru realizarea echipamentelor Equipment, a conductelor Pipework, si structurilor
Structures;
b) submeniuri de la modelarea conductelor Pipework creare conductă, modificare ramuri, selectare
componente.
 3. REALIZAREA STRUCTURILOR ÎN PDMS DESIGN
Modelarea structurilor necesită ca elementele administrative specifice să fie
plasate în ordine, pentru a mentine o anumită ierarhie a modelului. În continuare vor fi
prezentate aceste elemente administrative. Referitor la această problemă au fost
făcute anterior în paragraful 2.1 câteva precizări. Sub nivelul zonă ZONE în sectiunea
de structuri se vor regăsi, fig. 3.1: structura Structure (STRU); ferma Framework
(FRMW); sub ferma Subframework (SBFR) care este un element optional. Sub
aceste elemente administrative sunt elementele grafice care se văd efectiv pe ecran:
bare Section (SCTN); panouri Panel (PANE); sectiuni curbe Generic Section
(GENSEC). Barele sunt făcute din sectiuni care se trag ( se extind printr-o transformare
geometrică). În PDMS se face distinctie între sectiune, sectiunea supusă unei translatii
pe verticală coloană sau pe orizontală bară, sau o sectiune rotită bara curbă. Pentru
simplificare aceste constructii au fost denumite, în continuare, în totalitate bare.
Distinctia reiese din context. Deci elementele pot fi subordonate atât la o sub fermă cât
si direct la o fermă.

Utilitatea acestor elemente

administrative constă în
introducerea unui mod de întelegere
a modelului. O bună ierarhizare va
ajuta sectiunea de desenare plană
(Draft, Isodraft) la obtinerea vederilor
adecvate unei anumite constructii.

Fig. 3.1. Structura specifică, administrativă si cu

elementele grafice de la structuri.
 3.1.REALIZAREA ELEMENTELOR ADMINISTRATIVE
Pentru a putea crea o anumită constructie metalică va trebui să organizăm
baza de date în care vom plasa elementele respective. Vom crea un amplasament
site, apoi o zonă zone, o structură structure si în final o fermă frame. Comenzile sunt
lansate din meniul principal Main Menu, Create > Site… urmată de aparitia casetei de
dialog în care se introduce numele site-ului; urmată de Create > Zone… în care se
introduce numele zonei; în continuare se defineste o structură Create > Structure …si
în final ferma Create > Framework …. fig. 3.2. În interiorul casetelor se introduc
numele alese de utilizator si un comentariu referitor la scopul elementului introdus în
această ierarhie fig. 3.3. În cadrul constructiilor pentru pereti si podele Walls & Floors
si la scări, platforme Access, Stairs & Ladders avem elemente de ierarhie specifice.
Apăsând butonul atribute Attributes… din oricare dintre casetele de dialog enumerate
mai sus se afisează o altă casetă de modificare a atributelor Modify Attributes, unde
sunt enumerate atribute comune la mai multe casete dar si atribute specifice. Alegând
de exemplu un atribut functie Function se afisează o altă formă care permite
introducerea detaliilor de utilizare fig. 3.4.

a b

c d
Fig. 3.2. Casetele de dialog pentru introducerea numelui si a atributelor la elementele
administrative.
 Fig. 3.3.Definirea scopului pentru elementul administrativ.

Fig. 3.4. Modificarea atributelor.

3.2. REALIZAREA ELEMENTELOR GRAFICE

Modulul de constructii tridimensionale din PDMS Design include patru aplicatii
care permit realizarea structurilor:
 Bare (grinzi si coloane drepte sau curbe) Beams & Columns care construieste
elemente de tip bară din profile (numite sectiuni în PDMS)
 Panouri si plăci Panels & Plates pentru realizarea elementelor plane
 Pereti si podele Walls & Floors pentru realizarea zidurilor si a podelelor /
plafoanelor
 Scări de acces, platforme Access, Stairs & Ladders pentru realizarea căilor
de acces, a scărilor tip turn, a platformelor si a balustradelor.

Aceste aplicatii pot fi accesate din meniul principal prin selectarea Design >
Structures > Beams & Columns… sau dintr-o altă sectiune a zonei de realizare a
structurilor, fig. 3.5,a. Dacă bara de instrumente este selectată, fig. 3.5,b putem ajunge
la subsectiunea care ne interesează prin apăsarea pe butonul respectiv (pentru fig.
3.5,b) Beams & Columns, Panels & Plates, Walls &Floors. Zona Access, Stairs &
Ladders are un meniu specific din care prin apăsare se poate ajunge la subsectiunile
proprii. De exemplu apăsând pe primul buton din fig. 3.5,c se deschide zona de
constructie a scărilor de tip turn. Acestea grupează instrumente de constructie rapidă
întâlnite în multe programe cum ar fi realizarea rotilor dintate sau a conductelor în
programului Solid Edge.

a b

c
Fig. 3.5. Selectarea aplicatiilor din cadrul structurilor:
a) alegerea unei subsectiuni;
b)bara de instrumente;
c) instrumente pentru subsectiunea Scări de acces, platforme Access, Stairs & Ladders.

