шші

P R O P R I E T A H :

SOC. AN. „UNIVERSUL" BUCUREŞTI,

DIRECTOR ŞI AD-TOR DELEGAT, STELIAN POPESCU
ÎNSCRISĂ '.ÜB NO. 163 TRIB. ILFOV
BREZOIANU 23 ABONAMENTE : L E I 2 2 0

» 120 pe 6 LUNI
Autorităţi şi instituţii — Lei 500
P E 1 A N
HEDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA
ІІІІШ
BUCUREŞTI I Str. Brezoianu 23-25

TELEFON З.ЗО.ІО
APARE S Ă P T Ă M Â N A L
P R E Ţ U L 5 LEI
ANUL
SÂMBĂTA 12 August
Redactor responsabil : MIHAI
XLVIII •

NICULESCU
Nr. 32
1939

Va ra Cu privire la
Ierburi ş i
Ochiului
linişte, pentru odihnă
ş i - a u z u l u i , î n jur.
Aloysius Bertrand
Pădurea, — biserică de t i h n ă , DE SIMION STOLNICU
Cerul, — biserică l a r g ă d e azur. să-i evoce neasemuitele fru­
Numele acestui autor ai
cărui volum de poeme în pro­ museţi artistice ale vremuri­
Copacii s u n t n i ş t e fraţi c a r e c â n t a ză „Gaspar de la nuit" a apă­ lor medievale.
B u c u r i a c ă n e v ă d alături, rut prin 1841, cu o prefaţă a L-am găsit acolo, în frunte,
Pe n o i p e care i a r n a n e ' n s p ă i m â n t ă , lui Sainte-Beuve, revenea des­ alăturea de Huysmans.
Cu l i m p e z i m e a r e c e d i m o m ă t u r i . . . tul de des în critica noastră Apropiere de vitrină, fireşte,
literară de acum 5—6 аШ. având ta oaza aceiaş interes.
A fost u n fără-de-amintire-vis Asta cu prilejul desbaterilor Totuşi o apropiere fericita.
în jurul poeziei moderniste. Atat unul cat şi celălalt se o-
S u f e r i n ţ a verdelui a s c u n s .
A c u m , c â n d porţile verii s'au deschis. Aloysius Bertrand a putut fi cupă ae vestita Chartreuse de
N u se pot bucura îndeajuns. alăturat prin fantezia lui oa Champmol unde au fost în­
recum deşwchiată şi prin ne­ gropaţi câţiva aud, începând
fericire cv, Gérard de Nerval. cu tiup inarasneţul care a şi
Cântaţi, gâze pierdute
Amândoi sunt un fel de pre- jonaat-o in anui lüöä.
P r i n firicelele ierbii f r a g e d e ! pelicari himerici cari presimt,
C â n t e c u l v o s t r u t r a g e de Huysmans studiază nepărti­
adulmecă ţinuturile imateria­ nitor monumentul projeţilor
Clopotele sufletului, n e v ă z u t e . . . le, dincolo, de apele acheron- ^grădina acestei biserici. A-
tee ale unei noui poezii. junge să ne convingă de supe-
P e s t e o zi n u v e ţ i m a i c â n t a , Dar acest delicios poet al nontaiea sculptor wiui ciaus
M â i n e ' n d e m n ă t o r u l n u va m a i fi, lui „Gaspar"', anticipator prin- Stüter fară a ne lăsa cat de
Şi, p o a t e — o N o a p t e n e v a cerceta, tr'o simplă aluzie poate, al puţin impresia unui critic de
D u p ă c a r e n u s e va m a i n a ş t e zi... acelor Jimbes" înalte reşe­ artă ci a unui literat deplin.
dinţe ale substanţelor, nu-i Insă Bertrand, se îngrijeşte
ŞTEFAN STANESCU un autor prea citit. mai mult de restaurarea poe­
Să dai mult cu multul şi tică a bogatei biserici, ampu­
nu-l afli în librăriile bucureş- tată, învinsă de mucaea Re­
tene... Un poet de valiză di­ voluţiei. Aceasta distrusese

Poésie pas morte! plomatică...

Am avut o satisfacţie
râsbunare găsindu-i,
de
astăvară,
totul : lemnăria

регаеше din ştofe ae

de
covoarele lucrate 'n fir de aur,
Irlanda,

cypru
DE ION BIBERI cartea expusă în toate vitri­ şi Damasc, capeieie ambulan­
nele librarilor delà Dijon. Din te cu f.gunne de ivonu....
Experienţa pe care am făcut-o în primăvară în tovă­ păcate, satisfacţia m putea Bertrand rămâne poetul „e-
r ă ş i a s c r i i t o r i l o r g r u p a ţ i în j u r u l „ U n i v e r s u l u i l i t e r a r " , fi întreagă pentru un amator Х е д ш ei
с maturări
a l g W z a v

cu p r i l e j u l u l t i m e i ş e z ă t o r i ţ i n u t e la C r a i o v a , n e - a p ă r u t de poezie fv.ndcă vioii cela- i . Un frate al lui

i c o n o c l a s e

a avea u n tâlc deosebit, depăşind hotarele unei regiuni ţenî ai acestui oraş putred de s > a r t zi
p u in Spa-
i e a i v i as a

şi a l u n u i m o m e n t , p e n t r u a v ă d i î n s ă ş i l e g ă t u r i l e ce evocaţie aveau şi un scop te- n i a ш_ F r a n c o

u n e s c m a r e l e p u b l i c c u poesia şi, în g e n e r e , cu v i a ţ a restru: J n . s e r i a u n Q J a s e m e n e a

literară. Bertrand, autor dijonez „cei p r o J m ta

m s e i n s C r i e s i i a p

D e c â ţ i v a a n i n i se s e m n a l e a z ă cu i n s i s t e n ţ ă d ă i n u i r e a puţin prin adopţiune cum. и п Ш ' ş

j a r m a i c i s t d i n a c b M

î n g r i j o r ă t o a r e a u n e i „ c r i z e a c ă r ţ i i " . E d i t o r i i şi s c r i i t o r i i afirmă Thibaudet, face parie £ ш R e v O M ţ i e i c a r e a a a t

a f i r m ă că n u se c i t e ş t e , că m a r e l e p u b l i c , s o l i c i t a t d e a l t e dintre scriitorii buni şi pentru jos, cu ciocanul, toate figurile

nevoi, a p i e r d u t o b i ş n u i n ţ a l e c t u r i i şi n e v o i a r ă g a z u l u i a stimula turismul în distric­ ae sfinţi şi îngeri am portalul
tul Côte-d'Or căruia a ştuit imens al ceievialte poaoabe a
spiritual prin mijlocirea cărţii; librarii, de altă parte, G. Petraşcu PE LÂNGĂ MARE
confirmă p u ţ i n u l i n t e r e s p e c a r e l e c t o r u l m i j l o c i u îl a r e Dijonmui „Notre DCime ae Bon
p e n t r u v o l u m u l d e p o e z i e . D a c ă , se a f i r m ă î n d e o b ş t e , Espoir".
r o m a n e l e şi c ă r ţ i l e d e d o c t r i n ă p o l i t i c ă s a u t r a t â n d p r o ­ Apoi „Epigonii". Corespondenţă cu Ia­ Dupăcum se ştie, atari sculp­
b l e m e cu c o n ţ i n u t social a u e c o u i m e d i a t î n m a s s a m a r e cob Negruzzi, apoi amiciţie cu el la turi în piatră nu se desprind
a c i t i t o r i l o r , p o e z i a şi e s s e u l s u n t d i n ce î n ce m a i p u ţ i n
cercetate.
Sinteză de spirit şi de viaţă Vieiiä*
15 AUGUST 1870 : se împlineau
uşor ca nişte cuiburi de rin-
dunică şi aici trebuie
tă vitejia apoticaruiui
admira­
„estet".
Este această observaţie formularea unei realităţi obiec­ 400 ani delà întemeieirea Mănăstirii
tive, a u n e i î n d e p ă r t ă r i r e a l e a c i t i t o r i l o r f a ţ ă d e poezie, Reconstituire cronologică Putna. Ion Slavici şi Mihail Eminescu ...Gáspárul nopţii este dar
organizează slăvirea luminatiului Voe- o stafie a secolului 19 care se
a u n e i i n e u r i o z i t ă ţ i d e s ă v â r ş i t e f a ţ ă d e r i t m u l şi i m a g i n e a de NIOOLAE ROŞU vod. Manifestări naţionaliste, articole şi plimbă dealungul tristelor
poetului ? vestigii dijoneze cu torţa li­
25 FEBRUARIE 1866 : publică în re­ conferinţe în cercul studenţesc delà
P â n ă la p a r t i c i p a r e a n o a s t r ă l a ş e z ă t o a r e a d e l à C r a i o v a 20 DECEMVRIE 1849: pe o Psaltire rismului.
cu foile îngălbenite de vremi, Gh. Emi- vista „Familia" a lui Iosif Vulcan poe­ „România Jună". Războiul tranco-ger-
e r a m î n c l i n a ţ i d e a o c r e d e . A s i s t a r e a la c â t e v a ş e z ă t o r i man întrerupe planurile de sărbătorire,
novici tatăl poetului, notează : „Astăzi, zia „De.aş aivea...". îşi odihneşte fruntea pe a-
l i t e r a r e , a c u m c â ţ i v a ani, n e î n t ă r i s e d e a l t m i n t e r i în Slavici pleacă la manevre şi Eminescu cele cioburi ae perniţe de sub
30 Decemvrie anul 1849, la patru cea­ Iosif Vulcan îi schimbă numele din
a c e a s t ă c o n v i n g e r e . F u s e s e m d e f a ţ ă la ş e d i n ţ e p u b l i c e Eminovici în Eminescu. Părăseşte Cer­ la Ipoteşti dar, la _ . capetele funerarelor statui ale
suri şi cincisprezece minute europie-
în c a r e c o m u n i u n e a î n t r e s c r i i t o r şi p u b l i c n u se f ă c u s e . neşti, s'au născut fiul nostru Mihai". năuţii, scrie poezia „La Bucovina", 15 AUGUST 1871 : are loc la Putna prinţilor. Se trezeşte 'n inte­
Era din vina scriitorilor care în alegerea textelor sau poe­ Natura, codrul, dealurile Moldovei, pleacă la Blaj la studii. Acolo .bătrânii sărbătorirea proectată şi făurirea, idea­ rioarele acestora drapate 'n
m e l o r fuseseră călăuziţi de principiul u n u i estetism rafi­ dimineţele vaporoase, crepusdulul me­ îl fermecau c/u povestirile lor inspirate lului de epoteozare a trecutului isto­ aur violet.
n a t şi e r m e t i c , s a u e r a î n c a u z ă c a r e n ţ a şi lipsa d e v i ­ lancolic, viaţa de ţară cu al ei farmec de duhul folclorului, tinerii camaraz? îl ric. Ciocniri cu poliţia şi concurenţă cu Toată lumea isteaţă şi mă­
brare a unui public neîndestulător format? Nu putusem patriarhal, povestirile bătrânilor, le­ iubeau şi îl stimau. Vreme de bogăţie evreii, apoi Congresul. Se înfiripă rela- iastră a Burgundiéi unde ta­
preciza, d a r r ă m ă s e s e m cu i m p r e s i a u n o r ş e d i n ţ e c o n v e n ţ i o ­ gendele şi basmele, torc firul de aur şi poetică, de studii temeinice în biblio­ ţiuniie cu junimiştii: Titu Maiorescu,
tecă, de prietenii devotate. piseriile păstrează roşul ca­
nale, în care lecturile erau făcute maşinal, aproape din himere al primei copilării ; cronicile Vasile Pogor, A. D. Xenopol, Samson racteristic, trecut printr'o ,,u-
bătrâne şi literele chirilice învăţate din 1867—1868: la Bucureşti, apoi întâl­ Bodnărescu.
o b l i g a ţ i e , şi î n c a r e a s c u l t a r e a fusese politicoasă, a t e n t ă şi nire cu Iorgu Caragiale la Giurgiu, şoarâ 'nvineţire" a vinumor
ceasloa.vele tatălui său, înmuguresc IARNA 1871—72 : din nou la studii la
r e c e . U r m a s e a p o i o d e s p ă r ţ i r e în c a r e f i e c a r e p l e c a s e a ş a magia graiului românesc. Anii copilăriei unde culcat în fân, într)un grajd, citea Viena. . locului, a fost fericirea vieţii
c u m v e n i s e , n e î m b o g ă ţ i t şi n e i m p r e s i o n a t , p u r t â n d cu la Ipoteşti. pe Schiller. Sufler la trupa lui Pascali, 1872 : prietenie şi dragoste cerebrala lui Aloysius Bertrand.
sine amintirea unei şedinţe convenţionale. sufler la Teatrul Naţional. Viaţă de cu Veronica Miele. Un romantic bineînţeles. A
1858 TOAMNA — 1860 : elev la şcoala Apoi la Iaşi, la „Junimea". Primire
Ş e d i n ţ a la c a r e a m a s i s t a t la C r a i o v a şi î n c a r e î n t o - greco-orientală, Na.tional-Haupt.Schule boem, cu nrivaţiuni lesne de suportat dovedi romantismul unui scri­
şi cu irizări de idealism romantic. Dra­ vrednică de dimensiunile spirituale itor, ţine prea mult de ardoa­
v ă r ă ş i a m p e n t r u p r i m a o a r ă p e colegii d e l à „ U n i v e r s u l l i ­ din Cernăuţi, locuind la Arune Pumnul. ale poetului. Citeşte romanul „Sărma­
Silinţă la. învăţătură, cu deosebire la goste cu actriţa Eufrosina Popescu. Ac­ rea dascălilor. Ne vom mul­
t e r a r " , a v e a să n e r e v e l e z e o a l t ă s i t u a ţ i e : p o e ţ i , c a r e la tor în interpretarea ciobanului din Răz- nul Dionis", care apare în „Convorbii
limba română şi germană. Prima fugă ţumi că remarcăm faptul că
a p a r i ţ i a l o r p e s c e n ă s t a b i l e a u î n sală o c o m u n i u n e s p i r i ­ van şi Vidra. Literare". Deasemeni „Egipetul" şi
delà şcoală către Ipoteştii năzuinţelor un Victor Hugo avea nevoie
t u a l ă d e s ă v â r ş i t ă p r i n m i j l o c i r e a m u z i c i i şi i m a g i n i i ; o „Cugetările sărmanului Dionis". Faima
romantice. Toamna 1800, tatăl său îl 1869: studii de folclor; tfurneu prin şi autoritatea poetului se consacrase. să emigreze in peninsula Ш
s a l ă c a r e p a r t i c i p a e f e c t i v şi e n t u z i a s t ia spovedania înscrie la K. K. Ober-Gymnasium la ţară cu trupa Pascali. Ajuns la Boto­ Ruy Blas spre a găsi contras­
p o e t u l u i s u b l i n i i n d s f â r ş i t u l p o e m e l o r cu a p l a u z e şi o b l i ­ 1872—1874 : studeflt la Berlin. Studii
Cernăuţi. Este găzduit la Nicolae şani este descoperit de tatăl său şi de is'orie, filosofie şi logică. Prietenia tele de culoare inerente sufle­
g â n d p e p o e ţ i să r e v i n ă p e s c e n ă p e n t r u a r e l u a r e c i t a ­ Dzierzieck. Apreciat ca povestitor între adus iaiăşi la Ipoteşti. Dar tânărul Emi­ cu Titu Maiorescu. Este aj/utat de a- tului romantic.
r e a ; o c u r i o z i t a t e d e s c h i s ă a p u b l i c u l u i c a r e se a d a p t a cu şcolari, fire blândă şi tainică. Nu învaţă nescu avea 20 ani, şi prin ce mijloace cesta şi i se propune o catedră de filo­ Aloysius Bertrand le-a aflat
uşurinţă perindării de manifestări literare, delà e x p u n e ­ la matematici : >,N'ajunsesem nici la s'ar mai fi putut înlănţui în jurul lui tu­ sofie la Universitatea din Iaşi. — Iubire în evocaţie, dar în limitele
r e a t e o r e t i c ă a c o n f e r i n ţ e i la l i r i s m u l d i r e c t , d e l à p r o z a vârsta de douăzeci de ani să ştiu tabla tela părintească? Toamna este trimis carnală cu Veronica Miele. Mângâieri lumii franceze de pe malurile
pitagoreică", — va spune el mai târziu. de tatăl său la stludii la Viena. demonice şi purităţi angelice.
p o e t i c ă la a c i d u l a r e a e p i g r a m e i , şi d e l à p r o z a v i g u r o a s ă cu Saonei în patria lui Bossuet
P«sionat de istorie, mitologie, de cărţi 1869 LA VIENA : studii de filosofie, 1874 TOAMNA : la Iaşi. Director al
s u b s t r a t folkloric la s c h i ţ a u m o r i s t i c ă . Nici u n u l dintre bătrâne, şi poate chiar de istoria lati­ şi a subtilului Rameau.
scriitorii c a r e s'au p r e z e n t a t î n f a ţ a a c e s t u i p u b l i c î n ţ e l e ­ drept şi chiar auditor al cursurilor de Bibliotecii centrale numit de Titu Maio­
nească a limbei române, smălţuită de medicină legală. Filosofia antică şi mo­ rescu, atunci ministru de instrucţiune.
g ă t o r şi c u o î n t i n s ă v i b r a r e e m o ţ i o n a l ă n u a citit î n faţa ingenioasa fantezie a grămăticilor ar­ ... Cine poate uita clarul ăi-
dernă, filosofia indiană îl preocupă cu Prietenie strânsă cu Vasile Pogor şi
u n u i a u d i t o r d i s t r a t . N i m i c n u obosise a u d i t o r u l : nici p r o ­ deleni. Prefuit de Neugebauer, prof, de mineţelor dijoneze, cănd lumi­
deosebire. Prietenie cu Ion Slavici. Se Samson Bodnărescu. Hoinărelii prin
g r a m u l prea încărcat, nici d u r a t a şezătorii, prelungită istorie şi iubit de Arune Pumnul. încheagă personalitatea poetului şi a na de vară înbăiază frunzişul
mahalalele şi înconjurimile Iaşiului.
p e s t e o r e l e p r e v ă z u t e . I a r l a i e ş i r e a d i n sală, s c r i i t o r i i a u 1862, PRIMĂVARA: fuge delà gânditorului. fraged şi, simultan, măreţia
Legături spirituale cu Vasile Conta şi
fost î n t â m p i n a ţ i d e m u l ţ i m e a e n t u z i a s t ă . E r a c e v a s p o n t a n şcoală, străbate pe jos drumul până la Lambrior. Lector oficial al Junimii du­ cioturoasă a domurilor bătrî-
Mihăilenî, trece clandestin graniţa, şi 1870 : Iacob Negruzzi primeşte la Iaşi ne de cute 7-800 ani!... Clipe­
şi s i n c e r , n e p r e g ă t i t , t i n e r e s c . poezia lui Mihail Eminesciu „Venere şi pă plecarea lui Titu Maiorescu la Bucu­
după o cale lungă şi istovitoare călcată reşti. Neînţeles de „caracudă", iubit şi le cănd se confundă prospeţi­
D a r n u e r a m al c a p ă t u l e x p e r i e n ţ e i . C â t e v a o r e mai cu piciorul, ajun?e la Ipoteşti. Prins de Madonă". Titu Maiorescu o citeşte la
stimat de ceilalţi. Publică poezia ,,Im- mea delà Dumnezeu cu aceea
t â r z i u , v i z i t â n d p e u n u l d i n foştii n o ş t r i p r o f e s o r i care tatăl său şi dojenit cu asprime, este dus Junimea" şi membrii societăţii în
frunte cu Vasile Pogor omagiază un părat şi Proletar". a marei arte din timpuri sub
ţ i n u s e să c i n s t e a s c ă c u p r e z e n ţ a lui ş e z ă t o a r e a noastră, cu dea-sila la Cernăuţi dar rămâne re­ negreala criptogamelor. Sen.
petent. mare poet încă necunoscut. La 15 A.
a m fost p r e z e n t a t fetei p r o f e s o r u l u i , o e l e v ă î n c l a s a u l ­ prilie apare în „Convorbiri Literare". (Urmare în pag. 6-a) timentul acesta e foarte fré­
t i m ă a l i c e u l u i . V ă z â n d u - n e s i n g u r , t â n ă r a f a t ă îşi a r a t ă 1863 : şters din cataloage la 16 Apri­ quent în „Gaspar".
d e z a m ă g i r e a . S e a ş t e p t a să v a d ă p e p o e ţ i . V o r b i n d d e s p r e lie. Vara la Ipoteşti, la îruvăţăOură par­
ticulară, dp.r mai cu seamă pasionat de Talentul de pictor al deta­
p o e ţ i , a d a t c u v â n t u l u i o i n t o n a r e , în a c e i a ş t i m p e n t u ­ lecturi, hălăduind prin codri şi doinind liului îl apropie de flamanzi,
z i a s t ă şi r e s p e c t u o a s ă . A m î n ţ e l e s a t u n c i p r e s t i g i u l de dorul basmelor strămoşeşti. I se res­ dar poate şi de maeş­
care poetul se b u c u r ă într'o a n u m i t ă categorie de citi­
t o r i . El a p ă r e a ca o f i i n ţ ă d e e x e c u ţ i e , u n p r o f e t s a u u n
v i z i o n a r , i m p u n â n d p r i n t r ' o s i m ţ i r e n o u ă şi p r i n p u t i n ţ a
pinge сегзгеа de a obţine o bursă la lîeeul
din Botoşani.
1864 : din nou la Cernăuţi. Trupa Fa-
Gfîin si har trii spanioli, In ai căror ar­
bori „fructele sunt
cum scria deunăzi un
blazoane"
critic,
d e î n j g h e b a r e a u n e i m u z i c i noi. ni Tardini da o serie de spectacole dra­ T ă m ă d u i t o a r e l e m a r g i n i de slavă, francez cu prilejul expoziţiei
matice. Mihai Eminescu este nelipsit, Trec fără l e a c p r i n z a r e a m e a b o l n a v ă . delà Geneva cuprinzând ta­
P r i v e a m în t i m p u l a c e s t e i s c u r t e v i z i t e , î n c ă p e r e a d e
cu bilete obţinute delà I. G. Sbiera. Privirile p r e l i n g p e s t e s t i n s e - a u r o r i blourile refugiate delà Prado.
r e c u l e g e r e şi m e d i t a ţ i e a f o s t u l u i m e u dascăl, c u b i r o u l Pleacă trupa, dispare şi Eminescu din
î n c ă r c a t d e c ă r ţ i noi, c u b i b l i o t e c a m a s i v ă , c u a t m o s f e r a O l u m i n ă v e ş t e d ă de palizi sori. Lucrătura migăloasă, lumi­
Cernă/uţi. Rătăceşte pela Botoşani,
de linişte din jur. P r e t u t i n d e n i , în acest oraş a m î n t â l ­ Braşov, pe urmele şi poate chiar în na gradată uşor ca prin lenti­
tovărăşia trupei de actori. Când la Cer­ Gândul pâlpâie lângă imagini neînchegate le de ceară asupra fiecărui o-
nit aceiaş viaţă spirituală afirmată, aceiaş dragoste de
năuţi, când cu trupa, când la Ipoteşti, Ca u n d u h de a p e p e s t e h i m e r e î n n e c a t e . biect, maniera asta muzicală,
c a r t e , d a r m a i a l e s , a c e i a ş a d m i r a ţ i e p e n t r u p o e ţ i şi p o e ­
apoi copist la tribunalul din Botoşani. Va m a i zări p r i n c e a ţ ă — c â n d s'o ' n ă l ţ a , l i a n ă — flamandă, o găsim şi la Huys­
zie. E x i s t ă deci î n R o m â n i a , f ă r ă nici o p u t i n ţ ă d e î n ­ mans.
Hoinar prin neştiute locuri, dar obţine P e s t r ă v e z i a şi c h i n u i t o a r e a F a t a - M o r g a n ă ?
doială, u n p u b l i c c i t i t o r d e s c h i s t u t u r o r e x p e r i e n ţ e l o r l i ­ certificatul de cl. ІП. Astfel se închee a- Cestălalt tovarăş de plim­
t e r a r e şi u r m ă r i n d c u p a s i u n e t o a t e m a n i f e s t ă r i l e s p i r i ­ nul 1865. bare la Dijon e stăpânit însă,
tuale ale noilor generaţii de scriitori. Aceştia din urmă D o a r m e l o d i i l e ei stranii, e c o u r i d e abis, totodată, de nu ştiu ce încli­
1866 : primele poezii.
p o t fi s i g u r i că s u n t c i t i ţ i d e o elită d e c ă r t u r a r i , c a r e 12 IANUARIE 1866 : moartea lui Ajung p â n ă la îndureratul, neînţelesul vis nare pentru heraldică, în be­
ştie să le p r e ţ u i a s c ă şi e f o r t u r i l e şi n o u t a t e a . împotriva Arune Pumnul. M. Eminescu scrie poe­ Ce t â n j e ş t e u i t a t l â n g ă m a r g i n i de slavă, ţia amănuntului.
zia „La moartea lui Aron Pumnul", şi pu­ Sorbind a d â n c din d u m n e z e i a s c a o t r a v ă .
(Urmare în pag. 7-a) blică pentru prima oară stanţele închi­
nate magistrului său. AUREL CHIRESCU (URMARE ÎN PAG. 7-A)
 2 UNIVERSUL LITERAR 12 August 1939

SCRIITORI C Â R T I
CRONICA LITERARA de CONSTANTIN FANTANERU

I n poezie, i m a g i n i l e s t ă p â n e s c ţ ă ceva, c a r e p o a r t ă o l e g ă t u r ă l ' i n s t a n t ou il sacrifie d é l i b é r é ­ s e m n i f i c a ţ i i c e o a v e a în s u f l e t u l

