PLANUL CARACTERIZĂRII UNUI PERSONAJ LITERAR

I.       Personajele literare sunt persoanele implicate în acțiunea unei opere literare.

După locul ocupat în operă:

a)     principale;
b)     secundare;
c)     episodice;
d)     figurante

După modul de prezență în operă:

a)     individuale;
b)     collective

După raportul cu realitatea:

a)     reale
b)     imaginare (miraculoase);
c)     simbolice;
d)     alegorice

După metoda de creație folosită de scriitor:

a)     romantice;
b)     realiste;
c)     clasice
II.     A caracteriza un personaj înseamnă, în esență, a evidenția trăsăturile fizice și morale
ale acestuia, așa cum se desprind din opera literară respectivă.

Caracterizarea personajului este o compunere pe baza textului literar care are o structură

specifică, ținând cont însă de cerințele și părțile generale ale unei compuneri.

O astfel de lucrare – după ce se realizează încadrarea personajului în operă, pe baza

datelor despre autor și operă - trebuie să reliefeze următoarele aspecte:

I. INTRODUCERE:
1. Ce loc ocupă personajul în operă.
2. Ce fel de personaj este (raportat la realitate).
3. Cine este personajul.
4. În ce împrejurări este înfățișat el.

II. CUPRINS:
5. Care sunt însușirile fizice și morale ale personajului așa cum se desprind ele:
a. din prezentarea directă:
- de către autor;
- de către alte personaje;
- de către personajul însuși (autocaracterizare).

b. din prezentarea indirectă:

- faptele personajului;
- comportarea, gândurile și framântările lui sufletești;
- relația cu celelalte personaje;
- aspectul fizic și vestimentar al personajului;
- încadrarea într-un anumit mediu;
- punerea personajului în situații limită;
- nume și felul de a vorbi.

III. ÎNCHEIERE:

6. Care este atitudinea scriitorului față de personaj.

7. Ce categorie tipologică mai largă reprezintă personajul.
8. Ce modalități (procedee) de caracterizare folosește autorul.
 Caracterizarea personajului literar
Caracterizarea personajului literar este o compunere pe baza textului literar,
evidențiind trăsăturile morale și fizice ale personajului, atitudinile, comportamentul,
concepțiile, toate acestea reieșind din evenimentele prezentate și din relațiile acestuia cu
alte personaje.
Caracterizarea personajului trebuie să cuprindă componentele specifice unei
compuneri: introducere, cuprins și încheiere.
În introducere trebuie stabilit tipul de personaj ( principal, secundar, episodic,
individual sau colectiv), de aici reieșind importanța lui în acțiune, iar în raport cu
realitatea, același  personaj poate fi: real, fantastic sau cu puteri supranaturale.
De asemenea, tot în introducere  sunt menționate mijloacele de caracterizare:
 Caracterizarea directă realizată de autor ( portretul), realizată de celelalte personaje,
dar și autocaracterizarea ( autoportretul).
 Caracterizarea indirectă reiese din faptele personajului, comportamentul acestuia,
atitudinea, gândurile, numele și limbajul acestuia, dar și din indicațiile regizorale
în operele literare care aparțin genului dramatic.
 Totodată, relația personajului principal cu celelalte personaje din opera literară
reiese prin intermediul caracterizării indirecte.
În cadrul cuprinsului, trebuie precizate trăsăturile personajului, semnificațiile acestora,
fiind, de asemenea, ilustrate. Este necesară și exemplificarea mijloacelor artistice
folosite de autor în caracterizarea personajului:  caracterizarea directă și cea indirectă.
În redactarea încheierii, este necesar de menționat semnificația personajului în opera
literară aleasă, tipologia în care se încadrează acesta, atitudinea autorului față de
personaj, opinii critice  sau personale.
În concluzie, caracterizarea personajului literar este o compunere pe baza textului
literar, evidențiind trăsăturile  morale și fizice ale personajului, atitudinile,
comportamentul, concepțiile, acestea reieșind din caracterizarea directă și cea indirectă.