Exercitiul 3.1- început

Scop: realizarea unei structuri administrative în
sectiunea de structuri.
Enunt: să se realizeze o structură administrativă în
sectiunea structuri având un SITE numit fabrica, o
ZONA numită Sectie , o STRUCTURĂ numită
clădire si o FERMĂ numită perete_fată.
Fig. 3.6. Exercitiu realizare a Efectuare: se va proceda conform pasilor descrisi
structurilor administrative. în paragrafele 3.1. si fig. 3.2.
Rezultat: realizarea structurii administrative care se vede în fig. 3.6.
Exercitiul 3.1 - sfârsit

b
Fig. 3.7. Modul în care sunt numite liniile la un profil I:
a) NA axa neutră, TOS axa de vârf a otelului, BOS axa de la bază, NAR muchia neutră dreapta,
LTOS muchia de la vârf stânga, LTBS muchia de la bază stânga;
b) pozitiile de strat POSS si de sfârsit POSE ale profilului I.
 3.3. REALIZAREA BARELOR VERTICALE (COLUMNS) SI ORIZONTALE

(BEAMS)
Realizarea barelor aplicatia Beams & Columns se referă la structuri realizate
din profile cu sectiuni din otel profil I, T, L, circular, dreptunghiular, profile din beton etc.
Aplicatia permite ca profilul odată creat, să fie manipulat pentru realizarea unor
structuri. Pentru a asigura conformitatea cu standardele internationale / nationale si
ale companiilor toate profilele sunt păstrate în cataloage Catalogue database.
Fiecare profil individual (coloană, bară verticală, elemente de rigidizare) se
bazează în Design pe un element de tip sectiune (SCTN) fig. 3.1. Sectiunea are multe
atribute utilizate pentru manipularea elementului. Sectiunea transversală este definită
în catalog de obicei parametric pentru a putea fi folosită pentru forme asemenea, dar
cu alte lungimi, lătimi, adâncimi etc.
Două dintre cele mai importante atribute sunt pozitia de start (POSS) si pozitia
de sfârsit (POSE) care determină lungimea si orientarea elementului de tip bară.
Aceste pozitii sunt introduse prin selectie grafică, coordonate explicite, directie si
distantă sau o combinatie între aceste metode. Sectiunea plană este extrudată (
extinsă) de la pozitia de start (POSS) la pozitia de sfârsit (POSE). Pentru a defini o
metodă de referire la muchiile si fetele sectiunii SCTN, fiecare dintre acestea vor fi
numite pentru a fi identificate. Liniile sunt numite Plines (dacă apăsăm pe F8 le putem
vedea). O sectiune are un număr de linii Plines abreviate prin două, trei sau patru litere
introduse în atributul PKEY. Un exemplu este dat în fig. 3.7. Înainte de a începe
realizarea unui structuri, anumite setări trebuie făcute. Specificatiile sectiunii Section
Specification vor fi introduse în instrumentul de tip bară din fig. 3.8 Beams and
Columns Toolbar apăsând butonul încercuit. Initial aceste specificatii nu sunt stabilite,
Unset. Apăsând pe butonul de introducere a specificatiilor initiale Set Default Profile

Specification se afisează caseta de dialog Section Specification (Default).

Prescriptiile depind de un standard Specification si de o sectiune a standardului
Generic Type din care se va alege profilul fig. 3.9,b,c. Având ales profilul se fixează
dimensiunile sale din lista introdusă în fig. 3.9,a. Setările muchiilor sunt alese prin
atributele Pline Settings si anume:
 asezarea sectiunii, pune linia definită pe modelul 3D de punctele de
început si de sfârsit, Justification
  alege linia de dispunere în desenul plan Draft, Member line
 introduce conditiile de conectare pentru linia ce defineste axa barei, în
mod obisnuit axa neutră NA, Joint line.

Fig. 3.8. Bara pentru introducerea specificatiilor profilului Set Default Profile Specification.

Sectiunile SCTNs şi nodurile barei PNODs vor fi stocate în zonele de depozitare

atunci când s-au creat. Zonele de depozitare trebuie specificate înainte de
începerea creării componentelor pentru modelul constructiei.
Domeniile curente de depozitare sunt afişate pe bara de instrumente Grinzi şi
coloane fig. 3.10. Având ferma (Framework) sau sub ferma (Sub Framework)
componentele vor fi stocate în elementul curent CE.
Făcând clic pe butonul din stânga a zonei de depozitare corespunzătoare se
stabileşte CE ca zonă de depozitare şi i se afişează numele pe bara de instrumente.
Valorile necesare pentru plasarea sectiunii si a nodurilor Section Storage Area si
Node Storage Area pot fi introduse si prin comanda Settings > Storage Areas…din
meniul principal, fig. 3.11. În mod implicit, de fiecare dată când o nouă secţiune este
creată, va fi automat asociat profilul din catalog (baza de date) Default Profile
Specification.

b
a c

d e
Fig. 3.9. Alegerea specificatiilor: a) caseta de dialog; b) alegerea standardului; c) alegerea profilului; d)
alegerea liniei de pozitionare a profilului; e) setarea liniei de reprezentare în desenul plan.

b
 Fig. 3.10. Zonele de păstrare a informatiilor pentru sectiuni si noduri:a) necompletate; b) cu
nominalizarea elementului unde vor fi depuse informatiile.
 