cu d r e p t u r i l e u n e i întâietăţi î n t e ­
meiate pe natura creatoare a lim-
b a g i u l u i . C e e a c e se numeşte pen­
t r u p r i m a o a r ă î n g r a i , c e e a ce
c a p ă t ă la început existenţă prin
s o n o r i t a t e şi m a t e r i e concretă,
este poezie. Noi n u cunoaştem
î n s ă c l i p a c â n d s'a s p u s î n t â i a
dată câmpiilor câmpii, frunzelor
frunze, cerului albastru, cer al­
bastru, etc.
Graiul nu-1 născocim fiecare de
la î n c e p u t , ci îl m o ş t e n i m . I n g r a ­
iul m o ş t e n i t i a r n u c r e a t , i m a g i ­
n i l e îşi p ă s t r e a z ă î n s ă c u greu
v e c h e a l o r s t ă p â n i r e , ca nişte
proprietari demodaţi, fără auto­
r i t a t e a d e a-şi i m p u n e p r e s t i g i u l
primordial. In vorbirea cotidiană
a m u i t a t cu d e s ă v â r ş i r e r e v e r e n ţ a
ce se c u v i n e u n o r c u v i n t e ca
„pom", „apă", „piatră", „sânge",
„pământ", „stea", etc. Nimic deo­
s e b i t n u s e m n i f i c ă nici a l t e l e ca
„fecioară", „înger", „ m a m ă " „pă­
rinte", „fiinţă", „Dumnezu",
etc., e t c .
D e a c e e a , a s p u n e că i m a g i n i l e
c o n s t i t u e s c t r u p u l poeziei, d e fapt
nu are u n sens viu. Se pot întâlni
cât d e n u m e r o a s e cuvinte-ima-
g i n i v e r s i f i c a t e i n g e n i o s , f ă r ă ca
ele să o r g a n i z e z e poezia, f ă r ă a fi
poezie. D e c e ?
C u m se e x p l i c ă n e p u t i n ţ a i m a ­
g i n i l o r d e a s t r u c t u r a poezia, deşi
ca f e n o m e n a l i t a t e , ele s u n t i n d i s ­
c u t a b i l o b i e c t u l c o n c r e t al p o e ­
ziei? R ă s p u n s u l s e află î n l e g e a
primordialităţii: n u isbutesc să
o r g a n i z e z e poezia a c e l e i m a g i n i
c a r i n u se n a s c , î n t â i a o a r ă . î n
g r a i u l p o e t i c , în m o m e n t u l c â n d
a u fost s p u s e ! C â n d n ' a u î n ele
substanţa aurorală, de început, a
l u m i i ce se c r e i a z ă , s p o n t a n ă şi
e u f o r i c ă ! O r i c e p o e t a d e v ă r a t tin­
de spre o viziune aurorală, p r i ­
mordială a u n u i cosmos plăsmuit
d e el, î n t â i a o a r ă . C u m se v o r
creia însă întâia oară, cuvinte
c a r e a u m a i fost c r e i a t e ? Ce î n ­
semnează a n u m i întâia oară un
l u c r u din l u m e a f e n o m e n a l ă s a u
d i n cea i n t e r i o a r ă ? S e v a p u t e a
spune „frunzei" altfel decât
„ f r u n z ă " , „ s u f e r i n ţ e i " altfel d e ­
cât „ s u f e r i n ţ ă " ? N u ! „ F r u n z a " v a
fi t o t „ f r u n z ă " i a r „ s u f e r i n ţ a " t o t
„suferinţă", iar ceeace va căpăta
t r u p existenţial întâia oară vor
fi s e n s u r i l e , s e m n i f i c a ţ i i l e cari
v o r î n t â l n i a c e s t e c u v i n t e si le
v o r face noi, p r i m o r d i a l e . F i i n d c ă
i m a g i n i l e , şi c h i a r c o n c e p t e l e n u
sunt, în stadiul lor actual, din
limbaj, decât semne, care anun­
d e la n o i s p r e u n i v e r s s a u d i n ­
s p r e u n i v e r s s p r e n o i . I n ce c o n ­
stă acest tâlc al semnelor, se ştie
p r e a p u ţ i n ! El a fost c u n o s c u t d e
cine a creiat întâia dată l i m b a ­
jul, — poporul, n e a m u l , care p ă s ­
trează dealtminteri, în graiul
său, prospeţimea aurorală a vor­
b e l o r . I n folclor g r a i u l r e p r e z i n t ă
semne, a căror semnificaţie se
m e n ţ i n e vie şi o p e r a n t ă . Aici c u ­
v i n t e l e s u n t s e m n e p e c a r e cel
c a r e l e p r o n u n ţ ă , le s p u n e ca
p e n t r u întâia oară, fiindcă este
s t r ă b ă t u t d e i n t e n ţ i a l o r şi t r ă -
eşte sub eficienţa lor magică.
V o r b i r e a folclorică e s t e u n r i t u a l
d e i n t r a r e î n cosmos, şi t o t d e o ­
dată de s u p u n e r e a acestuia, de
î m b l â n z i r e şi d e u n i f i c a r e r e a l ă .
I n d e f i n i ţ i a p e c a r e a m d a t - o aici
poeziei, a m a s i m i l a t r i t m u l , s o n o ­
r i t ă ţ i l e , a r m o n i a , şi c h i a r f u n c ţ i a
m e t a f o r i c ă u n u i ritual m a g i c d e
consolidare cosmică, d e unificare
a realului universal. A m spriji­
nit această definiţie pe estetica
t e o r e t i c ă a d - l u i L u c i a n B l a g a , ca
şi p e c r e a ţ i a l u i p o e t i c ă . A m e x ­
t r a s apoi din producţia lirică a
poetului u n criteriu de cercetare
a p o e z i e i t i n e r e d e azi. N e a f l ă m
a c u m î n f a ţ a c o n s t a t ă r i i că poezia
nouă de care ne ocupăm, a căzut
într'un metaforism abuziv, că­
ruia t r e b u e să-i o p u n e m o lege
a c r e a ţ i e i î n s t a r e şi d e a e x p l i c a
mecanismul a b u z u l u i şi d e a-1
înlătura. Este legea echilibrului,
î n poezie, d i n t r e c u v i n t e l u a t e ca
s i m p l e s e m n e şi d i n t r e s e m n i f i ­
c a ţ i a lor. A b u z u l c o n s t ă î n călca­
rea acestui echilibru.
In poezie cuvintele au deci o
dublă funcţie: a limbajului coti­
d i a n , şi a s e m n i f i c a ţ i e i a n a l o g i c e .
Poetul urmăreşte semnificaţia
analogică, d a r n ' a r e d r e p t u l să
î n l ă t u r e î n ţ e l e s u l c o n c e p t u a l al
cuvintelor. Acesta r ă m â n e intact,
spre a servi ca mijloc de t r a n s ­
m i t e r e , ca o u n e a l t ă î n c e r e m o ­
n i a l i t u r g i c ă . N u m a i că, a c e l a ş
c u v â n t , î n f o r m a l u i l e x i c a l ă şi
sintactică normală, poartă o în­
cărcătură magică, pe care spiri­
t u l a l u n e c ă s p r e c o s m o s s a u se
întoarce din cosmos.
A p a r e n t , î n poezie, cuvintele
n u î n f ă ţ i ş e a z ă n i m i c d e o s e b i t ; ele
n u s u n t u n e o r i nici m ă c a r m e t a ­
fore:
Trece lebăda pe ape
Intre trestii să se culce — „ a b s t r a c t e " , d e g r a d a t e , nici n u ­
Fie-ţi îngerii aproape,
Somnul dulce.'
Sublimarea folclorului
Cuvinte uzuale, fără aparenţă
specială, d a r a c ă r o r e x c e p ţ i o n a l ă
misiune este eviedntă, totuşi. Ele
au o profundă încărcătură analo­
gică; „ l e b ă d a " , „ a p a " , „ t r e s t i i l e " ,
„ î n g e r i i " şi „ s o m n u l " s t a u aici
în r e l a ţ i a m a g i c ă , d e r i t u a l . S o m ­
n u l e s t e o s t i h i e c o s m i c ă , şi la
întemeierea lui prezidează îngerii
c u n o s c ă t o r i ai m i s t e r u l u i , ca şi e -
lementele, etc.
S e m n i f i c a ţ i a aşa d a r n u s e află
î n m e t a f o r ă , şi nici n u c e r e s t â l -
c i r e a s e n s u l u i c o n c e p t u a l al c u ­
vintelor, s u r p â n d astfel echili­
b r u l . D. L u c i a n B l a g a a r a t ă l i m ­
pede: „Cât priveşte metaforis­
m u l , a m i n t i m cititorilor, că p r i n
acest c u v â n t n u înţelegem nu­
m a i m e t a f o r a p r o p r i u zisă.... I z -
bânzile poeziei n u se datoresc e x ­
c l u s i v „ i m a g i n i l o r " şi „ m e t a f o r e i
p r o p r i u zise". Poezia poate să
facă loc e l e m e n t e l o r c o n c e p t u a l e
într'o m ă s u r ă m a i m a r e chiar de
cât s ' a r c r e d e . O b s e r v a ţ i a o s u b ­
l i n i e m ş t i n d că e a n u se c i o c n e ş t e
c a t a s t r o f a l cu a f i r m a ţ i a d e m a i
î n a i n t e , că r e l e v ă r i l e a r t e i înflo­
resc pe u n plan de intuiţie. I n -
tr'adevăr, p r i n t r e mijloacele poe­
ziei s e e n u m ă r ă c u t o a t ă d r e p t a ­
t e a n u n u m a i i m a g i n e a , ci şi „ c u ­
v â n t u l " . I n poezie, î n s u ş i c o r p u l
s e n s i b i l al c u v â n t u l u i d e v i n e e l e ­
m e n t constitutiv, prin sonorita-
t a t e a , r i t m u l , a ş e z a r e a şi s t r u c ­
t u r a sa c o n c r e t ă . I n p o e z i e , „ c u ­
v â n t u l " p e n t r u sine, c u v o c a l e l e
şi c o n s o n a n t e l e sale, e s t e u n c o r p
m i s t i c ca o b i s e r i c ă . C o n c e p t u a ­
li t a t e a l i m b a j u l u i e c o m p e n s a t ă
prin „carpul" cuvântului, de unde
u r m e a z ă că poezia, î n c i u d a n u ­
cleelor conceptuale, dobândeşte o
plenitudine intuitivă, neştirbită
şi o f u n c ţ i e m e t a f o r i c ă , d a t o r i t ă
s u b s t a n ţ e i s a l e s o n o r e ca a t a r e "
(Artă iş valoare, pag. 78).
In altă aprte a sistematizării
sale estetice, d. L u c i a n B l a g a ,
studiind polarităţile operei de a r ­
t ă .fixează ca l e g e : „ V a l o r o s " e
totdeauna n u m a i dozajul polar,
dar niciodată structura unică sau
e l e m e n t u l p u r " , (pag. 129). A ş a
d a r , î n poezie, e s t e n e c e s a r u n
dozaj d e e c h i l i b r u a l s e m n e l o r
ca n o ţ i u n i , — şi al s u b s t a n ţ e i lor
s e m n i f i c a t i v e . Nici n u m a i c u v i n t e
mai o năzuinţă oarbă de a comu­
nica un complex semnificativ,
adesea abia bănuit sau visat su-
prarealistic. Onirismul suprarea­
list s'a d o v e d i t d e m u l t a fi o
isteaţă erezie, ca m e t o d ă de cre­
aţie, şi a fost la v r e m e , d e p ă ş i t .
Deaceea în cercetarea noastră n u
n e - a m oprit la suprarealism, r e ­
sursele lirismului t â n ă r de care
ne ocupăm, găsindu-le într'un
ogor m a i m ă n o s d e g â n d i r e p o e ­
tică.
In sprijinul tezei nosatre, s u s ­
ţinute p e temeiul esteticei d-lui
Lucian Blaga, v o m aduce a r g u ­
m e n t e şi d i n r e c e n t a p ă r u t a : „ I n -
t r o d u c t i o n à la p o é s i e f r a n ç a i s e " ,
de Thierry Maulnier, neoprin-
d u - n e d e a n e e x p r i m a satisfacţia
că a fost f o r m u l a t m a i d i n a i n t e ,
la noi, u n p u n c t d e v e d e r e c ă r u i a
s c r i i t o r u l f r a n c e z iî d ă o c i r c u ­
laţie europeană. In Introducerea
d - l u i M a u l n i e r , d e s p r e c a r e a a-
p ă r u t recenzia în „Nouvelles lit­
téraires" deabia săptămâna tre­
cută, î n t â l n i m aceeaş definiţie a
poeziei, d a t ă î n s t u d i u l n o s t r u d e
substanţă românească, cu mult
înainte: „La mission propre de
la p o é s i e e s t d'offrir a u p l u s s o ­
lide du langage et au plus rnysté-
i r e u x d u m o n d e l e lieu d ' u n e m i ­
r a c u l e u s e „co'incidence", şi „ O r ,
il n ' y a r i e n q u i soit p l u s c e r t a i ­
n e m e n t d a n s la n a t u r e d e la p o é ­
sie q u e c e t effort v e r s u n m y s t è r e
i n d i f f é r e n t ou r e b e l l e à nos a u t r e s
activités", sau: „La poésie con­
c e n t r e l ' e s p r i t a u p l u s h a u t d e sa
vigilance pour u n e m i n u t e de
possession des secrets d e l'uni­
vers. Elle n'est point prière, m a i s
création; événement non point
mystique, mai magique".
Cunoscând lucrarea d-lui T h i ­
e r r y M a u l n i e r d e a b i a la r e d a c t a ­
r e a a c e s t u i al n o u ă l e a c a p i t o l a l
studiului nostru întocmit pe baza
unui material românesc, să ne
fie d e c i î n g ă d u i t să credem
cel p u ţ i n î n o p o r t u n i t a t e a p u n c -
t u l i u n o s t r u d e v e d e r e . E s t e ca­
z u l să n e î n t r e b ă m , c e r ă s u n e t a r
fi a v u t „ A r t ă şi v a l o a r e " dacă
s ' a r fi t i p ă r i t la P a r i s ? S o c o t i m
deci studiul d-lui M a u l n i e r ca
bine venit spre a ne întări ati-
t u i d n e a t e o r e t i c ă , şi a l ă t u r i d e
a r g u m e n t u l d-lui Lucian Blaga,
vom lua unul asemănător din
Introduction, s p r e a a r ă t a î n ce
sens metaforismul devine abuziv:
„Le poète cesse d'être poète à tegrare a acestuia în s u m a
m e n t le pouvoir du verbe poéti­
q u e à la s e u l e signification u s u ­
e l l e d u l a n g a g e ou, i n v e r s e m e n t ,
popular.
.Poetul c u l t a r e p u t i n ţ a d é a
î n t o a r c e f o l c l o r u l u i v i a ţ a sa o r i ­
la s i g n f i c a t i o n u s u e l l e d u l a n g a g e g i n a r ă . V i z i u n e a sa m a g i c ă a cos­
à c e m a g i q u e p o u v o i r . Il n ' y a m o s u l u i se a ş t e r n e firesc peste
l a n g a g e p o é t i q u e q u e là ou la n i ş t e v e c h i s e m n e ce aşteptau
c h a i r m i r a c u l e u s e d u m o n d e se d o a r să li s e d e a v i b r a ţ i a î n c ă r ­
figure d a n s l a d u r e s u b s t a n c e d e căturii lor mistice. Sublimarea
l ' o e u v r e , o u le v e r b e p r e n d p o s ­ folclorului e s t e o m a r e i z b â n d ă a
session d u m o n d e a u d e l à d e la p o e z i e i d - l u i L u c i a n B l a g a , şi e a
maigre p u i s s a n c e d e signifier. î n a l ţ ă p o d i ş u l liric a u t o h t o n .
E n f e r m é d é l i b é r é m e n t d a n s l'u­ N o r m a l e s t e ca d e a c u m î n c o l o
n i v e r s l o g i q u e ou d a n s l ' u n i v e r s să n u se m a i u t i l i z e z e f o l k l ó r u l
m a g i q u e , le p o è t e c e s s e d'être nici p a s t e l i c , nici ca p r i m i t i v i s m
p o è t e , il c o m p o s e d e s a l e x a n d r i n s r a f i n a t , şi c u a t â t m a i p u ţ i n ca
d ' é c o l e ou des i n c a n t a t i o n s de elocvenţă c u l t u r a l ă . Şi nici n u
sorcier. N o u s a v o n s a d m i s q u ' i l t r e b u e t r a n s p u s aidoma, în lite­
ratură, căzând în păcatul grav
n ' y a d ' o e u v r e d ' a r t q u e l à ou il
y a c o ï n c i d e n c e d e lois et d e c o m ­ al i m i t a ţ i e i . F o l c l o r u l t r e b u e î n ­
position de substances hétéro­ v i a t , c a î n t r ' o p o e z i e ca a c e a s t a
g è n e s ; il n ' y a d e p o é s i e q u e d a n s de o solidaritate profundă a
la c o m b i n a i s o n e t le d é p a s s e m e n t elementelor:
des p o u v o i r s a n t a g o n i s t e s d u l a n ­
gage. Le poète qui cède à l'une Stă în codru fără slavă
ou l ' a u t r e d e s d e u x tentations mare pasăre bolnavă.
é t e r n e l l e s , s e satisfait d e c r é e r Naltă stă sub cerul mic
de simples combinaisons r y t h ­ şi n'o vindecă nimic.
miques de mots qui s'épuisent Numai rouă dac'ar bea
d a n s la s e u l e signification, ou s e cu cenuşă scrum de stea.
donne, au contraire, u n langage Se tot uită 'n sus bolnavă
e n t i è r e m e n t d u c t i l e e t docile, fait la cea stea peste dumbravă.
exploser dans u n verbe sans ré­
s i s t a n c e l ' u n i v e r s d o n t il se c r o i t (La c u m p ă n a a p e l o r , p a g . 70).
p o r t e u r avec ses blocs errants, ses
o r a g e s , ses n é b u l e u s e s , c e p o è t e S u f l e t u l p o p u l a r se m a n i f e s t ă
m é c o n n a i t la d i g n i t é p r o p r e de prin toate practicile sale de
la p o é s i e q u i e est d ' ê t r e u n e d e s viaţă: „Misterul divinităţii e în­
f o r m e s les p l u s h a u t e s d e la d i a ­ c h i p u i t ca u n ce „ a s c u n s " , c a u n
lectique h u m a i n e , u n e a c t i v i t é a s c u n s , c a r e , p e n t r u a se p u t e a
p r o p r e m e n t démiurgique, le com­ a r ă t a , a r e n e v o i e d e h a i n ă , d e a-
bat m ê m e du cosmos et d u ver­ parenţe. D u m n e z e u , invizibilul,
p e n t r u a se face v ă z u t , e silit să
b e " (op. cit. pag. 15).
î m b r a c e f o r m e şi c u l o r i . O r i c e l u ­
De u n alexandrinism românesc cru e o manifestare a divinităţii.
n u p o a t e fi v o r b a î n r e c e n t a D i v i n i t a t e a nici n u se p o a t e m a ­
n o a s t r ă poezie, ci f e n o m e n u l c o n ­ n i f e s t a altfel d e c â t p r i n l u c r u r i ,
s t a t a t d e n o i a fost t o c m a i m u ­ p r i n f o r m e , p r i n d e t a l i i c o n c r e t e ,
t a r e a poeziei d i n spaţiul a- p r i n p i t o r e s c . D u m n e z e u îşi i m ­
n a l i z e i şi al e m o t i v i t ă ţ i i , î n p u n e p i t o r e s c u l c a m o d d e a se
s p a ţ i u l m e t a f i z i c a l m i r ă r i i şi a l a r ă t a . P i t o r e s c u l e deci r e v e l a ­
m i s t e r u l u i . T r e c e r e a s'a f ă c u t c u ţ i e " (Spaţiul mioritic, p a g . 145).
exclusivitate, nepăzind echilibrul. Pitorescu de care vorbeşte a u ­
P o r n i n d d e l à s t i m u l e n t u l p r o ­ t o r u l e s t e al p o r t u l u i ţ ă r ă n e s c , al
d u c ţ i e i lirice a d - l u i L u c i a n B l a ­ a r t e i c e r a m i c e , a l s e u l p t u r e i d e
ga, e f e c t u l a fost o î n ş e l a r e î n la s t â l p i i c a s e l o r şi d e l à t r o i ţ e ,
c e e a c e p r i v e ş t e n a t u r a a n a l o g i c ă d e la u n e l t e şi o b i e c t e i n f l o r a t e ,
şi a b s t r a c t ă a poeziei, f u n c ţ i a ei etc. etc. P r e t u t i n d e n i t r e b u e c ă u ­
m a g i c ă , r i t u a l i s t i c ă , şi c ă d e r e a i'n t a t u n D u m n e z e u , fiindcă ştiut
c e e a c e a m n u m i t „ a b s t r a c t u l - d e - e s t e c ă el se a s c u n d e în o r i c e iese
g r a d a t " . C u m a fost c u p u t i n ţ ă d i n m â n a p i o a s ă a o m u l u i c a r e
î n ş e l a r e a ? S'a p i e r d u t d i n v e d e r e îl d o r e ş t e . F o l c l o r u l c e r e să fie
că p o e z i a d - l u i L u c i a n B l a g a i s - t r e c u t î n s p i r i t , s u b l i m a r e a lui
v o r ă ş t e d i n t r ' o g â n d i r e m a g i c ă şi c r e i a z ă o v i z i u n e v i e şi t r e a z ă a
că e a n u e s t e a l t c e v a d e c â t o s u ­ l u m i i . A u î n ţ e l e s a c e s t f a p t t i ­
blimare a folklorului, o reabilita­ nerii poeţi cari dau nopţilor
re, s p r e a s p u n e astfel, o r e i n ­ m â i n i , t i m p u l u i s â n g e şi s t e l e l o r
de inimă?

Cronica ideilor problema cunoştinţei, vom putea gândi bil, a fost v i u d e z m i n ţ i t şi c r i t i c a t , m a i m ă s u r a existenţei". înţelegem, în sfâr­
ce p o a t e fi e r o a r e a , ca e l e m e n t î n s i n e , t â r z i u . E s t e i n t e r e s a n t , apoi, d e c o n s t a ­ şit, şi s u s ţ i n e r e a u n o r P r o t a g o r a s şi
cu i d e n t i t a t e m e t a f i z i c ă p r o p r i e . t a t , că u n e l e s i s t e m e v e c h i , c a r i p ă r e a u E u t h y d e m e că „ n i m i c n u e s t e f a l s " .

DESPRE EROARE î n t r e b a r e a ultimă la care ajunsesem:

ce e s t e a d e v ă r u l — u r m e a z ă a fi r e z o l ­
v a t ă î n r a p o r t cu i d e i a certitudinei,
cunoaşterei certe.
a
definitiv compromise în u r m a criticelor
î n d r e p t ă ţ i t e la c a r e a u d a t loc — a u
r e v e n i t , s u b o n o u ă f o r m ă , la o n o u ă
v i a ţ ă şi s t i m ă filozofică, î n e l a b o r a r e a
Potrivit acestor doctrine,
e r o a r e i n u se p o a t e p u n e nici logic, nici
problema

I n l u c r a r e a sa, f o a r t e v a l o r o a s ă , „ D e
1
l ' E r r e u r " ) , V i c t o r B r o c h a r d o b s e r v ă , cu
dreptate, că această p r o b l e m ă este în
acelaşi t i m p logică şi m e t a f i z i c ă .
Logică, p e n t r u c ă e r o a r e a provine
m a i cu s e a m ă d i n p r e t e n ţ i u n e a r a ţ i u ­
nii o m e n e ş t i , d e a t â t e a ori e x p r i m a t ă î n
i s t o r i a filozofiei, d e a c u n o a ş t e d i a l e c ­
tic î n t r e a g a r e a l i t a t e ; m e t a f i z i c ă , p e n ­
t r u c ă eroarea, deopotrivă cu adevărul,
a r e a fi s t u d i a t ă „ î n s i n e " , i d e n t i f i c â n -
du-i, p e cât posibil, o r i g i n e a perma­
nentă, din spiritul omenesc.
C u a l t e c u v i n t e , n u e s t e d e a j u n s să
a f i r m ă m că e r o a r e a e s t e o p r i v a ţ i u n e
ori o n e g a ţ i u n e , v o m v e d e a că a c e a s t ă
explicaţiune dată eroarei suferă se­
r i o a s e c r i t i c i — d a r t r e b u e s'o p r i v i m
ca p e u n f a p t p o z i t i v a l g â n d i r i i n o a ­
s t r e şi, o r i c â t a r p ă r e a d e p a r a d o x a l , să
îi a t r i b u i m o v a l o a r e i n t r i n s e c ă , o c e r ­
titudine necesară.
A r ă s p u n d e că e s t e e r o a r e t o t c e i a c e
n u rezistă ca adevăr, n u însemnează
nimic altceva d e c â t u n simplu joc de
cuvinte. Şi aceasta, n u n u m a i p e n t r u c ă
de MIR CEA MATEESCU
O a f i r m a ţ i u n e p e c a r e cu g r e u o p o a ­
te t ă g ă d u i c i n e v a , e s t e a c e i a că a d e v ă ­
r u l n u p o a t e fi o s t a r e s u b i e c t i v ă a su­
fletului. Niciodată n i m e n i n'a putut
p r e t i n d e că d e ţ i n e , î n e x c l u s i v i t a t e şi
în eternitate, esenţa adevărului, că
ceiace el s i m t e , d e s p r e s i n e s a u d e s p r e
a l t c e v a î n a f a r ă d e sine, se p o a t e da
d r e p t a d e v ă r u l n e z d r u n c i n a t a l acelei
realităţi. B r o c h a r d scrie u n d e v a în l u ­
2
crarea s a ) : „dacă sufletul este sigur,
n u e s t e ca s u f l e t a l c u t ă r u i a , i n d i v i ­
d u a l şi d e t e r m i n a t , d a r î n m ă s u r a î n
c a r e r e p r e z i n t ă u n o b i e c t şi face p a r t e
din absolut".
Prin urmare, anunţând întrebarea :
ce e s t e a d e v ă r u l ? v a t r e b u i să ţ i n e m
s e a m a , î n r ă s p u n s u l p e c a r e îl d ă m , d e
aceste caractere primordiale, de obiec­
t i v i t a t e a şi d e v o c a ţ i a a b s o l u t i s t ă a a-
devărului.
I n r a p o r t cu r e a l i t a t e a , c ă r e i a se a-
dresează cognitiv spiritul omului, când
v o m s p u n e că o c u n o ş t i n ţ ă ce avem
d e s p r e l u m e , e s t e adevărată ? C u m şi
Acea cunoştinţă a noastră (despre
realitate) o v o m n u m i adevărată, care
este certă.
S ' a r p ă r e a că a m c o m p l i c a t d i s c u ţ i a
cu o n o ţ i u n e î n p l u s ( c e r t i t u d i n e a ) î n
loc să r e z o l v ă m , d e a d r e p t u l , p e a c e i a
a a d e v ă r u l u i . A d m i ţ â n d că a d e v ă r u l
e s t e s e m n a l a t d e c e r t i t u d i n e şi e r o a r e a
de incertitudine, încă nu a m afirmat
m a r e l u c r u , p e n t r u c ă p r o f a n u l se v a
întreba, elementar : dar certitudinea
ce este, c â n d c u n o a ş t e m cu c e r t i t u d i n e ,
c u m ştim că n u n e înşelăm, că n u s u n ­
t e m în e r o a r e ?
I n sfârşit, d e f i n i ţ i u n e a d e m a i s u s
este incompatibilă chiar cu problema
e r o a r e i , p e n t r u c ă a m s p u s că e r o a r e a
n u se defineşte prin negaţie, afirmând
că a d e v ă r u l e s t e c e r t i t u d i n e i a r e r o a ­
rea incertitudine n'am spus nimic des­
p r e existenţa pozitivă a eroarei, nici
n'am explicat-o valabil, metafiziceşte.
V a t r e b u i să a r ă t ă m că e r o a r e este şi
ca a t a r e , c o n f e r i n d u - i o „ c e r t i t u d i n e "
şi o „ v a l o a r e " î n sine, c r i t e r i u l i n c e r -
t i t u d i n e i e s t e şi ilogic şi n e m e t a f i z i c .
R e v e n i m la i p o t e z a a d e v ă r u l u i , î n c ă
unor cugetători din epoca modernă.
A s t f e l s'a î n t â m p l a t cu d o c t r i n a l u i
Parmenide, atât de asemănătoare, din
p u n c t u l d e v e d e r e al c u n o ş t i n ţ e i , cu
aceia a lui Spinoza. A m â n d o i aceşti
g â n d i t o r i , — deşi la epoci f o a r t e d i f e ­
r i t e , d e ş i s i s t e m u l celui d i n t â i a fost
v i u c r i t i c a t d e P l a t o n , deşi î n a i n t e d e
Spinoza, Descartes se p a r e că a anali­
z a t ca n i m e n i a l t u l p r o b l e m a a d e v ă r u ­
lui şi a e r o a r e i — t o t u ş i : a n t i c u l P a r ­
m e n i d e şi p r e k a n t i a n u l S p i n o z a se g ă ­
sesc p e aceiaşi l i n i e d e a f i r m a ţ i u n i ,
susţinând adecvarea desăvârşită dintre
r a ţ i u n e a o m u l u i şi r e a l i t a t e .
Pentru Parmenide, problema certi­
t u d i n e i , deci i m p l i c i t a c e i a a a d e v ă r u ­
lui, c a p ă t ă o r e z o l v a r e s i m p l ă , a ş zice,
d e s p o t i c ă şi d i s c r e ţ i o n a r ă : o m u l cu­
n o a ş t e î n t r e a g a r e a l i t a t e , şi aceasta
d i r e c t , f ă r ă nici u n i n t e r m e d i a r s a u d e -
viaţiune spirituală.
Este desigur interesant de constatat
că filozofia e l e n ă n u s t a b i l i s e d i s t i n c -
ţiunea eu-non-eu, atât de frecventă?
d e e l e m e n t a r ă , în d i s c u ţ i u n e a moder­
nilor ; deşi această distincţiune, sub o
m e t a f i z i c , p e n t r u c ă din m o m e n t ce r a ­
ţ i u n e a o m u l u i c u p r i n d e şi epuizează
c o g n i t i v şi cu certitudine, întreaga
existenţă, n u p u t e m vorbi despre
inexistentă ; despre neant, ca de o r e a ­
litate metafizică, p e n t r u c ă n e a n t u l este
s i n g u r u l d o m e n i u d e c a r e r a ţ i u n e a se
d i s p e n s e a z ă , e l e m e n t a r , şi a c e s t a a r a-
parţine eroarei.
Nu există eroare, susţine aşadar
Parmenide, pentrucă toată existenţa
este dată obiectiv, în r a ţ i u n e . Această
realitate existenţială o cunoaştem dea­
dreptul, Spinoza atribue omului atri­
b u t u l démiurgie, încă m a i cu tărie de
c â t P a r m e n i d e . I n t r e d i v i n i t a t e şi r a ­
ţ i u n e a o m u l u i n ' a r m a i e x i s t a nici o
diferenţă de s u b s t a n ţ ă ori de licenţă.
A m b e l e , p o t c u n o a ş t e o b i e c t u l ne­
mediat, îl a u î n „ s u p r e m a r a t i o " .
E s t e u ş o r d e i n f i r m a t d o c t r i n a lui
P a r m e n i d e , deci a p r o b a e x i s t e n ţ a p o ­
z i t i v ă a n o n - e u l u i , şi, i m p l i c i t , a e r o a ­
rei. I a t ă r a ţ i o n a m e n t u l l u i B r o c h a r d :
„ d a c ă e u l (fiinţa) p o s e d ă g î n d i r e a , el
a r e v i a ţ ă ; d a c ă a r e v i a ţ ă , a r e u n suflet;
d a c ă a r e u n suflet, e s t e în m i ş c a r e . Deci
l u m e a e s t e e x i s t e n ţ ă vie. m i ş c ă t o a r e ,
eul este mobil" ) . 8

n u p u t e m d e f i n i o n o ţ i u n e p r i n ceiaca c â n d v o m c u n o a ş t e a d e v ă r u l ? Deci, altă formă, o regăsim, cu m u l t înainte

ea nu este, — o r i c e e n u n ţ a r e s e r i o a s ă
a v â n d a stabili, c e i a c e este un lucru,
n u ceiace nu este — d a r o a t e n t ă a n a ­
liză a c o n c e p t u l u i n e d u c e la c o n v i n ­
g e r e a că e r o a r e a a p a r e , e s e n ţ i a l şi n e ­
cesar, p o z i t i v ,şi m e t a f i z i c , d r e p t a l t ­
ceva decât ne-adevărul.
V a t r e b u i d e c i să d o v e d i m e x i s t e n ţ a
p r o p r i e , c a e s e n ţ ă m e t a f i z i c ă şi n e c e s i ­
t a t e logică, a e r o a r e i , p e n t r u c ă m a i a -
p o i să î n c e r c ă m o d e f i n i ţ i u n e , p o t r i v i t
e l e m e n t e l o r şi c o n d i ţ i u n i l o r c a r i o p r o ­
duc.
ce e s t e a d e v ă r u l ?
î n c e p e m c u a d e v ă r u l n u p e n t r u c ă să
procedăm prin eliminare, c u m vom
v e d e a că a u f ă c u t o m a r e p a r t e d i n t r e
c u g e t ă t o r i i l u m i i v e c h i , şi m u l ţ i d i n t r e
m o d e r n i . N u p e n t r u c ă să conchidem
că t o t ce n ' a fost a d e v ă r , r ă m â n e să fie
socotit e r o a r e , î n c e r c ă m să p r i n d e m o
d e f i n i ţ i u n e a a d e v ă r u l u i . D e la î n c e ­
p u t , n i s'a T^ărut că e r o a r e a n u e s t e o
simplă negaţie, o privaţiune a adevă­
r u l u i . I n s ă , s t a b i l i n d e s e n ţ i a l , ce e s t e
a d e v ă r u l , t o t e s e n ţ i a l — şi î n r a p o r t c u
n e r e z o l v a t ă . A j u n s e s e m la i p o t e z a că
c e r t i t u d i n e a e s t e s i m p t o m u l o b i e c t i v al
a d e v ă r u l u i . Şi, m a i d e p a r t e , iscoada
spiritului, intervenise p r o m p t : când
c u n o a ş t e m cu certitudine ? v e i p u t e a ieşi n i c i o d a t ă d i n a c e s t
Este întrebarea cardinală a oricărui
s i s t e m d e filozofie, la c a r e n u v o m r ă s ­
p u n d e d i r e c t , deci f ă r ă să a r u n c ă m ,
m a i î n a i n t e , o s u m a r ă p r i v i r e critică
asupra câtorva doctrine fundamentale,
p e c a r e n i le o f e r ă i s t o r i a g â n d i r i i .
P e n t r u c ă , c e i a c e i-a a p ă r u t c u t ă r u i
filosof că p o a t e fi c e r t i t u d i n e î n c u n o a ­
ş t e r e a r e a l i t ă ţ i i , deci adevăr i n a t a c a ­
de gândirea elenă, în Vedele indiene.
Parmenide afirmă : „Fiinţa (eul)
există, Nefiinţa (non-eu) n u există : n u
ra­
ţionament".
î n ţ e l e g e m c â t de comod refăcea a-
cest g â n d i t o r „ u n i t a t e a " l u m i i , î n ţ e l e ­
g e m d e ce î n t r e a g a a t i t u d i n e a filozo­
fiei e l e n e , i n c l u s i v g â n d i r e a l u i P l a t o n
— care totuşi diferă substanţial de sis­
t e m u l lui P a r m e n i d e — m e n ţ i n e c r e ­
d i n ţ a că „ t o t c e i a c e e s t e g â n d i r e ,
există", deci „raţiunea (gândirea) este
Şi a t u n c i , d a c ă t o t u l e s t e m i ş c a r e ,
c u m e s t e p o s i b i l ă ş t i i n ţ a , c a r e se î n t e ­
meiază îndeosebi pe starea de repaos?
Ştiinţa există, starea de repaos există,
cel p u ţ i n în i m a g i n a ţ i e şi î n m a t e m a ­
tică, deci n o n - e u l e x i s t ă şi i m p l i c i t e-
roarea.
1) A l e a n , P a r i s . î n t r e b u i n ţ ă m e d i ţ i a 3-a,
d i n 1926.
2) O p . c i t . p a g . 5—6.
3) Op. cit. pag. 23.
 12 August 1939 UNIVERSUL LITERAR 3

Bătrânul pensionar nu putea înţe­
lege b i l e t u l . Vezi b i n e , d a c ă V a l e n t i n a
îşi f ă c e a d e c a p p r i n oraş... Ş i cât îi
tocase la u r e c h e . . . A z i , m a i m u l t ca ori
când, p a r c ă b ă n u i a o n e n o r o c i r e . D a r
gândul femeilor tinere...
Bătrânul luă încăodată biletul. Suna
desluşit d i n fiece v o r b ă , d e ş i s c r i s d i n
fugă, t e l e g r a f i c : „ V e n i ţ i r e p e d e s p i t a l .
Groaznică nenorocire. Vasile sinucis.
Marius".
P r i n u r m a r e s'o ia î n c e t i ş o r , c u s i s ­
temă, ca p e v r e m u r i l a m a n u t a n ţ ă . B i ­
letul e s c r i s d e M a r i u s . P e M a r i u s îl
cunoaşte foarte bine, e locotenentul
D e m e t r e s c u , c a m a r a d u l şi p r i e t e n u l l u i
Vasile. A c u m e r â n d u l l u i V a s i l e . C e
D u m n e z e u !... D a r V a s i l e e c o p i l u l l u i ,
s i n g u r u l l u i copil...
Uruitura unei trăsuri pe caldarâmul
străzii îi o p r e ş t e v o r b a î n u r e c h i . A -
r u n c ă b i l e t u l p e b i r o u , îşi r i d i c ă o c h e ­
larii p e f r u n t e şi c u p a ş i m ă r u n ţ i g r ă ­
b e ş t e la f e r e a s t r ă . N i c i v o r b ă d e V a ­
lentina. E u n furgon hodorogit, t r e ­
când în goana m a r e . Se întoarce n e -
m u l ţ ă m i t şi î n c e p e s ă s e p l i m b e p r i n
odaie, c e r c â n d s ă r e i a f i r u l g â l c e v e i .
D e o d a t ă îşi a m i n t e ş t e d e s c r i s o a r e . . .
D a r c a u n f ă c u t , t o c m a i c â n d să u r ­
nească v o r b a c u s i n e , i n t r ă s e r v i t o a r e a .
— A venit d o a m n a ?
S e r v i t o a r e a e o t o a n t ă , r ă s p u n d e a-
napoda:
— V a i , d o m n u l e . . . Ce n e n o r o c i r e !...
— C e ?... se s p e r i e b ă t r â n u l . S'a î n ­
tâmplat doamnei vreun rău ?
Servitoarea parcă a înnebunit. Plân­
ge şi se t â n g u i e :
— D o m n u l Vasilică... d o m n u l V a s i -
lică... V a i , s ă r a c u l d e el !...
N'a p u t u t suferi niciodată bocetul
femeiesc. D o a r a fost ostaş, o s t a ş p e
vremurile de odinioară... Tare, rezis­
tent, neînfricat.
— C e stai, d o m n u l e ? . . . s e r ă s t e ş t e
t o a n t a . A l e a r g ă la s p i t a l . P o a t e a p u c i
să-1 m a i s ă r u ţ i odată... E s i n g u r u l d u -
m i t a l e copil...
B ă t r â n u l o p r i v e ş t e c u ochi răi. S i ­
gur, s ă a l e r g e , să a l e r g e . . . U ş o r de
spus... ca la î n a p o i e r e V a l e n t i n a să g ă ­
sească c a s a g o a l ă . A t â t îi t r e b u e c a s'o
ia la picior. A s t e a - s î n v o i t e . . . s t ă p â n a
cu s e r v i t o a r e a . Ş t i a u ei ce ş t i a u bă-
Subiectivismul în
cercetarea literara
de G. C. NICOLESCTJ
III.
E P I G R A M E
t r â n i i , c â n d îşi l e g a u n e v e s t e l e cu c o ­
zile d e p i c i o r u l p a t u l u i . . .
D a r azi, a f u r i s i t e l e ş i - a u t ă i a t p ă r u l .
O m a ş i n ă s'a o p r i t la p o a r t ă .
— Doamna... ţipă servitoarea.
I n fine !... T o t u ş i , e l o v a p r i m i c u
răceală, ba chiar cu a s p r i m e : U n d e te
p l i m b i , d o a m n ă ? U i t e ce n e n o r o c i r e
s'a î n t â m p l a t î n lipsa d u m i t a l e . . . şi
d u m n e a t a n ' a i fost la d a t o r i e . . . S ă n u
m a i p ă r ă s e ş t i d o m i c i l i u l conjugal...
D a r g â n d u l s e v e r s'a t r a s î n el, ca
u n gumilastic tăiat, când nevastă-sa a
i n t r a t c u ochii p l â n ş i , c u o b r a z u l d u n ­
gat de lacrimi.
— C e n e n o r o c i r e !... ce n e n o r o c i r e !...
S ă m e r g e m . . . V i n o , vino...
I n c a p u l m i n t o s u l u i a î n c o l ţ i t alt
gând :
— D e u n d e a aflat n e n o r o c i r e a ?
Se supune totuşi ordinului. Calm,
g r a v şi i m p o r t a n t , îşi ia p a r d e s i u l , p ă ­
l ă r i a t a r e , m â n u ş i l e n e g r e şi b a s t o n u l .
I n m a ş i n ă îl p l i c t i s e ş t e p l â n s u l f e m e i i .
N i c i u n i n t e r e s p e n t r u el, soţ şi p r o ­
t e c t o r , şi a t â t a d u r e r e p e n t r u V a s i l e .
D o a r n u i-a fost nici m a m ă , nici s o r ă ,
nici m ă c a r r u d ă . . . Ş i d e o d a t ă , a l t g â n d :
— D a c ă i-a fost a m a n t ă ?
B ă t r â n u l o p r i v e ş t e c h i o r î ş . Ii v e d e
p i e p t u l s v â c n i n d d e s u s p i n e şi l a c r i ­
mile c u r g â n d n e s t ă p â n i t e în două şi­
roaie lungi.
•— S e î n t â m p l ă şi b l e s t e m ă ţ i i d e a s ­
tea... E r a u d e a c e e a ş i v â r s t ă . El b ă i a t
f r u m o s ; ea, u ş e r n i c ă . . .
Şi p a r c ă u n s i m ţ ă m â n t d e m u l ţ ă -
ifşjl
m i r e îi r ă c o r e ş t e s u f l e t u l .
M a ş i n a s'a o p r i t la s p i t a l . E l se l a s ă
c o n d u s . C e u ş o r se d e s c u r c ă V a l e n t i ­
n a ! C o r i d o a r e , săli d e o p e r a ţ i e . . . i a r
coridoare, saloane cu bolnavi, l a b o r a ­
t o a r e . . . E la ea i n s t i n c t d e o r i e n t a r e ,
m a i fin s i m ţ a l n u a n ţ e l o r ) , p u s e s e p r o b l e m a
D a r , p l e c â n d d e l à a c e l e a ş i c o n s t a t ă r i ca şi c r i t i c u l n o s t r u
d e azi, v â r s t a şi e x p e r i e n ţ a îl fac s ă
şi s ă r e c u n o a s c ă f r a n c a c e a s t a . D. V l a d i m i r S t r e i n u v e d e
rostul criticului literar, în a p u n e în lumină, cu ajutorul
stilului critic, a c e l unicum, c a r e d e o s e b e ş t e p e u n s c r i i t o r
d e a l t u l . I b r ă i l e a n u e r a m a i s c e p t i c . El, ca o r i c e o m c a r e
a s t a t î n d e l u n g î n t o v ă r ă ş i a c ă r ţ i l o r , îşi d ă d e a s e a m a că
în f i e c a r e o p e r ă e x i s t ă „ u n s u n e t u n i c " , r e c u n o ş t e a
u n e o r i p o ţ i c h i a r s i m ţ i a c e s t s u n e t , d a r n u m a i p u ţ i n că
s a u a m a i fost p e aici. I n fine : a u t o p ­
sia. Aci, a l t ă p l i c t i s e a l ă . O f i ţ e r i , şi i a r
ofiţeri... c a m a r a z i , p r i e t e n i , a u t o r i t ă ţ i .
— T r e b u e să-1 vezi... îi ş o p t e ş t e ea.
Bătrânul a prins situaţia.
— Ca s'o l a s s i n g u r ă . . . î n t r e a t â ţ i a o -
f i ţ e r i t i n e r i . E a îl m u s t r ă :
— D u - t e î n ă u n t r u . . . Ce m a i s t a i ? . . .
El rânjeşte în sine. E bătrân, d a r
nu-1 v i n d e aşa uşor. Şi-a făcut n u m a i ­
d e c â t p l a n u l . O v a l u a cu el. B a m a i
m u l t . . . o v a p u n e să i n t r e î n t â i , s'o
p â n d e a s c ă . N u e f e m e i e c a r e s ă n u se
trădeze în atari î m p r e j u r ă r i .
B ă t r â n u l e m u l ţ u m i t d e i s c u s i n ţ a sa.
Două lovituri dintr'odată. O scăpă de
p r i v i r i l e n e r u ş i n a t e a l e t i n e r i l o r ofiţeri
şi p a r c ă o p r i n d e î n f l a g r a n t delict.
— Mai isprăveşte, Puiule, cu rnat-
c h u r i l e d e foot-ball... E ş t i d e m o d a t ca
c h a r s t o n u l . C e v a m a i i n t e r e s a n t n u ştii
să v o r b e ş t i ? . . . Ei, a c u m t e - a i s u p ă r a t
şi p l e c i ?...
— L a s ă - 1 să p l e c e , Zoiţo... A s t a - i u n
pustiu b u n p e n t r u fetiţele delà g r ă ­
diniţă.
— Adevărat... Băieţii n u înţeleg că
la a c e e a ş i v â r s t ă , n o i , f e t e l e , s u n t e m
cu z e c e a n i m a i m a r i ca ei... D e e x e m ­
p l u , e u a m ş a i s p r e z e c e ani...
— N u t e l ă u d a , Zoiţo... n ' a i î n c ă n i c i
cincisprezece.
— Stai, Gaby... Peste două luni îm­
p l i n e s c icincisprezece, a d i c ă m e r g p e
ş a i s p r e z e c e . Ş i o fată, la ş a i s p r e z e c e
ani, e ca u n b ă i a t la d o u ă z e c i şi opt...
— Oare ?
— Da. S u n t calcule m a t e m a t i c e p r e ­
cise aici... O i a t ă , l a m ă r i t i ş , t r e b u e s ă
aibă j u m ă t a t e din vârsta bărbatului,
p l u s şapte... D e e x e m p l u : D i n u a r e
d o u ă z e c i şi doi d e ani... p e j u m ă t a t e ,
u n s p r e z e c e . . . <plus ş a p t e , o p t s p r e z e c e . . .
Cu dispensă de vârstă, m'aş putea lo­
g o d i c u el...
— S e ,dau d i s p e n s e d e v â r s t ă ?
— Sigur... T e d u c i Ja p a t r i a r h i e , p l ă ­
t e ş t i n u ş t i u ce, n i ş t e t a x e şi n i ş t e s ă ­
rindare... Taci... , U i t e s e întoarce
P u i u . . . >Ce-i, P u i u l e ?
— A m v e n i t s ă - ţ i s p u n că D i n u d a n ­
sează c u M i a .
— N u - i a d e v ă r a t . . . Ei ş i ? . . . C e - m i
p a s ă ?... Ii p l a c e M i a ? S p e l e - s e p e c a p
cu ea. ,Mai b u n ă l e ş i e /ca M i a nici n u s e
putea. Apropos, Puiule... a m nişte cu­
v i n t e d e s c o s l a l a t i n ă . . . şi n i ş t e v e r b e
d e iconjugat. N u ş t i u c u m d r a c u i s p u -
e
1
aceasta.
rămână învins
că
2
de VICTOR PAP1LIAN
ne... î n c e p c u d... d e s c e n d e n t e , d e p e n ­
dente...
— H a , ha... v r e i s ă s p u i v e r b e d e p o ­
nente...
— N u r â d e . . . că m ă s u p ă r ş i n u m a i
d a n s e z c u t i n e . . . A i c a i e t u l m e u şi c a r ­
tea de latină chiar pe m a s a din c a m e r a
v e c i n ă . D u - t e şi scrie...
— Plec.
— A h , b i n e că m ' a m s c ă p a t d e s c a i u l
ă s t a !... G a b y , d u - t e şi vezi... e a d e v ă ­
rat... D i n u . . .
— Ce să m ă d u c ? U i t e - i î n h o l . T r e c
pe dinaintea noastră.
— A h , m i z e r a b i l a !... Ş i i - a m s p u s
d o a r că-1 iubesc... I - a m s p u s . . . şi v e z i
c â t e d e r e a , d e i n f e r n a l ă , Mia... O A -
frodită, o v a m p ă , o m e s a l i n d ă . . .
să-ţi spun... o catilinară...
— Da, dragă... Uite cum o strânge...
înadins...
— A , d a r a s t a n u m e r g e aşa... F o a r ­
t e b i n e , d o m n u l e Dinu... D e ă ş t i a î m i
e ş t i ? . . . A t u n c i , la B ă l ţ i c u d u m n e a t a . . .
— C u m asta ?
— Il m u t I a Bălţi... C u ţ u s a - m i s p u i ,
d a c ă î n d o u ă z e c i şi p a t r u d e o r e , d o m ­
n u l D i n u n u - i la Bălţi... M â i n e v o r b e s c
cu u n c h i u l Ţică... U n c h i u l Ţică e la
statul major... El te p o a t e m u t a u n d e
v r e a , î n c o l o şi încoace... c u m v r e a ş i
c â n d vrea... E d e s t u l s ă - i s p u n : u n ­
c h i u l e Ţică, m u t ă p e D i n u la B ă l ţ i ş i
gata... s'a făcut... ,Ce-i, P u i u l e ?
— L - a m găsit p e Sorin scriindu-ţi
verbele...
— Că b i n e zici... P e e l ді u i t a s e m . A -
t u n c i , ştii c e ? . . . A m n i ş t e r e z u m a t e d e
f ă c u t la l e c t u r i l e p a r t i c u l a r e . . .
— Care?
— C a r e v r e i tu... c a r e l e ştii tu.... E
una : Strangulaţii pădurii...
— N u , d r a g ă Zoiţo... a l t f e l : P ă d u r e a
strangulaţilor.
— Ce imi-e s t r a n g u l a ţ i i p ă d u r i i s a u
p ă d u r e a s t r a n g u l a ţ i l o r ?...
— H a , h a , ha... , I a r v ' a ţ i f ă c u t d e
râs... R o m a n u l e d e R e b r e a n u ş i s e n u ­
meşte : Pădurea spânzuraţilor.
— Asta-i păcatul tău, Puiule... Eşti
p e d a n t ş i snob... Ş i s n o b i s m u l e d e m o ­
dat, c a bretelele la domni...
— Vrei să dansez c u tine?... , Şter­
g e - o , ş i f ă - m i r e z u m a t e l e . Nici n u t r e ­
b u e să te osteneşti... Mi-a a d u s Sorin
o c a r t e cu r e z u m a t e . Copiază de-aco-
lo... I a c a r t e a d e l à S o r i n ş i t r e c i î n s u ­
f r a g e r i e . Da, e o p i a z ă - l e c u v â n t cu c u ­
v â n t . . . Of, b i n e c'a p l e c a t !.. ,
— Zoiţa, n u t e t e m i ?
— D e ce ?
— C u m l-ai p u s s ă - ţ i c o p i e z e aşa,
cuvânt cu cuvânt... Asta-i plagiare...
— A ş !... H a b a r n'ai... P l a g i a r e s e
c h e a m ă c â n d iei u n r e z u m a t şi îl
s c h i m b i p u ţ i n , p e ici p e colo...
— Ce s p u i ?
— D a . C ă c i a t u n c i se v e d e , , i n t e n ţ i a
frauduloasă".
— Intenţia frauduloasă ?
— Vezi bine.
— Şi c â n d copiezi c u v â n t cu c u v â n t ?
— A t u n c i a , nu... e n u m a i c o p i e r e ,
fiindcă lipseşte „intenţia frauduloasă".
— Taci... Uite-1 p e D i n u . V i n e la
tine.
— ,Ce-i, D i n u l e ?
— U n d a n s , Zoiţo...
Ce
— Dinule dragă, mi-a căzut adinea­
ori u n b u c h e t p e s t e b a l c o n , j o s î n g r ă ­
d i n ă . E ş t i t u d r ă g u ţ să mi-1 a d u c i ? Iţi
dau o floare din el.
— Cu dragă inimă.
— D e c e - a i m i n ţ i t , Z o i ţ o ? N u ţi-a
căzut niciun buchet.
— Ca să-1 a n t r e n e z p e n t r u Bălţi...
U i t e şi p e Mia. Ce faci, Mio ? ,
— Petrec admirabil.
— P e t r e c e , d r a g ă . . . D e c e să n u u i ţ i
că p e m â i n e n ' a i r e z u m a t e l e scrise la
l e c t u r i p a r t i c u l a r e . . . şi că n ' a i scos c u ­
v i n t e l e la l a t i n ă şi n i c i n ' a i conjugat
verbele deponente...
— Dragă, eu sunt ascultată pe tri­
m e s t r u . . . a m note... Vezi m a i b i n e d e
tine... d a c ă n u m ă înşel, eşti c o r i j e n t ă
la geologie, m a t e m a t i c ă şi istorie... E u
a m note... M ă duc să dansez...
— L a s ă , scorpie, că ţi-o fac e u ţie...
— Zoiţo, e - a d e v ă r a t ? . . . N ' a i n o t ă la
t r e i ?...
— A s t a - i c a m aşa...
— Şi n u t e t e m i ? . . .
— A ş i !... a m s i s t e m u l m e u .
— Tot cu u n c h i u l Ţică ?
— N u , ăla l u c r e a z ă î n a l t „ r a y o n " . . .
Aici, folosesc p e M i ş u .
— P e fratele tău?... V r e a ?
— Parcă-1 întreb?... Mâine m ă duc
la P a r a s c h i v e a s c a d e ş t i i n ţ e . D o m n i ­
ş o a r ă , a m u n f r a t e g e o l o g şi i - a m s p u s
că î n l a b o r a t o r u l n o s t r u , J D u m n e a v o a -
s t r ă a ţ i a d u s n i ş t e fosile f o a r t e i n t e r e ­
s a n t e . . . Ea, i m e d i a t : E î n s u r a t ? . . . E u :
aşi, d e u n d e . . .
— H a , h a , ha... a m î n ţ e l e s . . .
— La Opreanca d e matematici, Mişu
d e v i n e m a t e m a t i c i a n . . . ,şi l a I s t o r i e , i s ­
toric... Şi p e u r m ă ţ i - o c u r ă ţ e u şi p e
d o m n i ş o a r a Mia... Ce-i, D i n u l e ? . . P a r c ă
ţ i - s s b u r l i ţ i e p o l e ţ i i ?...
— N ' a fost n i c i u n b u c h e t î n g r ă d i n ă .
— Că b i n e zici... A m greşit... I n c h i -
p u e ş t e - ţ i , D i n u l e , că b u c h e t u l î m i c ă ­
z u s e p e acoperiş... E ş t i t u d r ă g u ţ s ă t e
sui ş ă m i - 1 a d u c i ?... G e l u l e , Gelule...
n u faci u n d a n s ? V i n o ' n c o a . Ce c ă ş t i
ochii aşa d e m a r i , D i n u l e ? . . . A ş a e :
b u c h e t u l , c â n d l - a m a r u n c a t , î n loc să
c a d ă î n jos, a l u a t - o î n sus... C u m s ă - ţ i
s p u n ?... s p r e nord... Mi s e p a r e c ă şi
Bălţi, dacă n u m ă înşel, e tot în sus, p e
h a r t ă , s p r e nord... F i i d r ă g u ţ şi u r c ă - t e
p e acoperiş... N u d e a l t a , d a r c a s ă t e
a n t r e n e z i . . . G e l u l e , ce eşti aşa d e t i ­
m i d ?... T i m i d i t a t e a e d e m o d a t ă ca şi o

SUBIECTIVISMUL IN CRITICA LITERARA n i c i o d a t ă n u p o a t e fi e x p r i m a t a l t o r a ) : „ S i m ţ i m s u n e t u l j a r t i e r ă r o t u n d ă , la femei...

A m a r ă t a t p â n ă aici f o r m e l e , u n e o r i f o a r t e i s p i t i t o a r e ,
s u b c a r e s e a s c u n d e s u b i e c t i v i s m u l î n i s t o r i a l i t e r a r ă . Voi
t r e c e a c u m , d u p ă c u m m i - a m p r o p u s p r e l i m i n a r , să e x a ­
m i n e z m a n i f e s t a r e a lui î n d o m e n i u l criticei l i t e r a r e .
E s e u l d - l u i V l a d i m i r S t r e i n u , Problema criticei lite­
rare, s e c o m p u n e d i n t r e i a r t i c o l e : Stilul critic, Despre
o modalitate a judecăţii literare şi Dubletele artistice. Nu
voi i n t r a î n d i s c u ţ i a t e o r i e i d i n u l t i m u l . E a a p a r ţ i n e u n e i
arii d e i n t e r e s c a r e d e p ă ş e ş t e p e cea f i x a t ă d e m i n e i n i ­
ţial p e n t r u s t u d i u l a c e s t a . E s t e s i g u r î n s ă că şi l u c r u r i l e
de aici s u n t f o a r t e s u s c e p t i b i l e d e d i s c u ţ i i ; i a r p r o b l e m a
nu este chiar atât de nouă.
P e n t r u c ă , în acest capitol, ca şi în celelalte, m ă voi
lipsi d e a i n t r a î n a m ă n u n t e , d e a s c r u t a a l t e a r g u m e n t e ,
oricât d e d i s c u t a b i l e m i - a r p ă r e a , d e c â t c e l e h o t ă r î t o a r e
p e n t r u ceea ce este esenţial în concepţia p e c a r e criticul
o d ă l a l u m i n ă , v o i a b o r d a i m e d i a t c e n t r u l c h e s t i u n i i . Şi
t o c m a i p e n t r u c ă — fac o a n t i c i p a r e — e u n u c r e d î n t e o ­
ria c r i t i c ă a d - l u i S t r e i n u , m ă voi folosi f o a r t e d e s d e c i ­
t a t e , t o c m a i ca să e v i t r ă s t ă l m ă c i r e a s e n s u l u i spuselor
d-sale. Ca şi d i s c u ţ i a î n j u r u l a r t i c o l u l u i d - l u i G. C ă l i -
nescu, a c e a s t a d e aici n u u r m ă r e ş t e n i c i o p o l e m i c ă , n i c i o
critică, ci n u m a i p o r n e ş t e d e l à u n p u n c t fix î n î n c e r c a r e a
de a limpezi obiectiv o problemă. E uşor de înţeles dece
deci voi e v i t a n e c o n t e n i t e x a g e r a r e a i n t e r p r e t ă r i i s a u e x ­
ploatarea unor afirmaţii, n u de p r i m ă însemnătate, mai
nesusţinute, care pot scăpa oricui este p r e o c u p a t m a i ales
de fondul lucrurilor.
C a r e e s t e r o l u l criticei l i t e r a r e , după d. V l a d i m i r
Streinu ? D-sa spune : „Cunoscând că singura îndeletni­
cire c a r e se p o a t e c h e m a c r i t i c ă l i t e r a r ă e s t e a c e e a d e a
s t u d i a o p e r a d e a r t ă î n i n t u i t i v i t a t e a ei, î n c e e a ce s e c o n ­
s t a t ă ca i r e d u c t i b i l şi n e d a t o r i t nici r a s e i , nici epocei, nici
p s i h o l o g i e i i n d i v i d u a l e şi nici v r e u n u i a l t f a c t o r e x t r i n ­
sec, m e t o d a îi g e r m i n e a z ă î n c h i a r n a t u r a o b i e c t u l u i . C r i ­
ticul aplicat misiunii lui se va strădui să desluşească în­
t r ' o p o e z i e s a u u n r o m a n c o n c r e t u l necategorial al artei,
r e a l i t a t e a ei m o n a d i c ă , m i s t e r u l v i b r a t o r c u c a r e s ă c o n ­
s u m e , p e c a r e să-1 consimtă, i a r n u să c a u t e a-1 d e n a t u r a ,
t r a d u c â n d u - i g r u p u l d e i n t u i ţ i i î n i d e i ş t i i n ţ i f i c e " (Pagini
de critică literară, p a g . 295).
D i n cele d o u ă l u c r u r i c a r e s e d e s p r i n d d i n a c e s t citat,
v o m l ă s a p e n t r u m a i t â r z i u p e cel d i n u r m ă , cel al e x p r i ­
mării ideilor critice, p e n t r u a insista a c u m a s u p r a p r o b l e ­
mei centrale. M e n i r e a criticei este deci d e a s u r p r i n d e i n ­
t u i t i v , şi a c e a s t a n e d u c e s p r e C r o c e şi s p r e B e r g s o n , a c e l e
„certaines choses ineffables et qu'on n e p e u t e x p l i q u e r "
aie lui B r e m o n d .
P r o b l e m a e s t e f o a r t e s u b t i l ă şi g r e u d e r e z o l v a t . î n c ă
d i n 1926, I b r ă i l e a n u , c a r e a fost f ă r ă î n d o i a l ă , d i n criticii
l i t e r a r i p e c a r e i - a m a v u t p â n ă azi, î n c i u d a d o g m a t i s m u ­
lui î n care însă n u s'a încarcerat niciodată, o m u l c u cel
— C u m s ă n u r â d ?...
a u r u l u i , d e o s e b i t d e a l a r g i n t u l u i , — d a r c u m să-1 e x p r i ­
m ă m p r i n v o r b e ? " (Studii literare, B u c . 1930, p a g . 22).
C e e a ce c r i t i c u l u i i e ş e a n îi p ă r e a i m p o s i b i l , e r a t o c m a i a-
c e a s t ă d e f i n i r e a r e z e r v e i d e f r u m u s e ţ e i n a n a l i z a b i l ă cu
t o a t e că n u n e g l i j a s e e l e m e n t u l b e r g s o n i a n a l i n t u i ţ i e i .
„Este imposibil de definit cu a d e v ă r a t — scria I b r ă i ­
leanu, u n artist s a u opera u n u i artist. Esenţa, ceiace for­
SF a tă săracă
m e a z ă n o t a specifică a o p e r e i u n u i a r t i s t , e s t e u n s u n e t
u n i c , p e c a r e a r t r e b u i să-1 e x p r i m i î n t r ' o s i n g u r ă for­ S ă r a c ă s u n t , D o a m n e ! Ce f a t ă s ă r a c ă !
m u l ă . C r i t i c u l c e l m a i p ă t r u n z ă t o r şi m a i s o n o r la o p e r a I n i m a m e a trebue să tacă
u n u i artist, u n Sainte-Beuve ori u n L e m a î t r e , d a u t â r ­
In faţa atâtor frumuseţi.
c o a l e : ...se a p r o p i e , d a r n u p o t p r i n d e î n t r ' o f o r m u l ă c e i a
c e e u n a r t i s t şi-1 d e o s e b e ş t e d e t o ţ i ceilalţi... Ş i c u c â t t e E u n u p r i m e s c scrisori albastre delà b ă i e ţ i
a p r o p i i d e p u n c t u l cel s e c r e t , c u a t â t a s i m ţ i m a i m u l t Ş i n i c i b u c h e t e de flori.
e x i s t e n ţ a a c e s t u i s e c r e t şi — n e p u t i n ţ a d e a-1 s u r p r i n d e F r u m u s e ţ e a h ă r ă z i t ă m i e e n u m a i î n c â n t d e cocori.
odată... B e r g s o n a r e î n s ă r e m e d i a l : i n t u i ţ i a . D a r p r o ­ C â n t e c trist de despărţire, D o a m n e !
blema pusă de noi e tocmai trecerea delà nelămurirea in­
Cu p r e s i m ţ i r i de i a r n ă , c u f r u n z e v e ş t e d e , — l a n ţ de
t u i ţ i e i l a i n t e l i g i b i l . C â n d zic c ă „ s i m t " d a r n u p o t s p u n e
ce e, a m i n t u i ţ i a , d a r n ' a m f o r m u l a " (op. cit. p . 20, 21). toamne...
E u n ' a m ca a l t e fete t r u s o u r i de m ă t a s ă .
A ş a d a r , p r o b l e m a a m a i fost p u s ă , d a r e a n ' a p u t u t fi
r e z o l v a t ă . E s t e o î n t r e b a r e d a c ă e a v a p u t e a fi v r e o d a t ă Eu, n u a m nici u n c a p de a ţ ă î n c a s ă .
r e z o l v a t ă şi d a c ă a c u m d. S t r e i n u o face. D a c ă d - s a r e ­ A t u n c i d e ce, D o a m n e , î m i î n t i n z i m â i n i l e s p r e a u r u l
z u m ă toată p r o b l e m a la formularea acelui inefabil, este stelelor,
f o a r t e p r o b a b i l că n ' a i z b u t i t . I n e f a b i l u l e s t e u n l u c r u
intangibil altfel decât direct prin intuiţia fiecă­ S ă - m i i a u d e a c o l o i n e l e l e inelelor ?
r u i a . C e e a ce u i t ă c r i t i c u l n o s t r u , d e ş i c i t e a z ă p e V a l é r y , D e c e - m i î n d r e p ţ i privirea spre l u n ă
este tocmai afirmaţia că „l'oeuvre d'esprit n'existe q u ' e n S ă - m i cioplesc d i n bulgării ei a r g i n t i i r a m u r i d e c u n u n ă ?
a c t e " şi că o p e r a d e a r t ă d ă i m p r e s i i şi l a s ă s e m n i f i c a ţ i i D e ce^mi î n f ă ş o r i t r u p u l î n m a n t ă a u r i e d e soare,
C â n d ştii bine, D o a m n e , c â t m ă doare,
1) P o a t e c ă e s t e m a i m u l t c a o î n t â m p l a r e c ă şi l a e l c r i t i c a i
era dublat de u n istoric literar. S i m ţ u l acesta extraordinar de C â n d t r e b u e să sfâşii l u m i n a , s'o î n l ă t u r din f a ţ a
d e l i c a t d e ia s e s i z a c e l e m a i s u b t i l e n u a n ţ e n u e s b e o a r e r e z u l t a t u l
c u l t u r i i , e x p e r i e n ţ e i ş i o b i c e i u l u i d e a d i f e r e n ţ i a p e c a r e i s t o r i a li­
ochilor m e i ,
terară i le p u n e a la î n d e m â n ă ? „ L e g o û t i m p l i q u e u n e v a r i é t é , u n e C a s ă m ă p o t târî m a i u ş o r m e r e u î n a c e l a ş i bordei,
culture, une possibilité et u n e habitude de comparer" — spune
S ă f r ă m â n t a c o l o a l u a t u l n e g r u de p â i n e
Thibaudet (Physiologie de la critique, P a r i s , 1930, p . 162), c a r e
e r a şi e l u n c r i t i c d u b l a t d e u n i s t o r i c l i t e r a r . P e n t r u z i u a de azi, p l ă m ă d i t c u l a c r i m i a m a r e , de c â i n e .
2) E s t e i n t e r e s a n t c ă p r o b l e m a , s u b o f o r m ă s a u a l t a , e s t e s t r ă ­ M â i n i l e m e l e t r e b u e s ă spele v a s e l e şi să c o a s ă
v e c h e şi î n a l t e a r t e . I n s t u d i u l s ă u d e s p r e s i m f o n i i l e l u i B e e t h o -
w e n , s c r i s î n p a r t e l a 1830 şi' a p ă r u t l a 1863, B e r l i o z s c r i a , d i s p e ­ N u m i l e m a i î n ă l ţ a , D o a m n e , s p r e bolta a l b a s t r ă şi
rat d e acelaşi lucru: „Ah! e g r o z a v lucru să a j u n g i să-ţi spui
frumoasă.
f ă r ă p r e g e t : c e i a c e g ă s e s c c ă e f r u m o s , e frumos pentru mine,
N u - m i m a i s t r i g a s u f l e t u l spre ţ a r a de a r g i n t d i n l u n ă ,
d a r p o a t e n u v a fi n i c i p e n t r u c e l m a i b u n p r i e t e n a l m e u ; a c e l
a l e c ă r u i s i m p a t i i s u n t d e o b i c e i u şi a l e m e l e , v a fi m i ş c a t c u totul
Ca s ă n u m a i p l â n g p â n ă c â n d m ă f a c f a t ă n e b u n ă .
î n a l t c h i p d e c â t m i n e . . . " ( H e c t o r B e r l i o z , Simfoniile lui Beethowen,
t r a d d e M a x i m i l i a n C o s t i n , B u c . f. a. p . 24). I a r î n t r ' o p o e z i e , N u - m i m a i î n s â n g e r a tălpile p e d r u m u r i fără sfârşit,
L e o p a r d i e s t e c u t r e m u r a t csm d e a c e l a ş i l u c r u , l a 1336. C r e z â n d c ă v o i u g ă s i v r e o d a t ă ţ a r a care n u s'a m a i g ă s i t
N o n sai
De nimeni, niciodată până acum,
Che smisurato amor, che affanni intensi,
Che indicibili moti e che deliri Ţ a r a n u m a i c u o a m e n i b u n i , c u păsări, c u p l a n t e şi
Movesti in me; ne verra tempo alcuno
cu parfum.
Che tu Vintenda. In simil guisa ignora
E s e c u t o r di m u s i c i c o n c e n t i Du-mă, Doamne, în ţara
î n c a r e p o a t e să t r ă i a s c ă
Q u e l ch'iei c o n m a n o e c o n l a v o c e a d o p r a
o fată săracă
In chi l'ascolta.
Şi r u p e , D o a m n e , i n i m a d i n m i n e , c a s ă t a c ă .
(Urmare în pag. 4-a) VOICHIŢA CERCEL-PREDESCXJ
 UNIVERSUL LITERAR 12 August 1939

Cartea străina Cronica muzicală

Ondine—Piesa in trei acte de Stagiunea lirică delà Verona

Jean Giraudoux, ed. Grasset
Cu o r e a l ă e m o ţ i e , ünce-
pam să scriem câteva r â n d u r i
asupra acestei cărţi. O carte
de G i r a u d o u x , î n d e o b ş t e se
a r a t ă s u b u n a s p e c t feeric,
d i n c a r e d e s p r i n z i a n e v o e fi­
r u l povestirii, d a r c a r e t o t u ş i
te c u p r i n d e în fluxul s ă u cu
impetuos avânt.
Ondine c u p r i s o s i n ţ ă n u
se d e s m i n t e . F l u i d ă şi m u z i ­
cală, strălucitoare ca o di­
m i n e a ţ ă de primăvară, poe­
zie p u r ă şi caldă, p i e s a lui
Giraudoux nu trebue înţelea­
să, n u trebuie r a ţ i o n a t ă , ci
trăită, intens, sufleteşte, aşa
c u m şi personagii'le ei se d e s ­
p r i n d d e t o ţ i ceilalţi o a m e n i
pentru a trăi o viaţă nouă a
lor, î n a f a r ă de î n c a d r ă r i l e
sociale a l e civilizaţiei.
Ondine îşi a f u n d ă isvoarele
de inspiraţie în ceaţa unor
mituri medievale, răsărind
cu o p r o s p e ţ i m e şi o n o u t a t e
u i m i t o a r e , la î n d e m n u l b o g ă ­
ţiei s p i r i t u a l e a lui G i r a u ­
doux.
Hans, cavalerul Hans, po­
posind într'o noapte în casa
unui s ă r m a n pădurar, întâl­
neşte pe Ondine, fata adop­
tivă a a c e s t u i a , g ă s i t ă n o a p ­
tea în pădure, atunci când
v i t r e g i a s o a r t e i i-a r ă p i t ,
p i e r d u t ă , p e p r o p r i a sa f a t ă .
O n d i n e , f a t ă a apelor, fire
s u p r a n a t u r a l ă , îl i u b e ş t e p e
H a n s cu o pasiune fără m a r ­
gini. P e n t r u a c e a s t a e a îşi
trădează starea supranatura­
lă, s p r e a-1 u r m a , a t r ă g â n d
astfel a s u p r a c a v a l e r u l u i b l e ­
stemul r e g e l u i undelor, la
p r i m a t r ă d a r e a logodnicei
lui.
A d u s ă la c u r t e a regelui,
î n c o n j u r a t ă de f a s t şi î n s c e ­
nări grandioase, mica On­
dine devine n a t u r a însăşi ;
nu poate pricepe toate ri-
d i c u l i t ă ţ i l e c o n v e n i e n ţ e l o r e-
t i e h e t e i şi î n m i j l o c u l v a l u ­
rilor d e r â s r i d i c a t e î n t r e
c u r t e n i , îşi d e p ă r t e a z ă iubi­
tul oare n e p u t â n d s u p o r t a
n a i v i t ă ţ i l e p r e a m a r c a t e ale
soţiei se r e î n t o a r c e s p r e c o n ­
t e s a B e r t h a , fostă l o g o d n i c ă ,
u m i l i n d p e O n d i n e şi a t r ă -
gându-şi desnodământul ble­
stemului. Hans moare în
braţele lui Ondine, în timp
ce ea, p i e r z â n d m e m o r i a , se
duce iarăşi p r i n t r e undele
fluviului la j o c u r i l e ei n e b u ­
neşti.
P i e s a este p r e s ă r a t ă de i n -
termezzo-uri muzicale, de
c u v i n t e s p i r i t u a l e , d e vervă,
g â n d u r i . S u b i e c t u l astfel p r e ­
zentat este d e s t u l de clar.
D i n p i e s ă el reiese m a i greu,
f i i n d c ă r i t m u l ei s e i n t e r f e ­
r e a z ă t o t t i m p u l ou t a b l o u r i
secundare, frumoase tocmai
p r i n s p o n t a n e i t a t e a lor.
O n d i n e este o d r a m ă a i u -
birei n a t u r a l e , absolute, cu­
r a t e . O i u b i r e î n ţ e l e a s ă de o
femee c a r e d o r e ş t e s ă se c u ­
f u n d e n u m a i î n ea, a r u n c â n d
î n lăLuri orice p i e d i c ă .
Ondine n u poate pricepe
g r a n i ţ e şi d e p ă r t ă r i î n i u b i r e .
Ondine. — Je suppose u n
roi e t u n e r e i n e q u i s ' a i m e n t .
Se q u i t t e n t - i l s ?
Le chevalier. — J e crains
p r e n d de moins en moins.
Ondine. — Je m'explique.
P r e n d s les c h i e n s d e m e r . J e
n ' a i m e p a s s p é c i a l e m e n t les
c h i e n s de m e r ; o n c r o i t t o u ­
jours qu'ils s o n t e n r o u é s .
Ils n e le s o n t p a s , c'est qu'ils
o n t de c o r d e s vocales. Alors,
c o m m e ils o u v r e n t t o u j o u r s
la b o u c h e , le sel sèche s u r
Organizaţia marilor spec­
tacole lirice p o p u l a r e îşi c o n ­
care î n g ă d u e celor m a i deli­
cate viuraţii sonore, sa stră­
4 e ROMEO ALEXANDRE8CÜ
ficările i m p u s e d e s p a ţ i u fă­
r ă a a l t e r a c u n i m i c иаьаіе
tinuă, î n Italia, realizările b a t ă p a n a l a cei m a i înde­ d i c t a t e a e t r a a i ţ i e , s a creeze
leurs bronches... Ondine. — Justementr par­ părtaţi asistenţi. m o n u m e n t a l e iirui a e c o r a t i -
p l i n e d e r â v n ă , e n t u z i a s m şi
H a n s — T u d i v a g u e s avec l o n s d e c o u r a n t , les c h i e n s d e Ca ' toate marile centre ve. p r i m u l , transtormand
Btrălucire. I n n e c o n t e n i t a
tes c h i e n s d e m e r ? m e r o n t à l u t t e r aussi c o n ­ cunoscuta sala ae recep­
desvoltare, p e n t r u fiecare muzicale, Verona, indiscuta­
Ondine. — Non ! Non ! tre vingt, c o n t r e c e n t cou­ ţ i e şi b a l u r i î n t r ' o l a r g a t e ­
stagiune de vară conlucrând bil u n u l d i n ele p r i n s t a g i u ­
C'est u n e x e m p l e . U n e fois r a n t s ! Il e n e s t d e s gûacés, d e s rasa, sclipitoare de lumini,
tot m a i m u l t e forţe artisti­ n e a l i r i c a d e l à a r e n e , îşi a r e
que les c h i e n s d e m e r o n t c n a u d s . Le c h i e n p o u r r a i t a i ­ c u p a r c şi c a s t e l a r e p c t u n -
ce d i n î n t r e a g a ţ a r ă p e n t r u c r e d i n c i o ş i i ei.
f o r m é l e u r couple, H a n s , ils m e r les froids, l a c h i e n n e l e s dal, c u a o u a arrpi aie c a s t e ­
n e se q u i t t e n t j a m a i s p l u s . A tièdes... D e s c o u r a n t s p l u s a aplica formula teatrului Din Veneţia Tridentină,
din Toscana, din Piemonte, lului comunicanu cu terasa,
u n doigt l ' u n de l ' a u t r e , ils f o r t s q u e flux e t reflux...
din Germania, d i n Anglia totul compus cu deosebită
n a g e n t d e s m i l l i e r s de lieues Q u i é c a r t è l e n t d e s n a v i r e s .
s a n s q u e la t ê t e d e l a femelle E t c e p e n d a n t i l s n ' é c a r t e n t chiar, vin n e n u m ă r a ţ i a- nojDieţe a r n i tec t o n i c ă .
reste de plus qu'une tête en pas d'un pouce mâle et femel­ depţi ai g e n u l u i şi a i c h i p u ­ Casa lui „Rigoietto" din
arrière... E s t - c e q u e le roi e t le c h i e n s d e m e r . lui c u t o i u l deosebit î n c a r e actul următor, înlătură con-
la r e i n e v i v e n t aussi p r o c h e s . Le c h e v a l i e r . — Cela p r o u ­ îl p o t g u s t a , u n i n d u n s e v a ­ venţionaiiui tactice ai z^auiui
La r e i n e l é g è r e m e n t e n r e ­ ve q u e les h o m m e s e t les lurilor de m u l ţ i m e locală, despărţitor, c u u n ingenios
t r a i t e d u roi. C o m m e il c o n ­ c h i e n s d e m e r s o n t d e s espè­ î n t r ' o atmosfera de fervoare, sistem a e î n ă l ţ a r e d e nivel a
vient. ces d i f f é r e n t e s . în c a r e a t e n ţ i a î n c o r d a t ă şi gradinei şi scara, î n faţa, î n
O n d i n e . — M a i , toi, il e s t
Le c h e v a l i e r — Ce s e r a i t a d m i r a t i v ă a' t u t u r o r u r m ă ­ s t â n g a către poarta gradi­
difficile. Le r o i e t l a r e i n e b i e n e n t e n d u q u e t u n e m e reşte fiecare silabă, fiecare n e i , i n d r e a p t a , b o l ţ i l a r g i si
ont c h a c u n leurs apparte­ quitteras jamais, m ê m e une
clipă d i n desfăşurare, repre­ adânci de portice, d a u o n o ­
ments, leurs voitures, leurs seconde, m ê m e d'une aune. zentaţiile desvâlue, î n opere tă sumbra frumos imagi­
jardins... D e p u i s q u e j e t ' a i m e l a soli­
atât de cunoscute, în cât nată.
O n d i n e . — Quel m o t ef­ t u d e c o m m e n c e a d e u x p a s s'ar p ă r e a că nimic n o u n u
froyable q u e le m o t c h a c u n ! d e t o i !... Hanul din ultimul act, în­
Ondine e n a t u r a în impe- mai pot aduce, nebănuit de trece poate toiul prin vera­
Pourquoi?
n o i şi d e e m o ţ i o n a n t e a c c e n ­
Le c h e v a l i e r — P a r c e qu'ils t u o s i t a t e a ei. Se v e d e d i n citatea tabloului. Un han
o n t c h a c u n l e u r s o c c u p a t i o n s s c u r t u l p a s a j c i t a t , cele d o u ă t e şi î n ţ e l e s u r i , î n l i n i i d e u i j
întreg, caracterizat cu înde-
e t l e u r s loisirs... planuri p e care evoluează s t i l şi o a m p l o a r e g r e u d e i-
H a n s şi O n d i n e . U n u l o m u l , m â n a t e c pitoresc, înconju­
maginat. Cântăreţii sunt în­
O n d i n e . — M a i s les c h i e n s r a ţ i u n e a . Celălalt iubirea rat de copaci adevăraţi, de
d e l u n g aleşi, d i n efectivele
d e m e r aussi o n t d e s o c c u p a ­ c a i d ă şi e t e r n ă . S i n c e r ă , vie, Giuseppe Lugo zece m e t r i î n ă l ţ i m e , d e t u f i ­
colosale ale Italiei, p e n t r u a
tions terriblement distinctes! nelimitată. ş u r i ş i l a n u r i p e c a r e le î n -
pentru masse cât m a i larg se i d e n t i f i c a r e a l m e n t e c u
Ils o n t à se n o u r r i r . I l s o n t à Ondine va merge p â n ă la
şi d e s ă v â r ş i t , s ' a a j u n s a s ­ rolurile, p e n t r u a se i n t e g r a covoaie b r u t a l f u r t u n a u l t i ­
chasser, à poursuivre des curte să s p u n ă regelui că a r e
marei armonii a ansam­ melor scene, t o t u l valorifi­
b a n c s de m i l l i a r d s d e h a r - u n n e g p e n a s logodnicul tăzi la o intensitate a m i ş -
r e n g s , q u i s e d i s p e r s e n t d e ­ său, că e p r o s t , d a r îl i u b e ş t e c ă r e i .lirice e s t i v a l e care blului. Repetiţiile c u cor, or­ c a t de efecte de l u m i n ă m a ­
v a n t eux e n milliards d'é­ fiindcă e frumos. p o a t e fi c o n s i d e r a t ă uniică chestră, cântăreţi, n u se n u ­ gistrală.
clairs. Ils o n t des milliards mără. Sunt atâtea câte tre­
Piesa t o a t ă se desfăşoară în lume. Figuraţia, c a în totdeauna
de r a i s o n s d e s'en aller l ' u n bue unei puneri la p u n c t de­
in a c e s t r i t m d e c i o c n i r i î n ­ I n c u r s u l a n u l u i t r e c u t , se la Verona, e o altă lăture a
à gauche, l'autre à droite. finitive şi c o m p l e t e a l e i n -
t r e O n d i n e şi l u m e . A p a r , ajunrese la impresionantul
Et. p o u r t a n t t o u t e l e u r vie, terpretărei. poisibjlităţiilor a r t d a t i p e s p e ­
p e n t r u a c o m p l e t a feeria, a r ­ rezultat a trei sute p a t r u
ils v i v e n t collés e t p a r a l è l e s . ciale a l e t e a t r u l u i . S u t e de
tişti, m u z i c a n ţ i , s c e n e de zeci d e r e p r e z e n t a ţ i i î n I u ­ Arhitecţi, pictori, directori
Un raie n e passerait p a s e n ­
dans, scamatori. Un amestec, lie şi A u g u s t , î n p a t r u zeci d e s c e n ă a s i s t a ţ i d e u n m a r e f i g u r a n ţ i se m i ş c ă s u r p r i n ­
tre eux.
din care te ameţeşti ca î m ­
Le c h e v a l i e r . — J e c r a i n s b ă t a t d e f a r m e c e . zător de iscusit, însufleţind
que d e s b a l e i n e s p u i s s e n t şi c o l o r â n d u r i a ş a scenă, r i ­
Ondine este o superbă rea­
p a s s e r v i n g t fois p a r j o u r e n ­ l i z a r e a l u i G i r a u d o u x , o p i e ­ sipind somptuozitatea unor
t r e le r o i e t l a r e i n e . L e r o i să c u c a r e a r t a d r a m a t i c ă şi
c o s t u m ă r i b o g a t e , i n t r â n d şi
surveille les m i n i s t r e s . L a l i t e r a t u r a se p o t făli.
r e i n e ses j a r d i n i e r s . D e u x ieşind d i n scenă pe nesim­
c o u r a n t s les e m p o r t e n t . VICTOR POPESCU ţite, în chipul cel m a i n a t u ­
ral.
N'am început c u muzica,

Subiectivismul în nicio „ d e g r a d a r e " . D a r r ă m â n â n d la linia p r i n c i p i i l o r , a -

m i n t e s c că, î n l e g ă t u r ă c u c o n c e p ţ i a l a n s o n i a n ă a i z v o a ­
r e l o r şi a e d i ţ i i l o r critice, p r o b l e m a a f ă c u t o b i e c t u l m u l ­
u n Rigoietto bine c â n t a t a u -
ziindu-se d e s p r i n I t a l i a , d a r
montările, majestuozitatea
cercetarea literara tor p o l e m i c i . I n u n a d i n a c e s t e a a i n t e r v e n i t T h i b a u d e t ,
c u u n f o a r t e c l a r a r t i c o l : La querelle des sources, î n c a r e
conc'udea: „ L a tâche d e l'éditeur lansonien est de réunir
şi c o n d i ţ i i l e p u r t e a t r a l e a l e
V e r o n e i , s u n t a p a n a j u l ei.
(Urmare din pag. 3-a) e n bloc t o u s les r e n s e i g n e m e n t s h i s t o r i q u e s q u i é c l a i r e n t Giuseppe Lugo, de origine
u n e o e u v r e . E t là c o m m e a i l l e u r s , la p e r f e c t i o n n ' e s t p a s
d e o s e b i t e celor ce o i n t e r p r e t e a z ă (cf. Introduction à la veronez, şi-a î n c â n t a t conce­
p o s s i b l e . Il f a u t p é c h e r p a r l o u r d e u r e t p a r e x c è s , o u b i e n „Rigoietto". Scena actului I
poétique. P a r i s , 1938, p . 40-42). P r i n u r m a r e , c h i a r d a c ă p a r l é g è r e t é e t p a r d é f a u t . 11 n ' e s t p a s m a u v a i s q u e les tăţenii c u flexibilitatea cal­
a c e s t i n e f a b i l e s t e obiect î n s i n e , i n t u i ţ i i l e d e s p r e el n u d e o r a ş e , c u 1.800.000 d e n u m ă r d e regizori, tehnicie­ dă a u n u i glas de o t r a n s p a ­
p r e m i e r s p é c h é s s o i e n t s i g n a l é s p a r les j o u r n a l i s t e s (c'est
s u n t i d e n t i c e ( c h i a r V a l é r y v o r b e ş t e d e analogie, nu de s p e c t a t o r i şi a p t milioane de nii luminii, care m e r i t ă t o t
l e u r affaire) — les s e c o n d s p a r les s a v a n t s (c'est l e u r m é ­ r e n ţ ă s o n o r ă şi o b l â n d e ţ e
asemünare). A d ă c g â n d d i f i c u l t a t e a (ca să n u zic i m p o s i ­ Iure î n c a s ă r i . A n u l a c e s t a t o ­ numele d e artişti, d e p u n n e ­
tier). (Réflexions sur la critique, P a r i s , 1939, p . 152). de t i m b r u c a r e fac imposi­
bilitatea) formulării, critica literară devine o încercare t u l v a fi î n t r e c u t . obosite silinţe, c u c o n t r i b u ­
A d e v ă r u l e s t e că a c e a s t ă c r i t i c ă d e i z v o a r e n u d u c e t o t ­ bile p e n t r u a c e s t a r t i s t s t r i ­
d e a c r e a o n o u ă o p e r ă l i t e r a r ă , s u b i e c t i v ă şi f ă r ă d e f o ­ P e n t r u p r o p o r ţ i a şi v a l o a ­ ţ i a u n e i e x p e r i e n ţ e şi a u n e i
d e a u n a la r e z u l t a t e d e a t â t a „ c u m p l i t ă n e d e m n i t a t e " , d a r
los. F ă r ă d e folos însă, n u n u m a i d e c â t p e n t r u c ă e s t e s u ­ r e a a r t i s t i c a ce r e p r e z i n t ă priceperi p e care spectacole­ d e n ţ a , emtEi'Unea a s p r ă , e -
că cei ce o a t a c ă a u o c o n c e p ţ i e p r e a p o z i t i v i s t ă d e s p r e e a .
b i e c t i v ă , ci p e n t r u c ă o p e r a a s u p r a c ă r e i a s'a o p r i t i n t e r ­ Roma, c u teatrul ae operă le s e s p r i j i n ă c u t o a t a s i g u ­ f e c t u l silit. E s t e o r a r ă a r -
D e fapt, critica d e i z v o a r e n u se m ă r g i n e ş t e l a a i d e n t i ­
pretarea r ă m â n e tot în umbră, publicului înfăţişân- în aer lioer a i termelor lui r a n ţ a , s p r e a isbuci s ă clă­
fica u n v e r s c a r e a d e t e r m i n a t p e a l t u l . E a n u ş i - a d e s ă ­
d u - i - s e , d e fapt, o alta, t r e c u t ă p r i n p e r s o n a l i t a t e a c r i t i ­ Caracalla şi Verona, c u al dească u n teatru d e m n de
vârşit m e n i r e a decât atunci când, identificarea odată fă­
c u l u i (cf. î n a c e a s t ă p r i v i n ţ ă , B . C r o c e . Elemente de este­ arenelor, se aşează aela sine tradiţia Veronei.
c u t ă , s e p u r c e d e la d i f e r e n ţ i e r i l e i n t i m e , c a r e d u c , p â n ă
tică, B u c , 1922, p . 88). în trunxea tuturor manifes­ Stagiunea actuală a gru­
la u r m ă , la i n t u i r e a „ i n e f a b i l u l u i " p r o p r i u s c r i i t o r u l u i i n ­
tărilor, fiecare d i s p u n â n d de p a t c a a e ooicei, p a t r u op^re,
M a i t o ţ i cei c a r e s ' a u o c u p a t d e p r o b l e m a criticei a u fluenţat.
c o n d i ţ i u n i şi mijloace a r t i s ­ cu totul altele aecăt î n ulti­
c ă u t a t s ă - i d e f i n e a s c ă m e n i r e a . I n a c e a s t ă p r i v i n ţ ă , toţi, D a r d. V l a d i m i r S t r e i n u r e f u z ă a c e a s t ă m e t o d ă , c u m
tice generale, excepţionale. m i i a n i : T o s c a , R i g o l e t t o,
f ă r ă să n e g l i j e z e acel f a c t o r i n e f a b i l , r e c u n o s c î n expli­ refuză şi a l t e l e . A t u n c i ce oferă d-saV U n m i j l o c d e a a-
care r o s t u l ei d e c ă p e t e n i e . F i r e ş t e , explicare se p o a t e î n ­ propia p e cititor de „inanalizabil" prin descrierea i n t u i ­ V e r o n a , c e l m a i v e e h i u , i- F a u s t şi R o m e o şi J u l i e t t a
ţ e l e g e î n m u l t e feluri, p e n t r u c ă m u l t e s u n t şi d i r e c ţ i i l e ţiei c r i t i c u l u i . A c e a s t ă „ d e s c r i e r e " , p e n t r u a a p r o x i m a n i ţ i a t o r fiind a c u m d o u ă d e l-ticcarao Z a n â o n a i , S U D
d e c e r c e t a r e l i t e r a r ă . I n d e f i n i t i v , t o t s p r e o e x p l i c a r e se m a i v i g u r o s , t r e b u e să u t i l i z e z e stilul critic, u n stil î n c a r e zeci ş i ş e a s e d e a n i c u p r i ­ direcţia de orchestră a auto­
î n d r e a p t ă critica şi î n c o n c e p ţ i a d - l u i V l a d i m i r S t r e i n u . să se d e a e x p r e s i e i „ c a l i t ă ţ i l e s u g e s t i v e a l e l i m b a j u l u i " m a reprezentaţie a „Aiaei" rului.
R ă m â n e însă, d u p ă ce a m v ă z u t s p r e ce t i n d e a c e a s t ă c r i ­ (op. cit. p . 296). R i d i c â n d u - s e î n c o n t r a r a ţ i o n a l i ş t i l o r c a r e s u b c e r d e s c h i s , se b u c u r ă şi
tică, s ă e x a m i n ă m şi a l t e t e n d i n ţ e d e e x p l i c a r e , p e n t r u ca a u c e r u t p r e c i z i u n e şi e x a c t i t a t e î n s t i u l c r i t i c e i , d - s a s u s ­ p r i n a c e s t f a p t , şi p r i n c a ­ „RIGOLETTO"
să n e p u t e m d a s e a m a m a i b i n e p e u n d e se află calea c e a ţ i n e că a c e a s t a e s t e o i m p o s i b i l i t a t e , î n t r u c â t nici d e s p r e drul de o măreţie de neuitat
bună. o b i e c t u l ei n u ş t i m d e c â t „ c ă e s t e c e v a i m p r e c i s " (op. cit. al imenselor arene, î n care Atât de des ascultat ori-
B i n e î n ţ e l e s , î n a c e s t e a r t i c o l e c a r e s u n t î n d i s c u ţ i e este p. 295). î n s u ş i r e a a c e a s t a n u e s t e posibilă. î n critica l i t e r a ­ n u m ă r u l auditorilor poate u n u e i n c â t orice c o m e n t a ­
o critică la a d r e s a i s t e r i e i l i t e r a r e şi, î n g e n e r a l , la a d r e s a t u r i i „ d e s p r e natura c ă r e i a a l t c e v a n u ş t i m „ e x a c t şi p r e ­ a t i n g e treizeci d e m i i şi d e ­ r i u d e s p r e l u c r a r e a î n sune
cercetărilor obiective care n ' a u u r m ă r i t tenomenul lite­ cis" d e c â t că e s t e o v a l o a r e d e i m p r e c i z i e " (opt. cit. p . păşeşte, întotdeauna, două­ n u poate interesa, „Rigo­
r a r î n s i n e . Şi, d e s i g u r , i r o n i a m e r g e m a i a l e s s p r e c e e a 287). M ă î n t o r c î n s ă l a c a p i t o l u l d i n a c e s t s t u d i u î n c a r e zeci d e m i i c â t ş i p r i n s p e ­ ietto' a îmbrăcat, la Verona,
ce d. C ă l i n e s c u a r n u m i i s t o r i e l i t e r a r ă de treapta d i s c u t a m i d e i l e d - l u i G. C ă l i n e s c u . Acolo g ă s e s c r ă s p u n ­ cializarea uimitoare tehnică v e s t m i n t e d e zile m a r i , î n v ă -
i n f e r i o a r ă : critica d e t e x t , critica d e i z v o a r e , e t c . sul la a r g u m e n t u l d - l u i S t r e i n u . „ î ş i î n c h i p u e c i n e v a că şi m u z i c a l ă l a c a r e s ' a a j u n s luindu-se î n t r ' u n fast revăr­ Marguerita ÍCarosio
d a c ă s ' a r i n t r a î n a m ă n u n ţ i m i , d e c ă t r e specialişti, d e f i ­ în înfăptuiri, de u n presti­ s a t î n t o t u l d i n belşug. Cele m o n i e î n r e s u r s e l e a c e s t u i
Dar lucrurile acestea aparent exterioare au m a i multă
n i ţ i a fizicei, c a r e n u î n c a p e î n d o i a l ă că e ş t i i n ţ a şi o b i e c ­ giu aparte. p a t r u d e c o r u r i a u ş t i u t , a m ­ î n z e s t r a t şi e s e n ţ i a l m e n t e
importanţă decât pare p e n t r u adâncirea lăuntrică. î n t â m ­
tivă, l i m i t e l e şi o b i e c t u l ei a r fi m a i u ş o r d e p r e c i z a t ? Se a d a o g ă şi binefacerile plificând admirabil cadrul muzical tenor, care înţelege
p l a r e a face să fi scris d o u ă a r t i c o l e î n c a r e p r e c i z a m p o ­
S'ar înşela dacă a r crede-o, după c u m s'ar înşela dacă unei acustici surprinzătoare, lor n o r m a l , a d u c â n d m o d i -
ziţia istoriei l i t e r a r e faţă d e d i s c i p l i n e l e î n v e c i n a t e şi a - şi s l u j e ş t e c u o d i s t i n c ţ i e a -
ş i - a r î n c h i p u i că s p r e h o t a r e l e fiecărei ş t i i n ţ e p o z i t i v e şi
r ă t a m r o s t u l fiecărei i n v e s t i g a ţ i i s u s p e c t a t ă ca o î n t â r ­
cu t r a d i ţ i e n u s u n t t o t u ş i d o m e n i i î n c a r e a p r o x i m a ţ i a , parte a r t a cântului italian.
ziere nefolositoare p e n t r u definirea valorii reale a unei
s u b i e c t i v i s m u l şi s i m ţ u l n u a n ţ e l o r j o a c ă u n r o l t o t a t â t precizat delà început că aceste r â n d u r i izvorăsc din con­ Ducele de M a n t u a , c â n t a t
o p e r e . ,,Se r e p r o ş e a z ă istoriei l i t e r a r e — s c r i a m t o t
d e h o t ă r î t o r ca î n c e r c e t a r e a l i t e r a t u r i i " .
aici (Estetică literară şi istorie literară, „Universul v i n g e r e a că s u b i e c t i v i s m u l , î n î n ţ e l e s u l l u i ştiinţific, de d-sa, e o creaţie filtrată
L i t e r a r " N o . 2 5 , 6. V I I I . 1938, p . 4), ca i n t e g r e a z ă o p e r e l e A d m i ţ â n d t o t u ş i c e e a ce e s t e p r o b a b i l , că l i t e r a t u r a î n c a l i t a t e ş i vie î n m o d u l
este elementul cel m a i dăunător din cercetările noa-
şi scriitorii î n c u r e n t e l e l i t e r a r e a l e epocii, c ă face l e g ă ­ este u n d o m e n i u m a i n e p r e c i s ca a l t e l e , d a r n u m a i n e -
precis decât al celorlalte arte, p u t e m admite, prin i n t r o ­ s r e l i t e r a r e a c t u a l e . D e aceea, m ' a m o p r i t a s u p r a m a ­ de exteriorizare.
t u r i cu a l t e o p e r e , cu a l t e l i t e r a t u r i . P o ţ i a v e a î n s ă o i m a ­
g i n e c â t m a i a p r o p i a t ă d e a d e v ă r f ă r ă d i f e r e n ţ i e r e ? Ce d u c e r e a stilului critic, ceea c e , cu a l t ă ocazie, nici d. V l a ­ n i f e s t ă r i l o r t e o r e t i c e a l e d - l o r G. C ă l i n e s c u şi V l a d i m i r Baritonul Carlo Tagliabue,
e s t e i n t e g r a r e a î n c u r e n t e şi s t u d i u l i n f l u e n ţ e l o r d e c â t u n d i m i r S t r e i n u n u a c c e p t ă şi a r c o n s t i t u i u n fel d e „ e s t e ­ S t r e i n u , c a r e v o i a u să l e g i t i m e z e , să „ l e g i f e r e z e " — aş cu u n glas vibrant de expre­
mijloc de a scoate cât m a i m u l t în l u m i n ă tocmai nota de tica i n i m i i " ? N u cred. p u t e a zice, a c e a s t ă a t i t u d i n e . sivitate şi o interpretare s u ­
o r i g i n a l i t a t e î n f o n d şi efectele p r o p r i i î n f o r m ă ?" ). E s t e 3
A c ă u t a s ă „ d e s c r i i " , s ă faci p e r c e p t i b i l unicul operei
P e n t r u c e l c a r e a u r m ă r i t a c e s t s t u d i u d e l à c a p ă t şi î n perioară, soprana Margueri-
p e n i b i l să t e citezi p e t i n e î n s u ţ i , d a r d a c ă o fac n u e s t e literare prin mijlocul critic amintit m a i sus este o ope­
r a ţ i e f ă r ă s e n s . P e n t r u cei aleşi — a c e s t i n a n a l i z a b i l v a î n t r e g i m e a l u i , c r e d că p u n c t u l m e u d e v e d e r e , p e c a r e t a Carosio, Gilda, î n limpezi
d e c â t p e n t r u a a r ă t a , p e d e o p a r t e , că l u c r ă r i l e a c e s t e a
n u le s p u n a c u m , d e c i r c u m s t a n ţ ă ; i a r p e d e alta, că e u fi o r e a l i t a t e a l o r , p r i n s ă d i n c o n t a c t u l d i r e c t cu o p e r a , îl socotesc î n d r e p t ă ţ i t , a r e i e ş i t c l a r : şi d e l i c a t e a c c e n t e , c u t o a ­
î n s u m i , c a r e a ş p u t e a fi î n v i n u i t , d i n c a u z ă că v ă d altfel cel m u l t c u a j u t o r u l u n u i î n d r u m ă t o r critic e x p l i c a t i v ; Nu există mijloc m a i uşor p e n t r u a t e rătăci decât s u ­ t ă frăgezimea şi t i n e r e ţ e a de
problema subiectivităţii în cercetări, de o concepţie p o ­ p e n t r u cei m e d i o c r i — c h i a r d a c ă a r a v e a c r i t i c u l m a i glas cerute d e rol, Vittorio
b i e c t i v i s m u l . E l n u e s t e o m e t o d ă ci u n s i m p l u i n s t r u ­
zitivistă, socotesc ca u l t i m scop a l istoriei l i t e r a r e t o c m a i m u l t d a r a l c o n c r e t u l u i d e c â t a r t i s t u l , i n a n a l i z a b i l u l ce-1
m e n t p e c a r e n ' a u d r e p t u l să-1 u t i l i z e z e d e c â t oamenii Palanbini, Romeo Morisani,
d e s c i f r a r e a a c e s t u i unicum c a r e i d i v i d u a l i z e a z ă p e fie­ v o r p e r c e p e v a fi cel d i n o p e r a c r i t i c u l u i , n u cel d i n o -
pera literară. Tocmai punându-ne pe tema împreciziunii e x c e p ţ i o n a l î n z e s t r a ţ i , d u p ă ce ş i - a u d e s ă v â r ş i t funda­ Augosto Ranani, a u împle­
c a r e s c r i i t o r . D e c â t , î n t r e g u l m a t e r i a l , obiectiv, pozitiv,
c u c a r e i s t o r i c u l l i t e r a r i z b u t e ş t e să se a p r o p i e şi s ă s i m t ă l i t e r a t u r i i , o l i t e r a t u r ă i n t e r p r e t a t i v ă (care a r fi critica) m e n t u l de cunoştinţe obiective. tit c u n u n a unei interpretări
i n a n a l i z a b i l u l , e s t e p u s la d i s p o z i ţ i a c i t i t o r u l u i , c a r e g ă ­ a r fi la r â n d u l ei i m p r e c i s ă şi î n c h i p u l a c e s t a se c r e e a z ă de t e a t r u mare.
o g r a d a ţ i e s p r e efecte d i n ce î n c e m a i s l a b e şi m a i d e ­ G. C. NICOLESCU
s e ş t e astfel ceea ce p o a t e n ' a r g ă s i s i n g u r : o cale c e r t ă p e Dirijorul, e m i n e n t u l m u -
c a r e să î n d r e p t e a t e n ţ i a şi i n t u i ţ i a sa p e n t r u a s u r p r i n d e părtate de p u n c t u l de origină.
sieian Franco Capuana,
şi el i n a n a l i z a b i l u l , c u a l t ă n u a n ţ ă p r o b a b i l d e c â t cel s u r ­ C o n c e p â n d critica astfel, d e s f i i n ţ â n d - o „ p r i n c o n t o p i r e 3) A ş fi p u t u t a d ă o g a : C h i a r n u m a i c o i n c i d e n ţ e l e s a u simplette
p r i n s d e ceilalţi c i t i t o r i şi d e c e r c e t ă t o r . cu o p e r a ce a r e d e c a r a c t e r i z a t " (op. cit. p . 318), e a e s t e a n a l o g i i f o l o s e s c p e n t r u a t i n g e r e a a c e s t u i s c o p . D e a c e e a , d. S t r e i n u
vigilent, punctual, suplu,
îndreptată spre o m a r g i n e primejdioasă. P e n t r u a avea şicanează inutil p e Thibaudet afirmând că a integrat t o t „ î n serii reuşind cu u n tact desăvâr­
A i c i s t ă d e o s e b i r e a d e m e t o d ă î n t r e i s t o r i a l i t e r a r ă şi
critica l i t e r a r ă r o m â n e a s c ă d e azi. iluzia că p o ţ i defini celor m a i p u ţ i n s u b t i l i „ i n a n a l i z a b i ­ i s t o r i c e " p e M a l l a r m é , î n s t u d i u l c e i 1-a c o n s a c r a t . E s t e o e r o a r e ş i t s ă a c o r d e i m e d i a t biisul,
D. S t r e i n u i r o n i z e a z ă , deşi p e a l t ă p a g i n ă îi r e c u n o a ş t e l u l " , „ r e z e r v a d e f r u m u s e ţ e " a fiecărei o p e r e , p r i n m i j ­ — c e l p u ţ i n p e j u m ă t a t e . P e n t r u c ă L e s éléments de sa poésie ( c a r ­ a c o l o u n d e e s t e i n e v i t a b i l , şi
m e r i t e l e , m a n i a i z v o a r e l o r . L u â n d u n e x e m p l u şi p ă r â n - loace străine de acelea ale creatorului, i n t r o d u c â n d p l e ­ t e a I) e s t e o a r e c u m operă de istorie literară necesară tocmai î n să alunece m a i departe, c â n d
d u - i - s e că v e d e acolo e x a g e r ă r i , c o n c h i d e : „ L a a c e s t e r e ­ n a r s u b i e c t i v i s m u l c r i t i c u l u i , se t r ă d e a z ă d e o p o t r i v ă l i ­ v e d e r e a cărţii a doua: L e s f o r m e s de la poésie unde este analiza
t e r a t u r a şi critica d e d r a g u l celor m e d i o c r i . este nevoie, a o b ţ i n u t de l a
zultate de cumplită nedemnitate duce criteriul aproprie­ p u r ă a o b i e c t u l u i d e a r t ă î n s i n e . D a c ă şi a i c i s e v o r î n t â l n i c â t e o ­
o i m p e c a b i l ă şi a v â n t a t ă o r ­
rilor nesemnificative, c ă r t u r ă r i s m u l coincidenţelor... i- • d a t ă şi a l t e n u m e p r o p r i i d e c â t a l a u t o r u l u i s a u a l e opercilor l u i ,
d e e a filiaţiei !" (op. cit. p . 311). N u e l o c u l aici să a r ă t că e pentrucă altfel c e r c e t ă t o r u l n u p u t e a s ă s e a p r o p i e el î n s u ş i şi chestră de două sute de in­
S ' a r zice că u n s t u d i u d e p r o p o r ţ i i l e a c e s t u i a n u se
în> cazul c o n c r e t p e c a r e îl ia c r i t i c u l se î n ş e a l ă şi că, p r i ­ p o a t e î n c h e i a f ă r ă c â t e v a c o n s i d e r a ţ i u n i r e z u m a t i v e şi s ă f a c ă şi p e a l t u l s ă s e a p r o p i e d e c e e a c e e s t e p r o p r i u r n a l l a r - strumentişti, tot concursul
v i n d l u c r u r i l e c u alţi ochi, a r p u t e a să n u fie v o r b a d e f ă r ă „ c â t e v a p ă r e r i " . S ă m i s e i e r t e că n u l e v o i face. A m mé-an. aşteptat.

. 12 August 1939
M ă t r e z e s c l a l ă t r a t u l c â i n e l u i . M ă frec l a o c h i ş i a p r o a p e
n u î n ţ e l e g u n d e s u n t . S ă r b u i m a c î n s u s , d a r picioarele î m i s u n t
m o i şi t r e b u i e s ă m ă r e a z i m c u s p a t e l e d e u n Copac c a s ă p o t s t a
drept. A m d o r m i t i a r a d â n c şi c h i n u i t , a ş a c ă î m i t r e b u e p u ţ i n
j
timp c a s ă m i d a u deama c ă ceea c e văd, n u m a i e vis.
L ă t r a t u l s c u r t a l c â i n e l u i s e a u d e d i n o e în, c e m a i r a r şi
m a i d e p ă r t a t . F r u n z i ş u r i l e copacilor s t r ă l u c e s c d e o s p o i a l ă u n ­
s u r o a s ă d e a u r . A u r c u r g e p e c e r , p e c o p a c i ş i p r i n ierburi.
A u r c u r g e p r i n p ă r u l m e u ş i - m i p i c ă d e p e obraji p e g â t , p e
m â i n i şi p e v e s t m i n t e .
D u c m â i n i l e î n f a ţ ă , l e î m p r e u n , l e p r i v e s c şi n u m ă p o t
s t ă p â n i s ă f a c u n g e s t c a şi c u m le-aşi s p ă l a î n v ă z d u h u l a c e s t a
de a u r c a r e m ă î n c o n j u r ă . Apoi, î m i frec f r u n t e a şi f a c c â t e v a
m i ş c ă r i c u b r a ţ e l e ş i c u picioarele, c a s ă - m i t r e z e s c s â n g e l e . A m
i m p r e s i a c ă i n i m a obosită d e g o a n a ei c o n t i n u ă , era p e p u n c t u l
de a î n c e t a s ă m a i b a t ă . î m i v î r m â n a p r i n g u r a c ă m ă ş i i şi î m i
fricţionez b i n e p i e p t u l . Apoi m ă plec s ă - m i i a u p u ş c a d i n iarbă
şi î n a c e a s t ă clipă, s â n g e l e s e c l ă t e ş t e î n m i n e , c a î n t r ' u n v a s şi
simt bine c u m m ă doare fruntea.
L ă t r a t u l c â i n e l u i n u s e m a i a u d e . C e l'o fi a p u c a s ă v â n e z e
s i n g u r ? m ă g â n d e s c e n e r v a t şi m ă r e z e m î n p u ş c ă să-1 a ş t e p t .
I n s t â n g a m e a e u n m i c l u m i n i ş î n p a n t ă , î n care c r e s c d e a -
v a l m a l ă s t a r i t i n e r i şi ierburi d e t o t soiul, î n a l t e . R e s t u l s p a ţ i u ­
lui e o c u p a t d e m a s s a severă şi î n t u n e c a t ă a pădurii şi d e cerul
a c e s t a a l b a s t r u , î n t r ' u n p u n c t a l c ă r u i a s'a s p a r t soarele şi c u r g e
c a o b u b ă d e a u r . C a p u l a î n c e p u t s ă m i se l i m p e z e a s c ă . N i c i e u ,
nici câinele n ' a m m â n c a t nimic astăzi. A ş a c ă î m i pot explica
fără g r e u t a t e s o m n u l a g i t a t p e c a r e l - a m a v u t şi a m e ţ e l i l e c u
care m ' a m trezit. A m p l e c a t de a c a s ă c u n o a p t e a î n c a p , d i n pri­
c i n a u n o r visuri i d i o a t e î n care o l u n ă e n o r m ă , f a n t a s t i c ă , m i - a
d a t î n t r ' u n a ocol. M ă s i m ţ e a m î n o d a e c a într'o î n c h i s o a r e p e
zidurile c ă r e e a s e p l i m b a t ă c u t ă şi i n a c c e s i b i l ă s e n t i n e l a .
î m i t r e c d e g e t e l e p r i n p ă r şi m ă g â n d e s c c ă n ' a r fi r ă u s ă
m ă n â n c ceva. B i e t u l P r i n ţ s'o fi plictisit săracul, a ş t e p t â n d u - m ă
să m ă trezesc şi s ă - i î m p u ş c o p a s ă r e . A p l e c a t d e sigur, s ă - ş i
f a c ă s i n g u r r o s t d e ceva. Ar fi t i m p u l s ă m ă g â n d e s c ş i e u l a
m â n c a r e . R e a z i m p u ş c a d e u n copac şi î n c e p s ă a d u n vreascuri.
J o s p r i n iarbă, l e g ă s e s c c u p r e a m u l t ă g r e u t a t e . A ş a c ă î n cele
din u r m ă , î m i zic, c ă ar fi m a i b i n e s ă m ă s u i î n t r ' u n c o p a c
şi să-1 c u r ă ţ d e u s c ă t u r i . î m i a l e g u n u l , î l i a u î n braţe şi î n c e p
să m ă c a ţ ă r . B o c a n c i i n u - m i f a c nici u n serviciu, d a r î n v i n g a-
c e s t o b s t a c o l c u o b i c i n u i n ţ a m e a d i n copilărie. A t u n c i m ă c ă -
ţăra.ţn c a u n drac p e c e l e m a i subţiri r a m u r i . A c u m m ă m u l ţ u ­
m e s c c u cei d o i craci solizi a i c o p a c u l u i , î n t r e cari m ' a m a ş e z a t
ca s ă explorez frunzişul.
Zăresc c â t e v a c r e n g u ţ e cari c a d i m e d i a t c e l e a t i n g . N u - m i
t r e b u e s c m a i m u l t e . î m i d a u d r u m u l jos, s m u l g i a r b a d i n t r ' u n
loc şi m ă p r e g ă t e s c s ă - m i a p r i n d focul. P r i n ţ s'a î n t o r s ş i s'a
a ş e z a t p e c o a d ă l â n g ă m i n e . S e u i t ă l a m i ş c ă r i l e m e l e curios,
cu limba de u n c o t afară d i n gură, c a o halcă de carne umedă.
— „N'ai f ă c u t n i m i c , n u - i a ş a P r i n ţ — îi s p u n , a r a n j â n d
vreascurile p e foc, — iepurii s u n t m a i i u ţ i d e c â t t i n e , b ă t r â n u l e !
El d ă d i n c a p a u z i n d u - S B n u m i t şi-şi t r a g î h a l c a limbii
Î n ă u n t r u c a s ă p r i n d ă o m u s c ă , c a r e îi b â z â e p e l â n g ă b o t .
S c a p ă r ş i ţ i n a t e n t firul d e c h i b r i t s u b vreascuri. P o j g h i ţ a
c e n u ş i e s d r e n ţ u i t ă a vreascurilor, î n c e p e s ă p o c n e a s c ă . U n fir
p l ă p â n d d e f u m ş i - a f ă c u t l o c p r i n t r e e l e şi s'a risipit n u m a i d e c â t
in s p a ţ i u .
— „ A c u m — s p u n — h a i s ă î m p u ş c ă m ceva, P r i n ţ . Ş i - m i
i a u a r m a d e l â n g ă copac.
P r i n ţ a i n t r a t î n a i n t e a m e a şi a d i s p ă r u t î n desiş. II u r m ă ­
resc a t e n t , c u p u ş c a g a t a î n m â n ă . D u p ă vreo cinci m i n u t e , m ă
î n t â l n e s c c u el î n n a s şi c u m s u n t f o a r t e a t e n t l a fiece s g o m o t ,
tresar. P r i n ţ m ă m ă s o a r ă g r a v şi p o r n e ş t e i a r ă ş i v â r î n d u - s e p e
sub ramurile lăstarului. După încă cinci minute, îl a u d chefnind
t o c m a i î n p a r t e a c e a l a l t ă a l u m i n i ş u l u i ; d o i p o r u m b e i sălbatici
a u ţ â ş n i t î n s u s ş i s e î n v â r t e s c n e ş t i i n d î n c o t r o s'o a p u c e . M ă
l a s p e v i n e î n ierburi şi o c h e s c . S u n t p r e a d e p a r t e c a s ă a m vreo
n ă d e j d e c ă lovesc v r e u n u l . T o t u ş i t r a g . Cel p e c a r e l - a m ochit,
î n t i n d e aripile şi cade. M ă ridic, m i r a t şi m ă u i t î n t r ' a c o l o . N ' a m
m a i t r a s c u a r m a d e c â ţ i v a a n i d e zile. V i n e l e m i s ' a u î n c ă l z i t ş i
s i m t u n f e l d e leşin. M â i n i l e î m i t r e m u r ă . T r ă g e a m foarte rece
a l t ă d a t ă . D e s c h i d a r m a şi a r u n c c a r t u ş u l a f a r ă . V ă z d u h u l m i ­
roase a iarbă d e p u ş c ă . M ă d e s c u r c g r e u d i n t r e ierburi şi l ă s t a r i
şi m ă î n t o r c s p r e f o c . C â i n e l e î m i a d u c e p a s ă r e a m o a r t ă . I - o
i a u d i n g u r ă şi m ă u i t l a e a i m p r e s i o n a t . P r i n t r e d e g e t e , s i m t
u m e z e a l a caldă a s â n g e l u i .
— „ M ă n â n c ' o P r i n ţ — îi s p u n î n cele d i n u r m ă — m i e n u
m i - e f o a m e . Şi m ă r e a z i m d i n n o u d e copac.
P e f r u n z e şi p e ierburi a u r u l a î n c e p u t s ă s e î n e g r e a s c ă .
Cerul s e r ă c e ş t e v ă z â n d c u ochii. P r i n ţ ţ i n e c u l a b e l e d i n f a ţ ă
p a s ă r e a l a p ă m â n t ş i m u ş c ă d i n p i e p t u l e i l a c o m şi e n e r v a t d i n
p r i c i n a fulgilor. B l a n a l u i g ă l b u e a f ă c u t u n spic a l b c e e a c e î n ­
s e a m n ă c ă a î m b ă t r â n i t d e a b i n e l e . I n c h e e t u r i l e picioarelor i s ' a u
u m f l a t şi a u î n c e p u t s ă - i c r e a s c ă n o d u r i m a r i c a n i ş t e n e g i , î m ­
p r e j u r u l lor. „ G u t a p r i e t e n e — m ă g â n d e s c — g u t a î ţ i v a m â n c a
c a p u l . " B l e s t e m u l bietelor jivine, p e cari l e - a i d e s c o p e r i t ori le-ai
sfâşiat". E l ridică o clipă ochii, m ă p r i v e ş t e d â n d d i n c o a d ă şi
p o r n e ş t e s ă m ă n â n c e d i n n o u d i n p i e p t u l pasării. N u n e î n ţ e l e ­
g e m d e s t u l d e b i n e astăzi. E şi firesc. N u n e - a m m a i v ă z u t de
c â ţ i v a a n i . î m i p u n p u ş c a î n t r e s p e t e şi plec. S u n e t u l u n u i corn
t a i e v ă z d u h u l şi t r e z e ş t e o clipă p ă d u r e a . „E c o r n u l p ă d u r a r u ­
lui", m ă g â n d e s c ş i a m o m i c ă s t r â n g e r e d e i n i m ă , l a a u z u l lui,
c a a t u n c i c â n d e r a m m i c şi m ă t e m e a m s ă n u m ă g ă s e a s c ă c u
vacile î n p a r t e a n e d a t ă î n p ă ş u n a t a pădurii.
P r i n u r m a r e , t o a t e s ' a u s c h i m b a t a c u m aici. Copiii n u m a i
a u v o e s ă p a s c ă v i t e l e î n p ă d u r e . Copacii s ' a u rărit şi f â n u l a-
c e s t a c r e ş t e d e g e a b a , t u m u l t o s şi verde. N u m a i c o r n u l p ă d u r a ­
rului a r ă m a s a c e l a ş .
P r i n ţ ş l - a l u a t p a s ă r e a î n g u r ă şi v i n e c u e a d u p ă m i n e .
T r e c jpeste o m i c ă v â l c e a şi u r c d u l c e a p a n t ă a c e l e i l a l t e laturi,
g â n d m d u - m ă c u tristeţe la aceste schimbări.
L o c u l a c e s t a p e c a r e m ă g ă s e s c a c u m , se n u m e a „ V a l e a
d e a s ă " şi n i m e n i n u p u t e a p ă t r u n d e p e v r e m e a a c e e a p â n ă aici,
u n d e t r ă i a u n u m a i lupii, b u f n i ţ e l e şi c e l e l a l t e v i e t ă ţ i a l e pădurii.
U n a m a t o r d e v â n a t uşor c u m s u n t e u , n u s e a v e n t u r a p e n t r u
u n i e p u r e p â n ă aici. D e altfel, iepurii, s e s p u n e , c ă ocolesc V a l e a
d e a s ă , m a i abitir c a o a m e n i i . A c u m p ă d u r e a s'a rărit ş i a u a-
p ă r u t ici, colo, l u m i n i ş u r i cari îi d a u u n a e r b l â n d ş i accesibil.
O r ă t ă n i i l e slabe a l e pădurii, a u î n a i n t a t şi ele, î n u r m a securii
UNIVERSUL LITERAR
c a u n c o r t e g i u ş i a c u m V a l e a d e a s ă v ă d u v i t ă d e lupi, este l o c u l
lor c e l m a i c ă u t a t . U t ü n i o a r á d a c a m i - a r fi t r ă s n i t p r i n c a p s ă
fac c e a m f ă c u t azi, î n V a l e a deasă, a d i c ă s ă - m i p u n a r m a l â n g ă
m i n e ş i s a a o r m i n iarbă, Duştean, a c u m n ' a r m a i fi e x i s t a t a i n
m i n e u e c a t bocancii.
M a trec l i o r u g a n d i n d u - m ă l a a c e a s t ă e v e n t u a l i t a t e ş i î n c e p
să ш а u i t m a i a t e n t i n j u r u - m i . î m i f a c e i m p r e s i a c ă a m l u a t
prea m u l t î n g l u m ă r e n u m e l e „Văii dese". T o ţ i c o p a c i i ş i - a u u n i t
u m u r e i e ş i a u l a c u t u n a s i n g u r ă , colosală, ş i i m p u n ă t o a r e : u m ­
bra p ă d u r i i .
iicaia vreme — m ă gândesc — c â t printre copaci m a i pă­
t r u n d e a o raza d e s o a r e c a r e î n v e s e l e a d i n l o c î n 10c, c u p e t e l e
i>aie p ă m â n t u l s ă l b a t e c a l pădurii, m a i p u t e a i crede î n g i u m e ,
dar a c u m , c i n e ştie c e intexiţii s e n a s c i n u m b n ş u r i l e a c e s t e a
c r u n t e , î n c a r e o c h i u l m e u , o r i c â t s'ar c ă s n i , n u p o a t e s t r ă b a t e
mai m u l t d e douăzeci de paşi împrejur.
iNoroc c ă îl a m p e P r i n ţ c u m i n e şi m e r g e î n a i n t e c u c o a d a
Întinsă. E i c u m i r o s u l l u i e x t r a o r d i n a r , n'o s a s e l a s e p ă c ă l i t c u
u ş u r i n ţ a c u c a r e m'aşi l ă s a e u .
G r ă b e s c t o t u ş i p a s u l ş i n u - m i slăbesc deloc a t e n ţ i a . N'ar
fi r ă u să^mi i a u şi p u ş c a d i n t r e s p e t e . I n m â n ă o s'o a m m a i
ia î n d e m â n ă , î n orice e v e n t u a l i t a t e . D a r î n a c e l a ş t i m p m i se
p a r e ridicol s ă i a u a t â t e a m ă s u r i ş i rezist d i n t o a t e p u t e r i l e t e n ­
taţiei, c e e a c e - m i d ă o crispare ş i m a i î n f i o r ă t o a r e .
C a u t s ă m ă s t ă p â n e s c î n t r e b u i n ţ â n d t o t felul de tertipuri.
II c h e m p e P r i n ţ d e pildă, d i n c a n d î n c â n d p e n u m e , o r i i a c
vreo g i u m ă c u el, a s m u ţ i n d u - 1 î n t r ' o d i r e c ţ i e oarecare. I n s ă a s -
m u ţ m a u - i , c â i n e l e t r e o u e s ă d i s p a r ă d e l â n g ă m i n e şi a t u n c i
s i n g u r , frica î m i e ş i m a i m a r e . l i l a s î n c e l e d i n u r m ă î n p a c e ,
şi î n c e p s ă m ă î n t r e b d e c e m e r g e c u c o a d a î n t i n s ă c a u n a r ă ­
tător î n a p o i .
î m i v i n f e l d e f e l d e g â n d u r i . S u n t î n s t a r e c h i a r s ă cred
ră ă s t a e u n s e m n . A n i m a i e i e s e î n ţ e l e g î n t r e e i e . D e u n d e ş t i u
e u c ă P r i n ţ n u s'a î n ţ e l e s c u v r e u n l u p s ă m ă v â n d ă ş i m ă
arată c u coada ?
Apoi încep s ă râd. La î n c e p u t foarte încet. Atât d e încet,
că P r i n ţ c a r e e l a d o i p a ş i î n a i n t e a m e a , n i c i n u m ă a u d e . D e -
aici, d i n c e î n c e m a i t a r e . L a s f â r ş i t m ă c u p r i n d e u n r â s histeric
şi s u n t n e v o i t s ă m ă opresc. P r i n ţ s e o p r e ş t e şi el, d ă o r a i t ă
de c â t e v a s e c u n d e î m p r e j u r u l m e u , a p o i m i s e p o s t e a z ă î n f a ţ ă
şi s e u i t ă l a m i n e î n t r e b ă t o r , c u p o r u m b e l u l î n g u r ă .
— „ C e e, p r o s t u l e ? s p u n . C e t e u i ţ i a ş a l a m i n e ? Crezi că
sunt nebun ?
Ei d ă d i n c o a d ă , l a s ă p a s ă r e a d i n g u r ă şi i a t r ă n e r v o s d e
c â t e v a ori. D e - a c i , t a c e ş i a s c u l t ă f o a r t e a t e n t .
— „ N u s u n t n e o u n , p r o s t u l e , — îi s p u s c u l a c r i m i î n ochi,
— z ă u n u ß u n t í Aim r a s n u m a i p u ţ i n d e ш с а ^ A t a t . A c u m s u n t
serios. A c u m p u t e m m e r g e m a i d e p a r t e . H a m e r n !
El m a i raimme puţin p e loc să m a i asculte, apoi îşi ia pasă­
rea ş i v i n e . T ă c e r e a e m a i g r a v ă , d a r a c u m ş t i u c a s g o m o t e l e cari
P'ca u m c a n d i n c a n d î m p r e j u r u l m e u , m e a , s u n t n u m a i g n i n u é
c a r i c a d . P r i n t r e r a m u r n e copacilor, v ă d u n e o r i o b u c a t ă d e c e r
aioa, c a o r u l ă î n t i n s ă p e v a n u r i l e lor.
Molcomul pacanit a i unei căruţe, m ă opreşte din nou. Trag
c u u r e c n e a î n c o t r o s e a u d e şi c a u t s a m ă o r i e n t e z .
M a i e probabil p u ţ i n p a n ă l a m a r g i n e s a u p â n ă l a v r e u n
drum. _. !
jfrinţ m i - a l u a t - o i a r î n a i n t e . A c u m n u m a i m e r g e c u c o a d ă
d r e p t î n t i n s a spre m i n e , ci ş i - o m i ş c ă într'o p a r t e ş i î n t r ' a l t a .
M a \m c a t m a i a p r o a p e d e e l . A u d şi g l a s u l o m u l u i :
— „Hăis, h a i s b o a a a l ă !"
A s t a î n s e a m n ă n e a p ă r a t c ă u n d e v a p r i n apropiere, se t e r ­
m i n ă calvarul. Î m i micşorez pasul şi-mi scot batista s ă - m i şterg
suuoarea d e p e frunte. Zăresc î n siarşit, uşurat, pănza albastră
a u n u i l u n u n i ş p r i n t r e copaci.
fre c a m p n ' a a p u s î n e a soarele. P e m i r i ş t i abia a c u m s e t o ­
peşte aurui. iviă o p i e s c i n m a r g i n e a p ă d u r n ş i a ş t e p t s ă t r e a c ă
oniui pe care l - a m auzit adineauri. Căruţa era încărcată c u snopi
de g r a u , s u s p e s n o p i e o î e m e e . L a j u g t r a g d o i j u n c a n i p i ­
perniciţi.
— „ B u n ă ziua — zice omul când ajunge î n dreptul m e u .
— „ H u n a z i u a — r ă s p u n d . N u f a c i o ţ i g a r e ?"
— „ t i o o o o : i a c e o m u l c ă t r e boi. B a t a c — zice v e n i n d spre
mine, dar n u m a i a m . "
— „ A m e u — s p u n ş i m ă u i t l a el. E u n o m m ă r u n t c u f a ţ a
p ă m â n t i e ş i c o l ţ u r o a s ă . C a l c ă u ş o r c u picioarele s a l e g o a l e p e
iarbă şi sare ş a n ţ u l c a r e d e s p a r t e p ă d u r e a , p r o p r i e t a t e a S a t u l u i ,
de c a m p , p r o p r i e t a t e a ţ ă r a n i l o r .
S c o t t a D a c h e r a şi i-o î n t i n d . E l i a o ţigare, se u i t ă l a e a şi
o duce la nas.
— „ P t m u u , c e f r u m o s m i r o a s e ! P a r c ă a r fi m i e r e f ă ! f a c e
c ă t r e n e v a s t ă - s a , c a r e s'a î n t o r s î n c ă r u ţ ă c u f a ţ a spre n o i .
— „ B a s'o a r d ă d i a v o l u d e m i e r e ! r ă s p u n e e a .
— „ M a i i a u n a — zic.
El s e u i t ă n e î n c r e z ă t o r l a m i n e , d e - a c i z â m b e ş t e ş i m a i
ia u n a .
— „Stai — spun.
S e o p r e ş t e r u ş i n a t ş i e g a t a s'o p u n ă înapoi..
— „ l a - o — zic, v o i a m n u m a i s ă t e opresc s ă - m i spui, c u m
te chiamă, p e n t r u c ă ţ i n s ă - m i aduc e u singur a m i n t e : n u eşti
d u m n e a t a I a n c u Nidelii ?
— „ B a e u — zice.
— „Vezi c ă t e ţ i n m i n t e ? ş i - i d a u s ă a p r i n d ă .
El p u f ă e d e c â t e v a ori d i n ţ i g a r e a p o i :
— „ C u m s ă n u m ă tii, d o m n Niculae ? N ' a m făcut scoală
o d a t ă ?"
— „ A ş a e, z i c , a m f ă c u t ş c o a l a î n a c e l a ş t i m p . I ţ i a d u c i
a m i n t e ? Ş c o a l a v e c h e c a r e e r a s ă c a d ă p e n o i într'o iarnă...
— "Şi'n c a r e c u r g e a c â n d p l o u a , c a afară, î n c h e e el.
— „ M a i ţ i i m i n t e g a u r a d e s u b t a l p ă p r i n c a r e i n t r a u porcii
lui Şocardea ? întreb.
— „Stt... — face, a r ă t â n d u - m i c u c a p u l s p r e c ă r u ţ ă , n u - i
m a i zice a ş a c ă e n e v a s t ă - m e a n e a m c u e l . "
— „Ai l u i I o r d a c h e R e d e — z i c — d a c ă v r e i d u m n e a t a .
— „O ţ i u , d o m n N i c u l a e , c u m s ă n ' o ţ i u . N u n e s t r e c u r a m
şi n o i c â t e u n u l , c â t e u n u l , a f a r ă p r i n e a , d u p ă c e d o m n u ador­
m e a p e c a t e d r ă , c a s ă n e j u c ă m ?"
— „Aşa e Iancule — s p u n — î m i pare foarte bine c ă t e - a m
întâlnit. M i - a m adus a m i n t e o m u l ţ i m e de pozne.
= = = = = = = = = = = 5 = = =
— „Şi mie îmi pare bine, d o m n N i c u l a e . îmi p a r e b i n e că
n ü e ş t i f u d u l şi t e o p r e ş t i s ă s t a i d e vorbă c u n o i . I o n a l l u i n e a
V o i c u N e c u l a e n u m a î n c a s a t o r la t r a m v a e , da n u - i d ă n i m e n i
c u p r ă j i n a d e nas.
— „ D e c e s ă fie f u d u l , I a n c u l e ? N u u n t e m t o ţ i o a m e n i ?
Doar că t u umbli desculţ şi e u încălţat, t u ai mâinile m a i negre
şi eu m a i albe. D a r p i c i o a r e l e t a l e d e s c u l ţ e ş i m â i n i l e t a l e n e g r e
s u n t m u l t m a i c i n s t i t e şi m a i c u r a t e d e c â t picioarele î n c ă l ţ a t e
şi m â i n i l e a l b e a l e u n o r d o m n i orăşeni."
— „ A ş a e, d o m n N i c u l a e , — f a c e o m u l m i ş c â n d u - s e j e n a t
pe p i c i o a r e l e l u i m u r d a r e , l a c a r e e u m ă u i t e m o ţ i o n a t î n iarbă,
— d a r zice c ă n o i s u n t e m ţ ă r a n i . "
— „ T o ţ i s u n t e m ţ ă r a n i , I a n c u l e . T o ţ i n e - a m n ă s c u t aici
şi n u s e ştie, p o a t e c ă t o ţ i v o m m u r i t o t aici."
El c l ă t i n ă d i n c a p ş i s e s c a r p i n ă d u p ă u r e c h e . N u se
a ş t e p t a p e s e m n e l a a c e s t e vorbe, d a r m i e î m i p a r e b i n e c ă i
l e - a m s p u s . Ş t i u c ă i l e - a m s p u s ş i o a m e n i i v o r fi m a i a p r o p i a ţ i ,
m a i calzi c u m i n e c a p â n ă a c u m . ' T o ţ i o a m e n i i m ă ocolesc. T o ţ i
b ă n u e s c o s t o f ă s t r ă i n ă şi n e a c c e s i b i l ă î n m i n e . V ă r u - m e u c u care
a m copilărit d o i s p r e z e c e a n i î m p r e u n ă , a m m â n c a t d i n a c e i a ş i
s t r a c h i n ă şi a m s u p t p o a t e d i n a c e i a ş i ţ â ţ ă , p e n t r u c ă a c i m a ­
m e l e n u s e sfiesc s ă - ş i a l ă p t e z e u n a alteia copiii, m ' a l u a t şi el
cu domnu. Aseară c â n d l - a m văzut, m i - a zis : „Bine ai venit pela
noi, d o m n u N i c u l a e " . Şi doar stă î n a c e i a ş i c u r t e c u p ă r i n ţ i i m e i
şi a s t a t d e c â n d e e l astfel.
I a n c u n u m a i ştie ce s ă - m i s p u n ă . D i n vârful c ă r u ţ i i f e m e e a
îl s t r i g ă şi-1 z o r e ş t e d a r e l a r m a i s t a t o t u ş i p u ţ i n l â n g ă m i n e .
— „Du-te Iancule — spun întinzându-i mâna — te chiamă
nevastă-ta.
— „Las'o s ă m ă c h e m e , d o m n N i c u l a e , c ă d e a l t c e v a n u
e bună.
îmi î n t i n d e î n s ă m â n a şi s e d e p ă r t e a z ă î n c e t c u paşii lui
m ă r u n ţ i p r i n iarbă, spre c ă r u ţ ă .
E u o t a i d e a d r e p t u l p e s t e c â m p şi identific m e r g â n d î n c e t ,
locurile. I n s t â n g a m e a s u n t l o t u r i l e . V e c h i l o t u r i c u c a r e a u
fost î m p r o p r i e t ă r i ţ i s t r ă m o ş i i n o ş t r i p e v r e m e a l u i C u z a Vodă
c â n d s'au e x p r o p r i a t averile m ă n ă s t i r e ş t i . T o t a c e s t c â m p i m e n s ,
ţ i n e a d e m ă n ă s t i r e a G l o g o v e a n u . I d e n t i f i c p e loturi î n c e a ţ a r o ­
şiatică a amurgului, coroana neagră a bătrânului stejar din
c a p u l l o t u l u i n o s t r u şi m ă î n c ă l z e s c de g â n d u l a c e s t e i proprie­
tăţi care, c u cele trei g e n e r a ţ i i a l e ei î n u r m ă , m ă î n n o b i l e a z ă .
La s t â n g a , d u p ă c o l ţ u l pădurii, e u n n o u i n t r â n d : puţul
lui N a e . Ş i acolo, a r e t a t a c â t e v a p o g o a n e d e p ă m â n t . A c i p e
u n d e m e r g e m , e c ă t i n a . N o i n ' a v e m locuri aici, d a r a r e v ă r u -
m e u şi e t o t u n a . N e a m u l n o s t r u o c u p ă trei d i n cele m a i f r u ­
m o a s e şi m a i b u n e p ă r ţ i a l e c â m p u l u i . M e r g î n c e t , g â n d i n d u - m ă
la a c e s t n e a m a c ă r u i g r a v ă i m p o r t a n ţ ă o d u c î n s p a t e şi n i c i
n ' a u d c â n d a l ă t r a t P r i n ţ şi a s b u r a t p r e p e l i ţ a d u p ă care alear­
gă c a u n n e b u n . P e cerul v â n ă t s t r ă l u c i t o r c a d e oţel, p r e p e l i ţ a
pâlpâie c a u n f l u t u r e n e g r u . Apoi s e t o p e ş t e c u t o t u l î n î n t u n e -
recul care se apropie c u paşi d e lup, dintre loturi şi dinspre Vi­
şina, î n g h i ţ i n d u l t i m e l e floace d e b o r a n g i c a l e a m u r g u l u i .
Iiepurii m a i p u ţ i n , dar p r e p e l i ţ e l e s u n t p a s i u n e a c o n g e n i ­
tală a l u i P r i n ţ . II l a s s ă a l e r g e şi s ă c h i f n e a s c ă c a u n n e b u n
şi m ă î n t o r c s ă privesc spre p ă d u r e . N u m a i d i s t i n g d e c â t o
m a s s ă g r e a , n e a g r ă , d e a s u p r a c ă r e e a cerul se l a s ă c a o pulbere
de sticlă. L u n a n o u ă , p a r c ă e o v i r g u l ă d e f o c p e p e r g a m e n t u l
i m a c u l a t a l a c e s t u i c e r colosal. î m i f a c d e g e t e l e delà mâna
d r e a p t ă p u i c ă şi m ă î n c h i n . I n g â n d recit a c e s t e versuri p e care
m i l e a d u c a m i n t e subit, de l a m a m a :
„Luminiţă nouă
T a e p â i n e a 'n d o u ă
Ţie j u m ă t a t e
Mie sănătate.
I n n u m e l e T a t ă l u i şi a l F i u l u i şi a l Sf. D u h A m i n . "
M e r g apoi c u p a ş i r a r i c u t r u p u l p u ţ i n a p l e c a t , î n a i n t e şi
simt puşca între spete bine înfrăţită c u mine. A m impresia că
î n s e r a r e a c a d e ş i s e a d a u g ă l a f i i n ţ a m e a c a r e creşte n e a g r ă ,
o r g o l i o a s ă ş i f a n t a s t i c ă , u m b r i n d t o t c â m p u l . Calc d i n c e î n c e
m a i a p ă s a t ! B o c a n c i i m e i au o p u t e r e c i u d a t ă d e a se a f u n d a î n
glie ş i - m i p a r e c ă l a fiecare p a s , p ă m â n t u l se î n a l ţ ă după t a l p ă
şi m e r g e d u p ă m i n e c a o t u r m ă d e o i n e g r e . î n c e p s ă fluer o m e ­
lodie t ă r ă g ă n a t ă p e c a r e n u s u n t s i g u r d a c ă a m a u z i t - o u n d e v a ,
s a u o s c o t a c u m p e n t r u î n t â i a o a r ă d i n r e l i g i o z i t a t e a bizară
c a r e - m i î n v e l e ş t e fiinţa.
C a p u l n u - m i m a i f a c e doi b a n i . F a ţ ă d e a c e a s t ă c a l m ă şi
î n t r e a g ă a d e c u a r e a fiinţei m e l e c u p ă m â n t u l , e x i s t e n ţ a creeru-
lui m i s e p a r e d e prisos şi n e l i n i ş t e a l u i u n joc de artificii ridi­
col. S u n t s i g u r c ă a s u c o m b a t î n m i n e c i n e v a . Nu-mi p o t da
s e a m a precis, c i n e e s t e a c e s t m o r t p e care îl port î n suflet, d a r
m e l a n c o l i a c e r t i t u d i n i i î m i a t â r n ă d e f r u n t e c a o c a n d e l ă care
arde sfioasă î n m a g n i f i c a î n s e r a r e .
U n a l t c a r p ă c ă n e v a g p e u n d e v a , d a r n u m ă o s t e n e s c să-1
identific. M e r g c u f r u n t e a î n jos, î n f ă ş u r a t de lujerii n o p ţ i i şi
ai p ă m â n t u l u i . P r i n ţ e l î n s u ş i e g r a v . I n d r e a p t a m e a l a doi paşi,
îşi ţ i n e c a p u l s u s şi ochii s t r ă p u n g ă t o r i şi f o s f o r e s c e n ţ i î n a i n t e .
A m n e t impresia că n e m i ş c ă m amândoi printre mituri. Păcă-
n i t u l c a r u l u i a a j u n s f o a r t e clar. M ă opresc şi ridic ochii. E n u ­
m a i l a c â ţ i v a p a ş i d e m i n e p e u n d r u m e a g . Aşi l u a - o î n a l t ă
p a r t e c a s ă n u m a i î n t â l n e s c p e n i m e n i , dar v ă d la c â ţ i v a m e t r i
î n u r m a căruţii, p e t a t a m e r g â n d c u p a s u l l u i o b i c i n u i t , m ă r u n t
şi c u c a p u l î n jos. î m i e a t â t d e d r a g c u m trece p r i n f a ţ a m e a ,
fără s ă m ă v a d ă , c ă n u m ă p o t h o t ă r î să-1 ocolesc. Prinţ, d e a l t ­
fel, c u u n s t r i g ă t s c u r t d e bucurie, i-a şi sărit î n braţe.
T a t a s'a oprit ş i m ă a ş t e a p t ă m â n g â i n d c a p u l c â i n e l u i .
— „ C u ce-mi v e n i ţ i a c a s ă , d o m n i l o r v â n ă t o r i ? n e î n t r e a b ă
î n r â s p e a m â n d o i , v ă z â n d u - n e c u m â i n i l e goale.
— „Cu o foame de lupi — spun.
El râde şi m ă b a t e p e u m ă r .
— „Foarte bine. Maică-ta o să aibe ce se n e dea să m â n c ă m
la toţi.
Apoi t a c e şi m e r g e d u p ă c ă r u ţ ă î n felul lui, c u paşi m ă r u n ţ i
şi c u c a p u l î n jos. Ii a u d p l i c i u i t u i i m i n e i l o r şi n u m ă m a i s a t u r
privindu-1.
— „Vii de l a l o t ? îl î n t r e b .
— ( ) D a — zice. M a i a v e a m d e c ă r a t c â t e v a clăi de ovăz
de acolo ş i m ă repezii p e s e a r ă c u M a r i n s ă le i a u .
M a r i n m e r g e pe l â n g ă c a i . A ş i v r e a f o a r t e m u l t să ş t i u d e ­
spre care M a r i n e vorba.
— „Iei o ţ i g a r e , M a r i n e ? strig.
— „ I a u , d o m n N i c u l a e . Şi se o p r e ş t e .
M ă u i t l a e l ş i nu-1 v ă d p r e a b i n e î n l u m i n a a c e a s t a c e n u ­
şie a înserării. E u n b ă i a t î n a l t şi subţire. î n t r ' o m â n ă ţ i n e c o a d a
l u n g ă a biciului, c u c e a l a l t ă îşi apropie ţ i g a r a de chibrit.
La l u m i n a c h i b r i t u l u i v ă d o f a ţ ă o s o a s ă n e c u n o s c u t ă , d a r
n ' a m c u r a j u l să-1 î n t r e b a l c u i e.
D u p ă c e - ş i a p r i n d e ţ i g a r a , f l ă c ă u l f u g e iarăşi î n f a ţ ă , l â n ­
gă cai.
— „Al c u i e b ă i a t u l a c e s t a ? î n t r e b pe t a t a .
(Urmare în pag. 7)
 6 UNIVERSUL LITERAR
In b a l t a B r ă i l e i , e u d u b a
Când a j u n g e m l a c h e i u l gârlei, s o a ­
rele e sus. Toate planurile făcute de
cu seară, d u p ă care trebuia să p o r n i m
c u m s'o c r ă p a d e ziuă, a u r ă m a s b a l t ă .
După o scurtă deliberare, angajăm
u n u l d i n acei b a r c a g i i c a r e p e n t r u u n
d r u m d u s şi î n t o r s p â n ă ' n o s t r o a v e l e
Dunării cer preţuri înspăimântătoare,
spre a se m u l ţ u m i imediat cu jumătate
şi c h i a r c u m a i p u ţ i n .
Aşezaţi comod în fundul bărcii, tre­
cem gârla p â n ă în dreptul plajei din
faţa debarcaderului, apoi o l u ă m încet
î n s u s , p e l â n g ă m a l , s p r e a n e feri d e
curent. P e şesul nisipos d i n stânga noa­
stră, câţiva sportivi matinali joacă
foot-ball, p i n g - p o n g , s a u fac p l a j ă . Ii
lăsăm în u r m ă fără p ă r e r e de r ă u , cu
ochii ţ i n t ă s p r e c u l m i l e f u m u r i i a l e
dealurilor dobrogene.
Barca noastră se strecoară abil p r i n ­
tre şlepurile ancorate lângă ţărm. Lun­
traşul cu pretenţii de l u p de mare, e mai
d e g r a b ă o v u l p e ş i r e a t ă . E l ştie unde
grindul înaintează nevăzut spre mijlo­
cul a p e i şi p o a t e t r e c e n e s i m ţ i t prin­
t r e S c y l l a u n u i b o t d e u s c a t şi C h a r y b -
da prorei unui remorcher. După spusele
sale, p a r e a fi fost c â n d v a m a r i n a r (şi
n u d e a p ă d u l c e ) . I ţ i d i s t i n g e , d e altfel,
dintr'o privire o navă germană de una
sârbească. A c u m se m u l ţ u m e ş t e cu glo­
ria m a i m ă r u n t ă d a r m a i sigură de lun­
t r a ş şi p e s c a r . P e n o i , c a l m u l l u i , r e u ­
şeşte totuşi să n e impresioneze.
In acest m o m e n t trece săgeată, în s u -
s u l a p e i ,o b a r c ă c u m o t o r , c u j u m ă ­
t a t e a d i n a i n t e ridicată m u l t d e - a s u p r a
valurilor. Lntraşul nostru ne explică :
e o şalupă. Barca din stânga, legată la
mal, în faţa unei locuinţe de pescar li­
povean, e o luntre. A r e o construcţie
s p e c i a l ă , c u p e r e ţ i i l a t e r a l i d r e p ţ i şi c u
fundul lat. A noastră e dubă. E cea
mai practică. C o n s t r u c ţ i a ei i m i t ă p e
cea a v a p o a r e l o r .
C u p u ţ i n î n a i n t e a n o a s t r ă s'a d e s ­
p r i n s o b a r c ă m i c ă şi c a r a g h i o a s ă , ca
o covată. U n moşneag mititel, ascuns
s u b o p ă l ă r i e c u b o r d u r i l a r g i („ca o
c i u p e r c ă i m e n s ă " , r e m a r c ă cineva),, c u
m â n e c i l e suflecate, vâsleşte d e zor.
U n a d i n v â s l e e d e s p i c a t ă ca o furcă.
Şi i a t ă m i n u n e a : p e n e s i m ţ i t e m o ş u l n e
lasă î n u r m ă , tot m a i d e p a r t e , cu toate
aprecierile barcagiului nostru :
— A s t a e o lotcă. N u - i b u n ă d e n i ­
mic. T e dă la m o m e n t peste cap.
Şi'ntr'adevăr, covată d i n faţa noastră
s a l t ă p e v a l u r i c a o coajă d e n u c ă , f ă r ă
î n s ă ca o m u l d i n e a s ă d e a s e m n e d e
îngrijorare. Dimpotrivă, goneşte tot
m a i î n d r ă c i t s p r e ţ ă r m u l d i n fund, p e
c a r e s e r i d i c ă , s t u f o a s ă şi v e r d e , c o a m a
p ă d u r i i d e sălcii.
— Acolo-i Chiciul Popii, vesteşte
l u n t r a ş u l , şi t o ţ i n e a r u n c ă m priviri
complice. Fostul l u p d e mare, m â n d r u
d e d u b a l u i , s'a g â n d i t şi el, l a fel c u
noi, la m o ş n e a g u l cel m i c , c e s t ă p â n e ­
şte cu atâta siguranţă unda, — poate
cu i n v i d i e , p o a t e c u o u m b r ă d e t r i s t e ţ e .
Şi n e d ă m s a m a : e şi a c e a s t a m a i m u l t
decât o meserie; e o vocaţie.
In jurul nostru e u n tumult tot mai
v i u . F o ş n e t u l sălciilor d e p e ţ ă r m s e a-
cordă în taină cu m u r m u r u l valurilor.
Departe, undeva, suspină un cântec de
pescar. I n d r e a p t a se înalţă u n zid n e ­
g r u de şlepuri, în care oameni necu­
noscuţi vorbesc într'o limbă neînţelea­
să, ca a c e l „ b a r a g o u i n " d i n b a s m e l e
franţuzeşti. Barcagiul, atotştiutor, in­
tervine :
— S u n t sârbi.
Ii p r i v i m , filosofând a s u p r a c a p r i c i i ­
l o r s o a r t e i . F ă r ă î n d o i a l ă c ă aceşti o a s ­
peţi ai apelor, ce simt pe ostrovul lor
p l u t i t o r ca p e u n c r â m p e i d i n p a t r i e ,
3Toapte
U n vânt uşor cutremură castanii
Şi f r u n z e c a d p e d r u m u l a l b şi dur...
S u b cort de vise furişaţi ţ i g a n i i
C u o c h i f l ă m â n z i de s t e p ă şi a z u r
Mângâie floarea scripcilor
O stea pălind se scutură'n f â n t â n ă
Şi c e r u ' n c o v o i a t la r u g ă c i u n e
A prins hulubii dragostei în m â n ă .
S'a s t i n s d e m u l t şi u l t i m a s c â n t e e . . .
D o a r luna... b l o n d a plopilor n o i ţ ă
Coboară 'ncet p e căile l a c t e e
S ă - ş i r e a z i m e t r i s t e ţ e a d e - o troiţă.
temporar exilat p e străine meleaguri.
b e u i t ă şi ei î n j o s l a n o i , ca l a m ş ^ e
apariţii ciudate, de pe alt tărâm. Ase­
m e n i t a c h i p şi l a g e s t u r i , n i m i c n u n e
leagă : doua lumi, p e u n spaţiu „ce se
m ă s u r ă cu cotul".
Oraşul a r ă m a s cu larma lui, pierdut
în u m b r ă .
Câteva coşuri de fabrică; două, trei
creştete de clădiri; u n şir d e catarguri
aliniate la ţărm. Atât.
Şi tot m a i vie î n faţa noastră, n a t u r a
h i e r a t i c ă şi n u d ă . Ici, colo, o c ă s u ţ ă d e
pescar se arată umilă printre tutişuri.
T e m e l i e solidă d e p i a t r ă , r i d i c a t ă m u l t
d e a s u p r a solului, — p r e v e n i n d i n u n d a ­
ţii, c u p r o p o r ţ i i d e c a t a s t r o f ă pentru
ea. P e r e ţ i i d e - o ş c h i o a p ă , d e s i g u r d e
lut, cu u n u l s a u două ochiuri m ă r u n t e
d e g e a m , şi d e a s u p r a , a c e i a ş i g a l b e n ă
c ă c i u l ă d e stuf, t r a s ă m u l t p e s t e f r u n t e .
Cu o uşoară sdruncinătură, prora d u ­
bei s'a î n f i p t î n m a l . T r e s ă r i m .
E Chiciul Popii.
L A T A I F A S CU U N C H I U L B U L L
S ă r i m cu a t e n ţ i e d i n barcă, p e u n
b u t u c înfipt în m â l u l d e lângă faţa
apei.
— Aici s t ă u n c h i u l Stelian ?
— S t e l i a n L u n g u '! C o l u ş a .
Şi o m a n ă p ă r o a s ă şi a r s a d e s o a r e
se î n t i n d e s p r e o b o j d e u c ă s c u n d ă , p i ­
t i t ă s u b c o a m a r o t a t a a u n e i sălcii. O
luam de-alungul drumului schiţat de
a r a t o r u l aceiei m â n i . U c ă r ă r u i e ş e r p u -
e ş t e î n i a r b ă şi n j u r s e ' n a l ţ ă a r b o r i
de diverse dimensiuni.
I n b ă t ă t u r a casei, u n c ă ţ e l d o a r m e
cu botul într'o strachină. Z â m b i m : a
a d o r m i t m â n c â n d . ş>i n t r ' a d e v ă r , e o
arşiţă tropicală. N e refugiem la u m b r a
u n u i a c o p e r i ş d e stuf, s u b c a r e s e a i l ă ,
î n t u n d , u n p a t c u p o l o g . (Aici ţ â n ţ a r i i
fac r a v a g i i ) , u f ă r â m ă t u r ă d e l ă i c e r n u
reuşeşte să acopere bine rogojina. L a
cap, u n b u f e t - n o p t i e r ă , d e c o n s t r u c ţ i e
primitivă. Alături, o masă cu câteva
b i e t e g h i v e c e d e flori. I n s t â n g a se
află o v a t r ă d e l u t , î n î n v e l i ş d e t r e s t i e .
I n faţă, casa, d e p r o p o r ţ i i l i l i p u t a n e , ca
toate celelalte, cu o uşă s t r â m b ă , p e
c a r e , ca s ă p o ţ i i n t r a a r t r e b u i s ă t e
apleci p r e a m u l t delà brâu. P e n t r u şe­
zut, v r e o d o u ă s c ă u n a ş e s i m e t r i c e , c a r e
se p i e r d p e s u b p i c i o a r e . T o t u l e m i n i a ­
t u r a l , d a r v i u şi s i m p a t i c . I a r î n j u r ,
l i n i ş t e a d â n c ă . A r ş i ţ a s o a r e l u i p a r e a fi
t o p i t şi s g o m o t şi m i ş c a r e .
I n a c e s t c a d r u d e p o v e s t e a p a r e omul.
P e poteca deschisă în popuşoiul de 3
metri, bustul lui e redutabil. Şi c u m
frunzele s'au d a t ca o cortină v e r d e în
l ă t u r i , s e i v e ş t e î n t r e g şi p u t e r n i c o c h i ­
lor, ca u n s t ă p â n t e m u t al acestor
l o c u r i . F i g u r a l u i e u s c a t ă şi r e c e . P r i ­
virile tăioase a u u n obiectiv important,
d i n c o l o d e n o i . B r a ţ e l e s u f l e c a t e şi p i ­
cioarele goale lasă să se vadă, accen­
t u a t , p r i n t r e m u ş c h i i solid c o n t u r a ţ i ,
vine de oţel albastru.
A ş t e p t ă m să n e izbească b u z d u g a n u l
vocii, n ă p r a s n i c , d e s i g u r , c a şi o m u l .
D a r u n u l d i n t r e n o i s e ridică :
— Bine te găsirăm, unchiule.
— Voi eraţi, m ă ? Bine-aţi
E ş t i şi t u G e o r g e ?
venit.
Ş i g l a s u l s'a m u i a t ca o m â n g â i e r e .
D a r omul apelor se întoarce :
— Şi voi, cine s u n t e ţ i ?
S u b l o v i t u r a î n a l t ă a v o r b e l o r , e u şi
c u f r a t e l e m e u n e f a c e m şi m a i m i c i .
Văru-meu George intervine :
— Ei sunt băeţii lui t a n t e Dobriţica.
— Aşa ? Bravo !
Răsuflăm uşuraţi. Aripa bunăvoinţei
s'a î n t i n s şi a s u p r a n o a s t r ă . N e a ş e z ă m
cu toţii, î n g h e s u i ţ i p e u n d e p u t e m . U n -
Doinei
străbune.
NICOLAE PELIGRAD
chiul Stelian nu prea este deprins cu
oaspepu. A t m o s i e r a s e o e s t m u e î n c e t u l
cu ш с е і ш . b ă t r â n u l povesteşte cate
ceva, sau-intreaDa d e c e i p e c a r e i - a m
lăsat acasă, u u uncniul btenan s u n t e m
r u u e , d a r î n c e i e i , n u ş t i m nici n o i .
INU-I cunosc m ă c a r numeie aaevărat.
Căci m i - a m d a t s e a m a chiar i n m o m e n ­
tul a p a r i ţ i e i c ă „Lungu"" e n u m a i o a -
l u z i e la l i z i c u i s a u impresionant. Nu
m a i p u ţ i n potrivit m i se p a r e cogno-
menui oe „unchiul Buii", d a t de u n a
d i n t r e r u d e i e n o a s t r e , u n p e r s o n a j ca
din H o g a ş : u r i a ş , b o n o m şi m u c a l i t . Ş i
d e u n caim а ш о т а e u a l u n c h i u l u i d e
alături.
P u ţ i n câte puţin, n e - a m familiarizat
c u ei. N e - a d u c e — a p e r i t i v — o f a r l u -
rie cu castraveţi muraţi. U n u l dintre
noi î n t r e a b ă :
— D a ' v r e o s a r a m u r i c ă d e o m l e ţ i ai?
— A m nişte şomotei. De vreţi, vi-i
fac r a s o l . C u u s t u r o i s a u c u o ţ e t ?
— Cu usturoi, d e c i d e m î n cor.
U n c h i u l B u l l s e f r â n g e d e m i j l o c şi
intră în bujdă. In m â n ă ţine u n portret.
— Se pricepe careva să picture ?
V ă r u l m e u George se pricepe.
— Poţi să picturezi ?
Fotografia trece din m â n ă în mână,
însoţită de m u r m u r e d e admiraţie. E
u n b ă r b a t f r u m o s şi v i g u r o s , p e c a r e
nu-1 c u n o s c . C â t e v a p e r e c h i d e ochi se
a ţ i n t e s c asupra m e a .
Mă uit nedumerit.
— Unchiul, lămureşte George.
Sunt tot m a i mirat. Se poate? Acest
b ă t r â n u s c a t şi z d r e n ţ ă r o s s ă fie o m u l
e l e g a n t c a r e p r i v e ş t e z â m b i t o r d i n fo­
t o g r a f i e ? Ii v o i c e r e s ă p o v e s t e a s c ă .
AVENTURIERUL ANCORAT ÎNTR'O
GRADINA DE ZARZAVAT
— Şi-a vrut aşa — încheie moşul, —
d u p ă 34 d e a n i d e v i a ţ ă , s ă - m i p u e
lanţu' d e g â t : na, du-te la bulibăşie !
Povestea e lungă. Şi palpitantă. D a r
n e - a m legat cu toţii să tăcem. Ştie u n ­
chiul Buli că n e v o m ţine l e g ă m â n t u l .
O înţelege după luminiţele înduioşate
ce n e sclipesc i n ochi. Căci b ă t r â n u l , l a
istorii, e m e ş t e r şi t e c a p t i v e a z ă p e n t r u
t o t d e a u n a . V o r b e l e l u i , p o r n i t e ca u n
v â n t uşor, cresc cu încetul — u r a g a n
— şi t r e m u r i t o t î n m i e z u l p o v e s t i r i i ,
întrevăzând o soartă năpraznică, pre­
c u m întrevezi în prăpăstiile căscate în­
tre talazuri, apropiatul naufragiu. Şi
lucrurile acestea n u le mai poţi uita.
A d â n c l e - a f u n z i î n s u f l e t şi l e î n c u i c u
zeci d e c h e i . D a r c â n d e ş t i s i n g u r , d e s ­
faci c u t i a t a i n i c ă a a m i n t i r i i şi o l a c r i ­
m ă se topeşte discret în colţul pleoape­
lor, ca o f l o a r e v e ş t e d ă p e - u n m o r m â n t
drag.
A m stat aşa m u l t ă v r e m e , fiecare cu­
fundat în lumea sa interioară, unde
basmul b ă t r â n u l u i continuă să-şi u r ­
zească neauzit firul. D a r moşul scutură
capul, înviorat :
— Hei, m ă băieţi, angarale n u - i bine
să iei n i c i o d a t ă .
î ş i face o ţ i g a r ă şi s e a ş e a z ă m a i b i ­
ne, s e m n că a r e d e g â n d să continue.
— Ş i c r e d e ţ i c ă s'a t e r m i n a t c u a s t a ?
Da' de unde? Tot n u m ' a m învăţat
minte.
M i n u n a ţ i d e şotiile m o ş u l u i , n e p r i ­
v i m satisfăcuţi, a ş t e p t â n d o nouă serie
d e î n t â m p l ă r i n e ş t i u t e şi r a r e . D a r d e
după dâmb apare u n om cu bustul
b r o n z a t t a r e d e s o a r e şi c u ş a p c ă c u
cozoroc m a r e , ca a w a t m a n i l o r d e
tramwai :
— Cicio, d a i l a m i n e c a p u s t i .
P o a t e fi n u m a i u n l i m b a j u n i v e r s a l ,
o b i ş n u i t p e aici. D a r c e i l a l ţ i m ă a s i g u r ă
că m o ş u l ş t i e s â r b e ş t e .
Da, ştie, l ă m u r e ş t e el. Şi n u n u m a i
s â r b e ş t e , ci şi a l t e l i m b i : cehă, t u r c e a s ­
că, r u s e a s c ă . Şi-i s u n t n e c e s a r e . Căci ce
s ' a r face c u g r ă d i n a l u i d e z a r z a v a t ,
de u n d e c u m p ă r ă n u m a i străinii delà
şlepuri? Aşa, m e r g e . E prieten c u toţi
navigatorii ,până departe 'n susul băl­
ţii. D a c ă - i î n t r e b i , t e ' n d r e a p t ă t o t ­
deauna :
— D u - t e l a Cicio, l a r o m â n u ' ă l a , la
moşu.
După o n o u ă ţigară, firul povestirii
e reluat. Evenimentele se succedă ver­
t i g i n o s şi f a n t a s t i c . E x o t i c şi t o t u ş r e a l ,
ca'ntr'un r o m a n de Panait Istrati. De
c â t e o r i n ' a fost m o ş u l î n conflict c u
a u t o r i t ă ţ i l e , şi d e c â t e o r i n ' a l u c r a t
m â n ă 'n m â n ă cu ele împotriva altora!
A fost p r i e t e n a l b a n d i ţ i l o r d i n b a l t ă
a d e s e , şi u n e o r i l e - a fost şi a d v e r s a r . A
s t a t şi el l a f u n d c u u n p a i d e t r e s t i e î n
g u r ă . A fugit n o a p t e a c u l u n t r e a , c u
vaporul, s a u chiar înnot. Şi a cunoscut
şi z i d u r i l e r e c i a l e î n c h i s o r i i . D a r e l a
r ă m a s totdeauna acelaş: omul cu sânge
iute de haiduc.
— D a r c u s â r b o a i c a a i a c u m a fost ?
— P ă i c u m s ă fie? B i n e c r e d şi e u
că n ' a fost. C ă s e d u c e a t o a t ă z i u a l a
ş l e p u r i şi d a n s a c u ă i a d e s c o t r a d i o
a f a r ă şi c â n t ă .
O n o u ă şi m e ş t e ş u g i t ă i s t o r i e şi p e n ­
tru noi u n n o u prilej de'ncântare. P o ­
v e s t e a a s t a n u - i p r e a v e c h e . M o ş u l a-
vea încă o avere frumuşică. D a r sâr­
b o a i c a c u c a r e t r ă i a 1-a d e n u n ţ a t a u t o ­
rităţilor, n u ştiu p e n t r u ce fapt. Se g â n ­
d e a că v a p u t e a s c ă p a astfel d e d â n s u l ,
spre a rămâne singură stăpână. Dar
vulpea b ă t r â n ă n u s'a lăsat prinsă. I-a
d a t ce-a a v u t m a i d e p r e ţ , n u m a i s ă
scape de ea :
— D u - t e , dom'le ! C e - a i v e n i t l a s u -
h a t la m i n e ?
de VICTOR MĂGURA
E-atât d e supărat d e aceste păţanii
repetate, incat шсі n u vrea sa mai a u a á
o e eie. c i c u roate î n c e r c ă r i l e n o a s u e ,
n u m a i p u t e m s c o a t e гшшс u e i a ei. *^a-
p i t o i u i a c e s t a ii c o n s i d e r a d e n n i t i v î n -
cneiat, cu u r m ă t o a r e a r e m a r c a :
— Mai bine singurei in oaită, decât
cu tovarăşi i n h o u o r o o ) . l
PRIVALUL MORŢII
— Ş i a c u m d u c e ţ i - v ă . D a r ştiţi? L a
capu' chiciuiui ; crnar î n capu' ostrovu­
lui, u n ' s ă d u c e t o a t ă l u m e a . S ă v e z i
ce-i aicea ! barDătoarea e u n bâlciu.
La î n d e m n u l lui categoric, o l u ă m
c e v a m a i r e p e d e 'n s u s , p e c ă r a r e a a s ­
cunsă n burueni. I n stânga, zidul ver­
d e d e p o r u m b . I n d r e a p t a , c a p r i c i o s şi
a b r u p t , m a i u l „ g â r l e i " . i N e r ă b d a t o r i , a-
j u n g e m p e - u n colţ v e s e l d e p ă m â n t , c u
v e g e t a ţ i e v i e şi p i c t u r a l ă . L c a p u l c h i ­
c i u i u i . S e c u n o a ş t e şi d u p ă o i n t e n ţ i e
d e p l a j ă , p r i m i t i v ă , d a r l i n ă şi o d i h n i ­
toare. Un braţ d e apă, foarte lat p e -
alocuri, n e desparte de chiciul ceiăialt
(Chiciul Morţii). Acolo peisajul pare
m a i b o g a t şi d e p ă r t a r e a î n s ă ş i e u n m o ­
tiv d e atracţie.
P e s u b sălciile s t u f o a s e n e a p r o p i e m
de apa care se sbate în volbură. P r i n t r e
c r e n g i , v â n t u l f â ş â e c i u d a t . U m b r a a-
c e a s t a d e a s ă a r e î n e a c e v a înfricoşă­
tor !
— Acesta-i privalul Veriga. Mulţi
o a m e n i s e î n e a c ă î n el. C h i a r s ă p t ă ­
m â n a t r e c u t ă , u n t â n ă r de-aici, din
oraş... A b i a l u a s e b a c a l a u r e a t u l . . .
Şi v o r b i t o r u l t a c e , t r i s t . D a r f r a t e l e
m e u abia se stăpâneşte :
— C u m s'a î n t â m p l a t ? Şi n u ştii
unde ?
— Ba da, la „rădăcini".
Şi a r a t ă c u m â n a l a s t â n g a . Acolo,
s u b m a l u l r â p o s , c â t e v a sălcii b ă t r â n e
îşi a r a t ă r ă d ă c i n e l e s t r â m b e ca n i ş t e
t r u p u r i groase d e şerpi.
Povestea e simplă dar obsedantă.
Tragică prin fatalitatea care apasă
s o a r t a o m e n e a s c ă . V e n i s e c u alţii î n
baltă. R ă m a s la u n m o m e n t d a t singur,
s e a r u n c a s e ' n v â l t o a r e , şi n u m a i p u ­
t u s e ieşi.
— E s t e acolo o f o r ţ ă h a i n ă . C â n d t e
ia v â r t e j u l şi t e d u c e la m i j l o c , n u m a i
p o ţ i s c ă p a . I ţ i ia t o a t ă p u t e r e a şi t e
trage la fund.
C u toate că ştim ce să c r e d e m din
a c e s t e istorii d i f o r m a t e d e s u p e r s t i ţ i i şi
uneori de câte o imaginaţie bolnavă, ne
s i m ţ i m stânjeniţi. M ă desbrac î n tă­
cere î m p r e u n ă cu fratele m e u , ,pe
c â n d ceilalţi îşi p r e g ă t e s c u n d i ţ e l e .
Apa rece m ă înviorează. M ă simt în
m i j l o c u l ei m a i b i n e d e c â t p e m a l . C u
gesturi prelungi sfărâm în cioburi ima­
ginea cerului b r ă z d a t de nori albi. Trec
d i n p r i v a i î n D u n ă r e şi a u d , p r i n m u r ­
m u r u l apei, c â n t e c u l u n o r l i p o v e n i ce
trec cu luntrea în sus. Sunt numai trei
d a r c e a r m o n i e p e r f e c t ă ! C â ţ i inşi, a-
t â t e a voci, t o a t e c l a r e şi b i n e s u s ţ i n u t e .
F ă r ă studiu îndelungat, fără inutilă
teorie. Abia le m a i zăresc bărbile r o ­
şii ş i stufoase, c a r e s e a p l e a c ă , şi l u n ­
t r e a face c o t u l . S i n g u r ă m e l o d i a c o n ­
tinuă să plutească u n d e v a î n înalt.
In acest m o m e n t strigăte'n panică m ă
c h i a m ă l a m a l . N u - m i d a u s e a m a ce s'a
î n t â m p l a t . T o t u l a fost d e s c u r t ă d u ­
rată. P â n ă să p u n piciorul p e uscat, u l ­
t i m u l act se produsese. Epilogul: fratele
m e u î n t i n s p e i a r b ă , p e c â n d ceilalţi îi
fac r e s p i r a ţ i e a r t i f i c i a l ă . M ' a p l e c şi e u ,
îi f a c m a s a j p e p i e p t şi îşi r e v i n e .
D e m o n u l a v e n t u r i i nu-1 l ă s a s e î n p a ­
ce. D u p ă c e a s t r ă b ă t u t î n a i n t e şi î n a ­
poi p r i v a l u l , s ' a d u s s ă s e a r u n c e ' n b u l ­
boana b l e s t e m a t ă delà „rădăcini", cu
g â n d s ă - i a f l e f u n d u l . D u n g i roşii î n
Sinteză de spirit şi de viaţă
(Urmare din pag. 1-a)
1875 : suplinitor al cursului de logică
predat de A. D. Xenopol la Institutul
Academic din Iaşi, apoi profesor de lim­
ba germană în locul lui Samson Bod-
nărescu. Conştiinciozitate şi pricepere
în predarea cursului. Acuzat de violen­
tă şi nervozitate, este înlocuit la .acea­
stă catedră cu P. Pa-acu, şi numit de
Titu Maiorestu revizor şcolar. Prietenie
cu Ion Creangă. La Borta-Rece şi la
bojdeucă. Un filfizon cu proptele este
numit bibliotecar şi Eminescu trecut
în postul de inspector şcolar. Călătorii
prin ţară, cunoaşterea «.dâncită a ne­
voilor ţării şi a oamenilor, a mizeriei
morale şi sociale, a pericolului evr«?esc.
1876: Inspecţii şcolare. Călătorii în
Bucovina.
16 MARTIE 1876 : conferinţa-studiu
despre ,»Influenţa alustriacă asupra ro­
mânilor din Principate". închegare sin­
tetică a unui corp de doctrină naţiona­
listă.
1 IULIE 1876 : Mih»i Eminescu desti­
tuit de Gh. Chiţu, ministru de instruc­
ţiune în guvernul liberal. Mârşăvia ca­
lomniatorilor A. Vizanti şi Pe:rino
izbândise. Era acuzat că a furat şi vân­
dut cărţi din Biblioteca Statului. Poe­
tul va scrie : „Canalia liberală a nimi­
cit ideile ce mi le făurisem despre
viaţă".
15 AUGUST 1876 : Moartea mamei
poetului» Raluca Eminovici.
1876 : redactor la „Curierul de Iaşi",
gazetar de gândire naţionalistă, de e x ­
presie sigură şi clară, de putere de con­
vingere şi documen'are riguroasă. Fi­
xarea punctelor cardinale a l e problemei
12 August 1939 =
jurul gâtului arată c u m se agăţase cu
c a p u l î n r ă d ă c i n i l e sălciilor. Avusese
c a l m u l s u f i c i e n t şi p o a t e a j u t o r u l d i ­
vin, p e n t r u a s e d e s p r i n d e d i n f i o r o a s a
î m b r ă ţ i ş a r e , şi ieşise la m a l . O d a t ă a -
j u n s aici, d e e f o r t şi e m o ţ i e , îşi p i e r ­
duse cunoştinţa.
RĂMAS BUN, SINGURĂTATE
Când glasul cu a d â n c u r i d e h ă u n e
chema, pornirăm in grabă. Unchiul
Stenan pregătise pranzui trugal. Aşe­
z a t i n j u r tu m e s e i d e l e m n n e c i o p n t ,
iniuiecam d e zor, ţinând i n t r o m a n ă
coarui de m à m à u g a , întingând peştele
a i u m a t î n m u j d e i şi m u ş c â n d c u p o l ta
din ridichile roşii d e lună.
D e o d a t ă n e p r i v i m complici, şi u n u l
din n o i scoate d i n servieta o sticlă î n ­
fundată de „negru vârtos". D a r unchiul
Stenan e de aită părere:
— i^h, l a s ă a s t a ! A m c e v a m a i b u n .
Şi d i s p ă r â n d c u vinul, se 'ntoarse
i m e d i a t c u o s t i c l ă d e v u t c ă t a r e şi ' n -
drăcită. B e m p e r â n d d i n acelaş p a h a r .
D i n c â n d î n c â n d n e ' n e c ă m şi t u ş i m .
Unchiul n e priveşte dispreţuitor. Sin­
gur f r a t e l e m e u îi p o a t e ţ i n e i s o n u l .
B u c u r o s d e t o v ă r ă ş i e , m o ş u l îi c e r e o
ţigară, apoi scoate d e s u b p e r n ă o t a ­
bacheră de argint, lucrată frumos şi
i-o d ă .
— Ţine, delà moşu. Şi să-ţi aduci a-
minte...
intre t i m p zăresc p e braţele bătrâ­
nului nişte semne vinete. M ă uit cu­
rios: t a t u a j . Ceva m a i jos d e cot, atât
î n ă u n t r u c â t şi î n a f a r ă , c â t e o s i l u e t ă
d e a c r o b a t ă d e circ. P e p i e p t , c e v a
m a i p u ţ i n clar, c h i p u l S f â n t u l u i G h e o r -
g h e . A i c i e î n s e m n a t ă o d a t ă : 1902.
— E r a m p e - a t u n c i la T u l c e a . (Bă­
n u i m imediat în ce împrejurări). N ' a -
v e a m ce l u c r a . S u n t f ă c u t e c u a c u l şi
cu f u m d e t ă m â i e , — n e d e s t ă i n u e ş t e
moşul.
N ' a m p u t u t afla d a c ă a v e a u s a u n u
vre-o semnificaţie aparte.
După masă ne întindem la soare.
Resping r a r aerul proaspăt, cu miros
t a r e d e f â n . P r i n t r e c r e n g i l e sălciei p r i -
vesc c e r u l . I n r ă s t i m p u r i , c â t e - u n p e s ­
căruş trece săgeată, spre a se lăsa î n
sbor lin, paralel cu faţa apei. B u n vâ­
nător, se 'ntoarce aproape totdeauna
c u p r a d a î n g h i a r e . M ă s i m t b i n e ca
n i c i o d a t ă . P a c e a d i n a f a r ă s'a l ă s a t ş i ' n
sufletul m e u .
Dar lniştea binecuvântată n u ţine
mult. Ca u n charon nemilos, luntraşul
cu t r i c o u l v ă r g a t a p a r e l a m a l .
— E timpul să mergem.
Ne l u ă m r ă m a s b u n delà o m ü l gigan­
tic şi c u p o v e s t e a l a fel. I - a m f ă g ă d u i t
că v o m r e v e n i î n c u r â n d , d a r ş t i m că
nu n e v o m ţine de cuvânt. N e pare rău,
şi n e s i m ţ i m f o a r t e m i c i că n u a v e m
şi n o i p u t e r e a d e a o r u p e d e f i n i t i v c u
o v i a ţ ă c a r e n e o f e r ă p o a t e c o n f o r t şi
distracţii, d a r n e răpeşte cel m a i m a r e
bun: liniştea sufletească.
Şi'n legănarea undelor tot m a i întu­
n e c a t e d e a p r o p i e r e a serii, n e î n d e p ă r ­
t ă m d e cuibul acestui şoim al apelor,
privind în tăcere turnurile fumurii ale
oraşului, ce se profilează nedesluşit în
zare.
1) H o d o r o b = coş d e p e ş t e .
evreeşti. Dragoste şi ruptură cu Vero.
nica Miele. Părăseşte redacţia ziarului
pe o chestie de demnitate, la sfârşitul
anului 1877, şi î n
1877 PRIMĂVARA : la Bucureşti, re­
dactor al ziarului „Timpul". Viaţă de
muncă istovitoare, de lipsuri materiale.
Polemică cu ziarul ,,Românul". Din nou
la „Junimea".
1878—1879 : Pamfletarul ; gânditorul
doctrinei naţionaliste ; campania de
presă împotriva liberalilor.
24 MAI — 21 IUNIE 1879: chestiunea
isra-elită.
1881 : apar „Scrisorile" în „Convor­
biri Literare", scrise mai de mult. Apar
articolele despre „Pătura superpusă".
1881—1882 : bogată activitate gazetă­
rească. Apologia, trecutului, critica pre­
zentului, viziunea genială a viitorului.
Prietenia cu Ion Slavici, Titu Maio-
rescu şi I. L. Caragiale «ontiniuă. G.
Panu, ziarist de talent, dar pătimaş
politician, se retrage delà „Junimea",
din pricina Şatrei Ш .
1883 : apare „Luceafărul".
1883 VARA : la Iaşi. citeşte la vechea
Junime „©oină". Reînvie vechile prie­
tenii.
1883 : dincolo de bine şi de rău. In
lumea fantasmelor, pe căile eterni­
tăţii.
1884—1889 : pe culmile tragediei.
15 Iunie 1889: mo&rta lui Mihai Emi­
nescu. Gloria postumă.. Spiritul său r e ­
învie şi trăeşte în năzuinţele creatoare
ale popor/ului român.
NICOLAE ROŞU
 12 August 1939 UNIVERSUL LITERAR 7

CRONICA DRAMATICĂ
TEATRUL „COLOS": „Meiul
Verde", comedie muzicală în 3
acte (16 tablouri) de H. B. WAR­
coregrafice, B o b Gray are multe
idei interesante,
prumută din filmele
iar când
americane,
îm­
oeiu o „artistă". Este, î n s c h i m b , făcut i m p r e s i a
o „vedetă". E frumoasă, —
că a fost,
o sfârşit, întrebuinţat m a i aproape
f r u m u s e ţ e scenică — ştie s ă se d e posibilităţile sale. Căci.
în-

sin­
Cronica măruntă
„CRISANTEME" p u t e a d a lucruri d i n c e î n ce m a i RISCÂND
NER, versiune românească de a l e g e n u m a i lucruri bune. (Cine mişte cu desinvoluntură şi s ă cer, î n c e p u s e m să n e temem, bune :
EUGEN MIREA, muzica de ELLY e de vină dacă Hollywood-ul a e un volum d e versuri d e V.
ROMAN e p u i z a t t o t u l î n a c e s t g e n ?) a n i m e u n spectacol. In plus, se când, după o stagiune întreagă „Vino, toamnă, iar, în vie, a fi a t a c a ţ i d i n d o u ă p ă r ţ i , v o m
î m b r a c ă c u gust, şi m a i a l e s , ştie cu roluri d e l a c h e i şi „valeţi s t i ­ S t o e n e s c u - O d a i a apărut în „Edi­
„Sus la domnu'nvăţător, stărui puţin, c u toată obiectivi­
Mai a u o calitate balerinele lui l a ţ i ' , d. O a d e t u n u s e m a i m i ş ­ tura Noastră"-Bucureşti, Militari, t a t e a , a s u p r a „Colecţiei Adonis",
„Mielul V e r d e " fiind a n u m a i să-şi poarte rochiile fără să „Să cădelniţi din căţue,
B o b Gray: conştiinciozitatea. Pri­ ca d e c â t c u r b a t şi p u r t â n d pe încă unul din volumele de „ver­ care n e - a trimis o bună parte
ştim câtea tentativă de a ne fixeze atenţia numai asupra toa­ „Ca monahul în pridvor,
viţi p e „intelectuala" trupei — braţ u n şervet imaginar. suri" p e care l - a m răsfoit c u m e ­ din caetele ei, apărute în ultimii
dezvălui autentica viaţă d e c u ­ letelor. „Fum de negură, tămâie..."
care cântă muzică de jazz a m e ­ Singur d. Cazaban rămâne l a n c o l i a d e a n u a f l a î n el d e c â t ani. Orice pasionat de poésie va
lise a u n u i t e a t r u de revista, ricană şi m e l o d i i franţuzeşti. E o M i c a surpriză a serii, a fost S i m p l e şi clare incantaţii d e a-
c a l m î n rolul directorului de proză versificată. Şi când te g â n ­ trebui să laude gestul d e a m i ­
marea surpriză este că a reuşit persoană înduioşetor de bine in­ însă domnişoara becedar, strofele lui C. V . N e ­
t e a t r u f l e g m a t i c şi i n g e n i o s . Deşi d e ş t i că a c e a s t ă c a r t e a r e a p r o a ­ lita c u a t â t a e l a n pentru vers,
într'adevăr să n e m a i amuze. t e n ţ i o n a t ă şi c o n ş t i e n t ă d e im­ gruzi s u n t o p r o m i s i u n e . In rest,
a avut u n rol destul de ingrat p e o sută d e pagini, tristeţea e p r e c u m v a trebui să desaprobe
Ne-a sedus în special r i t m u l p o r t a n t u l d o m n i e i sale rol. O
•justificată p e d e p l i n . D i n n o u r e ­
„Viaţa Basarabiei" aduce intere­ faptul că în cadrul acestei m i c i
d. C a z a b a n s'a a c h i t a t , c u m s e
î n c a r e s'a j u c a t a c e s t s p e c t a ­ a l t ă d a n s a t o a r e c a r e p a r e a fi sante studii de istorie, literatură
edituri se imprimă multe lucruri
zice, conştiincios. v e n i m la poet : „ E uşor a scrie
col. vedeta ansamblului — e în ciu­ şi r e c e n z i i o n e s t e .
versuri, c â n d n i m i c n u ai a s p u ­ slabe. Incontestabil: la „Adonis"
da unui n u m ă r destul d e i m p r e ­ Intre timp, până ce să înceapă
In fruntea distribuţiei, se g ă ­ ne". Ierte-ne d. V . S t o e n e s c u - au a p ă r u t p â n ă azi d e s t u l e b r o ­
seşte o v e d e t ă o a r e c u m exotică:
sionant de Bilograme, d e o s u ­ actul II, domnişoara Lisette V e ­ CU DESTULĂ BUCURIE
rea r e u ş e ş t e să a j u n g ă cu a u t o ­ Odaia, dar numai atâta putem şuri d e v e r s u r i care m e r i t a u să
p l e ţ e uluitoarei, ş i a r fi c e a m a i
m o b i l u l î n m u n ţ i , şi s ă intre, scrie despre ale d-sale „Crisan- v a d ă l u m i n a ; i n c o n t e s t a b i l m a i e,
b u n ă i l u s t r a ţ i e lia un manual a m aflat o strofă sau două, m a i
prin perete, în cabana unui tâ­ teme"! că t o t a c o l o a u a p ă r u t m u l t e p o e -
pentru educarea voinţei. O alta, s ă n ă t o a s e , într'o carte d e s t u l de
reuşeşte să n e facă să u i t ă m că n ă r şi f r u m o s i n g i n e r , c a r e s e sii care s t ă t e a u la un n i v e l scă­
dibuitoare: „In zodia cumpenei"
hotărîse să s e retragă î n singu­ zut, n e a d u c â n d u n serviciu real
e v a g urîţică, graţie unui ritm „VIAŢA BASARABIEI" de Robert Cahuleanu :
trepidant. rătate. A c e s t a este d o m n u l nici autorului, nici cetitorului.
Tantzi Căpăţână „Mi-e sufletul un cântec
de Poatecă e inevitabil ca acolo
a apărut p e luna Iunie, într'un
C r e d e m că d i n t o a t e i n t e r v e n ­ [vioară, unde se scrie atât d e m u l t şi
număr destul de interesant. Con­
ţiile acestui n u m ă r d e atracţie, pe care n e obişnuisem să o v e ­ „Ce tremură la geamurile tale". u n d e s e p u b l i c ă e n o r m , vor tre­
cea m a i reuşită este baletul „ P o ­ d e m n u m a i în roluri de d u s d e d. P a n H a l i p p a , a c e s t m o ­
foarte sau : bui s ă s e s t r e c o a r e şi m e d i o c r i ­
lul N o r d ' . D a r ceiace e într'ade­ clorotică i n g e n u ă . Rolul fetei cu nitor literar înfăţişează cetitoru­
„Un pumn de nea, plângând tăţi, d a r p u t e m s p u n e c ă u n c o n ­
văr încântător, sunt costumele, t e m p e r a m e n t p e care lui u n m ă n u n c h i d e condee t i ­
probabil /încet, sărută, trol m a i sever n'ar strica deloc
Bob Gray's Show d e o bogăţie, o v a r i e t a t e şi u n e ­ nere, întru totul interesante; a s t ­
c ă îl a ş t e p t a , l-a g ă s i t a b i a a c u m „Cu ultima putere, lutul gras, tooleciţiei poetice „Adonis". P r e ­
ori d e o i n g e n i o z i t a t e s u r p r i n z ă ­ fel: N . F. Costenco, V. Luţean,
plus întreg ansamblul său de d u p ă c e a fost, inutil, d o m n i ş o a ­ „In timp ce ochiul iar capătă ţ u i m truda poeţilor, d a r n u p u ­
toare. George Meniuc sau Bogdan Is-
balerine. ra r o m a n t i c ă d i n f o s t e l e c o m e d i i [glas, t e m î n ţ e l e g e n e g a r e a p e n t r u tot
tru a u reuşit s ă n e reţie luarea
Subiectul acestui spectacol, se muzicale. „Atunci când gura mai rămâne ce e î n a f a r ă d e e i . V a t r e b u i s ă
Bob Gray el, p e r s o n a l , nu aminte. D a r pentru a sublinia un
brodează p e t e m a rivalităţii d i n ­ [mută". m ă r t u r i s i m că n e - a u plăcut p o e ­
este desigur cel mai mediocru Rivanitatea celor două vedete, p o e t n o u şi t â n ă r , c a r e p r i n n a i ­
t r e d o u ă ved3te d e r e v i s t ă , şi me semnate: Virgil Treboniu,
dansator de music-hall care a duce la dispariţia d i n teatru a Aurel Munteanu v a şi deloc pretenţioasa-i poésie
trecut prin teatrele noastre, consecinţele nervilor respectivi. S u n t în cartea asta, atâtea b a ­ Cristian Sârbu, Gh. Manea-Ma-
Prima vedetă este domnişoara primei — după criza d e nervi ne-a încântat, v o m decupa o stro­ nale stângăcii, dar candida pros­ nolache, Const. Pârlea, Ion H o -
după cum, poate, nici cel m a i d e rigoare. Dispariţia provoacă care, d e data aceasta, a fost m a i fă d i n „Invocaţie", s e m n a t ă C.
s t r ă l u c i t . (Boris Kniasef era, în peţime a acestor versuri n e - a r e ­ ria M u n t e a n u , I o n N e g e s c u , d a r
p a n i c ă î n c u l i s e . T o a t ă l u m e a se mult actor decât tenor, fapt p e n ­ Victor Negruzi, un n u m e care ar ţinut luarea aminte ; semn b u n . că î n aceleaşi p a g i n i a m cetit v e r ­
orice caz, u n artist).
egită, inclusiv domnul tru care chiar îl felicităm. D. suri regretabile s a u chiar p u e ­
Baletul său însă, — deşi nu
M u n t e a n u a fost tot aşa d e s i m ­ rile, a l e a l t o r p u b l i c i ş t i . î n t r ' u n
prezintă e l e m e n t e excepţionale,
t i m p plin de furtunoase fapte,
— are marea calitate de a nu patic şi d e c u c e r i t o r c a d e o b i -
stăruinţa aceasta luminoasă pe
m a i fi u n s i m p l u a n s a m b l u de
fetiţe cu „ c a c h e - s e x e " - u r i i n d i s ­
crete şi c u o foarte n e p r e c i s ă n o ­
ceiu.
In sfârşit, totul se termină cu
POŞTA REDACŢIEI m a r g i n e a versului se cere remar­
cată; a m făcut-o. Dar împreu­
o căsătorie, (în ritmul marşului nă cu însemnarea noastră, un î n ­
ţ i u n e a r i t m u l u i , — ci u n c o r p Dimitrie Dorna: U n tratat a- nereuşită. M ă gândesc a c u m la
nupţial de Mendelsohn-Barthol- d e m n spre obiectivitate, spre lim­
de b a l e t e x t r a o r d i n a r d e o m o ­ supra versificaţiei e tot atât de d-ta şi-ţi a d m i r robustul opti­ pede ochiu critic şi spre e s e n ­
g e n şi a l e c ă r u i c o m p o n e n t e a u d y , c a r e , c o l a b o r e a z ă c u d. Elly u t i l c u i v a , c a ş i u n u l c u p r i v i r e m i s m d e c a r e d a i d o v a d ă . N u - i
ţ e l e jpure a l e poesieii, c o n f r a ţ i ­
într'adevăr u n t e m p e r a m e n t i m ­ Roman, — m a i p u ţ i n f e c u n d ca l a m u z i c ă , p i c t u r ă s a u a l t g e n p e r m i s c a î n c e l e 5 — 6 s t r o f e s ă lor n e c u n o s c u ţ i d e l à „ A d o n i s " .
presionant. S'a d a n s a t într'un artistic. Scopul unei a s e m e n e a se repete împerecheri de rime
d e o b i c e i u ) — nu,- î n a i n t e î n s ă
ritm trepidant p e care jocurile lucrări se vădeşte deabia c â n d c a : „ p u r " şi „ a z u r " , p â n ă s ă d e ­
Lisette Verea ca „ i n t e l e c t u a l a " s ă n e m a i c â n t e e a s e g ă s e ş t e î n m â n a u n u i poet, v i n ă o o b o s i t o a r e o b s e s i e .
febrile d e lumini n'au făcut d e ­
pe englezeşte, iar vedeta c e a compozitor, pictor etc. şi a r e m a i M a i î n c e a r c ă , şi p u n e m a i m u l ­
O REVISTA DE LICEU
cât s ă - 1 a c c e n t u e z e . ( F o a r t e b u n c a r e c o n s t i t u e şi c a p u l d e a f i ş a l
grăsuţă să n e m a i ofere câteva m u l t u n caracter d e verificare, tă g â n d re î n n o i a m u l d e i m a ­
;

trouvaille-ul cu elicea, — sau „Mielului verde".

in rolul compozitorului fără t a ­ de confruntare c u t i n e însuşi. gini, care l u a t e î n parte, r ă m â n dintre cele bune, este aceea a li­
baletul „Polul nord"). din uluitoarele sale tumbe.
Domnişoara Lisette Verea n u lent, care deobiceiu, este autorul N ' a m auzit, însă, p â n ă a c u m ca sterpe. ceului „Emanuil Gojdu" din O-
In privinţa trouvaille-urilor este, ceiace s e n u m e ş t e d e o b i - „schlager"-elor de revistă. In R e g i a e s e m n a t ă d e G. T i m i c ă . c i n e v a s ă fi d e v e n i t p o e t g r a ţ i e radea. Condusă d e d. A u g u s t i n
Cosma, harnic dascăl, secondat
ciuda baletului distribuit î n rolul Muzica d-lui Elly R o m a n foarte memorării unui n u m ă r d e tipi­ C. T. B . : R e g r e t m u l t că nu
p r i n c i p a l , t o t d. G r o n e r a d u s şi curi, d e f o r m e . p o t fi d e p ă r e r e a d - t a l e î n c e e a d e u n g r u p entuziast d e şcolari,
„demi saison". A v e m în schimb această publicaţie ş t i e d e cele
de astă dată spectacolul. E un ce priveşte valoarea bucăţii pri­

Cu privire la a c t o r d e rasăi, s i m p a t i c şi i n t e l i ­
g e n t oare ş t i e ca n i m e n i a l t u l să
pună în v a l o a r e o pointă, oricât
multă muzică a m e r i c a n ă , care,
deşi cunoscută, e încă agreabilă.
R e g r e t ă m că decorurile d-lui răbdare Şi încă
î n t â i s'a n ă s c u t p o e z i a ş i - a p o i
deabia critica.
Sfaturi? D a : p e r s e v e r e n ţ ă şi
ceva: lectură,
mite. N u prea are darul să ulu­
iască, însă te poţi socoti la câţiva
paşi d e victorie. A m citit c u m u l t
m a i m u l t e ori s ă n e înfăţişeze un
vers proaspăt, u n articol onest.
D e b u n ă s e a m ă că t o t c e e a c e se

Aloysius Bertrand de anodină.

Şi mai mare
domnului
este însă panica
Lőwendal nu sunt la
producţiilor anterioare a l e a c e s ­
î n ă l ţ i m e a cât m a i m u l t ă lectură.

... Mergi la întinsele
lângă oraş la Clos-Vougeot
vezi expoziţ a de panere pur­
tând armele ducale din arhai­
cele crame.
Mergi, mai departe, la Bea-
une, unde ţi se vor
înaintea ochilor din
capelei 30 de metri de tapise­
rie în care iosif, Fecioara şi
Irozii sunt cu toţii nobili bur-
gunzi rumeori.
Acolo în fondul tapiseriilor,
culoarea vinului indigen,
descoperi multe din
lele d'struse de timp.
desfăşoară
D. 1. Iftinca:
i n t e r e s şi p l ă c e r e m a n u s c r i s u l în
care, — cu e x c e p ţ i a unor e x p r e ­
sii c a m „ t a r i " ( c a s ă î n t r e b u i n ­
î n c ă o d e s a m ă - ţez u n c u v â n t î n parte devalori­
lucrează aici, a r e m a i m u l t v a ­
l o a r e a u n u i laboratordu î n care
ss e x p e r i m e n t e a z ă ; î n s ă n o u ă n e
(Urmare din pag. I) tui admirabil portretist. Nu
gire ! Hotărît, e o s ă p t ă m â n ă a zat) ş i - a u n o r dibuieli c a r e s â ­ place aici tocmai acest s b u c i u m
ştim însă dacă tot domniei s a l e t r i s t e ţ i i m u l t c o n c e n t r a t e şi t o - juvenil, această tendinţă adoles­
vii de Regnault îşi desprinde spa­ câie ideea centrală, — a m desco­
şi da şi o trece de câteva ori prin se datoresc schiţele c o s t u m e l o r , tuş lină. A d e v ă r u r i l e răsar line, p e r i t t a l e n t a u t e n t i c ş i - o largă centă către culmi. Chiar dacă n u
r a z a p u r c e d e lin şi n u m a i d e s t i ­ î n ţ e l e g e r e a f r u m o s u l u i . a m afla un poem v r e d n i c de
bărdăhanele vă uluir
Houbert. tn orice caz, a u t o r u l lor m e r i t ă
nul e s t e înfricoşat.
— Omoară, omoară, ţipa toată admiraţia. transcris, suflul liricei tinereţi
Probabil, al poeziei... A ş t e p t ă m a l t c e v a m a i a t e n t şi
Ganelon. c a r e s t r ă b a t e p a g i n i l e r e v i s t e i , ar
In rezultat: „Mielul Verde", cu grija scris.
merita cuvintele noastre bune.
Răsuna valea până la Ron. un d i v e s t i m e n t d i n oare n u l i p ­ George Ungureanu: Deviza O traducere bună după Tris­
desfăşura ceauvaux... sesc nici f e m e i l e f r u m o a s e , nici despre care vorbeşti d - t a , n u - i
t a n şi Y s e u l t a l u i B é d i e r , p o a t e
PE ACEASTA CALE
sipetele „Fie întru Domnul binecu­ u n capriciu adoptat n u m a i aci, interesa oricând, chiar cu f e r o ­
nota d e senzaţional), nici risipa,
vântat, sufletul lui Houbert, la „ U n i v e r s u l Literar". E c o m u ­ cea c o n c u r e n ţ ă făcută d e D a n z i g r u g ă m p e toţi c e i c e d e ţ i n p o e m e
cu milostenie răpus a treia zi d e r i g o a r e în a s e m e n i î m p r e j u ­ nă tuturor publicaţiilor, aşacă n u et c o m p . N u c u n o s c n i c i o altă
Niculescu Cadetu traducere în româneşte.
(inedite s a u publicate în reviste)
de Iulie, anul una mie patru rări: o s e a r ă a g r e a b i l ă trebue să supere. Desigur, ni­ de-ale regretatului prieten Silviu
sute doisprezece, şi la chere­ care, î n rolul autorului d e r e ­ meni n u este îndreptăţit să se R o d a , s ă n e v e s t e a s c ă şi s ă n e
mul diavolilor fie sufletul lui vistă c u cap de p o s t ratat, n e - a GEORGE VOINESCU d e s c u r a j e z e l a p r i m a tentativă C. POSTELNICU t r i m i t ă m a n u s c r i s e l e şi r e v i s t e l e ,
vei Regnault, vărul său şi uciga­ pentru a înlesni alcătuirea volu­
catedra­ şul său. Amin". m u l u i de poesii p o s t u m e , p e care
Aşa se îl p r e g ă t i m . N u ne î n d o i m că
„In pace requiescat" rinje- A m încercat cândva o experienţă cu poetul r u s P u -
prietenii noştri vor răspunde a -

nin vechiu, roşu

şi ruloul
al lui Gaspar în verde pal, se­
sufletesc

misteric.
şte de cealaltă parte
sor, eroul
rique d'Amontillado"
din „La
MoMré-
bar­
după ce
Poésie pas morte! schin. A v u s e s e m doi prieteni ruşi c a r e - m i recitau t r a n ­
sfiguraţi versurile poetului lor naţional. E r a m cuprins,
ascultându-i, d e trăirea lor în actul poetic. D a r încercarea
cestei chemări,
tocmai de aceea
Vroim,
f ă r ă z ă b a v ă şi
le m u l ţ u m i m .
î n acest fel, să p u n e m
Neuitate această Burgundié l-a înjunghiat printre zor­ l o r d e a - m i t ă l m ă c i v e r s u r i l e şi d e a m i le e x p l i c a , a f o s t înaintea lectorului un volum
spontană şi clinchetele prea zoanele carnavaleşti pe bietul (Urmare din pag. I)
zadarnică. R ă m â n e a m m e r e u în afară de esenţa poemu­ c o m p l e c t şi n o u , a ş a c u m d r a g u l
sfinte ale acestui v:n De Fortunata la adăpostul heca­ nostru prieten ni-1 d e s c r i a î n
câte ori nu mi-am adus amin­ aparenţelor, v o m putea afirma că mişcarea poetică este lui de v i b r a r e a lui de viaţă, de forţa lui sugestivă. E x p e ­
tombei. Aici la rece se păstra l u n g i şi e n t u z i a s t e e p i s t o l e . C a r ­
te, desgustându-l, de acel fruntea licorilor. u r m ă r i t ă d e marele public cu luare aminte şi î n ţ e ­ rienţa p e care a m repetat-o la rându-mi, cetind p r i e t e n i ­ tea se v a n u m i „Melodii interi­
mare vin, acel „adevărat A- legere. lor r u ş i v e r s u r i d i n p o e ţ i i r o m â n i şi f r a n c e z i : î n t â m p i ­ oare", titlu fixat chiar d e poetul
montillado" pomenit de Ed­ Se poate vedea, înfine, dacă î m p r e j u r ă r i l e sociale şi e v e n i m e n t e l e p o l i t i c e , o r i c â t d e n a m m e r e u , aceiaşi i n c o m p r e h e n s i u n e şi a c e i a ş lipsă d e plecat dintre noi.
gar Poe !... Théophile Gautier a fost cu
n e p r i e l n i c e v i e ţ i i d e m e d i t a ţ i e şi r e v e r i e p o e t i c ă , n u v o r corespondenţă i n t i m ă d e care m ă făcusem vinovat faţă
totul îndreptăţit când a grăit PENTRU TOŢI VERSIFICĂRII
A, să nu restrângem posibi­ posterităţii că poemele din p u t e a nici o d a t ă s u p r i m a n e v o i a d e p o e z i e . I n d e p e n d e n t de poetul rus.
lităţile lui Bertrand la cbfra „Spleen de Paris" n'au nicio d e v â r s t ă , d e c o n d i ţ i e socială şi d e g r a d d e c u l t u r ă , p o e ­ V e d e m deci î n a c t u l p o e t i c o m a n i f e s t a r e p e r m a n e n t ă p r e c u m îşi p e n t r u toţi c e i c e s c r i u
unui romantic pitoresc. El legătură cu ,,Garpar de la zia e s t e o n e v o i e s u f l e t e a s c ă c e s e a f i r m ă î n n o i î n p e r ­
posedă încă, prin nu ştiu ce şi g e n e r a l o m e n e a s c ă , p e c a r e o p o t cel m u l t a t e n u a şi poesii, î n g ă d u i t n e fie, să p u n e m
nuit"... m a n e n ţ ă . Cuvintele lui Ch. Baudelaire, cu a p a r e n ţ ă de a b u r i î m p r e j u r ă r i sociale p o t r i v n i c e , f ă r ă să l e p o a t ă a n i ­ p e h â r t i e a c e s t c u n o s c u t şi p e r ­
întâmplare, o deosebită capa­ fect p o e m al poetului Ion B a r b u :
citate a humorului care ne Traducătorul lui Poe şi a- b u t a d ă : „ f ă r ă m â n c a r e p u t e m t r ă i o p t zile, d a r f ă r ă p o e ­ hila cu d e s ă v â r ş i r e . C h e m a r e a poeziei e s t e a d â n c s ă d i t ă „ S e ploconea răsăritean şi moale,
transcende prin „fiorul rece". mantul mulatrei Jeanne Du- zie nici u n c e a s " , r e d a u o s t a r e d e s u f l e t g e n e r a l ă a u m a ­ în s t r u c t u r a de viaţă a omului, iar vocaţia este o nevoie „Mălai din mâna ta să ciugu-
In „Vânătoarea" poetul ne val, intuise poate mai bine, nităţii. Este în poezie u n e l e m e n t de e x a l t a r e interioară, n u n u m a i p e n t r u p o e t u l î n s u ş i , d a r şi p e n t r u cel ce îi a ş ­ [lească,
prezintă — ca şi Poe în cele­ paradoxalele înrudiri transo­ d e t r a n s f i g u r a r e şi n e v o e d e p u r i f i c a r e , p e c a r e p o e t u l î l teaptă cântecul. „Albastru pâlpâia şi cald în poale
bra poemă „Butoiul cu Amon- ceanice ale vitregului copil exprimă independent de noţiuni, n u m a i prin atmosfera „Cum pânzele alcoolului, în
dijonez. Când şi l-a declarat Criza c ă r ţ i i d e p o e z i e n u n e a p a r e d e c i ca r e z u l t a t u l [ceaşcă.
tillado" — o crimă din răzbu­ emotivă p e care o fixează în vers. Este fluidul care al-
nare, sub aceleaşi aspecte a- pe-acest Aloysius - Bertrand u n e i lipse d e c o r e s p o n d e n ţ ă î n t r e p o e t şi c i t i t o r şi m a i
drept precursor, a făcut-o c ă t u e ş t e s u b s t a n ţ a p o e m u l u i , d â n d u - i u n i t a t e şi i r a d i e r e ;
mabile care fac să ni se sbur- m u l t efectul unor dificultăţi din partea acelora care vor „Pe butură nebunul tău cu s c u f ă ,
probabil din obiceiul de a şti este scurgerea subterană de viaţă, circulaţia de sevă care „Ochi inegali, grozav de trişti
lească părul. să c i t e a s c ă , d e a-şi p u t e a p r o c u r a c ă r ţ i l e . N u se citeşte,
ce spune. a n i m ă poezia, dincolo d e cuvinte. Din această atmosferă [rotea.
... Cavalerul Houbert întrea­ n u p e n t r u c ă p u b l i c u l n u p r e z i n t ă c u r i o z i t a t e şi c h e m a r e „Dar mâna ţi-a sucit, cum storci
Gáspárul, prin noaptea că­ e m o ţ i o n a l ă , s p r i j i n i t ă p e c a d e n ţ e şi i m a g i n i , s e d e s p r i n d e
bă pe vărul său Regnault, în p e n t r u p o e m , ci p e n t r u c ă a n u m i t e c a t e g o r i i d e c i t i t o r i n u o rufă,
timpul vânătoarei, de ce nu-i ruia stăruiră astăzi firavele v r a j a poetică, i n e f a b i l u l c â n t e c u l u i . D e a c e i a t r a d u c e r e a
pot c u m p ă r a cărţile autorilor. I n acest m o d se i n t e r c e p ­ „Şi-a rupt şi gâtul păsării, care
în toate apele ? Fiindcă azi antene ale unui iubitor de literală a unui text poetic n u poate reda esenţa poemului [bătea".
t e a z ă artificial, p r i n d u r i t a t e a c o n d i ţ i i l o r e c o n o m i c e , c o ­
de dmineaţă s'a legat să fie poezie, nu inaugurează poate şi d e a c e i a a c e s t e i t r a n s p u n e r i o a r e c u m f o r m a l e , d e s u p r a ­
numai un simplu drum for­ m u n i c a r e a n e c e s a r ă ' î n t r e p o e t şi p u b l i c . V ă z u t ă astfel,
in pace cu Houbert ? faţă, t r e b u e s ă - i c o r e s p u n d ă o i d e n t i t a t e d e v i a ţ ă e m o ţ i o ­ M e d i t e z e toţi, p e m a r g i n e a a -
Regnault răspunde în doi mal de poemă în proză cum criza c ă r ţ i i n u p r e z i n t ă o g r a v i t a t e e x c e p ţ i o n a l ă , c u m a r c e s t u i r o t u n j i t şi r e c e p o e m , p e n ­
n a l ă , c a r e s i n g u r ă r e u ş e ş t e să t r a n s p u n ă d i n t r ' o l i m b ă î n
peri şi are ochiul roşu ca al a spus marele dar succintul alta conţinutul poemului. fi fost d e s i g u r c a z u l u n e i i n c u r i o z i t ă ţ i d e s ă v â r ş i t e faţă d e trucă d i b u i n d u - i m ă r i m i l e să s e
istoric literar Thibanidet. p r o d u c ţ i a p o e t i c ă . C r i z a c ă r ţ i i p o a t e fi, f ă i ă î n d o i a l ă î n ­ sperie de m i c i m e a lor. Poezia se
unui nebun sau al unui dam­
nat. Burgund autentic care mân­ E s t e ceia ce d ă p r e s t i g i u şi v i a ţ ă p o e ţ i l o r n a ţ i o n a l i . S e l ă t u r a t ă , î n a n u m i t e condiţii. A m î n t r e v ă z u t d e a l r n i n t e r i
numeşte „Păunul" şi — d u p ă
c r e i a z ă cu t i m p u l î n t r e u n i v e r s u l i n t e r i o r e x p r i m a t d e u n c u m spunea prietenul Axente
Iar vânătoarea se purta ca bine şi bea bine lângă ră- de m u l t ă v r e m e u n mijloc p e n t r u a remedia această Sever Popovici, este una dintre
mereu prin ziua cea strălim- citoarele delà Tournus, s'ar fi p o e t şi c o n n a ţ i o n a l i i săi o a t a r e c o r e s p o n d e n ţ ă şi i d e n t i f i ­
s t a r e . N e v o m î n g ă d u i să r e v e n i m a s u p r a a c e s t u i p u n c t , cele mai clare piese din lirica
pede cum e aghiasma, prin căzut a fi mai drept, cu a- c a r e , î n c â t poezia sa c a p ă t ă o v a l o a r e n a ţ i o n a l ă u n i c ă , p e n o a s t r ă d e azi.
ăoptatul Aloysius. a d u c â n d în discuţie p r o p u n e r i de soluţii practice.
munţi şi padini, prin văi, şi care s t r ă i n ă t a t e a n u va p u t e a niciodată înţelege în toată
păduri... SIMION STOLNICU î n t i n d e r e a ei. ION BIBERI ŞTEFAN BACIU

M e r g a l ă t u r i d e el şi d i n c â n d î n c â n d îi a r u n c o privire. — „N'ai v o e s ă divorţezi — î m i s p u n e . U n o m cinstit, n u - ş i

Deşuc hiatul (Urmare din pag. 5-a)

— „ N u e delà noi, e d i n R u g u — zice. Nu-1 c u n o ş t i t u . L u ­
crează locurile d e l à Z i n c a .
— „ N u m a i lucrezi c u o a m e n i i de la n o i ? î n t r e b .
— „ D a , zice, f i i n d c ă n ' a m î n c o t r o . D a r m'aşi lipsi b u c u ­
ros de ei.
M ă s u r p r i n d e a c e a s t ă filozofie şi m ă u i t î n t r e b ă t o r la el.
A l t ă d a t ă n'ar fi d a t u n l o c u n u i s t r ă i n , să-1 fi p i c a t c u c e a r ă .
— „S'au făcut ai dracului r ă u — continuă. N u te poţi înţe­
lege c u ei."
S u n t f o a r t e trist c ă v o r b e ş t e a s t f e l despre ţ ă r a n i . P e n t r u
m i n e ţ ă r a n u l e s t e e l e m e n t u l nobil, p u t e r n i c şi n e c o r u p t a l n e a ­
m u l u i . Mi s'a p ă r u t î n t o t d e a u n a p l i n d e o p o e z i e p a r t i c u l a r ă şi
c u o î n ţ e l e g e r e j u s t ă a vieţii.
— „ P a r c ă a v e a i a l t ă p ă r e r e d e s p r e ei", s p u n .
— „ S e p o a t e * — z i c e — d a r a z i n u m a i s u n t o a m e n i i de a l t ă
dată."
î n ţ e l e g c ă a r e p r o b a b i l m o t i v e serioase c a s ă c r e a d ă a c e s t
l u c r u . T a t a a fost t o t d e a u n a o m u l c a r e a l ă s a t s ă t r e a c ă de l a
el ; d a c ă s p u n e e l c ă s ' a u f ă c u t o a m e n i i răi, a a v u t probabil n e ­
mulţumiri mari.
A m c r e s c u t a p r o a p e c'o p a l m ă m a i î n a l t d e c â t el. S u n t u n o m î n
t o a t ă p u t e r e a c u v â n t u l u i . Ş i t o t u ş i s u n f i u l l u i . O s d i n o s u l şi
sânge din sângele lui.
Oricât d e î n s t r ă i n a t a ş i fi e u , de a c e s t s e n t i m e n t , n u p o t
scăpa. Omul acesta c u mustăţile săine p â n ă l a urechi, care
m e r g e l a d r e a p t a m e a şi-işi p l i c i e i m i n e i i de t a l p ă , v a a v e a t o t ­
d e a u n a d r e p t u l s ă - m i zică t u şi s ă - m i c e a r ă s o c o t e a l a de f a p t e l e
m e l e . N u l e - a m s p u s î n c ă ce m i s'a î n t â m p l a t şi a u fost foarte
m i r a ţ i c ă n ' a m a d u s - o şi p e n e v a s t ă - m e a . A m î n d r u g a t e u o
s c u z ă dar s u n t s i g u r c ă î n s u f l e t u l lor şi t a t a şi m a m a s u n t n e ­
î m p ă c a ţ i . N u b ă n u e s c d e s i g u r u n d e a u a j u n s lucrurile. N u s u n t
o b i c i n u i ţ i î n n e a m u l n o s t r u c u divorţuri, d a r b ă n u e s c probabil
c e v a şi m a i r ă u . Cred d e s i g u r c ă m ' a m j e n a t s ă a d u c p e n e ­
v a s t ă - m e a î n c a s a lor ţ ă r ă n e a s c ă .
— „ T r e b u e s ă - ţ i s p u n c e v a f o a r t e i m p o r t a n t , t a t ă , zic.
El s e u i t ă m i r a t la m i n e . N u - i v i n e s ă c r e a d ă c ă n u i - a m
spus până a c u m acest lucru important.
— „Ce ? zice.
— „ S u n t p e p u n c t u l de a d i v o r ţ a d e n e v a s t ă - m e a . "
S e o p r e ş t e şi m ă p r i v e ş t e de s u s şi p â n ă jos. E u s t a u î n f a ţ a
lui sdrobit, g ă l i g a n ş i u m i l . L u m i n a c e n u ş i e a înserării, n e î n -
vălue pe amândoi. Mă jenează înălţimea m e a , puşca dintre spete
şi b o c a n c i i d i n picioare. M ă j e n e a z ă t o a t e s e n t i m e n t e l e mari
pe care le-am avut venind de-a curmezişul câmpului.
lasă nevasta."
A ş a e s t e — m ă g â n d e s c . U n o m c i n s t i t n u - ş i lasă n e v a s t a .
— „ D a r n ' a m fost cinstit", s p u n .
B ă t r â n u l îşi apropie f a ţ a de a m e a , m ă s t r ă p u n g e c u pri­
virile p â n ă î n c ă l c â i e , a p o i ridică m â n a ş i - m i c â r p e ş t e o p a l m ă .
E u s t a u d r e p t şi l ă l ă u î n f a ţ a lui. L u m i n a înserării s'a f ă c u t
n e a g r ă c a s m o a l a ş i c e r u l c u l e s c u d r a g o s t e de p e c â m p u r i se
d e ş e a r t ă d e s g u s t a t d i n m i n e . P ă m â n t u l m i s e s b u r l e ş t e s u b pi­
cioare.
N ' a m n i c i o priză. M ă s i m t s p â n z u r a t c a o f a n t o ş e î n t r e cer
şi p ă m â n t . M ă s i m t h u i d u i t d e t a t a şi r e s p i n s de n e v a s t ă - m e a ,
ca şi c u m m ' a ş i s i m ţ i h u i d u i t de t o a t ă î n t i n d e r e a a c e a s t a s e ­
vera a c â m p u l u i şi r e f u z a t de t o a t e v e l e i t ă ţ i l e creerului. V i n e l e
m i se î n m o a i e şi t r u p u l m i s e f r â n g e î n g e n u n c h i .
— „Iartă-mă, tată" — îngân.
D a r el, î m i î n t o a r c e s p a t e l e şi p l e a c ă c u p a ş i m ă r u n ţ i şi
m e r s u l l e g ă n a t p e c a r e i-1 c u n o s c d e c â n d a m d e s c h i s o c h i i pe
lume.
L a doi p a ş i de m i n e , P r i n ţ iezită î n t r e a r ă m â n e a c o l e a , ori
a p l e c a d u p ă t a t a . A p o i d ă d i n coadă, îşi s c u t u r ă c a p u l şi o r u p e
la f u g ă d u p ă el. E u m ă î n d o i şi c a d p e b r â n c i î n ţ ă r â n ă .
(Fragment din romanul cu aceiaş nume).
LUCA DUMITRESCU
 8 UNIVERSUL LITERAR
S i m p l e î n s e m n ă r i la 8 8 2 , 8 3
ASPECTE LIRICE
încremeniţi în majestatea lor înaltă,
m u n ţ i i f u m e g ă ca î n u r m a u n u i u r i a ş
i n c e n d i u , ori se t o p e s c î n p e n u m b r e v i ­
nete, când pe creştetul Caraimanuîui
visează, a l b ă şi m ă r e a ţ ă , c r u c e a . I n
m i j l o c u l c e ţ u r i l o r şi v â n t u r i l o r s t â r n i t e
d i n s p r e Omul, m o n u m e n t a l a c t i t o r i e r e -
D-nii N. Andreescu, Virgil Сагіашкроі
şi Vladimir Cavarnali, cu doamnele
gală stă neclintită, amintind, prin m e ­
t a l i c a ei d â r z e n i e , v i t a l i t a t e a a c e s t e i r o ­
m â n e ş t i n a ţ i i . î n l u p t ă cu vijeliile sale
istorice.
P â n z e s u b ţ i r i d e p l o a i e se desfac d e ­
parte, peste freamătul pădurilor
b r a d , s u b o c h i u l f a s c i n a n t al
pline.
î n c o n j u r a t de a r m a t e întregi de brad,
c a s t e l u l „Zamora" doarme lângă susu­
r u l vioiu al P r a h o v e i . P r i n b a l c o a n e l e
l u m i n a t e cu roz şi a l b a s t r u p a l , g h i c e ş t i
d o m n i ţ e l â n c e z i n d î n d r a g o s t e şi c a p t i ­
vitate, ca într'o veche feudă. Sus, pe
t u r n u l î n c a r e se m a i v ă d şi a s t ă z i s c h i ­
j e l e o b u z e l o r d u ş m a n e , din m a r e l e r ă s -
boiu, f l u t u r ă p a v i l i o n u l î n a l b şi roş,
al c a n t a c u z i n i l o r . . . Şi p e s t e t o a t e , n o a p ­
t e a r ă c o r o a s ă , c u s t e l e vii şi l u n ă
zăpadă, a unui splendid început de
Iulie. ^ , , ; ^
REALITĂŢI CONCRETE
Isgoniţi de canicula din Bucureşti,
p e n s i o n a r i i e s t i v a l i ai C ă m i n u l u i r e g a l
al s c r i i t o r i l o r , î n t â r z i e î n l u n g i concili­
a b u l e c u p r o p r i i l e lor î n d o e l i , î n g r ă d i ­
na hotelului care domină, prin arhi-
t e t o n i c a lui m a s i v ă , c e n t r u l s t a ţ i u n i i .
î n t â r z i e r e a d e d o u ă s ă p t ă m â n i , a S.
S. R . - u l u i , de-<a a r a n j a c o n t u r i l e , p e n t r u
m a s ă , la „Ursul din Carpaţi" d ă fiecă­
ruia gânduri negre. Liniştea atât de
î n d e l u n g r â v n i t ă de fiecare scriitor care
se d o r e a , î n B u ş t e n i , a p r o a p e n u m a i d e
m u z ă şi m a s a d e scris, s'a s f ă r â m a t ca
toate dulcile h i m e r e ale acestor îndră­
g o s t i ţ i d e c e r şi slovă.
— Ce n e f a c e m , d o m n i l o r ? — s e a-
gită romancierul S ă r m a n u l Klopstok,
m ă r i n d d i s p e r a r e a t â n ă r u l u i n u v e l i s t şi
c o m e n t a t o r a l p o e z i e i c o n f r a ţ i l o r săi d e
g e n e r a ţ i e , d. N i c o l a e A n d r e e s c u :
— E u „ a t e r i z e z " la d. p r o f e s o r He-
r e s c u şi n u m a i p l e c d e l à d-sa p â n ă
Copiii
n u - m i d ă c e v a g o l o g a n i . (D. N . A n d r e ­
escu, t e c h n i c i a n î n a v i a ţ i e , u t i l i z e a z ă
î n d i s c u ţ i i , ca şi î n scris, t e r m i n o l o g i a
profesională).
P o e t u l Ş e r b a n Bascovici, m a i î n g ă ­
d u i t o r c u o a m e n i i şi e v e n i m e n t e l e , se
r e s e m n e a z ă , î n t r e d o u ă ţ i g ă r i „Bucegi"
fumate în grabă:
— H e i , ce s ă - i faci! S ă m a i a ş t e p t ă m ,
p o a t e p i c ă G r e g o r i a n cu v e ş t i b u n e .
— D o m - d o m n u l G r e g o r i a n e la Con­
stanţa — informează placid Virgil Ca-
rianopol, de lângă criticul Vladimir
S t r e i n u , c a r e a s c u l t ă d e m n şi g r a v t î n -
g u i r i l e c o n f r a ţ i l o r , ca o d i n i o a r ă i n t e r ­
pelările parlamentare.
— A r t r e b u i să n e d e a b a n i i c h e l t u i ţ i
î n a p o i ! — se î n d u i o ş e a z ă p o e t u l G e o r g e
D u m i t r e s c u , î n t i m p ce R a d u G y r p r i ­
v e ş t e a b s e n t s i l u e t e l e m u n ţ i l o r ce se
d e s e n e a z ă clar, î n a s f i n ţ i t .
C o n s t a n t i n - S t e l i a n , p o r e c l i t d e noi şi
sfântul Constantin-Stelian, din cauza
prea cuminţilor sale atitudini, meditea­
ză s t i n g h e r p e o b a n c ă r e t r a s ă , la o
l o v i t u r ă d e r u l e t ă c a r e să-i a d u c ă l u ­
m i n ă î n socoteli. N u m a i d. M i h a i l Ş e r ­
b a n , t â n ă r u l şi f e c u n d u l r o m a n c i e r m o l ­
d a v îşi p l i m b ă fetiţa î n c ă r u c i o r , cu u n
z â m b e t fericit şi p a t e r n , d e crezi că n ' a
a v u t n i c i o d a t ă d e a f a c e cu c h e s t i u n i l e
care ne a n i m ă pe toţi.
Pe Vladimir Cavarnali, proaspăt că­
s ă t o r i t , nu-1 v e d e n i m e n i . N i m e n i nu
TIPOGRAFIA ZIARULUI „UNIVERSUL", BUCUREŞTI STR. BREZOIANU 23.
12 August 1939
Vacante scriitoriceşti
m. altitudine
— R e p o r t a j din Căminul Scriitorilor, Buşteni — de TEODOR SCARLAT
ştie c â n d a v e n i t , p e u n d e s e p l i m b ă , v i t a t e a n o a s t r ă p e cele d o u ă s ă p t ă m â n i ,
u n d e m ă n â n c ă , u n d e doarme, etc. Se o activtate care n'avea nimic deaface
ştie n u m a i că î n c ă m i n e s t e p o e t u l b a ­ cu... l i t e r a t u r a , e a fiind d e c u t o t u l a l t
s a r a b e a n V l a d i m i r C a v a r n a l i , cu d o a m ­ o r d i n . I n d e f i n i t i v d e ce p o e ţ i i să s c r i e
na, c u m s ' a r şti d e p i l d ă că delegatul v e r s u r i p r o a s t e la B u ş t e n i şi n ' a r î n ­
„Societăţii Scriitorilor Români" la c ă ­ văţa mai bine o limbă străină? Engleza,
m i n u l d i n B u ş t e n i e d. G e o r g e G r e ­ de exemplu, limbă adequată înălţimi­
g o r i a n ; d a r n u m a i a t â t , că a t â t p e p r i ­ l o r g l a c i a l e d i n j u r , şi m a i a l e s c o s t u ­
m i i cât şi p e u l t i m u l n u - i v e d e n i m e n i . m u l u i s p o r t al l u i G y r , c o m p l e t a t de
Despre colonelul Gheuca, administra­ luleaua făcută cadou, poetului, de con­
t o r u l c ă m i n u l u i , n u se m a i ş t i e n i m i c . fratele Constantin-Stelian care câşti­
A p l e c a t î n t r ' o b u n ă zi la B u c u r e ş t i g a s e la r u l e t ă .
şi p l e c a t a fost, d e p a r c ă a s b u r a t fără Iată un mic „dicţionar" român-englez
r e î n t o a r c e r e ca u n G u y n e m e r . . . creat ad-hoc p e n t r u uzul general:
— Ei, c e - a ţ i m a i auzit, s'a a r a n j a t S o c i e t a t e a S c r i i t o r i l o r R o m â n i = The
c e v a ? — î n t r e a b ă s u r â z ă t o r şi î n h a i ­
scripturiss Rumân Sosieté
n e a l b e , c r i t i c u l Ş e r b a n Cioculescu,
i n t r â n d în g r u p . P e r s o n a l u l d e s e r v i c i u = The personnel
— N i m i c ! — i s e r ă s p u n d e î n cor... Şi of sirvis: Lina = Lain;
discuţia continuă pe aceiaşi temă. P a r a s c h i v a = Parescaiv; Gheorghe =
î n t r ' u n târziu, cineva îşi priveşte Ghergs.
ceasornicul : C ă m i n u l S c r i i t o r i l o r = The freiers c e -
— E ora unu ! min.
^— U n u ? — se m i r ă c u c o a n e l e , d e p e Veselie = The spritz.
Căminul Scriitorilor din Buşteni
b ă n c i l e a l ă t u r a t e , a p o i î n c e p să s t r i g e , B a n i = The zéros.
p e r â n d , la copiii c a r e s b u r d ă p r i n g r ă ­ P o r t o f e l = The knock-out. CHEF LA DIHAM SCHIMB DE TELEGRAME
dină: Barbule, Ussy! Mira! Monica! C h e l n e r — The becsiss. G r i j u l i u c u n o b i l i i săi l o c a t a r i , colo­
D o i n a ! H a i la m a s ă că-i o r a unu!... N . D u p ă a m e n a j a r e a s o c o t e l i l o r c u „Ur­
N. I. H e r e s c u = Lord Nicolas Hereiss. sul din Carpaţi", d u p ă p r o m i s i u n e a că n e l u l G h e u c a a n u n ţ a d e l e g a t u l u i S. S.
A n d r e e s c u se u i t ă î n p o r t o f e l şi oftează. R - u l u i , la Eforie, o r i c e n e m u l ţ u m i r e a
P o e t = The traisnit. b a n i i c h e l t u i ţ i li s e v o r r e s t i t u i , s c r i i ­
S f â n t u l C o n s t a n t i n S t e l i a n se r i d i c ă a- a c e s t o r a , fie telefonic, fie t e l e g r a f i c , f ă r ă
m e ţ i t de g â n d u r i iar Virgil Carianopol, Copil = The scandel. t o r i s'au reîntors la uneltele lor. D-nii
Ş e r b a n Bascovici şi Mihail Drumeş ca v r e u n u l d i n n o i să c u n o a s c ă p a t e r n a
la b r a ţ cu d o a m n a , i e s e p e p o a r t ă , s u b ­ C a m e r a n r . 9 (în c a r e locuia R a d u G y r d - s a l e i n t e n ţ i e . A s t f e l se face că în u r ­
ţ i r e şi c e n u ş i u , ca u n fir d e ceaţă... s c r i u p e a c e i a ş i t e r a s ă , d i n t r ' o v e c h e o-
bişnuinţă. P r i m u l t r a d u c e din Baude­ ma unei neînsemnate neînţelegeri cu
RĂSARE SOARELE laire iar secundul scrie o piesă radio­ „Ursul din Carpaţi" p e c h e s t i u n e a f e ­
fonică. D. Ş e r b a n C i o c u l e s c u scrie în l u r i l o r d e m â n c a r e s e r v i t e , d. colonel
— A venit Gregorian! A venit Gre­ c a m e r a d-sale u n a r t i c o l d e s p r e I. L. G h e u c a a t e l e g r a f i a t , c u m îi e r a o b i ­
gorian!... V e s t e a s'a r ă s p â n d i t c u v i t e z a C a r a g e a l e ca d i r e c t o r d e t e a t r u , a r t i c o l ceiul, d-lui G r e g o r i a n , la Eforie, de
l u m i n i i î n c ă m i n şi, î n c â t e v a m i n u t e ce v a a p a r e î n S e p t e m v r i e a. c. î n „Re­ u n d e aceasta răspunse telegrafic:
confraţii au făcut cerc în j u r u l celui vista Fundaţilor Regale". P e n t r u ace­ „Peşte numai seara. Rog confraţii
atât de mult aşteptat. iaşi r e v i s t ă , d. V l a d i m i r S t r e i n u îşi scrie să-mi respecte căutarea sănătăţii".
— Ştiţi... E u p l e c ! o b i ş n u i t a - i cronică. D. V. D e m e t r i u s — Gregorian
de — Ce face d o m ' l e ? A b i a ai v e n i t şi b u n u l n o s t r u p ă r i n t e V. D e m e t r i u s — — Noi n u scriem nimic, domnule
lumi pleci? D a ' c u noi c u m r ă m â n e ! citeşte o istorie a revoluţiei franceze. S t r e i n u ? — s e a d r e s ă d. T u d o r Măi­
— Nu mai avem bani! R a d u G y r s c r i e o poezie „Fuga l u p u l u i " nescu, criticului.
— A m c h e l t u i t tot! inspirat d e o î n t â m p l a r e autentică. Vla­ — B a da, h o t ă r î t c ă da, m a i ales că
— D e u n d e să ş t i m n o i c ă n ' a ţ i a r a n ­ dimir Cavarnali — care a apărut, în- G h e u c a n ' a r e z o l v a t n i m i c cu m u ş c h i u -
j a t d i n v r e m e cu „Ursul din Carpaţi", sfârşit — d o a r m e . Virgil Carianopol a leţul de purcel, p e care restauratorul
noi c a r e s u n t e m aici d e l à 1 I u l i e . p l e c a t la B u c u r e ş t i c h e m a t d e s l u j b ă ni-1 s e r v e ş t e n u m a i c â n d v r e a el.
Asaltat din toate părţile, poetul Geor­ iar Nicolae A n d r e e s c u cercetează feno­ P e s t e c â t e v a m i n u t e , oficiul t e l e g r a ­
g e G r e g o r i a n a b i a p o a t e să s p u i e un menul literar transilvan. Activtatea fic d i n B u ş t e n i e x p e d i a d - l u i George
„s'a a r a n j a t t o t u l ! " şi se a ş e a z ă o b o s i t d - l o r G e o r g e D u m i t r e s c u şi S ă r m a n u l G r e g o r i a n , la Eforie, u r m ă t o a r e a d e ­
pe un scaun. K l o p s t o k n e s c a p ă . L a fel aceia a d-lui peşă:
— D a a ? P ă i aşa s p u n e o m u l e ! Constantin Stelian care plănueşte o „Luat cunoştinţă renunţat pescărie,
N. Adreescu r â d e fără motiv. R a d u nouă lovitură de ruletă. In curtea lar­ vezi în linişte de sănătate dar răspunde
de G y r p u p ă p e M o n i c a . M i h a i l Ş e r b a n îşi g ă a c ă m i n u l u i n u se m a i v e d e p i c i o r urgent ce facem muşchiuleţ purcel".
d e s m i a r d ă fetiţa, i a r G e o r g e D u m i t r e s ­ d e scriitor. N u m a i c o c o a n e l e p u n la cale P e n t r u confraţi,
c u îşi a p r i n d e m u l ţ u m i t o ţ i g a r ă , în a s c e n s i u n i i m a g i n a r e p e v e r s a n t u l .Ţe­ Demetrius-Cioculescu
t i m p ce Ş e r b a n C i o c u l e s c u p l a s e a z ă l a Lectură pe bulevard p i l o r (ceeace s'a î n t â m p l a t ) ori a s c u l t a R ă s p u n s u l d-lui G r e g o r i a n fu p r o m p t :
timp un calambur despre descoperirea „Pentru peşte tipăritura grăeşte; pen­
corul detaşamentului d e străjere din
unui vin „înfundat dracului". şi î n c a r e i n t r a f i e c a r e , ca la e l acasă) tru muşchiuleţ, marfă cu bizeţ. Căutaţi
Buşteni :
M â n g â i n d u - ş i m u s t ă c i o a r a b ă l a i e , a- The harabebur (harababură). citate în seninul Socrate. La toţi sănă­
P r o v i d e n ţ ă = The Kitzy (nume dat
p a r e şi c o l o n e l u l G h e u c a , g r a v şi cu „ O ţară-avem, frumoasă ca un rai, tate".
d-lui g e n e r a l P o l i z u c a r e d e c â t e o r i n e
pălărie de paie. ,,Un rege-avem ca soarele de Moi"... Gregorian
v i z i t a a v e a g r i j ă să d e a la m a s ă v i n d i n
— Uite-1 d o m ' l e şi p ' ă s t a ! Ei, c o m e ­ — O fi el r ă s p u n s u l d-lui G r e g o r i a n
b e l ş u g , m a i ales c e l o r t i n e r i ) . D - n a M ă i n e s c u , s t r ă j e r ă şi d-sa, p a r e -
die! — se m i r ă Ş e r b a n Bascovici. h a z o s şi c a m a r a d e r e s c , d a r „Ursul din
se, f r e d o n e a z ă c â n t e c u l , acompaniată
I n b u z u n a r u l d e l à p i e p t , al a d m i n i ­ Carpaţi", n e - a s p u s azi, la m a s ă , că n u
MANIFESTĂRI „ARTISTICE" d e d-na C a r i a n o p o l . . . Şi t o t u ş i a t m o s f e r a
s t r a t o r u l u i , se d i s t i n g e u n p a c h e t s i g i ­ n e p o a t e face ş n i ţ e l ! — se t â n g u i ci­
lat. Ii fac s e m n d-lui K l o p s t o k . Se obişnuise, în anii din u r m ă , ca a c e a s t a c a l m ă şi b u r g h e z ă p r i n t a b i e ­ neva. R a d u G y r ticlui atunci, spontan,
s c r i t o r i i a f l a ţ i la c ă m i n u l d e o d i h n ă din t u r i l e ei t r e b u i a î n t r ' u n fel colorată. u r m ă t o a r e l e v e r s u r i d e s t i n a t e a fi t e l e -
— A v e n i t cu b a n i i , d o m ' l e ! S ă se
B u ş t e n i s ă c i t e a s c ă v e r s u r i şi p r o z ă î n P r e a n e p l i c t i s i s e m d e m e s e l e la ore g r a f i a t e d e l e g a t u l u i S. S. R . - u l u i la Efo­
t e r m i n e odată!...
cadrul unei şezători literare, pentru fixe şi î n d e l u n g i t e l e o r e d e l u c r u , în rie, v i l a B e l o n a :
— Ei, voi c e - a ţ i m a i f ă c u t , c e - a ţ i m a i
p u b l i c u l local şi v i l i g i a t u r i s t . I n l u n a s g o m o t u l copiilor c a r e a m e n a j a u . . . c i m i ­ „Nici şniţel nu ne mai face;
scris? — î n t r e b ă d. G e o r g e G r e g o r i a n ,
I u l i e , din c a u z a lipsei d - l u i G r e g o r i a n , t i r e p e n t r u p ă s ă r e l e î n g r ă d i n ă şi al „Odihneşte-te în pace !"
răsucindu-şi o ţigară groasă.
asemenea şezători n u s'au m a i o r g a n i ­ t r o m b o a n e l o r m u z i c e i din p a r c , c a r e n e V e r s u r i l e î n s ă n u s'au m a i d u s , p e n ­
— A h a ! ascultă, cântecul nostru! —
a s a s i n a t o a t ă z i u a cu „Cer albastru" t r u c ă î n g r i j o r a t d e s o a r t a c o n f r a ţ i l o r , d.
b ă t u din p a l m e R a d u G y r . P a r o d i a t d u ­ zat. Copiii s c r i i t o r i l o r însă, ca să n u
şi „ V i o l e t a " . „ P r o v i d e n ţ a " (generalul G e o r g e G r e g o r i a n a fost a d o u a zi p r i n ­
p ă v e r s u r i l e d-lui N . V l ă d o i a n u , de desmintă aptitudinile pentru artă — in­
P o l i z u , W i t z i , c u m îi s p u n e a m noi), n u t r e noi.
c ă t r e p o e t u l Cununilor uscate, c â n t e c u l d i f e r e n t g e n u l — ale p ă r i n ţ i l o r , a u or­
n e u i t a s e . Iată-1 g a l a n t şi f e r c h e ş , c u m
în c a u z ă f ă c u s e deliciul t u t u r o r cămi- g a n i z a t c u d e l à ei i n i ţ i a t i v ă un... s p e c ­
CONSIDERAŢII ULTIME
niştilor î n c e l e 15 zile d e r e s t r i ş t e . tacol teatral pe o terasă din curtea că­ îi s t ă b i n e u n e i p r o v i d e n ţ e :
I a t ă - 1 ! (a se f r e d o n a p e a r i a „Mi-am m i n u l u i . P r o t a g o n i ş t i : Barbu Cioculescu, — Ei, m e r g e m la D i h a m ? C u t o a t e m i c i l e şi i n e r e n t e l e n e m u l ­
pus busuioc în păr"). Ussy Streinu, Monica Gyr, Mira George ţ u m i r i p e c a r e ţi le o f e r ă v i l e g i a t u r a ,
— Mergem, mergem! — răspund în­
„Mi-am pus busuioc la pungă, Dumitrescu şi Mira Vulcănescu. Piesa ş e d e r e a la C ă m i n u l Scriitorilor din
t r ' u n glas, cucoanele. V r â n d , n e v r â n d ,
Să vină banii j u c a t ă : „Fetiţa cu scufiţa roşie" „pusă Buşteni este n e a s e m u i t de plăcută. î n ­
s c r i i t o r i i s u n t n e v o i ţ i să c o b o a r e din
Gregorianii, î n s c e n ă " d e B a r b u Cioculescu, care, t r ' o s o c i e t a t e — fie ea c h i a r d e l i t e r a ţ i
t u r n u r i l e d - l o r d e fildeş şi să se u r c e
Şi pasă-mi-te m a s c a t cu o h â r t i e n e a g r ă a f ă c u t p e în maşinile de cursă. — î n c a r e se î n c r u c i ş e a z ă f l o r e t e l e u n o r
Să ne achite l u p u l , aşa c u m n u m a i el ş t i e s ă facă Ş e r b a n C i o c u l e s c u şi V l a d i m i r S t r e i n u
— Ş t i ţ i că n e a d u c e S l a m a u n vin...
Masa şi casa a t u n c i c â n d v r e a s'o b a g e î n s p e r i e ţ i p e şi s c â n t e i e v e r s u l lui R a d u G y r , a l ă t u r i
— i n s i n u i a z ă K i t z i p r i v i n d s p r e cei t i ­
Pelinul şi vinul şi chinul. d e a c e l a i n t e l i g e n t d r ă m u i t al lui Ş e r b a n
U s s y . D a c ă n ' a r fi fost M i r a G e o r g e neri. N u m e l e d-lui Gh. Slama — avo­
Măi busuiocele D u m i t r e s c u , d e s i g u r că „ s p e c t a c o l u l " a r cat din B u c u r e ş t i — n e e r a p r e a c u n o ­
Măi colonele fi fost f l u e r a t , c u t o a t ă f i g u r a ţ i a î n r o ş u s c u t şi p r e a d r a g , p e n t r u a socoti a f i r ­
Vino devreme şi h o d o r o c - t r o n c , a M i r e i V u l c ă n e s c u — m a ţ i a d-lui general Polizu, d r e p t o far­
Că punga geme! Mira mică — ce se î n v â r t e a p e „ s c e n ă " să, utili z â n d u - 1 . I a t ă p e n t r u c e u r c a r ă m
Colonel, colonel...
d e colo p â n ă colo î n h a z u l m u l ţ i m e i a- î n c r e z ă t o r i în a u t o b u z e . . . P o e t u l R a d u
Zică lumea ori şi ce d u n a t ă ca la u r s . Gyr pare abătut.
Totu-i minciună — F i - v ' a r t e a t r u l al n a i b i i ! C i n e a — Ce ai , d o m n u l e ?
Las'o să spună b ă n u i t că o s ă se s t r â n g ă a t â t a l u m e ? —
Că vin golanii — A s c u l t a ţ i , d r a g ă , ce l u p o a i c ă t â m ­
se necăjea d-na Cioculescu în „culise"
Cu gologanii. p i t ă ! F u g e d i n g r ă d i n a zoologică a lui
u n d e făcea p e „ d i r e c t o a r e a artistică"
Zică lumea ori şi ce S c h i e l şi p e s t e c â t e v a zile s e î n t o a r c e
p e n t r u a salva „spectacolul".
Nu mai cred în farmece s i n g u r ă , p r ă p ă d i t ă d e foame!... Şi eu
— I a t e u i t ă la U s s y ! M a i î n f a ţ ă şi c a r e îi c â n t a m , î n poezie, d o r i n ţ a d e l i ­
Mi-am pus busuioc la birt, măi! m a i t a r e B a r b u l e ! r e g i s a şi d - n a S t r e i ­
b e r t a t e , s u s , î n m ă r e ţ i a t ă c u t ă şi s t e a r ­
Ca să ne vie n u , tot d i n c u l i s ă , u n d e d - n a G y r se pă, a c r e s t e l o r ! M i - a n e n o r o c i t poezia,
Pe datorie t r u d e a p e d e a l t ă p a r t e , să î n v e ţ e p e
b a t - o D u m n e z e u s'o bată!...
Mâncări de toate micii a c t o r i c â n t e c e s t r ă j e r e ş t i .
M a i p r u d e n t d e c â t toţi, B a r b u C i o ­ D - n a U l p i a B o t t a , t â n ă r a şi serafica
Şi antricoate
c u l e s c u a r e z o l v a t s i m p l u p r o b l e m a sce­ s o ţ i e a c o l e g u l u i n o s t r u d e g e n e r a ţ i e şi
Varză, friptură
Şi şpriţuri pe gratis în gură. n e l o r „ g r e l e " : l e - a j u c a t î n casă, s i n g u r , poezie, E m i l B o t t a , se a m u z ă . . . P e i s a -
— Refren. — c â n d t o ţ i c e i l a l ţ i îi a ş t e p t a u a p a r i ţ i a p e giile c a r e fug p e la f e r e s t r e l e a u t o b u ­
Am pus busioc pe nori, măi! s c e n ă . A c e a s t a n u 1-a î m p i e d e c a t , î n s ă , z u l u i se î m p l e t e s c şi se d e s l ă n ţ u i e î n ­
Că de vreo nouă ca p e s t e p a r t e a c e i se c u v e n e a (62 d e t r ' o a v a l a n ş ă d e v e r d e î n c h i s , p l ă c u t şi
Zile ,tot plouă lei), să n u m a n i f e s t e o a r e c a r i p r e t e n ţ i i , odihnitor. S u b p o d u r i de b â r n e şipotesc
Iar scriitorii d u p ă spectacol: n u i se plătise „ d r e p t u ­ a p e l i m p e z i , î n l i m p e z i m e a şi m a i c l a r ă
Văd numai norii rile d e a u t o r " . a dimineţii aburind departe, peste m u ­
chii p l e ş u v e . . . A j u n g e m . I n p ă d u r e n e Cea mai mică pensionară estivală
Şi creditorii cum vin să le ia a Căminului, Monica Drumeş.
[sunătorii. î n t â m p i n ă u n taraf, cu „Mi-am pus bu­ Alături, mama
Măi busuiocele suioc în păr".. S f â n t u l C o n s t a n t i n S t e ­
Măi colonele lian joacă Volley, cu d-na Ulpia Botta, Bascovici, î n t r ' o s o c i e t a t e î n c a r e d. V.
In buzunare D e m e t r i u s ştie s ă fie c a m a r a d şi t a t ă
M o n i c a G y r şi B a r b u C i o c u l e s c u . D - n a
Plouă prea tare i a r M i h a i l D r u m e ş f r a t e b u n şi p o v ă -
Lelia Colonel Mihăilescu, p r i e t e n ă inti­
Colonel, colonel! ţ u i t o r , ţi-e i m p o s i b i l să n u t e s i m ţ i b i n e .
m ă a f a m i l i i l o r C i o c u l e s c u şi S t r e i n u
Buştenii capătă, într'o asemenea î m p r e ­
Zică lumea ori şi ce a s m u t e p e „Amoc" — câinele d-sale
j u r a r e , atmosferă de basm, iar jocul
Las'o să spună <v favorit — spre Ussy, care urlă, motiv copiilor, a l ă t u r i d e c a r e cea m a i m i c ă
Că vremea-i bună h - d e s t u l d e serios, c a să-1 facă p e B a r b u pensionară estivală a Căminului, Mo­
Şi că vin banii, s'o p o r e c l e a s c ă Urlătoarea... Şi... s'ar nica D r u m e ş p a r e o pată albă mişcătoa­
s
Banii sărmanii! \& p ă r e a că v r e m e a a trecut uniformă re, a d u c e a e p o c ă î n d e p ă r t a t ă d e v i a ţ ă
Z i c ă lumea ori şi ce ^ ^fayi> şi l e n e ş ă . D i m p o t r i v ă : v i n u l d - l u i G h .
t r ă i t ă , î n c a r e t e c o m p l a c i şi t e î n t r e ­
Nu mai cred în S. S. R. S l a m a şi-a î n d e p l i n t c o n ş t i i n c i o s d a t o ­
g e ş t i cu p r o p r i i l e - ţ i g â n d u r i : î n ă l ţ i m i l e
R a d u G y r prezintă apoi delegatului Criticii Şerban Cioculescu şi Vladimir ria. L a fel t a r a f u l . „ P r o v i d e n ţ a " fusese c o b o a r ă î n b a l a d ă şi g r i j a u r c ă p â n ă la
S. S. R - u l u i , p r i n s î n t o a n e b u n e , a c t i - Streinii, în şuetă obişnuită la înălţime. cântec.
Taxa poştala plătită în numerar conform aprobam dir. G-le P. T, T. Nr. 24464-939.