Caracterizarea personajului literar este o compunere pe baza
textului literar, evidențiind trăsăturile morale și fizice ale
personajului, atitudinile, comportmentul, concepțiile, toate acestea reieșind din evenimentele prezentate și din relațiile acestuia cu alte personaje.
Caracterizarea personajului trebuie să cuprindă componentele
specifice unei compuneri: introducere, cuprins și încheiere.
În introducere trebuie stabilit tipul de personaj ( principal, secundar,
episodic, individual sau colectiv), de aici reieșind importanța lui în acțiune, iar în raport cu realitatea, același personaj poate fi: real, fantastic sau cu puteri supranaturale.
De asemenea, tot în introducere sunt menționate mijloacele de
caracterizare:
Caraterizarea directă realizată de autor ( portetul), realizată de
celelalte personaje, dar și autocaracterizarea ( autoportretul). Caracterizarea indirectă reiese din faptele personajului, comportamentul acestuia, atitudinea, gândurile, numele și limbajul acestuia, dar și din indicațiile regizorale în operele literare care aparțin genului dramatic. Totodată, relația personajului principal cu celelalte personaje din opera literară reiese prin intermediul caracterizării indirecte.
În cadrul cuprinsului, trebuie precizate trăsăturile
personajului, semnificațiile acestora, fiind, de asemenea, ilustrate. Este necesară și exemplificarea mijloacelor artistice folosite de autor în caracterizarea personajului: caracterizarea directă și cea indirectă.
În redactarea încheierii, este necesar de menționat semnificația
personajului în opera literară aleasă, tipologia în care se încadrează acesta, atitudinea autorului față de personaj, opinii critice sau personale. În concluzie, caracterizarea personajului literar este o compunere pe baza textului literar, evidențiind trăsăturile morale și fizice ale personajului, atitudinile, comportmentul, concepțiile, acestea reieșind din caracterizarea directă și cea indirectă.
literare/fragmentului operei literare, deoarece participa activ la toate momentele actiunii, iar celelalte personaje graviteaza in jurul sau. El ilustreaza conceptia scriitorului conform careia literatura poate fi o sursa de educatie impunand un model demn de urmat. Acesta este caracterizat direct atat de catre narator, cat si de alte personaje, iar faptele, gesturile, limbajul si relatiile cu celelalte personaje constituie puncte de reper in caracterizarea indirecta. Inca din incipitul textului ......este caracterizat direct de catre narator, modalitate prin care se ofera informatii legate de statutul social si originea sa....Caracterizat de celelalte personaje...personajul......apare.... Portretul moral este realizat prin mai multe procedee indirecte. Faptele si felul sau de a vorbi sunt dovada unui model/ sau nu...( alte trasaturi care reies). Trasaturile sale de caracter sunt completate de atitudinea pe care o adopta cu celelalte personaje...... Caracterizarea prin nume constituie o alta metoda indirecta …...( mentionarea autocaracterizarii, daca apare). In concluzie, ….protagonistul operei literere...../ fragmentului operei literare de....reprezinta prototipul omului perseverent/constient/harnic/rasfatat/needucat ..., care stie sa se impuna in fata celorlalti, oferindu-le un model ( sau nu) de comportament demn de urmat.