 
 
 
 

a b
Fig. 3.11. Precizarea zonei de păstrare a informatiilor Section Storage Area si Node Storage Area
din meniul principal.

Vom introduce si regulile pentru liniile care definesc modul de conectare a

barelor Pline Rule. Când o sectiune este creată si conectată la o sectiune existentă,
punctele de capăt ale noii sectiuni sunt pozitionate automat conform regulii definite prin
Pline Rule fig. 3.12. Regula Pline Rule determină care linie din sectiunea existentă
va tăia noua sectiune. Dacă această regulă nu este pusă corect conexiunea dintre linii
poate să nu fie cea dorită. Dacă alegem No rule (care este setarea implicită) noua
sectiune este asezată la extremitătile sectiunii existente.

a b
Fig. 3.12.Modul de conectare al barelor definit prin regula specificată Pline Rule.
 Programul PDMS foloseste o regulă predefinită numită Normal care nu poate fi
modificată. Regula Normal este: PKEY EQ ‘NA’ OR CCON EQ ‘ANY’. Aceasta
înseamnă că noua sectiune se va conecta la axa neutră NA cu exceptia cazului în care
întâlneste o linie la care atributul de conectare Cconnection (abreviat CCON) este
pus la ANY. Înainte de a crea structura se pun filtrele de selectie Pick Filters.
Filtrele de selectie se introduc prin Settings > Pick Filters > Plines si se face
alegerea regulii Rule de tipul Normal. Cu toate că regula Normal, va satisface multe
dintre cerinţele de conectare, există cazuri când utilizatorul îsi va introduce propriile
reguli prin comanda User Defined Pline Rule. Regulile definite de utilizator se introduc
prin apăsarea butonului Define Rule, fig. 3.13,a urmată de aparitia casetei din fig.
3.13,b.

a b
Fig. 3.13. Modul de introducere a regulilor de conectare.

Regulile pot fi utilizate pentru a filtra Plines afişate, să restrângă liniile de

selecţie, sau pentru asigurarea modului dorit de conectivitate. Pasii care se vor urma
constau în introducerea unui nume, a unei reguli de conectivitate (element avansat
oferit în documentatia programului) a unei descrieri si a optiunii de includere, ceea ce
va determina afisarea în caseta din stânga fig. 3.13,a, ca altă regulă.
În continuare vom descrie modurile de creare a barelor. Selectăm Create >
Sections > Straight (bare drepte) după care intrăm într-un dialog de introducere a
punctelor de început si de sfârsit pentru bare. Caseta este divizată în trei părti: a) modul
de constructie Single, Continuous sau Radial este subliniat de fig. 3.14,b; b) modul
de creare, primul nod (de unde pleacă bara) se poate defini numai explicit, dar al doilea
punct poate fi introdus în mai multe moduri: explicit, introducând o distantă si o directie,
perpendicular de la sectiunea de la care pornim, perpendicular pe o sectiune la care
ajungem; c) caseta de verificare conţine un element de confirmare (check button),
Confirm care permite utilizatorului de a verifica poziţia fiecărei secţiuni noi înainte de a
o adăuga la baza de date. În cazul în care caseta Confirmare este bifată butoanele de
acceptare Accept şi respingere Reject sunt activate. Se acceptă sau se respinge
crearea secţiunii în punctul respectiv. Folosirea butonului Redefinirea Startului
Redefine Start poate fi făcută prin clic în orice moment al definirii barei si constructia
este luată de la capăt. Atunci când două bare se unesc se creează o legătură între
capetele acestora descrisă prin fig. 3.15.

   
   
   
 

a b c
 

d e f
Fig. 3.14. Introducerea elementelor sectiunii:
a) caseta generală;
b) posibilitătile de extindere;
c) introducerea punctului de start;
d) introducerea capătului barei;
e) cele trei optiuni de la punctul de capăt;
 f) caseta de verificare a constructiei.

La nodul de capăt al primei bare Secondary Node SNOD (dispus pe linia de

asezare Justification line fig. 3.9,a) se generează automat un nou nod de legătură
SJOI. Acest nod este legat de nodul de start al celei de a doua bare (Attached) prin
stabilirea unor legături între atribute, fig. 3.15,b. Legăturile dintre bare se fac după
regula introdusă, care pentru aplicatiile făcute în acest curs va fi cea normală.

a b
Fig. 3.15. Modul de legare pentru bare: a) nodul secundar; b) legăturile între atributele nodurilor.

Exercitiul 3.2 - început

Scop: constructia unei structuri din bare drepte.
Enunt: vom construi o structură din bare, dintr-un profil I 100, cu elementele
dimensionale din figura următoare: